L.P.

II
1. Anomalii faciale implicatii clinice
2. Anomalii tiroidiene
3. Formare si anomalii hipofiza
Lame:
1. Arcuri branhiale sectiune transversala; frontala
2. Cavitate bucala primitiva
3. Cavitate bucala definitiva
4. Timus fetal

Mezenchimul din care se formeaza regiunea

cefalica este derivat din:
1)Mezodermul paraxial(
somite si
somitomere)- rosu
2) Mezodermul placii
laterale-galben
3) Creasta neuralaalbastru
Caracteristic este
formarea
arcurilor faringiene.

Arcuri faringiene( branhiale)

Fiecare arc faringian este format
din:
- Central tesut
mezenchimal( derivat din
mezodermul paraxial si lateral si
din celulele crestei neurale)
- La exterior , acoperit de ectoderm
- La interior , acoperit de endoderm
Fiecare arc contine 1 artera( un
arc aortic care strabate arcul
faringian si face legatura dintre
aorta ventrala si dorsala) si 1
nerv cranian.
Intre arcurile faringiene la exterior
se afla fante faringiene si la
interior recesuri ( pungi)
faringiene.

Arc/ Reces/ Fanta

1- arc faringian I (arc
mandibular)
2- arc faringian II( arc
hioid)
3- arc faringian III
4- arc faringian IV
5- reces faringian
6- fanta/te faringiene

Fiecare arc faringian este inervat de un nerv cranian propriu: 1)n.

V inerveaza arcul I; 2)n.VII inerveaza arcul II;3)n.IX inerveaza
arcul III; 4)n. X (n. Laringeu superior) inerveaza musculatura
arcului IV; n.X( n. Laringeu recurent) inerveaza musculatura
arcului VI

Structurile derivate din arcurile/pungile/

fantele faringiene si inervatia lor

Dezvoltarea limbii
- 2 muguri linguali laterali si un mugure median(tubercul impar)- origine in
arcul I faringian
- alt mugure median= copula=eminenta hipobranhiala- origine in arcurile II,
III, IV
- alt mugure median , situat in patrea post. a arcului IV va forma epiglota
Mugurii laterali cresc in dimensiuni, acopera tuberculul impar si fuzioneaza
formind corpul limbii( 2/3ant)
Radacina limbii ( 1/3post) are originea in arcurile II, III si partial IV
Corpul va fi separat de radacina prin santul terminal.
Anomalii: anchiloglosia(limba fixa)=fuziunea partiala sau totala a limbii cu
planseul cavitatii bucale( friul se extinde pina la virful limbii)

Mugurii faciali
Apar la sfirsitul S6
Formati din mezenchim derivat
din creasta neurala( din arcul I
faringian)
Mugurii maxilari( lateral de
stomodeum)
Mugurii mandibulari(caudal de
stomodeum)
Mugurele fronto-nazal( format
din mezenchimul situat ventral de
veziculele cerebrale), formeaza
marginea superioara a
stomodeumului. De fiecare parte
a mugurelui fronto-nazal se
formeaza placodele nazale care in
S5 invagineaza si formeaza
santurile nazale. Tesutul adiacent
santurilor nazale formeaza
mugurii nazali mediali si
laterali.

La formarea buzei superioare contribuie cei 2 muguri nazali mediali

si cei 2 muguri maxilari.
La formarea buzei inferioare participa mugurii mandibulari care
fuzioneaza pe linie mediana.
La formarea nasului participa 5 muguri faciali: mugurele frontalpiramida nazala(oasele nazale); mugurii nazali mediali fuzionaticreasta nazala si virful nasului;mugurii nazali laterali- aripile nazale.
Obrajii- mugurele maxilar.

Formarea palatului
Mugurii maxilari se dezvolta spre medial si deci mugurii nazali mediali vor
fuziona atit la suprafata cit si in profunzime - se va forma segmentul
intermaxilar.
Alcatuit din:
- O componenta labiala din care se va forma filtrum( depresiunea
infranazala a buzei superioare)
- O componenta a osului maxilar- pe care se insera cei 4 incisivi superiori
- O componenta palatina din care se formeaza palatul primar( de forma
triunghiulara).

Formarea palatului secundar( 6,5S- 7,5S)

- in S6 apar lamele palatine( 2 procese aplatizate ale mugurilor maxilari) cu traiect oblic
descendent de-o parte si de alta a limbii
- in S7 lamele palatine se deplaseaza ascendent si ajung in pozitie orizontala deasupra limbii,
apoi fuzioneaza si formeaza palatul secundar

Formarea palatului dur- S10

- cele 2 lame palatine au fuzionat intre ele dar si cu septul nazal si cu palatul primar
- limita dintre palatul primar si cel secundar este gaura incisiva

Malformatii faciale
Gaura incisiva este limita dintre malformatiile anterioare si cele posterioare

Anterior de gaura
incisiva:
- Cheiloschizis =
despicatura buzei
superioare= buza de iepure
- Gnatoschizis= maxilar
despicat
- Palatoschizis= fisura intre
palatul primar si palatul
secundar
- Sint cauzate de absenta
fuziunii dintre mugurele
maxilar si mugurii nazali
mediali
- Poate fi uni sau bilaterala

Posterior de gaura
incisiva:
- Palatoschizis=
despicatura palatului
secundar
- Uvuloschizis = uvula
despicata
- Cauza- absenta fuziunii
dintre cele 2 lame palatine
Factori:
- hipolplazia lamelor palatine
- Blocarea procesului de
orizontalizare a lamelor
- Lipsa coboririi limbii intre
cele 2 procese palatine

Malformatii asociate( despicaturi anterior de gaura incisiva

asociate su despicaturi posterior de gaura incisiva)
A- N; B- cheiloschizis unilateral( ajunge pina la nivelul cavitatii
nazale); C- cheiloschizis anterior unilateral( pina la gaura incisiva);
D- cheiloschizis bilateral anterior; E- palatochizis izolat;
F- palatoschizis asociat cu cheiloschizis anterior unilateral

Malformatii faciale
uvuloschizis

Dezvoltarea tiroidei

se formeaza intre tuberculul impar si copula ( foramen caecum)

- coboara anterior de intestinul faringian ( mentine in timpul coboririi
contactul cu limba prin ductul tireoglos care ulterior dispare)
- in S6 ajunge in pozitie finala( anterior de trahee)
- devine fuctionala la sfirsitul L3 IU( coloidul este produs de celulele
foliculare care secreta tiroxina si triiodotironina)
- celulele parafoliculare ( celulele C) deriva din corpulultimobranhial( recesul
V) si secreta calcitonina

Anomaliile ductului tireoglos si ale glandei tiroide

Oriunde pe traiectul de migrare
a
glandei tiroide se poate forma
un
chist tireoglos - localizat pe linia
mediana sau in apropiere:
- 50% dintre chisturi sint in
apropierea hioidului
- La baza limbii
- In vecinatatea cartilajului
tiroid
Uneori ductul tireoglos
comunica
cu exteriorul- fistula( consecinta
a ruperii unui chist tireoglos).

Tesut tiroidian ectopic

Poate fi prezent la
orice nivel de-a lungul
caii de migrare a
glandei tiroide
Frecvent la baza limbii
Afectat in bolile
tiroidiene tipice

Dezvoltarea hipofizei
Se dezvolta din 2 structuri:
1) Din punga lui Rathke( o evaginatie
ectodermica a stomodeumului,
situata anterior de membrana
bucofaringiana).
-) Numarul celulelor din
peretele anterior al pungii
Rathke creste si formeaza lobul
anterior( adenohipofiza)
-) Din partea posterioara a pungii
Rathke se formeaza partea
Intermediara a adenohipofizei
1) O prelungire inferioara a
diencefalului ( infundibul)
-) Din infundibul se formeaza tija
pituitara si lobul
posterior( neurohipofiza)
La sfirsitul L2 , punga Rathke pierde
legatura cu cavitatea orala si se afla in
contact cu infundibulului.

Malformatiile hipofizei
Persistenta unei mici portiuni din punga
Rathke in peretele superior al faringelui =
glanda hipofiza faringiana
Craniofaringiomul, origine in vestigiile pungii
Rathke
- localizare: 1) saua turceasca
2) tija pituitara
3) superior de saua turceasca
- poate produce hidrocefalie, disfunctii
hipofizare

Craniofaringiom

Timusul- se formeaza din ramificatia ventrala a recesului III,

migreaza in directie caudala si medial, apoi fuzioneaza cu
glanda opusa. Cresterea si dezvoltarea timusului continua pina
la pubertate.