Cursul 7

Reformularea
Dac principiul fundamental al consilierii este cel al nondirectivitii, atunci ce fel de ajutor ii
ofera consilierul clientului su ? El doar ii reflecta sentimentele i ii propune reformulri a ceea ce
clientul tocmai i- spus. Tipul de influen pe care psihologul il exercita astfel este numit facilitare.
Reformularea faciliteaza evoluia, deoarece permite contientizarea treptata a ceea ce se produce, ea
fiind un factor stimulativ (un feedback pozitiv).
A reformula inseamn a spune cu ali termeni ntr-o maniera mai concisa sau mai explicit ceea
ce clientul tocmai a exprimat. reformulare este corect efectuata i devine eficienta doar n masura in
care intrunete acordul celui caruia ii este destinat.
A considera acordul clientului criteriul principal al validitii reformulrii inseamna a-1
considera pe acesta expert in problema sa: clientul este cea mai informata persoan in legatur cu
situaia pe care triete. Prin urmare, el tie exact despre ce vorbete. Aceasta concepie se situeaza la
polul opus conceptiei psihanalitice conform creia subiectul este incontient de adevrata natur a
problemei sale. De altfel, pe aceast idee promovat de psihanaliz se bazeaz ideea atotputerniciei
intuitiei psihologului.
n acord cu ideea c clientul trebuie sa adopte atitudine pozitiv neconditionata in relaia sa cu
clientul - una dintre conditiile necesare ale unei consilieri eficiente in conceptia lui C. Rogers
reformularea implica credinta ca orice comportament uman are logic specific i ca toate reaciile
afective, comportamentale, verbale etc. au semnificaie anume ce se dezvluie doar in cadrul
universului intim al fiecaruia dintre noi. De aceea, sarcina consilierului este aceea de a asculta, a
intelege i a returna clientului un mesaj care s fie expresia acestei inelegeri.
Astfel, consilierul face din client un partener deoarece reformularea implic deopotriv reflecie
activ din partea consilierului, dar i a clientului. Acest tip de rela ie are la baza increderea in
capacitatea de autocunoatere i in puterea de autoreglare finala a omului prin el insui.
Reamintind ca reformulare valida este cea care intrunete acordul clientului, am putea rezuma
astfel consecinele imediate ale acesteia:
- consilierul este sigur ca nu a introdus nimic in plus de natur interpretative in mesajul pe care i
1-a transmis clientul;
- cu cat clientul se recunoate mai uor in reformularea consilierului, cu atat mai mult va avea
sentimentul c este ascultat i inteles i se va angaja mai activ in relatia consilierica;
- buna reformulare este bun dovada i ca consilierul insui este activ implicat in relatia
consilierica, asculta i intelege.
Analizand reformularea in conceptia lui C. Rogers, R. Mucchielli (1994) evidentiaza trei
procedee principale ale acesteia, cu efecte progresive.
Reformularea-reflectare

Ea reia secventa importanta a discursului ori ultimele cuvinte ce sunt urmate de pauz mai
lunga. Putem, astfel, sa evidentiem ideile importante i sa facem invitatie la continuarea discursului.
Procednd astfel, dovedim clientului ca intelegem i gandim impreuna cu el.
Modul cel mai simplu al acestui tip de reformulare este raspunsul-ecou.
Exemplu:
l : ...i eram foarte deprimat... (pauza)
Cs: ...inteleg... Erati foarte deprimat...
Utilizarea lui in exces ar putea sfari prin a crea clientului impresia unui efort superficial de
inelegere. De aceea, reformularea care utilizeaza ali termeni, considerai echivaleni, este superioara
in masura in care evideniaza un efort real de inelegere, este vorba de solicitarea unui feedback, de
verificare a unei informatii. Consilierul stabilete daca a inteles bine sau nu: astfel..., dupa
dumneavoastra..., vrei sa spuneti ca..., cu ali termeni...
Exemplu:
l: ...i eram foarte deprimat... (pauza)
Cs: ...Vrei sa spunei ca felul cum v-a privit v-a necajit foarte mult...?
Insa modul cel mai complex al acestui tip de reformulare este reformularea-rezumat care ii
propune sa evidenieze, pentru client, aspectele eseniale ale mesajului sau. Exista riscul ca rezumnd
sa interpretam! De aceea, consilierul trebuie sa sublinieze aspectele esentiale, pstrand cadrul de
referina propus de client.
Exemplu:
l : Problema, cu acest gen de sentimente placute, este ca ma simt nefericit pentru ca tiu c,
dupa aceste extraordinare momente de improspatare a forelor, voi recadea in starea de depresie.
Cs: Daca ineleg bine, va spunei ca aceste reacii tonice sunt pasagere i acest fapt va interzice
orice satisfacie.
Reformularea ca inversare a raportului figura-fond
Acest procedeu ii are originea in teoria gestaltist i exprim foarte bine conceptia rogersiana
privind restructurarea cmpului. La fel ca in percepia figurilor duble n care, n fincie de focalizarea
ateniei, altenativ, obiectul percepiei devine fond, iar fondul obiect al percepiei, acest tip de
reformulare inverseaz raportul figura-fond al unei situaii. Ea evideniaza aspectele implicite ale
unei propoziii:
Exemplu:
l : ...Sunt singurul din clasa care nu face niciodata ceva bine !
Cs: ...Dupa parerea dvs. toi ceilali reuesc mai bine dect dumneavoastra ?
Aceasta intervenie, dei nu scoate i nu introduce nimic nou in mesajul initial, provoaca clientul
sa-i perceapa situatia sub un alt unghi, sa-i precizeze sau sa-i modifice ideile. De cate ori nu se

spune ca nu vedem padurea din cauza copacilor, ori copacul din cauza pdurii! De cate ori oamenii
nu ramn prizonierii unui anumit punct de vedere, al unui anumit aspect al situatiei!
Aparitia brusca a unui alt raport intre elementele situatiei poate provoca stri afective intense i
accentueaza priza de contiin mai reflexiva asupra situatiei. Avand in vedere starile afective ce pot
insoti acest tip de reformulare, i care nu intotdeauna pot fi benefice pentru evolutia consilierii,
consilierul trebuie sa aiba atitudine i un ton empatice.
Reformularea-clarificare
De foarte multe ori, povestea pacientului este confuz, fara sens, neorganizat. Prin clarificare
- tipul cel mai complex, dar i cel mai dificil de reformulare - consilierul evidentiaz i returneaza spre
client sensul mesajului pe care acesta 1-a emis. Mucchielli da un bun exemplu de astfel de reformulare.
Exemplu:
l : Cumnatul meu este un tip literalmente plin de pretentii. Dup el, numai persoana lui
conteaza. Numai el are ceva de spus. Imediat ce apare, conversatia este monopolizata de el. Pot sa urez
buna seara la toat lumea i sa plec.
Cs: Nodul problemei nu sunt atat aceste maniere..., cat faptul ca ele, intr-un fel sau altul, va
deranjeaza, ajung sa v elimine.
Reformularea favorizeaza un dialog autentic intre doi actori sociali, dialog ce se desfaoara intrun deplin respect fata de punctul de vedere al celuilalt. Consilierul trebuie s fie capabil sa recunoasc
sentimentele sau semnificaiile exprimate de client in cadrul unui discurs liber, far constrangeri
impuse de consilier in ceea ce privete durata, tema dialogului etc. Ele sunt recunoscute i acceptate ca
exprimand un punct de vedere subiectiv, i tocmai acest punct de vedere trebuie inteles; intelegerea lui
implica i acceptarea responsabilitatii clientului referitoare la situatia descrisa, concomitent cu
pastrarea de catre consilier a unei atitudini pozitive neconditionate asupra acestuia, care se simte astfel
ineles i neacuzat, neevaluat.
Dupa aceasta scurt trecere in revista a tehnicilor de reformulare putem rezuma astfel utilitatea
lor (Mucchielli, 1994, p. 50). Dei utila, simpla reflectare este insuficient ; ea dovedete centrarea
ateniei asupra clientului i este, in calitate de oglind, reflexie obiectivata. n msura in care
reformularea este corecta, clientul este obligat sa se recunoasca in aceasta imagine ce-i este furnizat
din exterior; acest fapt are un impact reflexiv i-i d sentimentul c este ineles i ascultat.
Reformularea ca inversare a raportului figura-fond este, de fapt, noua formulare ce evideniaza
aspectele implicite ale mesajului; ea realizeaza un pas inainte fa de tehnica precedent, deoarece d
un nou sens acelorai fapte subiective i pstreaz clientul in centrul acestui nou sistem de semnificaii.
n sfarit, reformularea-clarificare, cu ajutorul unui rezumat clar, coerent, extrage din discursul
clientului aspectele experieniale eseniale pe care acesta le recunoate ca fundamentale pentru el, dei
nu le-a formulat niciodat ca atare.
Tehnici de rezumare
Rezumatele sunt afirmaii scurte ale consilierului cu privire la extrase mai lungi din edinele de
consiliere. Rezumatele strng laolalt, clarific i reflect pri diferite ale unei serii de declaraii ale clientului,
din timpul unei uniti de discuie, de la sfritul unei uniti de discuie sau la nceputul ori la sfritul
edinelor de consiliere.

Aici m voi concentra asupra rezumatelor unui consilier la nceputul edinei. Atunci cnd este posibil,
rezumatele servesc scopului de a mpinge edina mai departe. Astfel de rezumate le pot oglindi clienilor
poriuni din ceea ce au spus, pot verifica i clarifica nelegerea, pot identifica teme, zone ale problemelor i
situaii-problem. Rezumatele pot servi i altor scopuri. n cazul n care clienii au vorbit un timp destul de
ndelungat, consilierii pot rezuma cele spuse, pentru a-i stabili prezena i pentru a face ca respectiva
conversaie s fie mai mult un dialog. Mai mult dect att, n cazul n care clienii i spun povetile foarte
repede, consilierii pot oferi rezumate ntr-un ritm mai lent, pentru a-i calma pe clieni.
Atunci cnd clienii spun de ce au venit s solicite ajutor, consilierii se pot folosi de rezumate care reflect
uniti ntregi de comunicare. Astfel de rezumate leag sentimentele i coninutul de baz de ceea ce spun
clienii. Rezumatele privind refleciile de baz au o funcie de punte pentru clieni, care le permite s continue
acelai subiect sau s treac la altul. Alte funcii includ asigurarea c persoanele care acord sprijin ascult
corect, gratificarea clienilor i clarificarea nelegerii celor dou pri. O variaie a rezumatului refleciei de
baz o reprezint rezumarea reflectrii sentimentelor i motivelor care leag emoiile de cauzele percepute ale
acestora.
Alt tehnic de rezumare folositoare pentru nceptorii n consiliere este capacitatea de a oferi o privire de
ansamblu asupra unor diferite tipuri de probleme. S ne imaginm c un client vine s solicite consiliere i
ncepe s descrie un numr de probleme diferite. Rezumatele privind identificarea zonei problemei le pot oferi
clienilor afirmaii mai clare dect au reuit ei s genereze. Mai mult dect att, astfel de rezumate pot oferi o
baz pentru a le cere clienilor s fac o list de prioriti privind fie importana fiecrei probleme, fie pe cea
care doresc s se concentreze mai nti.
Caseta.3 Exemple de rezumri
Rezumat privind refleciile de baz
Consilier ctre o femeie tnr
Iubitul tu, Andrei, te-a prsit i ai sentimente amestecate cu privire la acest lucru. Ai locuit mpreun
timp de doi ani i s fii din nou singur reprezint o schimbare destul de mare. i lipsesc vremurile bune pe care
le-ai petrecut mpreun, dar realizezi c se mpuinaser momentele odat cu trecerea timpului. Eti rnit
pentru c te-a prsit, dar n acelai timp ncepi s te simi mai optimist cu privire la viitor. Nu eti nc
pregtit s-i caui un alt prieten, dar simi c o s poi face acest lucru dup ce te refaci din punct de vedere
emoional. Nu vrei s te grbeti s fii cu cineva care nu i s-ar potrivi. Te-am neles corect?
Rezumat privind identificarea zonelor de probleme
Consilier ctre un brbat ntre dou vrste
Mi-ai descris cel puin patru tipuri de probleme. n primul rnd, relaia cu soia dumneavoastr, Ana, nu
merge att de bine precum v-ai dori. Nu v mai bucurai unul de altul la fel de mult ca nainte i ai dori s v
apropiai din nou. n al doilea rnd, avei dificulti n ceea ce-l privete pe fiul dumneavoastr de 13 ani,
Dumitru. Acesta devine din ce n ce mai agresiv i independent, totui v pas de el i v dorii pentru el tot ceea
ce este mai bun. n al treilea rnd, dup moartea recent a tatlui dumneavoastr, mama dumneavoastr, Sanda,
a nceput s v cear foarte mult i ai dori s tii mai bine cum s v purtai cu ea. n al patrulea rnd, v simii
stresat, avei puine interese care nu sunt legate de serviciu i ai dori s avei o via mai echilibrat. Nu mai
este nevoie s petrecei att de mult timp muncind, dar este destul de greu s v schimbai. Este acesta un
rezumat corect?

Aplicaie 1. Descoper ce tip de reformulare este:

a. Lesbiana catre consilier

Lesbiana:
Incerc incontnuu s nu m deranjeze, dar nc m deranjeaz.
Consilier: n ciuda tuturor eforturilor tale, nu reueti s nu i mai pese.
b. Elev ctre consilier
Elev:
Chiar fac tot ce pot s m neleg cu ei.
Consilier:
ncerci foarte mult s fii prietenos cu ei.
Reflectarea sentimentelor
Definiie: Dac reformularea furnizeaza un feedback cu privire la coninutul intelectiv al
mesajului clientului, reflectarea sentimentelor ii propune furnizarea unui feedback referitor la
coninutul afectiv explicit sau implicit al acestuia. Reflectarea sentimentelor inseamna repetare sau
reformulare a afirmaiilor clientului care accentueaza sentimentele acestuia. Sentimentele pot fi
numite de client (cu aceleai cuvinte sau cu cuvinte aseman toare) sau consilierul le poate infera din
coninutul nonverbal al mesajului.
n spatele cuvintelor i al comportamentelor clientului se afla emotiile. Scopul reflectarii este
acela de a face aceste emoii implicite, uneori ascunse, explicite i clare pentru client. Favorizand
identificarea, clarificarea i exprimarea sentimentelor, consilierul faciliteaza travaliul autoexplorativ al
clientului, promoveaza capacitatea de autocontrol a acestuia, precum i descrcarea cathartica a
tensiunii afective.
Funciile reflectarii sentimentelor
Reflectarea sentimentelor asigura:
a)
mai buna inelegere a clientului. Sentimentele sunt cel putin la fel de importante ca i
coninutul semantic al mesajelor clientilor. Cunoaterea i inelegerea lor il ajuta pe consilier sa
accead la cadrele de referinta interne ale clienilor, care dau sens tuturor comportamentelor acestora.
Se vorbete deseori de logica afectiv a comportamentelor, iar consilierul trebuie sa descifreze
aceast logica daca dorete sa ajunga la inelegere deplina a clientului su.
b)
Validarea i normalizarea sentimentelor clientului. Deseori, emoiile i sentimentele
oamenilor sunt confuze, greu de definit, alteori sunt contradictorii, ambivalente. ncurajarea exprimrii
lor conduce la un proces de clarificare i autoacceptare. Reflectand sentimentele clientului, consilierul
le valideaza, le ,,normalizeaz. Intreband pe cineva Ce simi in legatura cu... ? , acesta putea fi
nelinitit gandindu-se daca simte ceea ce in mod normal ar trebui sa simta in situatia respectiva.
Spunandu-i insa Situatia X pare sa te fi suparat facilitam exprimarea sentimentelor i-l incurajam pe
client sa se angajeze in explorarea lor.
c)
Modelarea exprimarii sentimentelor. Reflectarea sentimentelor de ctre consilier poate,
de asemenea, modela exprimarea acestora, mai ales in cazul clientilor ce nu au contientizat suficient
de bine ceea ce simt in legtur cu un anumit eveniment. Spunand, de pild, m intreb daca in
situatia X ai trait un sentiment de frustrare, consilierul sugereaza ca frustrarea ar putea fi un sentiment
normal in situaia respectiva, fara ins a afirma c doar acest sentiment ar fi singura reactie afectiva
posibila.
d)
Crearea unui climat securizant. Numind sentimentele, consilierul semnaleaza clientului
ca nu se teme de acestea, c ii sunt familiare i ca il respect, indiferent de ele. Reflectarea

sentimentelor, mai ales intr-o forma ipotetica (S- parea c ati simtit...), creez o atmosfera
securizant, de intelegere, deoarece furnizeaza exemple de stri afective normale, in timp ce
intrebarile directe privind trairile afective ar putea provoca clientul sa se indoiasc in legtur cu
normalitatea lor.
e)
Stimularea autoexplorarii afective. Receptand reflectrile consilierului, clientul se poate
angaja intr-o reexaminare a tririlor sale afective, intrebandu-se dac simte cu adevrat ceea ce a
afirmat ca simte sau ceea ce consilierul crede c el simte.
f)
Participarea activa a consilierului la actul consilieric. Reflectarea sentimentelor
angajeaz consilierul intr-un proces activ, continuu de intelegere a clientului. Daca, dupa ce afirm
Ineleg ceea ce simti, consilierul adaug i mesaje ce reflect sentimentele manifestate de client,
atunci acesta va dezvolta convingerea c este cu adevrat ascultat i ineles.
Contraindicaii. Brammer i MacDonald (1996) consider ca incurajarea exprimrii
sentimentelor poate fi problematic atunci cand clientul:
- are tulburare emoionala sever, gandire delirant sau anxietate extrem;
- traverseaz crize emoionale severe i discutarea sentimentelor ar putea crete presiunea
psihologica dincolo de limitele peste care el poate controla;
- a avut dificultti majore privind controlul crizelor emotionale in trecut;
- manifest rezisten putemic in exprimarea sentimentelor;
- nu exista suficient timp pentru a lucra asupra sentimentelor.
Sursele reflectarii sentimentelor
Ce anume reflect consilierul ? Cum identific acesta sentimentele pe care dorete s le reflecte?
Hill i OBrien (1999) menioneaz patru surse importante ale reflectrii sentimentelor:
a)
Exprimarea directa a sentimentelor de catre client. Deseori, clienii sunt contieni de
sentimentele lor i le exprim deschis. De pild, clientul poate spune: Am fost cu adevrat suparat pe
eful meu. Nici nu a vrut s aud ce gandesc ! . In aceast situate, consilierul poate utiliza un sinonim
(de exemplu, furios) pentru a reflecta sentimentele clientului su; nu exists sinonime perfecte i, de
aceea, utilizarea unui sinonim poate provoca clientul s exploreze i alte faete ale sentimentului
menionat initial. Oricum, strile afective sunt procese aflate intr-o continua schimbare, iar consilierul
trebuie sa fie contient de faptul c reflectarea sentimentelor intr-un an moment al consilierei poate fi
doar inceputul intrarii intr-un proces experiential.
b)
Coninutul mesajelor verbale ale clientului. Deseori, clientul verbalizeaza doar faptele,
fara a face referire explicita la reactiile afective fata de acestea. n aceasta situaie, reflectarea
sentimentelor se realizeaza, de cele mai multe ori, cu ajutorul unor formule ipotetice: ,,Se pare ca...,
Probabil ai simtit..., Ceea -mi spui suna destul de trist! etc. Desigur, in general, oamenii se
bucur cand au succese, se intristeaza cand pierd ceva sau se sperie n situatii periculoase. Totui, nu
putem ti exact care sunt reacti ile afective ale clientului pe care il avem in fata noastra; pentru cine: un
examen poate fi situate anxiogena, iar pentru altcineva, provocare. Tocmai de aceea consilierul
trebuie sa formuleze reflecrile sale intr-o maniera ipotetica, fiind dispus sa le schimbe n functie de
feedback-ul primit din partea clientului sau.

c)
Comportamentul nonverbal. Se vorbete deseori despre ,,limba jul corpului sau se
spune despre ochi ca sunt oglinda sufletului. Tocmai de aceea un bun consilier este inainte de toate
un bun observator. Mimica, postura, gesturile clientului ne pot informa despre starea afectiva a
acestuia. i in aceasta situate, reflectarea se realizeaz cu ajutorul unor formulari ipotetice: ,,Dup
gesturile tale, s-ar parea ca nici acum nu ti-a trecut suprarea despre care mi-ai vorbit.
d)
Proiectarea sentimentelor consilierului. Intrebandu-se Ce a fi si mit daca a fi fost in
situatia clientului meu, consilierul poate identifica intr-o maniera ipotetica sentimentele posibile traite
de client. apacitatea empatica a consilierului are un rol important, totui a cesta trebuie sa fie
permanent contient de limitele acestei identificri partiale cu clientul sau, de faptul c sentimentele
descoperite prin acest exercitiu de imagerie mintala nu sunt decat posibilitti, i nu realitatea afectiva a
clientului.
Recomandari practice
- identificati indicatorii (verbali i nonverbali) ai starilor af ective importante; nu uitati de limitele
inferentelor care utilizeaza astfel de indicatori;
- daca suntei incepator in domeniul reflectarii sentimentelor, utilizai formula: Simii... pentru
c..., pentru a fi sigur ca surprindei atat sentimentele, cat i argumentele afirma iei dumneavoastra.
Nu interpretai! Folosii ca argument doar ceea ce va ofera clientul! Ulterior, putei utiliza doar
formularea Simiti..., far a mai invoca argumente;
- reflectati sentimentele prezente mai degraba decat pe cele trecute. Focalizarea pe sentimentele
prezente stimuleaza clientulsa vorbeasc pastrand anumita distana afectiva faa de trecut. Astfel, in
loc sa spunem: -ai simit furios in situaia X, putem spune: Pari furios i acum cand imi
povesteti despre situaia X ;
-fii contieni de aproximarile pe care le implica formularile dumneavoastra. /n cazul in care
cuvintele dumneavoastra reflecta destul de apropiat ceea ce simte clientul, acesta va va corecta i v va
furniza informaii suplimentare; daca ceea ce spunei este mult prea departe de ceea ce simte clientul,
atunci acesta se va simi neineles i relaia consilierica s-ar putea intrerupe;
- formulai reflectari scurte i clare. Vorbind prea mult, exist riscul de a face interpretri sau de a
vorbi despre altceva decat despre ceea ce simte clientul;
- utilizati un ton empatic, neevaluativ ;
- tonul utilizat sa fie cel al unei propuneri sau sugestii, astfel incat clientul s poate respinge sau
modifica formularile dumneavoastra; concentrati-v asupra clientului mai degraba decat asupra altor
persoane, chiar dac acesta se focalizeaza asupra altor persoane (de exemplu: Trii un sentiment de
furie in raport cu mama dumneavoastra, mai degraba decat Se pare ca mama dumneavoastra era
furioasa);
- in formularea reflectarilor utilizai formule variate: Ceea ce spuneti suna ca i cum v-ai
simi... , Probabil simtii... , M intreb daca simtii..., ...i aceasta v-a facut sa va simtiti...
etc.;
- utilizai, pentru descrierea sentimentelor, un vocabular variat i pe inelesul clientului;

- daca clientul incepe sa planga, nu va nelinititi. Ateptai cateva minute permitandu-i sa se

descarce, apoi reflectai-i sentimentele pe un ton empatic, ajutandu-1 sa verbalizeze ceea ce simte.
Deseori, putem spune: Plansul este un act intim. Pentru mine este favoare sa-mi permitei sa asist
la aceasta exprimare a sentimentelor dumneavoastra... ;
- daca reflectai intr-o maniera inadecvata sentimentele clientului sau daca el nu raspunde aa
cum va ateptai la formularea dumneavoastra, nu va cerei scuze, ci, mai degraba, solicitai-i
informaii suplimentare pentru a inelege mai bine ce simte el cu adevarat.

nceputul i structurarea edin elor de consiliere

Tehnici de structurare
Abiliti de ncepere i de structurare a edinelor
Caracteristicile unui scop bine definit
nceputurile bune cresc ansele unor edine bune i ale unor finaluri bune. nceputurile nepotrivite pot s
conduc fie la pierderea clienilor, fie la pierderea terenului, care ar putea s fie apoi greu de recuperat. n cadre
formale sau informale, consilierii pot ncepe procesul n moduri prietenoase i funcionale. Modul potrivit de
iniiere a consilierii variaz n funcie de rolurile diferite pe care le joac persoanele care acord sprijin. Cei care
folosesc tehnici de consiliere ca parte a altor roluri sau n cadre informale vor trebui s adapteze unele dintre
tehnicile sugerate aici la propriile circumstane, pentru a putea iniia consilierea.
ncuviinarea de a vorbi
ncuviinrile de a vorbi sunt afirmaii scurte, care invit clienii s i spun povetile i care indic faptul
c persoanele care acord sprijin sunt pregtite s asculte. ncuviinrile de a vorbi sunt ui deschise", care le
transmit clienilor mesajul Sunt interesat i pregtit s ascult. Te rog mprtete-mi cadrul tu intern de
referin." Consilierii sunt acolo pentru a descoperi informaii despre clieni i pentru a-i sprijini pe acetia s
descopere informaii despre ei nii. Cei care studiaz tehnicile de consiliere ar trebui s aib grija atunci cnd
folosesc remarci de deschidere cum ar fi:cu ce pot s fiu de ajutor sau ce pot face pt dumneavoastr? Astfel
de remarci pot face din edinele iniiale nceputuri nepotrivite, sugerndu-le clienilor c depind de resursele
consilierilor mai degrab dect de dezvoltarea propriilor resurse pentru o autoajutorare ulterioar.
Atunci cnd le acord clienilor ncuviinarea de a vorbi mesajele corporale i vocale ale consilierilor sunt
foarte importante n indicarea faptului c acetia sunt persoane cu care se poate vorbi i n care poi avea
incredere. Consilierii ar trebui s creeze un climat sigur din punct de vedere emoional. Faptul de a vorbi clar i
relativ rar ar putea s ajute la crearea unui cadru calm. Consilierii ar trebui, de asemenea, s foloseasc mesaje
corporale potrivite pentru a-i dovedi interesul i atenia.
Muli practicieni au contacte informale cu clienii n afara edin elor de consiliere formale, de exemplu,
ofierii din instituiile de corecie pentru delincveni, personalul reziden ial din casele fotilor dependeni de
droguri sau asistentele din spital. n acest caz consilierii pot folosi ncuviinarea de a vorbi atund cnd simt ca
cineva are o problem personal care l deranjeaz i care necesita acel mic surplus de ncurajare.
Caseta 1 ofer unele sugestii de ncuviinri pentru a vorbi, folosite att n consilierea formal ct i n cea
informal. Adaug si unle informaii ulterioare de care asisten ii psihologici se pot folosi atunci cnd devin
constieni c de fapt clienilor le este greu s nceap
Caseta .1 Exemple de ncuviinri de a vorbi
Cadre formale:
Spune-mi, te rog, de ce ai venit.
Spune-mi, te rog, ce te aduce aici.
Spune-mi, te rog, ce te preocup.
Spune-mi, te rog, care este problema.
Te rog s mi faci un rezumat.
De unde ai dori s ncepi?
Ai fost trimis de ctre_______________.
Cum i percepi situaia?
Cadre informale:
Ai ceva anume n minte?
Sunt disponibil dac vrei s vorbeti. Pari trist astzi (spus simpatetic.)

Comentarii ulterioare, de nclzire"

Este destul de greu s ncepi.
Nu te grbi.
ncepe atunci cnd te simi pregtit.

Uneori, consilierii pot avea nevoie s completeze cerinele organizatorice referitoare la colectarea unor
informaii de baz, nainte de a le da clienilor ncuviinarea de a vorbi. Totui, fii flexibili: de exemplu, clienii
n criz au nevoie de confort psihologic nainte de completarea formularelor, care se poate ntmpla ulterior. n
unele situaii, consilierii pot s fie nevoii s indice limitele confidenialitii n ceea ce privete edina, cum ar
fi nevoia de raportare unei tere pri, sau orice fel de limitare legal. n plus, consilierii care iau notie pot oferi
iniial explicaii scurte ale acestui fapt sau le pot chiar cere permisiunea clienilor.
Tehnici de structurare
edinele de consiliere reprezint experiene noi pentru muli clieni. Consilierii pot ncerca s fac
procesul de consiliere mai uor de neles i mai puin nspimnttor. Structurarea presupune explicarea
procesului de consiliere clienilor. Consilierii comunic structura prin mesaje corporale i vocale, precum i prin
mesaje verbale. Aici trec n revist doar structurarea din timpul primei pri a procesului de consiliere, care ar
putea s dureze doar ntre primele 10 i 15 minute ntr-o edin iniial. Este probabil cel mai bine ca
structurarea s aib loc n dou afirmaii, o afirmaie de deschidere i o afirmaie ulterioar, mai degrab dect
s se fac totul nc de la nceput. Dac persoanele care acord sprijin ofer ntreaga explicaie de la nceput, ar
putea s eueze n a le rspunde clienilor care doresc o relaxare emoional i sunt nerbdtori s i
mprteasc informaiile.
n structurarea n dou pri, afirmaiile de deschidere ofer prima ocazie de structurare. n acest caz,
consilierii pot stabili limite privind timpul i le pot da clienilor ncuviinarea de a vorbi. Dup ce consilierii iau folosit tehnicile de ascultare activ pentru a-i ajuta pe clieni s spun de ce au venit, ei pot rezuma punctele
importante i pot verifica acurateea rezumatelor lor. Apoi, consilierii explic simplu i concis restul procesului
de consiliere.
Caseta 4 prezint afirmaiile de structurare ulterioare, oferind un cadru pentru modelul Relaionare
nelegere - Schimbare. Prima afirmaie este atunci cand clientul are n mod clar doar o singur problem de
baz, iara doua afirmaie, atunci cnd clientul s-a prezentat cu mai mult de o problem. Dac nu a fost creat
nc o situaie specifica, afirmaia ulterioar a consilierului i cere clientului s ide ntifice o situaie din cadrul
unei zone de probleme de baz, pentru a lucra mpreun pe ea.
Caseta 4 Exemple de afirmaii de structurare
Prima afirmaie sau afirmaia de structurare iniial
Avem aproximativ 45 de minute mpreun, te rog s mi spui de ce ai venit.
A doua afirmaie posibil de structurare
(a)
O singura problem
Mi-am fcut o idee n ceea ce privete motivul pentru care ai venit. Acum, de vreme ce timpul este limitat, m
ntreb dac putem selecta mpreun o situaie specific n cadrul problemei tale i specificai pe care putem lucra. Te
voi ajuta s nelegi situaia pe de-a ntregul i apoi putem examina strategii de a o gestiona mai bine. Este n regul?
(b)
Mai mult de o problem
Dup ce au fost rezumate diferite probleme, consilierul spune:
Pe care dintre aceste probleme ai dori s te concentrezi? (Clientul I exprim alegerea.) Bun. Acum m ntreb
dac putem identifica o situaie specific din cadrul acestei probleme, pe care este important s o gestionezi mai
bine. Apoi putem explora aceast situaie n profunzime i s gsim strategii pentru a o rezolva. Este n regul
pentru tine?

Structurarea poate ntri relaia de colaborare prin stabilirea unor planuri de aciune sau obiective ale
procesului de consiliere, precum i prin obinerea acordului privind modul n care s procedeze. Consilierii ar
putea fi nevoii s ajute clienii s aleag o situaie particular, care este important pentru ei, pe care s lucreze.
Consilierii vor trebui, de asemenea, s rspund la unele ntrebri. Totui, acetia nu ar trebui s i permit s
fie ispitii ntr-o discuie intelectual privind consilierea. Dac fac afirmaii de structurare ntr-un mod
confortabil i ncreztor, majoritatea clienilor vor fi fericii s lucreze n interiorul cadrului sugerat.
Activitatea .1 Abiliti de ncepere i de structurare a edinelor
Lucrezi cu un partener. Fiecare dintre voi se gndete la o situaie-problem specific din viaa
personal sau profesional, pe care este pregtit s o mprteasc n cadrul jocului de rol de la nceputul
unei edine iniiale. Alternativ, putei juca rolul unui client cu o situaie-problem autentic. Unul dintre voi
joac rolul clientului. Consilierul poate conduce interviul timp de maximum 15 minute, folosind urmtoarele
abiliti:
afectarea unei afirmaii de deschidere
oferirea ncuviinrii de a vorbi
parafrazarea
reflectarea sentimentelor
folosirea unor mici recompense
folosirea ntrebrilor cu final deschis
rezumatul
efectuarea unei a doua afirmaii de structurare
Pn la sfritul acestei seciuni de deschidere a edinei, consilierul ar trebui s-l fi asistat pe client n
identificarea situaiei specifice, n care vor Iucra mpreun pe viitor.
Dup terminarea primei pri a edinei iniiale de sprijin, analizai mpreun situaia, ilustrat posibil
printr-o nregistrare a edinei pe o caset video sau audio.
Apoi, dup un interval de timp potrivit, partenerii pot inversa rolurile

Caracteristicile unui scop bine definit

Cand nu tim in ce port dorim sa ancor m, nici un vnt nu ne este prielnic! , se spune deseori.
Multi dintre clieni se plng de lipsa de voin. Dac definim voina simplu, ca o energie orienta
spre scop, putem, relativ repede, sa ne dm seama c aceste persoane nu de energie duc lips, ci de
scopuri - scopuri credibile i realizabile intr-o perioada rezonabila de timp.
Consilierea este un efort orientat ctre un anumit scop sau soluie avnd clientul ca expert.
Scopurile diverselor consilieri variaza considerabil. Din acest punct de vedere exist dou orientari
consilierice: unele ii propun vindecarea clientului si dezvoltarea lui personala, iar altele au ca scop
s ajute clientul s- rezolve anumite probleme sau s-i atinga anumite scopuri.

Deseori, dorina de schimbare a clienilor se manifesta sub form a unor plngeri sau acuze ce nu
sunt totui veritabile scopuri pentru consiliere eficient. De aceea, interviul consilieric ii propune sa
provoace clientul la transformarea acestor acuze n scopuri care, pentru a stimula i orienta aciunile
ulterioare, trebuie s respecte anumite criterii. Acestea ii au originea in cercetarile efectuate in
domeniul programrii neurolingvistice, precum i in experiena terapeuilor.
Consilierul are responsabilitatea de a negocia cu clientul scopuri realizable. Atunci cand urmarim
scopuri nerealizabile, facem imposibil de atins i ceea ce era realizabil. Cineva mi-a povestit
intamplare care ilustreaz perfect aceast idee: 0 doamn grbita intra in cladirea aeroportului, se
indreapt spre primul ghieu i-i spune functionarului c ar dori un bilet pentru avionul ce tocmai
decola in direcia dorit. Funcionarul, format in spiritul respectului fa de client, i- rspuns amabil
ca este greu sa-i indeplineasca dorina, dar ca i va contacta superiorii pentru -i rezolva cererea.
Doamna a ramas la ghieu, ateptnd destul timp, perioada n care i alte avioane au mai decolat n
directia dorit de ea. Cnd funcionarul s-a intors, i- spus doamnei, la fel de politicos, ca i pare rau,
dar superiorii lui i-au spus ca nu mai poate zbura cu avionul care decolase cu aproximativ ora in
urma! Nici nu i-a terminat mesajul, i func ionarul s-a trezit cu geanta doamnei in cap, evident,
iritat. V intreb, la fel cum am fost i eu intrebat: Cine este vinovat de incidentul final: doamna,
care i-a exprimat dorin, sau functionarul, care a acceptat sa negocieze aceasta dorin?.
1.
Scopul trebuie formulat intr-o maniera pozitiva, intr-o forma afirmativ din punct de
vedere gramatical. De foarte multe ori, clienii spun mai degrab ceea ce nu vor sa li se mai intample
decat ceea ce vor: Nu mai vreau sa fiu timid! , Nu mai vreau sa fiu depresiv ! etc. Aceste
formulri sunt centrate pe problemele persoanelor, precizeaza ce trebuie evitat, dar nu ofer nici idee
despre direcia in care trebuie acionat, despre ceea ce dorete de fapt clientul s obin la sfaritul
consilierei. Formularile negative mi amintesc de fiecare data de situaia turistului care, hotrnd sa
faca excursie deosebita care sa-i alunge monotonia vieii de zi cu zi, s-a prezentat la agenie
specializat pentru a-i rezerva biletele de avion. Problemele au inceput sa apara in momentul in care a
trebuit sa precizeze destinaia excursiei sale: Desigur, nu doresc sa merg la Moscova, Paris sau
Londra...! Daca ma gndesc mai bine, nici vreun ora din America de Nord nu ma atrage... . Dupa
mai multe intrebari ale functionarului de la ghieu, turistul i-a dat seama ca se afla intr-un impas i a
hotrt sa se ntoarca acasa. In noaptea urmatoare a visat ca se afla pe un mare aeroport privind
plecrile succesive ale avioanelor. Dintr-o data s-a aflat fata in fata cu Lindberg, primul pilot care a
traversat Atlanticul, in 1927, care i s-a adresat astfel: Avioanele pot zbura oriunde; pilotul este cel
care va hotr unde vor ateriza ele! . A doua zi i-a dat seama ct de important este sa tii unde vrei sa
ajungi atunci cnd porneti intr-o calatorie.
Incontientul nostru opereaza doar cu afirmatii, nu i cu negatii . Nu este un mijloc mai bun de
a aduce in mintea cuiva imagine sau idee decat negnd-o, spunea M. Erickson. Nu va gandiji la
prajitura mare! - in urma acestei prescripii, evident in mintea noastr apare mai nti imaginea
prjiturii, apoi declanam lupt pentru a o elimina ei, i, cu ct lupta este mai intens, cu atat prezena
opozantului perpetueaz pentru c - nu-i aa ? - lupta presupune prezen a ambelor pri aflate in
conflict.
Cand un client spune : ,,Nu mai vreau s fiu depresiv ! , aceast formulare actualizeaza toate
situaiile in care acesta se simte astfel insuccesele lui, lipsa de sperana etc. Pentru a-1 provoca la
formulri pozitive, intrebarile-cheie sunt urmtoarele: Cum altfel te vei comporta cand nu vei mai fi
depresiv? , ,,Ce alte comportamente, activiti vei face n locul celor pe care le practici acum ? .

Rspunsurile la aceste ntrebi vor descrie comportamentele care - din perspectiva clientului -, ndat ce
vor fi puse in act, vor fi semnalul clar al dispariiei problemei.
Descrind aceste comportamente, clienii dezvolta imagini pozitive despre viitorul lor, creeaza un
context favorabil aciunilor lor. E suficient s ne amintim ca un sportiv ce ii imagineaza ac iunile pe
care urmeaz s le fac activeaz intr-o manier incontienta micromicri corespunztoare acestor
actiuni (ideomotricitate). La fel, descriind viitoarele actiuni pozitive, clienii ii planific, intr-o
manier incontienta, comportamentul, iar viitorul astfel descris are tendina de a se transforma n
predicie ce se autoimplinete.
2.
Scopurile trebuie exprimate mai degrab in termenii aciunii dect in termenii
unor stri interne. Muli oameni doresc s fie fericii curajoi, siguri pe ei. i totui, exprimarea unei
astfel de dorine nu informeaz deloc despre cum anume pot obtine fericirea acestor persone curajul
sau increderea in ele insele.
De aceea, daca persoan timid spune c la sfaritul consilierii dorete s fie curajoasa i cu
mai mult incredere in ea insi, trebui s ne punem urmtoarea intrebare: Cum anume te vei
comporta cand vei fi curajoasa?, Cum anume, altfel decat pan acum, te vei comporta cand vei
avea mai multa incredere in tine? .
Aceste intrebari vor genera rspunsuri ce vor descrie comportamente concrete, observabile i
uor de evaluat. Astfel, dorinele exprimate in termenii unor stri greu de observat i evaluat vor fi
operationalizate in comportamente specifice care vor jalona, asemenea unei hri, travaliul consilieric.
3.
Scopurile trebuie formulate in termenii aid i acum . Doar in msura in care
scopurile declaneaza imediat actiunile rezolutive, acestea sunt, cu adev rat, eficiente. n afara unui
cadru spatio-temporal adecvat, scopurile nu pot activa resursele necesare atingerii lor. Plecand din
cabinetul consilierului, clientul trebuie sa tie ce anume trebuie sa faca (i sa fie capabil sa fac ) pentru
a-i rezolva problemele. Scopurile prea indeprtate, prin chiar faptul ca sunt indepartate, nu dezvolt la
client sentimentul ca le poate controla; in plus, cu cat sunt prea indepartate, cu atat imaginea despre ele
este mai confuza.
Daca un elev spune: in urmatoarele zile voi lua decizie in legtura cu examenele mele (sau
privind relaiile mele cu parinjii etc.)... , este aproape sigur ca intotdeauna vor fi gasite motive pentru
amanarea deciziei. Consilierul nu ia decizii pentru client; el creeaza doar un context ce declan eaz
procesul deciziei la client. Pentru a iniia acest proces, putem pune urmatoarea intrebare: Daca ai fi
pe cale sa luati decizie acum, ce anume ai face sau ce altceva, diferit in raport cu ce ai facut
pana acum, ai face ? . intrebare cu obiective similare este: Prsind cabinetul meu i fiind pe
cale sa-i rezolvi problema, ce anume ai face altfel sau cum altfel te-ai adresa tie insuti ? .
Multi elevi, gandindu-se la examenele ce ii ateapta peste cateva luni, ii spun: Voi inva a! .
Fara mentionarea unor termene exacte, referitoare la actiunile specifice pe care le presupune
invatatul, a contextului in care se vor desfura aceste actiuni, angajamentul va influenta in mica
msura comportamentul elevilor respectivi. Necesitatea angajarii imediate in actiunile necesare
atingerii obiectivelor este evideniata i de zicala Nu lasa pe maine ce poti face azi! .
Daca un client obez spune: in urmatoarea perioada voi slabi 10 kg, obiectivul su are putine
anse sa fie atins, deoarece nu este formulat intr-o maniera aici i acum ; ansele sale de a slabi cresc
dac, de exemplu, obiectivul sau va fi formulat astfel: incepand din acest moment, la fiecare masa voi

manca felie de paine mai puin! . O astfel de formulare mentioneaza clar actiunea, termenul i
contextul in care ea va fi realizata.
4.
Scopurile eficiente sunt formulate cat mai specific posibil. Cu cat scopurile sunt mai
specific descrise, cu atat ele orienteaza mai bine comportamentul clientului. E la fel ca atunci cand
caltorim: cu cat utilizam harta ce conine mai multi indicatori, cu atat probabilita de a ajunge unde
dorim este mai mare ! Imaginati-va ca va aflai intr-un ora necunoscut i dorii sa ajungei la primarie.
Putei merge la intmplare, sperand ca una dintre strazile principale v va conduce la primrie, sau
puteti sa solicitai oamenilor pe care ii intalniti descrieri cat mai exacte ale traseului i ale cladirii pe
care vreti sa gasii; pentru c nu-i aa, nu veti ti niciodata ca ai gasit ceea ce cautai decat daca avei
imagine foarte clara a ceea ce cautai! De cate ori nu auzim: Nici nu mai tiu cum este cand este
bine! . Implicaia acestei afirmatii e: ca acestor persoane ar putea sa le fie bine, dar sa nu-i dea seama
de acest fapt! Nu vom putea oferi niciodata cuiva ceea ce ii dorete, d ac nu vom ti exact ce anume
ii dorete, daca nu vom avea descriere mai specifica a ceea ce ii dorete. Povestea care urmeaza
ilustreaz aceasta idee:
A fost odat un rege puternic i bogat caruia ii placea sa faca cat mai mult bine posibil
supuilor i celor apropiai, rudelor i copiilor si. i copleea cu cadouri, savurand manifestrile lor
de recunotin. Una dintre fiicele regelui se numea Maria. Ea se deosebea mult de fraii i surorile
sale. Se simea deja copleit de cadourile tataiui sau. Hainele scumpe, parfumurile rare i bijuteriile
lsau aproape indiferent. Ea se bucura, in schimb, de lectura poeziilor, de plimbarile facute seara
sub lar de luna...ntr-o zi tatl ei intreb: -ti doreti cu ocazia aniversrii varstei 18 ani? A
dori sa-ti ofer un cadou regal! . Iar Maria a raspuns: M copleii cu atata atenie incat nici nu tiu
ce a putea s va cer. Dup mai multe insistene din partea regelui, Maria a spus : Visul meu este
aproape imposibil de indeplinit! . i, cum tatal ei atepta cu nerbdare exprimarea dorinei, ea a
continuat: ,,A dori... luna ! .
Regele s-a intristat cand a auzit aceasta cerere. A trimis astronomul curii sa-i explice Mariei c
regelui ii era imposibil sa ia luna de pe cer i s i- ofere. Utilizand hrile cerului i aratandu-i cat
de departe este luna astronomul s-a achitat foarte bine de sarcina sa.
Maria, indiferent la cursul de astronomie, incepuse deja s-i reproeze ca-i mrturisise
dorinta, iar regele regreta i el atat insisten ele cu are solicitase fiicei sale exprimarea dorinei, cat i
lipsa de realism a acesteia. in timpul unor astfel de momente de framantare, bufonul curi, are
cunotea problema, 1-a privit ironic pe rege. Regele, iritat, la intrebat ,,tii cumva cum poate fi
indeplinita dorina Mariei? . Poate! , i- rspuns bufonul. ,,Eti suficient de puternic pentru a gasi
cadoul care va impresiona. n aceeai sear, in timp ce luna lumina splendid ferestrele camerei
sale, Maria a fost vizitat de un nou trimis al regelui. Descrie-mi luna pe care doreti i spune-mi
mrimea ei, i- cerut acesta. Privind pe fereastr, spre astrul preferat, Maria i-a dep rtat palmele,
cuprinzand intre ele distant de aproximativ 20 cm. Bine! Acum precizeaz-mi culoarea i locul
unde vei dori s punem! Alb, cu reflexe argintii! A dori s fixai deasupra comodei! n trei
zile vei avea! , a incheiat trimisul. ntelegand c este vorba de ofert real, Maria a ateptat cu
nerbdare momentul indeplinirii dorinei sale. Dup trei zile, unul dintre curteni i-a plasat deasupra
comodei un disc de argint (de 20 cm), confecionat n atelierele palatului, dotat cu candel care-1
fcea s strluceasc dulce!
Cand Maria a alergat la tatl su sa-i mulumeasca pentru marea bucurie pe care i- facut-o,
acesta, uimit, nu putea inelege cum un disc oarecare, chiar dac este din argint, poate inlocui luna de

pe cer. Dar bufonul, care era mult mai puin scrntit decat parea, i- spus: Dac dori s facei
l cuiva, cereti-i sa descrie ceea ce vrea i incercai s privii acel lucru cu ochii lui. Far
indoial, vei gsi mijlocul de -i satisface cererea! .
De cate ori nu auzim parinii spunand: Nu mai ineleg nimic! Dei Ion sta toata ziua cu cartea
in mana, are note slabe ! . Evident, pentru parini a sta cu cartea in mana i a invja inseamna
acelai lucru. Pentru a stimula performana colara, verbul a invaa trebuie operaionalizat in aciuni
cat mai specifice : a citi un numar de pagini, zilnic, a face conspecte, a face schi e, a reproduce
textul citit, oral sau scris etc. ! n plus, aceste aciuni trebuie insoite de repere orare precise.
Pentru a obtine descrieri cat mai specifice ale obiectivelor urmarite, putem utiliza mai multe
tipuri de intrebari. Ramanand la exemplul anterior, aceste intrebari ar putea lua forma de mai jos :
Exemplu:
Cine va observa primul ca te-ai apucat sa invei ? (parinii, profesorii, colegii etc...);
Ce anume va observa fiecare?, Care va fi reacia lor? ;
Ce vei gandi in legatura cu reacia acestora ? etc.;
Ce vei simi cand ceilali vor observa ca te-ai schimbat? ;
Cum altfel vei gandi despre tine ? .
Aceste descrieri, dupa cum observai, pot confine, in afara de aciuni, ganduri i stari afective.
Acestea din urma nu sunt scopuri, ci reacii pozitive la realizarea scopurilor. Descrierea detaliata a
scopurilor favorizeaza transformarea acestora in predicii ce se autoimplinesc.
Am intrebat client care acuza tulburari depresive : Ce schimbari ar trebui sa intervina in
comportamentul dvs. pentru ca soul i copilul sa spuna Mama se simte mai bine ? . Raspunsul a
fost: Dac a face prajitura in casa, acest fapt sigur ar fi ceva deosebit! De ca nd m-am imbolnavit,
n-am mai facut aa ceva! . Am provocat-o a poi sa-mi povesteasca despre prajiturile ei, despre cat de
mult le plceau sotului i copilului prajiturile facute de ea etc. La edin a urmatoare mi-a spus ca, dupa
ce a ieit din biroul meu, a intrat intr-un magazin unde a cumparat tot ce-i trebuia i a facut acasa
prajitura preferat de so i de copil. A avut saptmana deosebita!
5.
Scopul trebuie formulat in domeniul controlat de client. Acest criteriu este deosebit
de important. Multi clieni se prezinta la consilier plangandu-se de comportamentul celorlali fa de ei
sau manifestandu-i dorinta ca toi ceilali din jurul lor sa se schimbe A accepta ca scop schimbarea
comportamentului celorlali, a persoanelor absente la consiliere, inseamna a ne angaja intr-un efort
perpetuu fara succes.
Consilierul i propune sa-1 ajute pe client s identifice acele comportamente - scop pe care il
poate iniia i menine, incepand chiar din momentul in care vorbete despre acestea. Un scop nu
trebuie sa depind de ceea ce altcineva va face mai intai. n cazul in care clientul dorete sa schimbe
relaia pe care are cu cineva care nu participa la consiliere considera c mai intai trebuie sa se
schimbe acea persoana, iar noi, ca consilieri, acceptam acest scop - adica mai intai sa se schimbe
persoana absenta - evident, consilierea se angajeaza pe un drum inchis.

Comportamentul nostru, al fiecaruia, este de cele mai multe ori raspuns la comportamentul
celorlali. Intr-o relaie, indiferent care persoana se schimba, aceasta schimbare va antrena, mai
degraba sau mai trziu, i schimbarea celeilalte pri. De aceea, clientul poate fi ajutat s contientizeze
ca schimbarea poate incepe cu el; de altfel, nu e rezonabil sa cerem altora sa faca ceea ce nu vrem sa
facem noi.
Din perspective sistemica, schimbarea oricarui element va antrena schimbari i in alte pari ale
sistemului: daca rotim singura pies a unui joc de puzzle, se va roti intreaga imagine; daca schimbam
not intr-o melodie, obinem alta melodie.
n cazul unui brbat care dorete ca soia sa sa se schimbe, consilierul trebuie sa-1 ajute sa
identifice comportamentele pe care le poate iniia el pentru a declana aceast schimbare : Cum altfel
decat pana acum te vei comporta tu cand relaia ta cu soia va fi buna ? . i voi povesti mai multe
despre problemele mele de la serviciu..., imi voi asuma responsabilitatea pentru unele probleme
domestice, vom petrece vacana impreun... Clientul va descoperi ca, practicnd el, mai intai, astfel de
comportamente, i comportamentul soiei sale se va schimba.
Aceeai cauzalitate circulara este valabil i pentru schimbarea individual. Multi clieni
considera deseori ca, pentru a-1 obine pe trebuie mai intai s-l obina pe A, i cum A nu poate fi
obinut, atunci nici nu va fi realizat. De exemplu, un student poate spune ca, pentru a avea mai
multe intervenii la seminar - B, trebuie mai intai sa aib mai multa incredere in sine - A. n acest
caz, clientul poate fi pus in situaia de a contientiza ca, practicand mai intai B, il poate obine pe A.
Este reconfortant sa constai ca intotdeauna poi face ceva pentru tine!
6.
Cele mai bune formulari ale scopului sunt cele care utilizeaza cuvintele clientului.
Acest criteriu ne securizeaza pe noi ca consilieri, deoarece, respectandu-i, putem verifica pe parcursul
consilierei dac intr-adevr lucram in direcia atingerii obiectivelor clientului. Intruct clientul este
expert in problema sa, el tie, de asemenea, care sunt solu iile care ar putea sa-i rezolve problema.
Desigur, interviul consilieric ar putea sa-1 conduca pe client la reformularea obiectivelor initiate, dar,
de fiecare data, noile formulari trebuie facute in limbajul clientului.
Atunci cand consilierea bate pasul pe loc, cand clientul este din ce in ce mai puin motivat pentru
realizarea prescripiilor, trebuie s ne intrebam daca nu cumva acestea se datoreaza faptului c
consilierea urmarete mai degraba obiectivele noastre decat ale clientului. Multi consilieri au fost
invatati sa citeasca printre randuri pentru a descoperi adevaratele probleme ale clientului i a
construi adevaratele soluii la acestea.
Dintr-o perspectiv constructivist, problema ii are originea in imaginea pe care au oamenii
despre realitate, i nu in realitatea insi. Intrucat consilierul i clientul pot avea imagini diferite despre
aceeai realitate, decizia consilierului de a stabili singur adevarata problem poate influenta negativ
relaia terapeutic.
Exist numeroi clieni decepionati de precedentele lor experiente la consiliere datorit faptului
c, indiferent de obiectivele fixate de ei, consilierul afirma c el este cel care cunoate cel mai bine
adevrata- problem i, prin urmare, obiectivul real al consilierei. Un astfel de exemplu ni-1 furnizeaz
OHanlon i Weiner-Davis (1995): Am venit cu fiul nostru la consiliere pentru a obtine cateva
sfaturi deoarece comportamentul sau ne creeaz probleme; dar consilierul anterior ne-a spus c, de

fapt, noi suntem cei care avem probleme, conjugale, i c ar trebui s lucrm mai degrab asupra
relatiei noastre de cuplu. Acest fapt ne-a iritat i nu ne-am mai dus la consilier.
Soluiile, rezultatele consilierei nu sunt produse statice, finite, ele se afl intr-o continu
construcie. Transformarea afirmatiilor, a dorintelor clienilor in scopuri veritabile, eficiente, poate fi
realizat prin raportarea acestora la criteriile menionate. ntrebrile pe care le adresm clienilor
declaneaz un proces constructiv, iar construcia final, flexibil, se realizeaz cu materialul
clientilor .
Criteriu
1. Forma
pozitiv,
afirmativ.
2. In termenii
actiunii.
3. n termenii
aici
Si acum.

Cuvinte-cheie
Altfel
n locul

Intrebri
Ce vei face n loc de... ? w
Ce altceva vei face?

Cumn

Cum altfel te vei

comporta?
,,Pe cale s... Prsindu-mi cabineml
acum, i fiind pe cale s-i
rezolvi problema, ce anume
vei face diferit, ce altceva
diferit i vei spune ? n
4. Ct mai
Altceva...,
Ce anume altceva vei
spcific
altceva
face... ?
posibil.
Mai spcific..." Altceva... ?
Mai spcific, ce anume vei
face... ?
5. In domeniul Tu
Ce anume vei face tu cnd
controlat de
obiectivul va fi atins ?
client.
6. In limbajul Utilizeaz
clientului.
cuvintele
clientului.

4.3.

Interviul consilieric centrat pe solujie

1. Crearea colaborativa a unei noi realitafi psihologice. Se utilizeaza sintagma boala iatrogena
pentru a desemna problemele medicale deter-minate sau agravate de abordarea consilierica a
medicului. M. Erickson utilizeaza expresia sanatate iatrogena - cu referire la starea de sanMtate
determinate sau favorizata de relajia consilierica: In timp ce am citit numeroase articole asupra
maladiilor iatrogene i am asistat la nume- roase discujii asupra acestui subiect, exista ceva asupra
caruia nu mi-a fost dat sa citesc mare lucru - este vorba despre sanatatea iatrogena. SSnatatea iatrogena
este preocupare majora, mult mai importanta decat maladia iatrogena (Rossi i Ryan, 1986, apud
OHanlon, Weiner-Davis, p. 61).
Terapia centrata pe solute creeaza intre consilier i client realitate psihologica centrata pe
aspectele pozitive ce favorizeaza emergent sanatajii iatrogene.
Ca terapeuji/consilieri influentam putemic, in cursul interviului, ima- ginea pe care clienjii notri
i-o formeaza despre situajia i problemele lor. Ceea ce ne intereseaza, ceea ce ignoram, felul in care
formulam intrebarile, faptul de a intrerupe clientul sau de a ramane tacuji, toate acestea influenjeaza
imaginea pe care clientul i-o construiete despre situa^ia sa.
De exemplu (OHanlon i Weiner-Davis, 1995, p. 62), daca persoana spune: Nu am nici un
control asupra a ceea ce traiesc, consilierul are mai multe alternative. El poate decide s ramanS tacut
pentru a permite clientului sa dezvolte aceasta idee. Dar, de asemenea, poate decide sa puna intrebSri,
iar alegerea intrebarilor pe care le va pune nu este ceva simplu. El poate solicita informatii
suplimentare asupra senzajiei lipsei de control, adica sa se intereseze de simptome, de data aparijiei lor
etc.... Aceste intrebari vor da problemei un anumit aspect de gravitate. De asemenea, ar putea intreba:
Ce anume iji dS impresia ca lucrurile par greu de controlat ? . Aceasta intrebare poate introduce
notS de incertitudine in definirea problemei. alta posibi- litate ar fi: Ce anume este diferit in zilele
in care ai senzajia ca lucrurile se afla sub controlul tau ? . Aceasta intrebare implica ideea c5 exista
zile in care problema nu se manifesta.