Capitolul 1 PRODUCTIA DE REZIDUURI $I CAUZELE PRODUCERII LOR 1.1, Notiuni generale specifice In orice domeniu de activitate se intalnese destul de des trei notiuni specifice: degeuri, rebuturi, reziduuri, [2,5,8,11,12,13,15,17.18,21.29,36,41,43,44]. Degeul reprezinta orice material sau obiect care prin el insusi, fara a fi supus unei transformari, nu mai poate fi utilizat. Dupa destinatie, deseurile se pot clasifica in: recuperabile si nerecuperabile. in functie de locul de producere (origine), deseurile care nu provin strict din activitatile industriale mai sunt numite i reziduuri, in timp ce produsele din activitatile industriale care nu-si pot indeplini scopul pentru care au fost realizate se numesc rebuturi. Rebutul este, asadar, 0 masina, un utilaj sau un produs care nu mai poate fi folosit in mod direct. Reziduurile reprezinté materiile prime, materialele sau produsele care sunt respinse in cursul unei fabricafii sau a unor activitati umane. Ele includ si rebuturile. Reziduurile pot fi specifice sau curente. Reziduurile specifice sunt caracteristice unei anumite prelucrari (aschii, span), in timp ce reziduurile curente nu sunt caracteristice in mod net unei productii (hartii, ambalaje, etc.). Se recomanda sa se utilizeze notiunea de reziduu deoarece are un inteles mai larg, cuprinzand toate ramurile de activitate: industriale, agro-alimentare, comerciale si alte activitati publice (menaj, etc.). Astfel, dupa natura si locul de producere, reziduurile pot fi ~ menajere, solide gi lichide (in mediul urban gi rural); - stradale urbane; - industriak - din agricultura si industria alimentara: = comerciale; - din constructii; = sanitar, spitalicesti: - speciale, explozive, radioactive. Reziduurile menajere, stradale gi industriale sunt definite, de obicei, ca reziduuri solide, provenite in mod curent din activitatea gospodareasca, publica sau industriala, Resturile care au legatura directa cu hrana zilnica a omului, inclusiv acelea care nu sunt perfect solidificate constituie reziduuri menajere. Reziduurile specifice cailor de circulatie public din perimetrul unui centru populat, provenite din activitatea cotidiana a populatiei, de la plantafii, animale,precum si de la depunerea obisnuita a suspensiilor solide din atmosfera sunt definite ca reziduuri stradale. Reziduurile rezultate din procesele tehnologice, avand aceeasi compozitie fizico-chimica cu materia prima, materialele prelucrate si materialele auxiliare utilizate in industrie, incluzand aici deseurile tehnologice, rebuturile de produse si de materie prima sau materialele care nu mai pot fi utilizate in mod direct constituie uuri industriale. Dupa durata de producere, reziduurile pot fi : - de scurta durata - adica apar in momentul cand se consuma; - de durata medie - provenite din obiectele uzate de uz personal sau gospodaresc: de lunga durata - care apar cand se degradeaza materialul. Dupa caracterul poluant, reziduurile se pot clasifica astfel: = reziduuri inerte cu potential poluant practic nul, dar care luate de vant, cum este cazul pulberilor, sau deversate direct pe sol sau in ape genereaza fenomenul de poluare; - reziduuri banale sau cu potential de poluare controlabil = toxice si/sau periculoase, rezultate, in general; din activitatile industriale. 1.2. Cauzele productiei de reziduuri Reziduurile sunt un rezultat inevitabil al evolutiei societatii umane. Cauzele principale ale productiei de reziduuri pot fi: - biologice, deoarece reziduurile sunt un rezultat al ciclurilor vitale in lumea plantelor, animalelor si omuluis = chimice, datorita faptului ca reactiile chimice sunt guvernate de principiul conservarii materiei, in final rezultand un produs utilizabil: - tehnologice, pentru ca in procesele de prelucrare si transformare a materiei prime si materialelor au loc pierderi de produse si de energie: - economice, deoarece toate produsele au o viata limitata; - comerciale, ca urmare a faptului c& estetica produselor este sporita de producerea de ambalaje care si le faca cat mai atractibile la achizitionarea de consumatori; - accidentale, datorita unor inevitabile disfunctionalit productie si a riscurilor tehnologice si naturale. - ecologice, pentru c insisi prin activitatile de depoluare se genereaza reziduuri. i ale sistemelor de 1.3. Gospodarirea integrata a reziduurilor Este necesar ca reziduurile produse si fie privite ca un tot unitar pentru realizarea unei gospodariri integrate a acestora [13]. Rezolvarea problemei reziduurilor trebuie si inceapa cu schema fluxului acestora de la produeator pana la procesarea finala, indiferent dac& este vorba de reciclarea si refolosirea lor, de recuperarea energeticd sau de compostarea in vederea utilizirii ca ingras4mantnatural. In final, este nevoie totusi de depozitarea reziduurilor in rampe (gropi) ecologice controlate. In privinfa reciclarii si reutilizarii reziduurilor, beneficiile sociale care ar rezulta din aceasta s-ar manifesta prin: reducerea consumurilor de resurse naturale (paduri, minereuri, apa); reducerea proceselor industriale si de poluare a mediului; reducerea consumurilor de energie; reducerea volumelor de materiale procesate (prelucrate); reducerea importurilor de materiale deficitare sau de tehnologie; crearea de noi locuri de munca prin cresterea consumului de manopera in defavoarea consumurilor de materiale si materi prime. Este bine de amintit, totusi, faptul ca prin reciclarea si reutilizarea reziduurilor (deseurilor), unele costuri specifice acestui proces cresc, cum ar fi: - costurile de separare a materialelor la sursa si pe traseu, pentru aceasta fiind necesar un efort de educare si convingere a populatiei, precum si dotare cu recipiente si utilaje corespunzatoare; - costurile de colectare si transport separat pentru toate componentele reziduale: = costurile de procesare: = poluarea mediului in procesul de procesare. Pentru ca rezultatul reciclarii si reutilizarii reziduurilor sa fie cel scontat, este necesara educarea — prin responsabilizarea cetatenilor, convingere prin amenzi sau taxe degrevante; introducerea de recipiente si containere pe grupe de reziduuri (sticla, hartie, metal, plastice); dezvoltarea retelelor de colectare a reziduurilor (cu sau fara plata); servicii separate de colectare si transport; instalatii de separare mecanica sau semimecanica pe circuit. Sunt necesare, totodata, constituirea retelelor de colectare $i vanzare a deseurilor, precum si incurajarea folosirii in industrie, agricultura si comert a materialelor refolosibile. Legat de utilizarea reziduurilor, aceasta poate fi realizata prin: reutilizarea unor categorii de reziduuri menajere (ex. recipientele din sticla); reciclarea — adica reintroducerea din nou in circuit ca materii prime a unor reziduuri cum ar fi hartia, cartonul; anvelopele, etc.; recuperarea energetica ~ adic incinerarea reziduurilor cu producere de energie; compostarea care reprezinta producerea de masa vegetala utilizabila ca ingragamant. Toate aceste procese caracteristice utilizarii reziduurilor presupun o severa triere, selectare prealabild care trebuie si inceapa incd de la locul de producere a reziduurilor (ex. in locuintele oamenilor). In cazul recuperarii energetice se genereazA cenusa (cca. 30% din masa introdusa) care trebuie si ea depozitata, precum si gaze care sunt cu atat mai nocive cu cat temperatura de ardere e mai mica. Cel mai ecologic procedeu de utilizare a reziduurilor este compostarea, care dureazi 3-4 sdptimani si presupune platforme amenajate si utilaje de afanare, intoarcere, udare. Nu se produc noxe, iar compostul se foloseste integral in agricultura. Este necesara insa, 0 triere si selectare pentru ca nu toate reziduurile se pot descompune prin compostare. Recuperarea energetica a reziduurilor poate fi inserata pe fluxurile de reciclare si reutilizare, presupunand o triere severa si o selectare prealabilé a acestora, inprocesul de incinerare fiind necesara, uneori, si adaugarea de combustibili fosili (gaze, motorina). Prin compostare sunt prelucrate, mai ales, reziduurile stradale, din agricultura, din spatiile verzi si din parcuri si mai putin reziduurile menajere sau industriale, printr-o sortare corespunzatoare. Introducerea in mediu a reziduurilor (prelucrate sau neprelucrate) se realizeaza prin depozitarea controlaté a acestora sau prin incinerarea cu sau fara recuperare energetica. 1.4. Cantitatea si componenta reziduurilor Reziduurile menajere urbane au ca producator publicul care, in conditiile tarii noastre, este putin receptibil la nou si accept cu greu responsabilitatea, datorita nivelului civic si educational in problemele de viata si snatate extrem de scazut, [5]. In fig.1 este prezentata schematic componenta reziduurilor menajere la noi in tard si in tari ca Statele Unite ale Americii sau Franta. La determinarea cantitajilor de reziduuri menajere se utilizeaz4 dou metode: 1. Metoda indicelui mediu de producere a reziduurilor menajere pe cap de locuitor intr-o zi, in diferite zone caracteristice ale localitat med ci =10° “NI, (0/21) at) unde: N este numarul de locuitori, iar I,, - indicele mediu de producere a reziduurilor, in kg/loc.zi [5]. Indicele I,, are valori cuprinse, in general, intre 0,5-1,3 kg/loc.zi, considerate ca valori normale. In tara noastra I,, are valori intre 0,78-1,3 kg/loc.zi [5] cu tendinte de crestere catre 1,0-1,2 kg/loc.zi in mediul urban si 0,5-0,7 kg/loc.zi la sate, 2. Metoda gravimetricd directé are la baza determinarea zilnica de reziduuri menajere produse si a componentelor acestora. Masa volumica a reziduurilor menajere este diferita de la o tara la alta si chiar de la zona la zona. Astfel, in Polonia masa volumica a reziduurilor menajere este de circa 250-400 kg/m’, in Franta si Elvetia de circa 120-200 kg/m’, in Anglia de 150- 250 kg/m’, in Cehia si Slovacia de 200-400 kg/m’. La noi in tara masa specifica se situa, in anii ‘70-80, intre 300-400 kgim* avand tendinte de scddere, ca urmare a cresterii ponderii ambalajelor, [5]. Potrivit unor studii JICA din anii 1995-1997, masa specifica a reziduurilor menajere in tara noastra era in acea perioada p, = 150-300 kg) m*, in timp ce pentru Bucuresti ea se situa la nivelul de circa 230 kg/m’, [13]. Umiditatea totala a reziduurilor menajere variaz4 intre 25-60% (50% pentru intreaga tara si 40-60% pentru Bucuresti), iar puterea calorica a acestora intre 500- 900 kcal/kg (844 kcal/kg pentru Bucuresti, 800 kcal/kg pentru toata fara), mult inferioara celei necesare pentru o incinerare fara adaosuri importante de combustibili fosili, [13]. Raportul carbon/azot (C/N) al reziduurilor menajere solide este necesar a fi cunoscut in procesele de fermentare atunci cand acestea sunt utilizate drept compost Germenii de microorganisme termofile din componenta reziduurilor menajere intra 8rapid in fermentatie si prin mentinerea lor la temperaturi de 60-70°C conduc la distrugerea germenilor patogeni, PUBELA FRANCEZA PUBELA AMERICANA deseuri ‘grdding organice 10% plastic 17% alte ipuri PUBELA ROMANEASCA te puri textile Fig.1.1. Componenta reziduurilor menajere in Franta, SUA si Romania, [13] Raportul C/N determinat experimental are urmatoarele valoti informative [5] reziduuri proaspete ~ 20-35; compost - 10-25; compost de bund calitate - 15-18: sol de buna calitate — 10. Prin compararea raportului unui anumit reziduu menajer cu valorile de mai sus se poate stabili daca acesta poate fi procesat prin compostare. Cantitatea de reziduuri stradale colectata de pe caile de circulatie publica, poate fi determinata cu relatia, [5]: Q.2) = ST, (t/ zi) (1.2)in care: S reprezinta suprafafa salubrizata (ha), iar I, - indicele de producere a reziduurilor stradale (t/ha.zi), Puterea calorica inferioara a reziduurilor ~ pe grupe de componente si pentru unele municipii ale tarii [13] : ce ee dabei ia Puterea calorica | Media anuala a puterii Grupa de componente inferioara | calorice a reziduurilor (kcal/kg) (kcal/kg) Polietilend 11000 604 Policlorura de vinil 9700 _ 583 Plastice amestecate 7000 — 9000 _ 573 Degeuri de pluta 6900 aoa Celofan 5550-6500 Constanta 627 Deseuri din lemn 4300 — 4° Galati 627 _ Hirtie, cartoane 3900 — 4750 Bucuresti |e ssTa Textile 3900 — 4750 Brasov 805 - 904 Flori, plante uscate 4600 Romania 800 Resturi de gradina 1600 — 5000 Oase 4000 Resturi alimentare 3600 — 4900 Indicele 1, depinde de foarte multi factori: natura imbracamintii strazilor, gradul de dezvoltare al localitatii, sistemul de intretinere, nivelul de civilizatie al cetatenilor, etc. In functie de natura imbracamintii stradale, indicele I, ia valori intre 0,1-0.25 (imbracaminte asfalt-pavaj cu bolovani de rau), [5] Din punct de vedere al compozitiei, reziduurile stradale sunt alcatuite, de regula, din: praf, pamént (60-80%); frunze, lemne (5-8%); hartie, cartoane (2-4% resturi de constructie (3-5%); resturi minerale si vegetale intamplatoare (0,1-0,2' materi fecale de animale (1-2%); alte materiale (2-4%), [5,13]. Masa volumica a reziduurilor stradale este 700-800 kg/m’, [5] Reziduurile industriale se impart in doua categorii: specifice si curente. Au fost inventariate peste 700 sortimente de materiale care se regasesc in reziduuri si care pot constitui materii prime sau materiale refolosibile. Lista acestora nu este insa imuabila, ea se poate largi pe masura ce apar noi tehnologii de prelucrare si valorificare a unei game tot mai mari de materiale. Natura si originea reziduurilor industriale sunt in functie de materia prima si materialele introduse in fabricatie, de specificul atelierelor si al tehnologiilor de prelucrare. Ele apar pe tot parcursul fluxului tehnologic si sunt caracteristice acestuia Reziduurile pun, in prezent, o problema deosebita, prin reducerea, colectarea si reutilizarea lor in folosul omului. In ce priveste reducerea cantitatii de reziduuri, in special a celor menajere, este necesar a se revedea modul de concepere a produselor, diminuarea ambalajelor, precum si diminuarea consumurilor. In fig.1.2. si fig.1.3 este prezentata ponderea diferitelor tipuri de reziduuri in ansamblul general al acestora, respectiv structura reziduurilor pe componente,potrivit studiilor JICA pentru Bucuresti din anii 1995-1997, iar in fig.1.4 este prezentat circuitul reziduurilor menajere in capitala tari noastre [13]. 70% 60% 50% 40% 30% Reziduuri (%) 20% 10% 0% 63% 14% 12% 6% aa : I 1 2 3 4 5 6 ‘.menajer 1034 Uzi; 2.comert 226 Uzi; 3.industrie 191 vzi; 4.demolari 105 ‘vz 5.stradal 87 Uzi 6.birouri 9 Uzi Fig.1.2. Principalii producatori de reziduuri in zona Bucuresti, [13] 35% 30% 25% | 20% | 19% 10% ‘Structura reziduunlor (%) 5% 20% 25% 20% 9% - “% 4% 1% 1 2 3 4 5 1. Reziduur propriu-zise (organics); 2. Harte, cartoane; 3.Di 6 7 4 Stila, 5 Plast; 6 Textile, 7 Metal, 8 Alte combustible 8 verse incombustbile Fig. 1.3. Structura reziduurilor menajere in municipiul Bucuresti, [13] CAS LOS O DLO SO NP a Sh reciclate =: Total Tt 82% colectate => 1339 t/21 1622 tal Fig.1.4. Circuitul reziduurilor menajere in municipiul Bucuresti, [13] llCapitolul 2 PRECOLECTAREA REZIDUURILOR MENAJERE. Prin colectarea si precolectarea reziduurilor menajere se intelege efectuarea operatiilor de strangere, preluare si transport a acestor reziduuri, in vederea neutralizarii sau a valorificarii lor, [3,4,5,8,11,12,13,17,18,21,29,36,41,43,44]. Colectarea si precolectarea reziduurilor menajere pune o problema deosebita datorité faptului cd volumul lor creste direct proportional cu cresterea numarului populatiei si al nivelului sau de trai Datorita substantelor organice si anorganice din reziduurile menajere, procesul degradarii acestora, atat aerob cat si anaerob, este rapid si dificil de urmarit, iar in cazul colectarii intarziate si neigienice, ele pot provoca poluarea aerului, a apei si a solului. Totodata, apar probleme legate de proliferarea microorganismelor patogene, a rozatoarelor si a altor generatoare de focare de infectii si mala Colectarea reziduurilor menajere se realizeazi de cdtre servicii organizate, in toate orasele si statiunile de odihna si tratament, servicii ce tin de intreprinderi subordonate primariilor. 2.1, Precolectarea primara si secundara a reziduurilor menajere Precolectarea reziduurilor menajere este premergatoare operatiei propriu-zise de colectare a reziduurilor si se realizeazi de catre locatari sau de_personalul institutiilor si localurilor publice, magazinelor, etc. Ea consti in strangerea si depozitarea pe timp limitat a reziduurilor menajere, in cadrul apartamentelor, locuintelor, blocurilor de locuinfe, magazinelor sau altor constructii publice, [5.12] Precolectarea reziduurilor cuprinde doua faze: a) precolectarea primard care consti in strangerea si depozitarea reziduurilor in recipiente mici (cosuri de gunoi) la locul de producere: b) precolectarea secundara care reprezint’ adunarea reziduurilor rezultate la precolectarea primara si depozitarea in containere sau pubele asezate in ghene sau alte locuri din cadrul ansamblurilor de locuinte sau institutiilor publice. Colectarea propriu-zisé consta in ridicarea reziduurilor de la punctele de precolectare secundara si transportul lor la platformele de depozitare si neutralizarea sau valorificarea lor. Camera de precolectare (ghena) este 0 incdpere amplasata la_parterul blocurilor, cate una pe tronson, aflata in legaitura direct cu tuburile pentru transportul gunoiului care contine recipiente mai mari (pubele, containere mici) ce se incarca in mod obisnuit prin tub. Tubul pentru transportul reziduurilor menajere din interiorul cladirilor este o instalatie tubular cu sectiune circular construit in blocurile cu peste 4 nivele, montat pe verticala si avand guri de deversare la fiecare etaj (sau din doua in doud etaje). Lapartea inferioara el comunica direct cu camera de precolectare, in timp ce la partea superioard se termina printr-o coloana de ventilatie. Pubelele sunt containere de dimensiuni mai mici, tipizate, denumirea lor venind de la numele celui care le-a conceput pentru prima data pe timpul cat era primarul Parisului. Acestea sunt utilizate numai pentru depozitarea pe termen scurt a reziduurilor menajere si se construiesc din tabla galvanizata, tabla neagr’ vopsita, sau material plastic sub forma tronconica sau de trunchi de piramida, cu baza mare sus si sunt prevazute cu capac articulat. Pubelele existente in exploatare, in momentul de fata, se construiesc in mai multe dimensiuni si capacitati, insa cele mai multe au capacitati de 15 | pentru apartamente gi 110 1 si 240 | pentru ansambluri de locuinte (blocuri). Datorita penuriei de materii prime, materiale si combustibili, se incearca tot mai mult 0 precolectare diferentiata a reziduurilor menajere, care necesita mai multe recipiente de apartament sau de bloc: saci pentru hartie si textile, recipiente din tabla sau din plastic pentru resturi alimentare, pentru cioburi de sticla sau pentru metale. Desi prezinta avantajul introducerii in circuitul economic a unor materi prime si materiale refolosibile valoroase. aceasta metoda a precolectarii diferentiate intampina greutati din lips& de spatii in locuinte, numar mic de recipiente, precum si datorité populatiei care nu este educata corespunzator si nici cointeresata Referitor la tuburile destinate precolectarii secundare a reziduurilor menajere, acestea se amplaseaza in afara apartamentelor, la distanta cat mai mare de camerele de locuit, pentru evitarea zgomotului si au sectiunea circulara cu diametrul de 35 cm, atunci cand deservese suprafete locuibile de pana la 1000 m’ si 645 cm atunci cand deservesc suprafete locuibile de peste 1000 m’. Tubul este format din mai multe tronsoane asamblate cap la cap, far coturi, sau cu un singur cot cu unghi de inclinare de cel mult 10° si la o distant de cel putin 1,5 m de gura superioara sau minim 1,0 m de gura inferioara, cu o raza de racordare de 5 m. Componenta reziduurilor menajere este eterogena si variaz in functie de nivelul de trai, tehnico-stiintific si de civilizatie al fiecarui popor, precum si de specificul regiunilor geografice. Principalele componente ale reziduurilor menajere sunt: metale (5-7%); hartie (11-31%); materiale plastice (4-10%); textile (2-5,5%); sticla (5-12%); materiale organice (16-51%); alte tipuri (moloz, cenusa, vesela sparta, etc.), [5,12] Din punet de vedere chimic reziduurile menajere au componente organice si componente anorganice. De obicei, materialele componente ale reziduurilor menajere pot fi grupate, dupa caracteristicile lor principale, astfel : - materiale fermentabile (resturi alimentare, fructe, legume, zarzavaturi, carne, etc.); - materiale combustibile (hartie, cartoane, plastic, cauciuc, lemn, textile, oase, etc.): - materiale inerte (metale, sticla, ceramica, etc.); materiale fine (cenusa, zgura, pamant, moloz, praf industrial, ete.). Dupa cum am aratat in capitolul 1, in prezent principalii producatori de reziduuri sunt: populatia (reziduuri menajere) — 63%: comertul — 14%: industria 12%; demolari — 6%; stradal — 4%: birouri — 1% (studiile au fost facute de JICA in 13Bucuresti dupa 1990). Din aceste reziduuri, circa 13% ramane necolectat, 82% se colecteaza, iar 5% este reciclat, [13]. Numarul pubelelor sau containerelor care preiau reziduurile din camera de precolectare (ghena), se poate determina cu relatia, [5,12]: Nez 4s (2.1) ol, in care: N este numarul populatiei aferenta tubului de precolectare: z ~ intervalul maxim intre doua colectari, in zile: q.y = 2 Vom.zi — cantitatea specifics de reziduuri pe cap de locat 0,8 ~ coeficientul de umplere a pubelei sau containerului: Vi — volumul unei pubele in |, [12]. Suprafata camerei de precolectare este in functie de numairul de pubele de 0,11 mm’; 2.m'~ pentru 2 pubele; 3,5 m” pentru 3 si 4 pubele: S m” pentru S si 6 pubele: 6,3 n 3 m’ pentru 7 si 8 pubele (> 0,8 m? de pubela). Camera de precolectare trebuie curatata si dezinfectata periodic de catre personalul de serviciu, [12]. Exist si cazuri in care blocurile de locuinte nu au tub de colectare, ci sunt prevazute in exterior cu platforme de precolectare, care insd nu reprezinta o solutie corespunzitoare, datoriti raspandirii mirosului in atmosfera. Aceste platforme se amplaseaza la o distanté intre 15-100 m de fiecare apartament si trebuie inconjurate de arbori stufosi care si le camufleze. In fig.2.1 sunt reprezentate cateva tipuri de recipiente pentru precolectarea reziduurilor menajere, iar in fig.2.2,a este reprezentat un containere de 3 m’ folosit la precolectarea si colectarea reziduurilor in sistemul container de schimb. Fig.2.1. Minicontainere pentru precolectarea reziduurilor menajere recipient tronconic din tabla de 60 si 110 I; b.recipient piramidal din plastic de 110 |: c.recipient (minicontainer) de 1100 I cu capac rabatabil la golire si revenire cu resort L recipient: 2.capac rabatabil; 3.bolt ridicare (buton); 4.brate susfinere capac:5.resort revenire capac: 6.maner de tragere; 7.manere impingere: 8.roti autopivotante 14Pentru precolectarea reziduurilor menajere se utilizeazd si containere de dimensiuni mai mari, cele mai utilizate fiind cele de 3 gi 4 m’, care prezinta avantajul unei constructii simple pentru autosasiul de transport, dar care au un volum mic de colectare in raport cu autogunoierele compactoare care au volume mult mai mari si care in plus realizeazi si compactarea reziduurilor de 2-4 ori. In plus, sunt si mai putin igienice, pentru ca pan& se umplu aceste containere, reziduurile incep sa fermenteze si sé miroase urat. S-a constatat cd cea mai buna, mai eficienté si mai igienic’ metoda de precolectare a reziduurilor este cea care foloseste containere cu roti mici din cauciuc, cu capacitate de 1100 | (eurocontainere), care se ridicé si se descarci mecanic in autogunoiere compactoare. In timpul bascularii containerului in gura benei autogunoierei, capacul containerului se deschide singur, prin apasarea bolturilor laterale, si se inchide la loc numai cand containerul revine in pozitie verticala. 2 | Fig.2.2. Container de 3 m’ pentru colectarea reziduurilor menajere (a) si carucior pentru ridicat si transportat pubele pe distante scurte (b), [5.12] a: | bend (recipient): 2.bolt ridicare (buton); 3.bolt basculare: 4.capac descareare: S.capace desciircare recipiente mici; b: |.cadru; 2.brafe telescopice; 3.roti de transport cu bandaj de cauciue 200 mm; 4.roti 100 mm penteu trecerea la praguri si borduris S.urechi de prindere Utilizarea containerelor foarte mari, 7-8 m’ la precolectarea reziduurilor menajere se justifica numai in condifiile in care acestea sunt incarcate direct din tuburile de precolectare, iar printr-un sistem hidraulic reziduurile sunt compactate in raport de circa 3:1, rezultand aproximativ 21-24 m* reziduuri, aga cum se prezinta in fig.2.4. La precolectarea si transportul reziduurilor de la locurile de precolectare la locul de depozitare, in vederea compostarii sau valorificarii acestora se pot utiliza si chesoane (containere) autotransportabile fara compactare. Un astfel de container (fig.2.5) este prevazut la partea din spate cu usi rabatabile in vederea bascularii pe 15spate, la partea de jos avand doua role metalice de rulare 6, in momentul incarcar descarcarii pe autosasiul de transport si doua picioare de sprijin 9, [5,12]. Fig.2.4. Container de schimb cu incarcare din tubul de precolectare si compactare | container (cheson); 2.tub de precolectare; 3.buncar de alimentare; 4.piston de compactare actionat hidraulic; 5.sistem de fixare a chesonului; 6.mecanism de ridicare-coborire; 7.autosasiu de transport. Fig.2.5. Cheson de colectare autotransportabil de mare capacitate, [5,12] | autogasiu: 2.brat de macara la 90°: 3.cilindru hidraulic: 4.cérlig de prindere cu asigurare; 5.cheson; 6.role de rulare: 7.role de ghidare: 8.cale de rulare (sind); 9.picioare de sprijin. La locul de depozitare si neutralizare a reziduurilor, chesonul este impins de pe autosasiu numai atat cat este necesar pentru ca reziduurile din el si alunece gi si se descarce, usile rabatabile din spate fiind deschise. La asezarea pe autosasiu, bratul de macara ajunge cu partea sa articulata la autosasiu in pozitie orizontalé, cilindrul hidraulic fiind strans la maxim.(de fapt sunt 2 cilindri hidraulici, cate unul pe fiecare parte laterala). 162.2. Colectarea pneumatica a reziduurilor menajere In Europa (Suedia, Franta, Rusia) exist si sisteme de evacuare pneumatica a reziduurilor menajere. Aceste sisteme sunt cu absorbtie, reziduurile fiind aspirate din tuburile de precolectare printr-un grup de refele subterane, in care se realizeaz’ vacuum, pana la o stafie central unde sunt containerizate si transportate apoi la rampa de neutralizare. Vacuumul se realizeaz cu ajutorul unei statii de vid puternic, reziduurile find transportate pe conducte cu_viteza foarte mare (circa 30 m/s) de la distante de 2-3 km fat de statia centrala. La descarcare reziduurile tree printr-un sistem de tip ciclon, in care prin micsorarea brusca a vitezei se realizeazi si o prima epurare a aerului aspirat, apoi acesta este trecut prin filtre textile si evacuat printr-un cos de aer. Reziduurile sunt impinse din ciclon intr-un container de mare capacitate, in care sunt compactate si apoi transportate la rampa de neutralizare, [5.12]. | tuburi de precolectare; 2.guri de descareare; 3.prizA de aer: 4.galerie termi colectoare: 6.ciclon de linistire si separare a reziduurilor: 7.container-cheson de mare capa 8.sistem de compactare; 9.filtru cu méneci: 10.camera de linistire: 11 container secundar pentru particule mai mici: 12.amortizor de zgomot; 13.statie de pompare; 14.cos de evacuare a aeruluiAspiratia reziduurilor se face periodic si, de aceea, conductele de precolectare sunt racordate la conductele de transport prin vane care stau inchise in perioada dintre aspiratii. In acest timp reziduurile se colecteaza in tronsoanele inferioare ale tuburilor de precolectare. Un alt sistem de evacuare a reziduurilor pe cale pneumatic: principiul macinarii reziduurilor la baza tuburilor de precolectare, astfel cd acestea necesita conducte de transport de diametre mai mici si permit transportul prin suprapresiune si nu prin aspiratie. Se aplica pe distante mai reduse, la ansambluri de locuinte mai mici. La fel ca la primul sistem, costul investitiei este ridicat si nu s-a extins prea mult. In fig.2.7 este prezentat aportul unor {ari de pe glob la productia de reziduuri menajere, potrivit unor studi ale Institutului de Statistica al Uniunii Europene, [13] se bazeazi pe koclan SUR 7200 FINLANDA 620.0 OLANDA 500.0 ww — ‘DANEMARCA 4800 wi — NORVEGIA 4700 \\ — UNGARIA. [4600 SE! TUXEMBURG [4500 | “\ ELVETIA 4400 | WW ee ee — ROWAN [4000 | AREA SRN VO! sueoia | _3700 —_— GERMANIA 3500 an —— TALIA | __3800 — WAREA BRITANIE | __3500 “\\ — BELGIA 340.0 \ — POLONIA 340.0 —— FRANTA 3300 uw — AUSTRIA 3300 —\ ‘SPANIA 320.0 I el IRLANDA [3100 _\‘\ ISLANDA [3100 el [erecia__[__3000 wo CEHIA 250.0 TN 00 © 2000 4000 6000-000 Fig.2.7. Productia de reziduuri menajere dupa Institutul de Statistica al Uniunii Europene Eurostar, [13] Potrivit aceluiasi studiu, rezolvarea procesarii reziduurilor urbane nu se poate face decit printr-o abordare integrata, cu divizarea fluxurilor si solutii finale diferentiate. Solutiile trebuie sa se adopte in conditii de totald transparent, cu o larga participare a publicului si nici un sistem de procesare nu trebuie exclus, dar depozitarea in rampe ecologice rezulta, deocamdata, ca cea mai viabila solutie pe termen scurt si mediu.Aplicatia 2.1. Pe o scara de bloc din Bucuresti sunt 38 de apartamente cu un grad mediu de ocupare de 3 locatari/apartament. Cate pubele de 0,24 m* sunt necesare pentru precolectarea reziduurilor menajere daca ridicarea acestora se face de doua ori pe sptiména (luni si joi), stiind c& debitul specific de reziduuri pe un locatar este de 2,2 Vom.zi? Ce suprafata trebuie s4 aiba camera de precolectare (ghena) avand in vedere c& suprafata specifica necesara pentru o pubela este de circa 1,2 m?? Ce cantitate de reziduuri se colecteaza saptamanal de pe scara blocului? Tinand seama ca intervalul maxim intre doua colectari este de 4 zile si ca 14 Rezolvar pubelele se incarca la un coeficient de umplere de 0,8, atunci pentru N=38. locatari pe scara, numarul de pubele necesar este dat de relatia (2.1): N-2-Gsp a7 Daca se vor alege 5 pubele, atunci coeficientul de umplere este c=0,836, iar daca se vor alege 6 pubele coeficientul de umplere ar fi c=0,697. Se alege n=5 pubele Pentru pubele de 110 |, numarul acestora ar trebui sa fie: N-2-Gyp _ (8-3)-4-2.2 e-Viiy 08-110 adic& 11 pubele la un coeficient de umplere c=0.83 (83% umplere). Suprafata camerei de precolectare trebuie si fie proportional’ cu numarul pubelelor necesare, in acest caz ea find: Soo =N°5, ‘ce sp n nyo = 11.4 pubele 5-1,2=6 [m?] Cantitatea de reziduuri colectata saptamanal de pe scara blocului tine seama de masa volumic& a acestora care, potrivit celor prezentate in cap.1, pentru municipiul Bucuresti, este de aproximativ 230 kg/m’, Astfel: Q=N-z'qyy py =114-7-2,2-10-9 -230 = 403.8 [kg] 19Capitolul 3 COLECTAREA $I TRANSPORTUL REZIDUURILOR 3.1. Cerinte privind constructia vehiculelor de transport Transportul reziduurilor este a doua operafie a procesului de evacuare organizata, legata de operatia de colectare, ca o parte inseparabila a acesteia. Exista tipuri foarte variate de vehicule care, pe langa transport, permit si 0 incarcare mai usoara a reziduurilor in benele colectoare. Cerintele sanitare impuse fata de constructia vehiculelor de transport reziduuri sunt, [11,12]: - sa asigure incarcarea rapida, pe cat posibil fara imprastiere, degajare de praf si zgomot, un transport inchis al reziduurilor si o descarcare rapida; ~ si asigure obfinerea unui factor util de incarcare, care sa permita exploatarea vehiculului la parametrii cei mai economici, la capacitatea maxima de incarcare util - si fie echipate cu dispozitive de avansare continua a reziduurilor incarcate si de repartizare uniformé a lor; - si aibi o constructie simpla si fiabilé, cu un coeficient de siguranté in exploatare maxim; - s& aiba instalatii de pornire si franare sigure, avnd in vedere desele opriti si porniri: - vehiculele s& corespunda prescriptiilor valabile privind circulatia pe drumurile publice si siguranta circulatie Conditia de bazé a economicititii transportului 0 reprezinta gradul de compactare a reziduurilor in vehicul, legat de incarcarea la capacitatea utila a acestuia, [12]. Se defineste notiunea de factor util al vehiculului, raportul intre capacitatea de incarcare util M, si produsul dintre volumul util al acestuia /, si masa volumetrica de 100 kg/m’ a reziduurilor: -—Mu fu= ‘4 100 Factorul de compactare a reziduurilor in bena vehiculului, pentru o utilizare eficienta a lui, este: fy 100 (3.1) € (3.2) Pee unde p,« reprezinta masa volumetrica a reziduurilor in zona de colectare. Cunoscdnd zona de colectare si masa volumetrica a reziduurilor, variabila dupa anotimpuri, se poate alege acel tip de vehicul la care factorul util si factorul de compactare sunt cei mai favorabili. ‘Transportul rapid la reziduurilor din zona de incarcare catre capatul anterior al benei si umplerea uniforma a acesteia este o cerinta solutionata diferit la diversele tipuri de vehicule. 20La unele autovehicule aceasta problema este solutionata prin rotirea intregului recipient de stocare sau prin montarea in interiorul acestuia a unui dispozitiv elicoidal rotativ, Importanta este viteza de rotatie a acestora, deoarece timpul pentru deplasare trebuie sa fie foarte scurt. Descarcarea reziduurilor la locul de depozitare se realizeazi cel mai frecvent prin deschiderea peretelui din spate al vehiculului si ridicarea mecanica a partii din fata a recipientului de stocare, iar in cazul recipientelor rotative, prin rotirea inversa a acestora. Capacitatea utilé a vehiculelor de transport utilizate in zonele de colectare, este in general de 6-7 t si, in cazuri speciale, poate fi marita la 10-11 t. Exista si autovehicule de transport reziduuri, in sistemul containerelor de schimb, care sunt echipate cu o macara corespunzitoare pentru incarcarea si descrcarea mecanizata a containerelor, acestea putand fi cu sau fara compactare. 3.2. Masini de transport reziduuri cu incdrcare etansa 3.2.1, Masini de colectare si transport cu compactare rotativa Aceste masini sunt vehicule cu recipient cilindrie rotativ, rotit mecanic printr-o coroana dintata, de la un mecanism reductor actionat de la motorul vehiculului 5 3 7 8B ula 1. Schema de principiu a autovehiculului cu cilindru compactor rotativ 10 L sasiu (caroserie); 2.cilindru rotativ: 3.cabina soferului; 4.reductor; S.spira elicoidala in interiorul cilindrului rotativ; 6.cale de sprijin si rulare: 7.coroand dintati; 8.segment tronconic al cilindrului rotativ; 9.transmisie cardanic’ actionare cilindru; 10.bunear inedrcare manualai; 11 placa de inchidere si dirijare; 12.capac rabatabil descarcare cilindru rotativ; 13.manta din tabla usoara; Pe acest principiu este construit autovehiculul pentru colectare si transport reziduuri AGR-12, fabricat de UBEMAR Ploiesti, de 12 m’, cu un grad de compactare maxim 5:1 (in functie de masa volumetricd a reziduurilor) si nominal 2,2:1. Turatia cilindrului rotitor de colectare si compactare este de 5 rot/min., [54] Vehiculul poate fi prevazut fie cu buncar de incarcare manuala rabatabil, fie cu mecanism de incarcare/descarcare pubele de 0,11(0,24) m’ (una sau doua bucati). 21Masina este echipata cu un motor Diesel (D2156 HMN 8) cu 6 cilindri la 40°, cu alezajul de 121 mm si cursa 130 mm, putere 158 kW la 2200 rot/min, cuplul maxim 747 daN la 1400 rot/min. Are transmisie cardanica si motoare hidraulice pentru puntea spate. Recipientul rotativ este inclinat spre spate cu 1° fata de orizontala, pentru o descarcare mai usoara la rampa ecologica, si are diametrul interior de 2000 mm, Mecanismul de rotire a cilindrului compactor are raportul i = 9.53, fiind prevazut cu angrenaj cilindric actionat de un motor hidrostatic cu reductor planetar 14,06). Mecanismele de incarcare a cilindrului sunt actionate prin cilindri hidraulici, astfel: - pentru buncarul de incarcare manual: CH $50x32x400 mm - la mecanismul pentru pubele: CH; 650x32x400 mm, CH2 650x32x330 mm. Recipientele de colectare a reziduurilor — pubelele, sunt golite manual in buncarul de colectare sau sunt preluate de mecanismul de ridicare si sunt golite prin orificiul de umplere direct in zona tronconica a cilindrului rotativ. Prin intermediul profilelor inclinate de antrenare si fardmitare de pe portiunea tronconica a cilindrului (si a spirei de pe conul de compactare al capacului) si prin intermediul spirei din zona interioara a acestuia, reziduurile menajere sunt deplasate spre fundul recipientului. Dup& umplerea recipientului cu reziduuri, deplasarea se transforma in compactare. La atingerea gradului maxim de compactare posibil, in functie de masa volumica a reziduurilor, acestea nu mai sunt deplasate din zona gurii de umplere si procesul de incarcare este incheiat. Descarcarea reziduurilor din recipientul rotitor se face prin deschiderea capacului, dupa deszavorare si rotirea cilindrului in sens invers incarearii. Reziduurile din recipient sunt antrenate de spirele cu dou& inceputuri de pe zona cilindrica si profilele de pe zona tronconica, find deplasate in afara cilindrului, la locul de descarcare. in timpul incarcarii capacul este zavorat prin intermediul a 2 cilindri hidraulici (CH 50x32x80 mm), iar la descarcare, dup& deszivorére, capacul este ridicat in vederea golirii de alti 2 cilindri hidraulici (CH 50x32x330 mm). Prin reglarea corespunzatoare a instalafiei hidraulice, la inchiderea capacului, zavordrea se realizeaza dupa inchiderea completa a acestuia, iar la deschidere se produce mai intai deszavorarea si apoi ridicarea capacului. La masinile de tip KUKA, prin rotirea cilindrului, reziduurile sunt ridicate in sensul de rotatie, antrenate axial de spira elicoidala interioar’, dar intr-o anumita pozitie ele vor c&dea inapoi pe urmatorul compartiment al elicei si prin deplasare si rotire continua reziduurile vor avansa din ce in ce mai mult. Daca recipientul s-a umplut pe jumatate, recdderea liber nu mai este posibila si, ca urmare, recipientul se incarca in directie opusa pan la umplerea integral a volumului acestuia. Pe parcursul incarcarii puterea necesara creste continu. Prin rotire si amestecarea continua, bucatile de reziduuri mai grele dezvolta o actiune de zdrobire si sfirdmare, datorit’ cArui fapt utilizarea volumului recipientului se imbunatateste.Recipientul de stocare este montat pe o rama auxiliara care poate fi demontata ugor, in cazul unor reparatii. Pe exterior recipientul este imbracat cu o manta usoara din tabla de otel. in timpul amestecarii, in recipient se pot degaja amestecuri inflamabile de vapori gaz-aer. Pentru prevenirea acestui fenomen trebuie asigurata o ventilatie continua atat prin montarea unor supape cat si prin gura de alimentare. Exist diverse variante constructive ale masinilor cu compactare rotativa, care difera fie prin tipul autosasiului, fie prin constructia parti de incdreare-primire a reziduurilor. La unele autovehicule (Haifisch-Kuka), partea de primire din spatele recipientului rotativ este realizata sub forma tronconica dubla — o parte fixa legata de capac si o parte rotativa tinand de recipient. Pe ambele suprafete tronconice sunt prevazute nervuri elicoidale care antreneaza reziduurile din zona de primire la fel ca la masina de tocat carne, trecdndu-le prin spatiul dintre ele in zona cilindrica a recipientului, fig.3.2, [12]. Spira elicoidala de pe partea tronconica fixa are 0 muchie conducatoare puternica. in timpul rotirii recipientului, reziduurile incarcate in partea de jos a zonei de primire, sunt ridicate si antrenate de netvurile oblice ale partii tronconice a recipientului, obligandu-le s4 treacd prin zona ingusta dintre cele dowd parti tronconice in recipient. Astfel, reziduurile cu granulatie mai mare sunt zdrobite si sffirmate. Recdderea reziduurilor in spatiul de primire in timpul rotirii este impiedicata de placi basculante arcuite, cea ce face ca spatiul de primire si ramana mereu gol pentru c poata continua. . Schema de principiu a masinii pentru colectare si transport reziduuri cu cilindru de compactare rotativ si zona de incareare dublu-conica | sasiu; 2.container rotativ; 3.cale de sprijin gi rulare: 4.parte tronconica fixa: 5. spird elicoidala de dirijare; 6.zona de alimentare: 7.capac rabatabil yFactorul maxim de compactare realizabil este 3:1. Recipientul este rotit de la motorul vehiculului printr-un mecanism actionat hidraulic. Turatia recipientului este de 4 rov/min, iar necesarul de putere pentru rotire de 10-15 CP. 3.2.2. Masini de colectare si transport cu compactare hidraulica Exista diverse variante constructive de masini pentru colectarea si transportul reziduurilor menajere care au compactare hidraulica. Printre acestea se numara si masina firmei Ochsner, Elvetia (fig.3.3). [12]. La aceasta masina, recipientul de transport / este realizat din metal usor (Al) rigidizat cu nervuri exterioare din ofel si montat cu ajutorul unei rame pe autosasiu: Pe peretele din spate se cupleaz partea de primire cu indltime de incaircare joasa, care inchide spatele recipientului. Aici sunt montate dispozitivele de avansare si compactare, care au migcare sincrona. Reziduurile incarcate prin gura de alimentare 6 cad in zona de lucru a bratului articulat 4 si a berbecului (pistonului) hidraulic cu migcare inainte-inapoi 5. Cand berbecul 5 este in pozitie de antrenare a reziduurilor (cAtre partea de sus), bratul 4 se afla in pozitie ridicata permitand deplasarea reziduurilor catre orificiul de umplere. In momentul in care berbecul a ajuns in pozitia cea mai de sus bratul se roteste si antreneaza reziduurile prin orificiul de umplere in recipient. Dupa aceasta, berbecul se retrage pentru a prelua alt portie de material, iar braful 5 se rabate in sus pentru a permite din nou deplasarea materialului catre orificiul de umplere. 1 Fig.3.3. Masina de colectare gi transport reziduuri cu compactare hidraulica i berbec de alimentare | recipient de transport: 2.spatiu de primire: 3.placd de compactare si golire; 4.placa articulata de impingere: 5.berbec de impingere-umplere: 6.dispozitiv de incarcare; 7,jgheab de dirijare in interiorul recipientului, placa de compactare-golire 3 se afl la capatul din spate al recipientului. Cilindrul hidraulic de actionare a acesteia este pus pe pozitia 24flotant, ceea ce permite deplasarea liber a placii catre capatul anterior al recipientului pe masura umplerii acestuia. La golire (descarcare), partea de primire 2 a vehiculului se rabate in sus, iar placa de golire actionata prin cilindru hidraulic telescopic deplaseaz& materialul spre partea din spate a recipientului, golindu-l. La masina Fortschritt FP-16 (fig.3.4), partea de alimentare cu reziduuri este prevazutd cu o placa rabatabild cu miscare dubla (translatie si rotatie) care permite antrenarea si ridicarea reziduurilor catre bena colectoare, [54]. Fig.3.4. Masina pentru colectarea si transportul reziduurilor cu compactare hidraulica si placa de alimentare cu miscare de rotatie-translatie | autosasiu; 2.recipient de transport; 3.placd compactare-golire: 4.role de ghidare; 5.placa (brat) rabatabila de umplere si compactare; 6.suport brat rabatabil: 7.suport (placa ) fix cu cale de rulare: 8.cilindru rabatere brat: 9.cilindru ridicare-coborare suport-brat: 10.cilindru de rabatere a partii de primire-descArcare: | I capac rabatabil cu partea de primire-descarcare: 12. cos de alimentare La fel ca si in cazul precedent, braful rabatabil 5 preia o portie de material pe care o antreneaza catre partea din spate a recipientului de transport. Descarcarea pubelelor in partea de primire se face atunci cand braful 5 este ridicat in pozitia cea mai de sus prin cilindrul hidraulic 9, si rabatut pe spate (ambi cilindri in pozitie stransa). Dup& umplerea cu material a zonei de primire se actioneaza cilindrul 9 pentru cobordrea bratului cu suportul su, iar in pozitia cea mai de jos, braful se rabate catre fata prin actionarea cilindrului 8, antrenand materialul si compactindu-l usor. in momentul in care cilindrul 8 este deschis la maxim, bratul inchide in pozitia de jos recipientul, iar prin actionarea cilindrului 9 bratul cu suportul stu incep sa se ridice compacténd materialul si antrendndu-I in recipientul de transport in care placa de compactare-golire este liber deplasabila datorita punerii in pozitia flotant a cilindrului sau de actionare. Dupa ridicarea materialului in recipient, bratul se rabate catre spate prin strangerea cilindrului 8, pozitie in care are loc o noua umplere cu material a zonei de primire si ciclul se reia din nou. 25La golirea recipientului de transport se actioneaza cilindrul /0 si toata partea de umplere // se va rabate in sus permiténd descarcarea recipientului cu ajutorul plicii de compactare-golire 3 care impinge materialul. O constructie asemanatoare prezinté si masina AGT-10 a firmei UBEMAR (fig.3.5) care poate fi echipata la partea de primire-alimentare cu mecanisme diferite pentru ridicarea gi desc&rcarea atat a pubelelor de 0,24 m’, cat si a eurocontainerelor de 1100 | sau a containerelor mari de 4 m’, [54]. 1 7 4 2 3 (a . 6 Fig.3.5. Masina cu compactare prin translatie a firmei UBEMAR, AGT-10 | autosasiu; 2.caroserie; 3.buncar de primire; 4.berbec hidraulic; 5.mecanism de descarcare: 6.sisteme de fixare a caroserici; 7.actionare hidraulicd Din categoria masinilor pentru colectarea si transportul reziduurilor menajere cu compactare hidraulica face parte si masina din fig.3.6 care are partea de umplere descarcare prevazuti cu rotoare de antrenare a reziduurilor in bena colectoare. alimentarea masinii facdndu-se manual, [5.54]. Fig.3.6. Masina pentru colectarea si transportul reziduurilor cu compactare hidraulica si rotoare de alimentare a benei | autosasiu; 2.recipient de transport; 3.buncar de alimentare; 4.rotor inferior cu palete: S.rotor superior de alimentare bend; 6.piedestal pentru operatori 263.2.3. Masini de colectare si transport cu alte sisteme de compactare Pentru compactarea materialului in benele (recipientele) colectoare ale masinilor pentru colectarea si transportul reziduurilor menajere, se pot utiliza si alte sisteme de compactare, de obicei, de tip spira elicoidala (snec), fie cu ax orizontal fie cu ax inclinat, [12]. In fig.3.7 este prezentat o masina pentru colectarea si transportul reziduurilor care are in componenta un transportor elicoidal orizontal cu rol atat de transport cat mai ales pentru compactare, construita sub licent& MAN. Materialul incarcat cu ajutorul unui mecanism de umplere montat la mica inaltime, este ridicat continuu de o roata cu cupe 5 amplasata in partea de primire si descarcate pe o placa de alunecare 7 in recipientul de transport 2. Materialul este repartizat uniform cu ajutorul unui transportor elicoidal montat longitudinal sub acoperisul constructiei la circa 2/3 din indltimea interioara a recipientului. Cand recipientul se umple pana la nivelul transportorului acesta realizeaza si o compactare. Supraincarearea este semnalizati sonor, printr-un intrerupator care sesizeaz& 0 anumita rezistenta a transportorului cu spira elicoidala. Actionarea rotii cu cupe si a transportorului elicoidal este realizaté cu ajutorul unui motor hidraulic actionat de la motorul masinii printr-un angrenaj cu roti dintate. Turatia roti cu cupe este de 2,5 rot/min, iar a transportorului 22 rot/min. gradul de compactare realizat fiind de circa 2~2,2:1 Golirea recipientului se face prin basculare pe spate, dupa ce partea de primire si capacul recipientului au fost rabatute. Fig.3.7. Masina pentru colectarea reziduurilor cu gnec orizontal, model Haller, [12] | autosasiu; 2.recipient de transport; 3.capac rabatabil: 4.gurd de umplere: S.roatd cu cupe interioare; 6.transportor elicoidal (snec):; 7.placa de dirijare: 8.coroand. © alta variant constructiva a vehiculelor de transport cu compactare cu spira elicoidala este si cel din fig.3.8, fabricat cu mai mult timp in urma de uzinele Krupp din Germania. Acesta are spira elicoidala montat inclinat in interiorul recipientului de transport, realizand atat umplerea cat si compactarea reziduurilor. 27Fig.3.8. Masina pentru colectarea reziduurilor cu nec inclinat, [12] | recipient; 2.transportor elicoidal; 3.gura de umplere; 4.placd de retinere: S.mecanism de actionare; 6.sasiu. La aceasta masina, golirea recipientului de transport se realizeaz’ prin basculare, dupa ce toata partea de primire, inclusiv transportorul elicoidal au fost ridicate hidraulic astfel incat s se elibereze partea din spate (jos) a recipientului. 3.3. Masini pentru transportul reziduurilor cu incdreare neetansi Pentru colectarea si transportul reziduurilor menajere, stradale si industriale, se pot utiliza si containere deschise sau inchise, cu sau fara compactare, fie in sistemul container de schimb, fie cu container fix pe autosasiu. La transportul reziduurilor menajere si industriale din locurile unde acestea sunt in cantitati mari, se utilizeazd containere de mare capacitate avand partea din fata fixa si partea din spate basculanta, incarcarea ficdndu-se cu incrcatoare speciale cu cupa sau inc&rcatoare frontale montate pe tractoare. In timpul incarcarii, pistonul 4 (fig.3.9) se afla in pozitie retrasa cilindrul hidraulic 5 find strans, iar usile 7 de la partea din spate sunt inchise. In timpul transportului, ramele din plas de sérma 6 si 6”, aflate la partea de sus a containerului, se inchid pentru ca reziduurile s nu se piarda pe traseu, [54]. La locul de descarcare (rampa de depozitare), se deschid usile rabatabile din spatele containerului si se rabat in jos ramele 6 si 6” de deasupra. Se actioneazi mai intai cilindrul hidraulic in mai multe trepte 5, pentru degajarea partii fixe a containerului, care impinge reziduurile prin intermediul pistonului 4 catre partea basculanta a acestuia, o parte din reziduuri c&zénd in spate. Dupa degajarea partii fixe a containerului, pistonul 4 se retrage in pozitia inifiala si se actioneaza cilindrul de basculare 5’ pentru bascularea partii din spate, pana cfind toate reziduurile sunt descarcate. Dupa descarcare se coboara partea 28basculanta a containerului, se inchid ugile din spate si se rabat ramele din plasa de sarma. Actionarea cilindrilor hidraulici 5 gi 5° se face de la instalatia hidraulica a autosasiului pe care este montat containerul de mare capacitate. Fig.3.9. Autocontainer jumatate-basculant pentru transportul reziduurilor ‘ontainer de transport (2.parte fixa; 3.parte basculanta): 4.berbec de degajare a dri hidraulici in mai multe trepte: 6.6°.rame rabatabile din plasa de sdrma 7.uga dubla rabatabild: 8.balamale | autosasiu; partii fixe: 5,5°.cili In sistemul container de schimb, pot fi utilizate mai multe tipuri de containere sau chesoane. Din categoria acestor masini face parte si chesonul transportabil cu compactare separata OTTO, prezentat in fig.3.10. [54]. 12 ig.3.10. Cheson transportabil cu compactare separata si incdrcare cu dispozitiv - lant | autosasiu; 2.container cu indltime joasa; 3.mecanism de ridicare-cobordre: 4.lant de tragere: S.carlig (ochi) de agatare: 6.bolt de prindere; 7.role de sprijin si rulare; 8.mecanism de ridicare cu cilindru hidraulie: 9.capat de lant pentru agatare: 10.role de ghidare-rulare; | 1. autosasiu: !2.cdrlig de asigurare la compactare: 13.usa pentru compactare; 14.roata de lant actionata cu motor hidraulic; 15.usi rabatabile pentru descarcare: 16.cale de rulare Chesonul prezinté avantajul c& poate fi atasat, pe rand, la un sistem de incarcare prevazut cu piston de compactare existent la locul de precolectare, iar dupa 29incarcarea si compactarea reziduurilor, chesonul poate fi ridicat si transportat cu ajutorul unui autosasiu prevazut cu mecanism de ridicare cu lant si cilindru hidraulic. Fig.3.11. Chesonul transportabil cu mecanism de incarcare cu lant, [54] In fig.3.12 este prezentat mecanismul de tragere cu lant si roata de actionare cu motor hidraulic, prevazut, de asemenea, cu instalatie hidraulica corespunzatoare re a containerului. Fig.3.12. Mecanism de tragere si incrcare cu lant si brat rabatabil OTTO, [54] | lant de tragere; 2.brat rabatabil; 3.motor hidraulic; 4.fusurile rolelor de sprijin: 5 de lant pentru agtare: 6.cilindru hidraulic de ridicare; 7.instalatie hidraulica 30Este necesar ca atat la ridicare cat si la coborare, fundul chesonului si se gseasca in acelasi plan cu lantul de tragere, deci calea de rulare a chesonului sa se sprijine pe rolele de ghidare, pentru ca solicitarile din lant si din intregul sistem sa fie minime. Chesonul este transportat apoi la platforma de depozitare a reziduurilor unde este descarcat prin deschiderea intregii parti din spate si basculare. La umplere chesonul se asambleaza pe un dispozitiv de compactare cu piston- berbec (fig.3.13), sau chiar pe un autosasiu cu un astfel de dispozitiv si cu gura de umplere, care face colectarea reziduurilor menajere de la locurile de precolectare (ansambluri de locuinte, magazine, cladiri administrative, etc.), [12]. In buncarul de alimentare reziduurile pot fi aduse cu ajutorul unui TIH (tractor incarcator hidraulic), incarcator frontal cu cupa sau cu un mecanism de descarcare a pubelelor si buncarelor de precolectare hidraulic, montat pe partea lateral a masinii pentru colectarea si transportul reziduurilor. 2 3 5. 7 Fig.3.13. Dispozitiv de umplere si compactare cu berbec bieli-manivel L.container de colectare; 2.postament fix sau sasiu autodeplasabil; 3.role de sprijin gi ghidare; 4.buncar de alimentare; 5.piston-berbec: 6.mecanism biela-manivela; 7.role de sprijin berbec: 8.carlig de asigurare Tot din randul masinilor de colectare si transport reziduuri menajere in sistemul containere de schimb, face parte si containerul de mare capacitate (peste 20 m’) care se monteaza pe unele masini de transport cu colectare hidraulica si umplere pe la partea din fata, prezentat in fig.3.14, [54]. Mecanismul de incarcare pe sasiu este de tip brat macara telescopic (aga cum a fost prezentat in capitolul 2). Bratul de macara (fig.3.15) este aleatuit din doua parti, un brat exterior drept, articulat la partea din spate la sasiul de transport, si un brat interior telescopic (cu cilindru hidraulic interior) in unghi de 90°, prevazut la capatul liber cu un carlig de agatare a containerului cu piesa de siguranta impotriva desprinderii accidentale. Atat cilindrul hidraulic interior cat si cilindrii hidraulici exteriori trebuie sa lucreze sincronizat astfel incat containerul s& poata fi agatat si ridicat cu cdile de tulare de la partea de jos in contact cu rolele de la partea din spate a autosasiului pana cand acesta este asezat orizontal pe autosasiu (cilindrii hidraulici exteriori in pozitie 31stransa). Din acest moment containerul este adus catre partea din fata a autosasiului prin strangerea cilindrului hidraulic interior (bratul interior la 90° intra complet in bratul exterior drept). 14. Autocontainer transportabil cu compactare hidraulica pe masina, [54] itor hidraulic; 3.carlig de agatare; 4.piesd de asigurare (siguranta); S.ochi de agatare container; 6.braf telescopic: 7.brat mac vulat3.4. Mecanisme de ridicare si descArcare a pubelelor si minicontainerelor in mijloacele de transport Descarcarea pubelelor in buncarul de receptie a reziduurilor de la partea de primire a masinilor pentru colectarea si transportul reziduurilor menajere, se poate realiza atét manual cat si mecanic cu ajutorul unor mecanisme de diverse tipuri. Aceste mecanisme permit, atat ridicarea pubelelor sau minicontainerelor de precolectare la nivelul buncdrului de receptie, cat si inclinarea acestora astfel incat reziduurile s4 curga singure, {8rd ca recipientul s& se rastoarne. Mecanismele de ridicare si descdrcare a pubelelor sunt, de obicei, cu brate (parghii) articulate prevazute cu cilindri hidraulici de rabatere si basculare, montate fie la partea din spate a masinii fie pe partea laterala din dreapta sau chiar in fata masinii, in functie de locul unde se afla partea de primire-receptie a masinii. In afara de mecanismele cu parghii articulate, mai pot exista mecanisme de ridicare- descarcare cu lanturi sau cabluri actionate fie prin tragere (infasurare), fie cu cilindru hidraulic. In fig.3.16 este prezentat un mecanism de ridicare-descarcare prevazut cu dowd brate articulate si doi cilindri hidraulici (unul de ridicare si unul de basculare). Prin miscarea corespunzitoare a cilindrilor hidraulici 4 si 4°, pubela este prins& cu ajutorul bratelor de fixare 5, find sprijinita la partea de jos de suportul 6. In momentul descarcarii la partea de sus, pubela_ (sau minicontainerul) este sprijinita, de asemenea, din partea opusa bascularii cu ajutorul unui brat de sprijin actionat hidraulic, pentru ca aceasta si nu cada in buncarul de primire-receptie. Fazele ridicarii pubelei sunt 1. prinderea pubelei cu —ajutorul prinzitoarelor 5, prin deschiderea partiala a cilindrului 4; sprijinirea pubelei in partea de jos, cu ajutorul suportului 6; 3. deschiderea, cat mai aproape de maxim, a cilindrului 4° si partiala a cilindrului 4, astfel incat pubela sa se pozitioneze deasupra gurii de Fig.3.16, Mecanism de ridicare si descarcare 7; descarcare laterala cu doua brate, [12] 4. deschiderea la maxim a cilindrului 4 1 pubela; 2.3.brate articulate; 4,4" cilindri ee hidraulici: 5.prinzatoare: 6.suport de spriji timp ce aceasta este basculata si T.buncar de primire-receptie: 8.braj de sprijin desearcata. in timpul bascularii 34