Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Facultatea: I.S.B
Student: Diaconu Alexandru Adrian Titus
Vladescu Nicolae Iulian
Grupa: 744
CUPRINS
1. Introducere
2. Scop
3. Definitii
4. Colectarea selectiva a deseurilor urbane solide reciclabile
a. Aglomerari urbane si orase mici
b. Zone rurale
c. Transportul deseurilor
5. Predarea, stocarea si manevrarea deseurilor
6. Tehnici pentru sortare
a. Scopul sortarii
b. Procedee utilizate si echipamente necesare la nivelul fiecarei etape de sortare si pentru
fiecare sistem in parte (manual, mecanic, combinat)
7. Cerinte constructive minime
8. Exploatarea statiilor de sortare
9. Valorile limita pentru emisii si tehnici de reducere a emisiilor
a. Valorile limita pentru emisii/imisii in aer
b. valorile limita pentru emisiile in apa
10. Controlul metrologic al emsiilor
11. Valorificarea si eliminarea reziduurilor provenite din sortare
12. Autorizarea si controlul statiilor de sortare
1. INTRODUCERE
Prezenta lucrare a fost elaborata in baza contractului nr. M/6/19.04.2005 incheiat cu Ministerul
Mediului si Gospodaririi Apelor, in cadrul fazei 6.4. denumita Normativ pentru sortarea deseurilor
urbane solide reciclabile.
Lucrarea a fost realizata prin studiu documentar (vezi bibliografia) si analiza modului de proiectare,
constructie si exploatare a unor instalatii existente in strainatate (Franta, Marea Britanie, Germania,
Austria) si in tara (SC POLARIS Constanta).
In cadrul normativului au fost introduse elemente privind colectarea selectiva si sortarea deseurilor din
zone urbane si zone rurale cat si elemente privind statiile de transfer.
Pentrua se putea pastra aceleasi definitii in cadrul normativului, capitolul 3, au fost folosite definitiile si
prezentate echipamentele din lucrarea Tratarea mecanic a deseurilor, material documentar de
prezentare realizat anterior in cadrul institutului pentru MMGA.
Conform temei-program aceasta reprezinta prima varianta a Normativului pentru sortarea deseurilor
urbane reciclabile si urmeaza a fi completata/modificata pana la sfarsitul lunii noiembrie 2005.
2. SCOP
Prezentul Normativ tehnic privind sortarea deseurilor urbane solide reciclabile se aplica in conformitate
cu prevederile OUG 78/2000 privind regimul deseurilor si Legea nr. 426/2001 pentru aprobarea OUG
78/2000 si stabileste conditiile de lucru si regimul de functionare pentru instalatiile de sortare a
deseurilor, controlul instalatiilor de monitorizare a emisiilor, precum si elemente generale specifice
activitatii desfasurate de autoritatea competenta pentru protectia mediului (autorizare si control).
Prezentul Normativ tehnic face referire la o serie de standarde, normative tehnice si ghiduri care sunt in
vigoare la momentul aplicarii sale. Deoarece aceste documente se pot modifica, utilizatorii trebuie sa se
asigure ca aplica variantele in vigoare, asigurand astfel o calitate stiintifica unitara.
Standardele mentionate in prezentul Normativ tehnic reprezinta standarde de referinta pentru cerintele
minimale specifice domeniilor lor de aplicare.
3. DEFINITII
Deseu orice substanta sau orice obiect din categoriile stabilite in anexa IB, din Legea 426/2001 pentru
aprobarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deseurilor , pe care
detinatorul le arunca, are intentia sau obligatia de a le arunca;
Deseuri municipale mixte - deseuri menajere si comerciale, industriale si din institutii, care, din cauza
naturii si compozitiei, sunt similare cu deseurile menajere, dar excluzand fractiile indicate in anexa nr. 2
la Hotararea Guvernului nr. 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei
cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase, sub numarul 20 01 care sunt colectate separat la
sursa, si excluzand alte deseuri indicate sub numarul 20 02 din aceeasi anexa.
Deseuri din comert asimilabile cu cele menajere - deseuri rezultate din activitati comerciale,
magazine, activitati de servicii publice si industriale etc., cu conditia sa poata fi depozit impreuna sau in
acelasi mod ca deseurile menajere in functie de tipul si cantitatea lor.
Deseuri din parcuri si gradini - deseuri de origine vegetala provenind de pe suprafete folosite la
gradinarit, din parcuri publice, cimitire si spatii verzi amplasate de-a lungul strazilor.
Deseuri periculoase - orice deseu solid sau lichid, asa cum este definit in anexa nr. IA la Ordonanta de
urgenta a Guvernului nr. 78/2000, aprobata cu modificari prin Legea nr. 426/2001.
Emisie - degajarea directa sau indirecta din instalatie de substante, vibratii, caldura sau zgomote din
surse individuale ori difuze, in aer, apa sau sol;
Deseuri reciclabile deseuri provenite din activitati casnice sau asimilabile cu acestea si cuprind
deseuri de hartie, carton, deseuri de ambalaje, plastic sau metal.
Pre-colectarea - este activitatea care se desfasoara inaintea colectarii. Ea se desfasoara inainte de locul
de ridicare a deseurilor de catre serviciul de colectare. Precolectarea regrupeaza toate operatiunile
necesare pentru evacuarea deseurilor menajere din locuinte pana la locul de ridicare a deseurilor de catre
serviciile de colectare.
Colectare - strngerea, sortarea si/sau regruparea (depozitarea temporara) a deseurilor, n vederea
transportului lor. (Legea 426/2001)
Colectarea deseurilor urbane - este un ansamblu de operatiuni care constau in ridicarea deseurilor si
trimiterea lor spre o statie de transfer, un centru de sortare, un centru de tratament sau un depozit.
Colectarea selectiva - este un proces de gestionare a deseurilor municipale prin care materialele de
origine casnica (domestica) care au un potential de reciclare (hartie, carton, sticla, plastic si metal) sunt
recuperate si dirijate spre filierele de reciclare.
Acest proces necesita o sortare la sursa, o colectare separata a materialelor secundare si tratamentul lor
intr-un centru de recuperare.
Colectare din usa in usa (U-U) - este un mod de organizare a colectarii selective in care numarul de
persoane care produc deseuri este usor identificabil iar containerul de stocare a deseurilor este situat in
imediata vecinatate a domiciliului producatorului sau a locului unde sunt produse deseurile.
Colectarea prin aport voluntar (AP) - este un mod de colectare a deseurilor in care containerul de
stocare a deseurilor nu apartine unui grup de producatori. Unul sau mai multe containere sunt amplasate
astfel incat sa aiba acces liber pentru toate persoanele care isi depun in mod voluntar deseurile in
prealabil sortate. Containerele sunt puse la dispozitia locuitorilor, pe drumul public, fie in centre de
colectare voluntara, fie in parcarile mari. Cele mai raspandite containere sunt cele pentru colectarea
sticlei, pentru colectarea hartiei si suprafetele cu grilaje pentru colectarea plasticului.
Operator - orice persoana fizica sau juridica ce exploateaza sau controleaza instalatia ori careia i s-a
delegat puterea economica decizionala pentru functionarea tehnica a instalatiei.
Sortare operatiune care vizeaza separarea deseurilor de diferite categorii aflate in amestec (carton,
plastic, lemn, etc) in vederea facilitarii eliminarii acestora prin procese specifice fiecarei categorii.
Sortarea este de 2 feluri : manuala si mecanizata.
Sortarea manuala : operatiunea de sortare a deseurilor este realizata manual pe banda rulanta de catre
operatorii de sortare.
Sortarea mecanizata : presupune implicarea de echipamente mecanice in procesul de selectare
(echipamente magnetice, echipamente optice, etc). Sortarea manuala poate fi de 2 tipuri : sortare
pozitiva si sortare negativa.
Sortarea manuala pozitiva este operatiunea de extragere a amterialului recuperabil din fluxul de
deseuri si este aruncat in sertarele corespunzatoare. Acest procedeu poate fi aplicat la toate tipurile de
fluxuri de deseuri.
Sortarea manuala negativa este operatiunea prin care, materialele care sunt considerate impuritati si
care deranjeaza sunt extrase din fluxul de materiale, pe banda transportoare ramanand doar fractiunea
dorita. Pentru optimizarea acestui tip de sortare este necesar ca fluxul de deseuri sa fie relativ curat si ca
materialul care ramane pe banda sa fie suficient si majoritar. Aceasta metoda trebuie utilizata in cazul
colectarii selectie a unui singur tip de deseuri si in cazul colectarii deseurilor prin aport voluntar.
Flux la nivelul colectarii selective, adica la intrarea in centrul de sortare
Fractiune la nivelul procesului de sortare, adica in interiorul centrului de sortare
Centru (statie) de sortare instalatie care permite efectuarea operatiunii de sortare si o conditionare a
deseurilor. Obiectivul unui centru de sortare este sa obtina cantitati cat mai mari de deseuri valorificabile
si cantitati cat mai mici de refuz de sortare.
Centrele de sortare pot fi clasificate :
A) in functie de originea deseurilor sortate:
- deseuri menajere
- deseuri asimilabile cu deseurile menajere
B) in functie de capacitate si de gradul de mecanizare:
- centre de sortare de capacitate mica : populatie deservita intre 40.000 100.000 locuitori,
cantitatea de deseuri sortata : mai mica de 3000 de tone/an;
- centre de sortare de capacitate medie, slab mecanizate : populatie deservita mai putin de
100.000 locuitori, cantitatea de deseuri sortata : 3000 10.000 de tone/an;
- centre de sortare de capacitate mare, puternic mecanizate : populatie deservita peste
100.000 locuitori, cantitatea de deseuri sortata : peste 10.000 de tone/an.
Emisie - degajarea directa sau indirecta din instalatie de substante, vibratii, caldura sau zgomote din
surse individuale ori difuze, in aer, apa sau sol.
Valori limita de emisie - masa exprimata in termenii parametrilor specifici, concentratia si/sau nivelul
unei emisii, care nu poate fi depasit in cursul uneia sau mai multor perioade de timp.
Reziduuri din statia de epurare a apelor - reziduurile din statia de epurare a apelor includ reziduuri de
la desnisipatoare si separatoare de grasimi, site si reziduuri de la curatarea conductelor si drenurilor.
Refuz de sortare deseuri care nu au fost recuperate in urma operatiunii de sortare. Unele refuzuri de
sortare pot fi supuse unui tratament ulterior.
Reutilizare - orice operatiune prin care ambalajul care a fost conceput si proiectat pentru a realiza n
cadrul ciclului sau de viata un numar minim de parcursuri sau rotatii este reumplut sau reutilizat pentru
acelasi scop pentru care a fost conceput; (Legea 426/2001)
Reciclare - operatiunea de reprelucrare ntr-un proces de productie a deseurilor pentru scopul original
sau pentru alte scopuri; (Legea 426/2001)
Tratare - totalitatea proceselor fizice, chimice si biologice care schimba caracteristicile deseurilor, n
scopul reducerii volumului si caracterului periculos al acestora, facilitnd manipularea sau valorificarea
lor; (Legea 426/2001)
Valorificare - orice operatiune mentionata n anexa nr. II B din Legea 426/2001 pentru aprobarea
Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deseurilor.
Colectarea selectiva a deseurilor curate si uscate (sticla, hartie, cartoane, ziare reviste,
plastic, aluminiu)
Colectarea selectiva a partii fermentabile a deseurilor menajere sau bio-deseurile
este un mod de organizare a colectarii selective in care numarul de persoane care produc
deseuri este usor identificabil iar containerul de stocare a deseurilor este situat in imediata
vecinatate a domiciliului producatorului sau a locului unde sunt produse deseurile.
Colectarea selectiva se poate face in amestec intr-un al doilea container, sau separat in
containere diferite.
fiecare locuitor detine, in plus fata de pubela traditionala, unul sau mai multe recipiente
de colectare sau recipiente compartimentate pentru a sorta deseurile reciclabile.
Fiecare colectivitate organizeaza colectarea in functie de alegerile sale:
- tipul deseurilor colectate
- frecventa de trecere de la bena specifica la colectarea selectiva
- tipul de conteiner distribuit locuitorilor, etc
colectarea prin aport voluntar (AP)
este un mod de colectare a deseurilor in care containerul de stocare a deseurilor nu
apartine unui grup de producatori. Unul sau mai multe containere sunt amplasate astfel
incat sa aiba acces liber pentru toate persoanele care isi depun in mod voluntar deseurile
in prealabil sortate.
Containerele sunt puse la dispozitia locuitorilor, pe drumul public, fie in centre de colectare voluntara,
fie in parcarile mari.
Cele mai raspandite containere sunt cele pentru colectarea sticlei, pentru colectarea hartiei si suprafetele
cu grilaje pentru colectarea plasticului.
Acest tip de colectare, mai putin costisitoare decat colectarea selectiva din usa in usa , face apel la
constiinta (civismul) locuitorilor, in special datorita faptului ca acestia trebuie sa se deplaseze din
proprie vointa pentru spre containerele de stocare a deseurilor.
Costul introducerii unui sistem de colectare prin aport voluntar este mai mic decat cel al colectarii din
usa in usa, dar gradul de participare a popultiei este scazut. Colectarea deseurilor din usa in usa este
mai scumpa dar gradul de participare a populatiei este mai mare.
Materialele colectate selectiv sunt dirijate spre centrle de sortare, pentru sistemele multiflux.
Un flux de deseuri este o parte din cantitatea totala de deseuri, separata de catre producatorul de deseuri
sau de personalul care face colectarea.
Monoflux (un singur tip de deseu) un singur flux este colectat, de exemplu sticla sau
ansamblul de deseuri de ambalaje
Multiflux (mai multe tipuri de deseuri) mai multe fluxuri sunt colectate sunt
colectate, de exemplu : sticla + (plastic si metale) + (hartie si cartoane, ziare si reviste),
dar in mod separat.
Deseuri
menajere
Containere colective la
distanta de locuinte
Calitatea
serviciului
pentru
locuitori
Factori
limitativi de
urbanism
Impact
asupra
costului
Apropiere
(vecinatate)
Aport voluntar
Scazuta : trebuie acordata o
mare atentie optiunii de
implementare, amenajare, etc.
Disponibilitate
Permanenta
Adeziune
Aglomeratie
Disconfort
Curatarea centrelelor de
colectare voluntara pentru a
evita transformarea lor in
depozite necontrolate si uneori
zgomotul provocat de
recipientii pentru sticla
(protectia fonica este posibila)
Investitii
Calitatea
materialelor
Buna
Necesita adaptarea
containerelor la tipul de
imobil, repararea recipientilor
deteriorati si acordarea unei
atentii deosebite recipientilor
pentru colectarea deseurilor
fermantabile si orarelor de
colectare
Mari si variabile in functie de
organizarea colectarii si
sortarii
Variabila si necesita o
sensibilizare puternica a
populatiei
10
11
Fie in cadrul centrlor de colectare voluntara. Acestea pot fi utilate cu locuri de stocare
speciale pentru deseurile voluminoase
Fie in containere speciale amplasate periodic in zone cu acces liber
12
13
sau demolarilor (C&D), gunoi de gradina, deseuri electrocasnice cu potential de periculozitate sau
materiale reciclabile. Tipurile de materiale acceptate depind adeseori de locul unde este amplasata
instalatia (n mediul urban, suburban sau rural) si de proprietarul sau administratorul statiei de transfer
(daca este utilitate publica sau industrie privata).
Deseuri acceptate n mod uzual la statiile de transfer
Deseuri menajere municipale (DMM) provin din gospodarii, ntreprinderi comerciale, institutii si
instalatii industriale. DMM-urile contin n mod uzual o mare varietate de materiale, inclusiv containere
uzate, ambalaje, resturi alimentare si deseuri de hrtie. DMM urile includ o combinatie de deseuri
putrescibile (usor degradabile) si neputrescibile (nedegradabile). Trei tipuri de DMM sunt n mod uzual
sortate si tratate separat:
Gunoiul de gradina de obicei include frunze, iarba, ramuri de copac si arbusti. Aceste
deseuri de gradina sunt adesea triate, pentru a nu fi evacuate ci valorificate, prin
transformarea n ngrasaminte sau celuloza.
Deseurile menajere periculoase (DMP). n aceasta categorie intra deseurile cu potential de
periculozitate provenite din gospodarii, cum ar fi produsele de curatare; pesticidele;
ierbicidele; produsele auto uzate cum ar fi uleiul de motor, lichidul de frna si antigelul;
vopselurile.
Materiale reciclabile. n aceasta categorie intra deseurile care pot fi reprelucrate si
transformate n produse noi. Cele mai comune materiale reciclabile sunt hrtia, hrtia de ziar,
metalele feroase, materialele plastice, recipientele de sticla, cutiile de aluminiu, uleiul de
motor si anvelopele.
Materiale rezultate n urma constructiilor si demolarilor (C&D). n aceasta categorie intra molozul
rezultat n urma demolarii sau construirii cladirilor, soselelor si altor structuri. n mod uzual, aceste
deseuri contin beton, caramizi, lemn, zidarie, materiale pentru acoperisuri, tencuieli si ipsoserii, metale
si brne de lemn. Uneori deseurile C&D sunt tratate separat de DMM; alteori mpreuna cu DMM.
Deseuri inacceptabile
Unele deseuri nu sunt acceptate la statiile de transfer, pentru mai multe motive, printre care:
sunt interzise prin reglementari statale sau federale (de ex. PCB-uri, acid de baterie)
prelucrarea lor este dificila sau costisitoare (de ex. anvelopele)
prezinta pericol pentru sanatatea publica sau pericol de incendiu
nu sunt primite la locul de evacuare catre care trimite deseuri statia de transfer
nu sunt permise (n cazul n care se afla ntr-o ncarcatura amestecata, destinata evacuarii)
deoarece reglementarile locale impun sa fie mai nti reciclate.
Urmatoarele tipuri de deseuri de obicei nu sunt acceptate de statiile de transfer: obiecte voluminoase,
precum buturugi sau busteni de lemn, saltele sau obiecte de mobilier; deseuri medicale care prezinta
pericol de infectie; deseuri cu potential de periculozitate; explozivi; materiale radioactive; rezervoare de
carburanti (chiar daca sunt goale); aparate electrocasnice; animale moarte; azbest; lichide si noroi; etc.
Aceasta este o lista cu caracter general; unele statii de transfer pot fi prevazute cu instalatii care sa
proceseze aceste tipuri de materiale, iar alte statii pot avea o lista mai cuprinzatoare de materiale
inacceptabile.
14
15
16
COLECTARE
FLUX DE
MATERIALE
FLUX
1
FLUX
2
FLUX
3
COLECTARE
RECEPTIE
SORTARE
SORTARE
SORTARE
STATIE DE
SORTARE
CONDITIONARE
COMPACTARE
STOCARE
DESEURI
SORTATE
DIRIJARE
SOCIETATI RECICLATOARE
RECICLARE
17
3.2 Procedee utilizate si echipamente necesare la nivelul fiecarei etape de sortare si pentru fiecare sistem in
parte (manual, mecanic, combinat)
In tabelul urmator sunt prezentate activitatile care au loc in statiile de sortare, echipamentele folosite in
mod curent si modul de operare.
OPERATIUNI REALIZATE INTR-UN CENTRU DE SORTARE, ECHIPAMENTELE SI METODELE
CURENT UTILIZATE
RECEPTIE
OPERATIUNE
Cantarirea deseurilor
Reglarea debitului
Separare granulometrica
PREGATIRE SI SORTARE
CONDITIONARE
(AMBALARE)
Ambalare
ECHIPAMENT/METODA
Cantarire simpla pe pod-bascula (camion cu dispozitiv de cantarire)
Cantarire dubla pe pod-bascula
Suprafata betonata in aer liber
Suprafata betonata acoperita
Fosa
Incarcator cu cupa
Banda extractoare supraterana si subterana
Banda extractoare din buncar
Banda cu inclinare mare
Banda cu viteza variabila
Automatismul incarcarii benzii
Limitator mecanic al inaltimii stratului
Ansamblu de 2 benzi cu viteze diferite
Sita cu vibratie gratar patrata sau rotunda, 2 sau 3 cai de descarcare
Sita tambur (ciur rotativ) patrat/rotund de X mm
Separator balistic
Sita plata cu disc
Separator rotativ cu curent de aer
Instalatie de aspirare
Hidrociclon
Separator magnetic
Separator cu curenti turbionari
Pe banda rulanta
Sortare pozitiva/negativa
Banda transportoare simpla
Banda transportoare dubla
Ejector pneumatic dirijat printr-un detector
- de inductie
- de raze infrarosii
- de raze X
Alveole betonate
Alveole cu structura metalica
Bene de X m3
Bacuri de Y litri
Containere cu grilaj
Incarcator care impinge produsele, in dreptul alveolelor, pe banda de
alimentare a presei
Vehicul care asigura manipularea benelor
Buncar de incarcare
Vrac in bene de X m3
In baloturi de Y kg, cu dimensiuni potrivite
In pachete de Z kg
18
ELIMINARE
In principiu procedeele tehnice utilizate sunt : sortarea dimensionala, sortarea densimetrica, sortarea
optica, sortarea magnetica, flotarea si sortarea manuala.
Sortarea dimensionala
Reprezinta sistemul de sortare in cadrul caruia prin cernere se separa materiale de granulatie diferita, in
diverse clase granulometrice propuse. Acest proces se mai denumeste si clasare. Prin cernerea cu sita se
realizeaza separarea in functie de dimensiunea caracteristica a granulelor, cu ajutorul unei suprafete de
separatie, prevazuta cu orificii asezate geometric. Granulele care, la alunecarea peste sita, sunt intr-o
pozitie potrivita si au dimensiuni mai mici decat orificiile sitei, cad prin aceasta si formeaza astfel
materialul cu granulatie fina. Restul granulelor raman in sita si formeaza materialul cu granulatie mare.
Materialele cu granulatie fina, umede, fibroase si lipicioase obtureaza usor sitele. Astfel, se micsoreaza
suprafata de cernere, iar debitul de cernere scade. Pentru a evita obturarea sitelor, sunt folosite pentru
materiale greu de cernut sisteme de site speciale sau ajutoare pentru site. Cele mai importante ajutoare
pentru site sunt periile, lanturile, incalzitoarele de site, jeturile de aer si apa suplimentara pentru anularea
fortelor dintre particulele lipite una de cealalta.
Sunt folosite, in special, doua tipuri de site pentru sortarea dimensionala: site cilindrice si site cu
vibratie. O sita este considerata eficienta daca 70% din materialele cu dimensiunea particulelor mai mica
decat ochiurile plasei pot trece prin acestea.
Sita tambur
Sita tambur este o sita cilindrica; aceasta reprezinta un agregat de clasare verificat care poate fi utilizat
intr-o instalatie de preparare a deseurilor, atat in prima treapta de preparare, cat si dupa procesul de
maruntire. Debitul si performantele la separare ale unei site tambur sunt determinate de marimea
orificiilor, diametrul, turatia, elementele interiorului tamburului si inclinatia acestuia.
Dat fiind faptul ca suprafata de cernere a unei site tambur este relativ mica, se incearca prin diferite
constructii ale peretelui interior (sita poligonala) ridicarea cat mai mult a materialului de cernut pe
peretele tamburului rotativ, pentru a obtine o cernere mai eficienta.
Pentru a reduce si mai mult timpul de prelucrare a deseurilor, sita tambur poate avea pe peretii interiori
diferite accesorii cu ajutorul carora sa taie sacii in care sunt colectate deseurile. Astfel, sacii de deseuri
menajere colectati de agentii de salubritate pot fi desfacuti si sortati rapid si automat cu ajutorul sitei
tambur.
Sita cu vibratie
Aceasta sita face parte din categoria masinilor de cernere dinamice si s-a dovedit a fi eficienta ca agregat
de cernere a deseurilor care nu se infunda.
Pentru acest gen de cernere se folosesc site maleabile din cauciuc sau materiale plastice, montate pe un
sistem de bare care basculeaza in contratimp. Aceasta miscare de basculare antreneaza sita intr-o
miscare de tip unda, cu o amplitudine considerabila de 30 pana la 50 mm pentru frecvente de oscilatie de
600 pana la 800 /min si imprima materialului de cernut acceleratii considerabile.
19
Separator balistic
Acest mecanism a fost realizat pentru separarea deseurilor municipale in trei fractii: grea, usoara si fina.
Separatorul balistic este format din palnia de incarcare si puntea formata din mai multe benzi metalice
perforate si care vibreaza in contrasens una fata de cealalta. Puntea are o mica inclinatie pentru a
imprima fractiei grele o anumita acceleratie.
Schema de functionare a unui separator balistic
Deseurile maruntite, in functie de forma si greutatea specifica fiecarei particule se deplaseaza in susul
sau in josul puntei. Particulele mai grele au tendinta sa se deplaseze in jos odata cu miscarea benzilor si
astfel se separa fractia grea. Datorita miscarii de vibratie si de rearanjare continua a deseurilor pe puntea
separatorului, particulele usoare cum ar fi hartia, cartonul si foliile de plastic se deplaseaza catre
marginea superioara a separatorului, astfel formandu-se fractia usoara. Iar fractia fina reprezinta
particulele care au trecut prin orificiile benzilor metalice.
Procentajul de fractie grea si fractie usoara se determina prin modificarea inclinatiei puntei. Inclinatia se
afla, in general, intre 15-20%; aceasta inclinatie este proiectata pentru o rata de incarcare de aproximativ
10 tone/h sau 90 m3/h.
Sita plata cu disc
O sita cu disc este un aparat de clasare in cascada care consta dintr-un gratar de clasare cu mai multe site
partiale asezate in trepte formate dintr-o multitudine de arbori paraleli plasati la distante egale unul de
altul cu discuri de antrenare hexagonale. Fiecare dintre aceste discuri de antrenare se roteste in golul
dintre doua corpuri de discuri invecinate.
Schema de functionare a unei site cu disc
20
Distantele dintre aceste discuri determina marimea orificiilor de cernere ale fiecarui nivel de cernere. De
exemplu, deseurile de constructii si demolari presortate se introduc printr-un dispozitiv de incarcare
catre primul nivel de separare si sunt accelerate si separate in procesul de cernere prin asezarea
discurilor de antrenare pe arbori, precum si prin cresterea turatiei arborilor pe fiecare nivel in directia de
antrenare a materialului catre celelalte nivele de separare. Arborii rotunjiti dintre discurile de antrenare
si colturile rotunjite impiedica intepenirea materialului de separat.
Sortarea densimetrica
Sortarea densimetrica este o metoda de clasare care se bazeaza pe echivalenta specifica a materialelor
asemanatoare intr-un curent de aer ascendent. Acest proces se mai denumeste si clasare. Echivalenta
inseamna ca diferite particule vor atinge aceeasi viteza finala de cadere. Daca particulele sunt
echivalente, atunci acestea ar trebui sa aiba in aceleasi conditii initiale aceeasi traiectorie, respectiv
aceeasi viteza de coborare. Sortarea densimetrica se poate realiza si cu ajutorul apei (vezi hidrociclonul).
Separarea se realizeaza in functie de viteza de cadere a particulelor. Viteza de cadere depinde de forma
granulei si de greutatea specifica a fiecarui material. Debitul este influentat de masa volumetrica, de
umiditate, de compozitia deseurilor si de maruntirea prealabila a deseurilor de sortat.
O serie de tipuri de separatoare cu ajutorul curentului de aer s-au testat in Uniunea Europeana. Din
multitudinea de instalatii de separare existente, in prelucrarea deseurilor se folosesc cu precadere 2
tipuri: separatorul cu aer rotativ si instalatia de aspirare.
Separatorul rotativ cu curent de aer
Separatorul rotativ cu curent de aer are trei elemente principale: un tambur rotativ, o camera de separare
si decantare si un sistem de aer comprimat. Tamburul rotativ este inclinat cu aproximativ 15 grade fata
de orizontala si are forma conica cu baza mare in sus.
Deseurile maruntite si deja cernute sunt transportate cu ajutorul unei benzi rulante catre partea
superioara a tamburului. Prin duze de aer comprimat se sufla aerul, paralel cu axa tamburului. In acest
fel materialele usoare sunt antrenate in sus catre camera de decantare. Materialul greu este transportat
prin tambur in continuare si iese prin baza mica a tamburului.
Separator rotativ cu curent de aer
Pentru a asigura un curent de aer continuu de-a lungul intregului tambur, se sufla aer suplimentar prin
baza mica a tamburului. Marimea granulatiei si selectivitatea pot fi variate prin schimbarea volumului de
aer, schimbarea presiunii aerului comprimat, prin modificarea unghiului de inclinatie al tamburului si
prin modificarea modului de incarcare a materialului maruntit.
21
Instalatia de aspirare
Componentele usoare din deseuri sunt aspirate de obicei de pe o banda transportoare, de pe o sita cu
vibratie sau dintr-o sita tambur si sunt eliminate printr-un ciclon. Componentele usoare pot fi: bucati de
hartie, pungi de plastic, bucati de plastic, etc.
Instalatie de aspirare
Hidrociclonul
Separarea diferitelor fractiuni de materiale plastice dintr-un amestec de granule se realizeaza in cazul
hidrociclonului intr-un camp de forte centrifugal. Geometria ciclonului realizeaza un vartej interior
ascendent prin care este eliminata fractiunea usoara a amestecului si un vartej exterior descendent cu
ajutorul caruia se elimina fractiunea grea.
Hidrociclonul este proiectat special pentru separarea diferitelor tipuri de deseuri din plastic. Calitatea
separarii tipurilor de materiale cu ajutorul hidrociclonului sunt determinate de tipul si calitatea maruntirii
in prealabil a deseurilor din plastic.
Instalatie cu hidrociclon
22
Sortarea magnetica
O sortare magnetica eficienta se realizeaza atunci cand elementele feromagnetice sunt preluate de
magneti in urma unei maruntiri a deseurilor si a unei afanari, eliberandu-se astfel, de alte impuritati.
Marimea elementelor feroase nu este limitata, dat fiind faptul ca magnetii pot atrage orice fel de greutati.
Acest tip de magneti sunt utilizati in principal pentru presortarea magnetica grosiera a deseurilor
maruntite sau nemaruntite.
Separator magnetic
Sortarea magnetica se face in mare masura cu magneti asezati deasupra benzilor rulante de transport a
deseurilor, magneti care sorteaza materialele feroase din curentul de deseuri si le elimina ori
perpendicular, ori paralel cu directia transportorului de deseuri.
Sortarea magnetica s-a dovedit a fi mai eficienta dupa maruntire. Pana acum au esuat toate incercarile de
obtinere a unui produs feromagnetic de buna calitate prin sortarea metalelor feroase inainte de a utiliza
un agregat de maruntire. In cazul sortarii magnetice a deseurilor casnice, marimea optima a elementelor
este in jur de 10 pana la 100 mm.
Separator magnetic
23
Conform legilor lui Lenz acesti curenti formeaza la randul lor un camp magnetic in sens invers celui
care i-a creat. Din aceasta rezulta o forta care actioneaza asupra conductorului, accelerandu-l sa iasa din
campul magnetic initial. Prin scaderea conductibilitatii, forta asupra conductorului este mai mica. Cu
cresterea densitatii (la volum constant aceasta inseamna masa mai mare) trebuie aplicata o forta mai
mare pentru a invinge inertia mesei si a devia particula respectiva.
Sortare optica
Sortarea optica are rolul de a separa materialele valorificabile in functie de culoare, iar cu ajutorul
echipamentelor cu infrarosu se pot sorta si in functie de tipul de material din care este confectionat.
Lumina care trece prin materialul reciclabil este preluata de un senzor. Un conductor de lumina din
materialul plastic conduce semnalul catre unitatea de evaluare. Semnalul luminos este descompus in
culorile rosu, verde si albastru iar separarea se face dupa culoare.
De exemplu, cu ajutorul unei instalatii de sortare a sticlei se obtine o puritate de aproximativ 99,7%.
Cu ajutorul echipamentelor cu infrarosu se realizeaza forma curbei caracteristice pentru fiecare tip de
material, iar dupa evaluarea cu ajutorul unui program, urmeaza activarea mecanismului de comanda al
clapetelor de evacuare. Deseurile carora nu le sunt recunoscute curbele caracteristice sunt eliminate din
circuit. Aceasta sortare este, in principal utilizata pentru separarea diferitelor tipuri de materiale plastice:
PET, PS, PP, HDPE, LDPE, PVC, etc.
Sortarea manuala
In prezent, sortarea manuala este totusi cea mai de incredere metoda de separare voita si de foarte buna
calitate a produselor secundare dintr-un amestec de deseuri.
Din deseurile casnice sau din mica industrie, comert si institutii, dar si din fractiunile de deseuri
colectate separat, personalul de sortare poate separa diferite calitati de hartie recuperata, sticle de diferite
culori sau amestecate, folii din polietilena alba sau colorata etc, dar poate indeparta si impuritati sau
componente daunatoare.
Prin conducerea directionata a sortarii manuale se poate actiona rapid si fara interventii tehnice asupra
fluctuatiilor preturilor de pe piata materiilor prime secundare.
Datorita faptului ca sortarea manuala este foarte costisitoare, trebuie marit randamentul de selectare cu
ajutorul utilajelor speciale. Pentru a mari productivitatea sortarii manuale, materialele cu granulatie mica
sunt indepartate prin sitare. Separatoare magnetice, suflatoare, benzi inclinate, masini de impins, au toate
scopul de a pregati deseurile pentru sortarea manuala si de a mari productivitatea personalului de sortare.
Exista doua tipuri de sortare: negativa si pozitiva.
In cazul sortarii pozitive este extras materialul recuperabil din fluxul de deseuri si este aruncat in
sertarele corespunzatoare.
In cazul sortarii negative materialele care sunt considerate impuritati care deranjeaza sunt extrase din
fluxul de materiale, pe banda transportoare ramanand doar fractiunea dorita.
Prin sortare negativa se obtin productivitati mai mari, dar de calitate mai scazuta, in timp ce in cazul
sortarii pozitive se obtine calitate foarte buna cu productivitate insa mult mai mica. Colectarea separata a
materialelor recuperabile creste considerabil randamentul operatiunii de sortare.
24
Flotarea
Sortarea prin flotatie este folosita atunci cand densitatile specifice ale unui amestec de materiale sunt
foarte apropiate.
Flotatia se foloseste la indepartarea impuritatilor din carbuni, minereuri, barita, zgura, cernelurile negre
de tipar, deseurile din materiale plastice si multe altele. Domeniul principal de utilizare este cel al
fabricarii de hartie, in care se prelucreaza prin flotatie hartia tiparita recuperata, obtinandu-se o hartie
grafica deschisa la culoare.
25
Statia de transfer
Stabilirea dimensiunilor si capacitatii unei statii de transfer
Dimensiunea fizica de proiectare a unei statii de transfer este determinata n mod uzual pe baza
urmatorilor factori:
Delimitarea ariei de deservire. Uneori acest lucru este relativ simplu, ca n cazul toate deseurile
produse de orasul......, sau toate deseurile colectate de compania...... Alteori, aria de deservire
este mai greu de stabilit, deoarece rolul companiilor private si publice n sistemul de gestionare a
deseurilor variaza, iar instalatiile de evacuare existente pot sa nu fie disponibile n permanenta.
Cantitatea de deseuri generate n aria de deservire, inclusiv schimbarile preconizate cum ar fi
cresterea populatiei sau programele de reciclare.
Tipul de vehicule care livreaza deseurile (cum ar fi automobile, furgonete sau camioane special
proiectate pentru transportul deseurilor, de obicei utilizate de societatile comerciale specializate
n colectarea deseurilor menajere)
Tipul de materiale care urmeaza a fi transferate difera (de exemplu DMM-uri - deseuri menajere
municipale compactate sau necompactate, gunoi de gradina, C&D), tinnd cont si de specificul
fiecarui anotimp.
Graficul orar si zilnic de livrare a deseurilor aduse de clienti. Livrarile tind sa se aglomereze n
jurul orei prnzului, cu maxime nregistrate de obicei chiar nainte si imediat dupa ora prnzului.
La proiectarea unei instalatii trebuie sa se tina seama de livrarile la orele de vrf, mai mult dect
de livrarile medii zilnice.
Disponibilitatea camioanelor de transfer, a containerelor pretabile transportului combinat, a
barjelor sau vagoanelor de tren si a timpului de ncarcare al acestora.
Anticiparea unei cresteri a tonajului livrat pe durata de viata a instalatiei. De exemplu, ntr-o
regiune cu o rata de crestere anuala a populatiei de 3 pna la 4 procente, o instalatie proiectata sa
functioneze pe o durata de 20 de ani va trebui sa aiba o capacitate proiectata dubla fata de cea
care se va utiliza n primul an de functionare.
Legatura cu alte instalatii de gestionare a deseurilor menajere, existente sau care se vor construi,
cum ar fi gropi de gunoi, instalatii de reciclare si fabrici de valorificare energetica a deseurilor
menajere.
Aceiasi factori se utilizeaza si la stabilirea dimensiunilor urmatoarelor componente ale statiei de
transfer:
Lungimea pistei de asteptare pentru vehicule (spatiu de asteptare). n orele de vrf, vehiculele
sunt nevoite adesea sa stea la coada pentru a intra n instalatie. Este important ca aceasta coada
de asteptare sa nu blocheze drumurile publice si nici sa nu mpiedice traficul rutier sau pietonal.
Numarul si dimensiunea boxelor de descarcare si numarul corespunzator de locatii de ncarcare
pentru camioanele de transfer.
Zonele destinate procesarii si depozitarii pe termen scurt a deseurilor (unde deseurile se
pastreaza pna la ncarcarea n camioanele de transfer)
Volumele curente, preconizate, zilnice, saptamnale si anuale de deseuri (inclusiv variatiile
specifice anotimpurilor) sunt extrem de importante n etapa de planificare a dimensiunilor
instalatiei. Ritmul maxim de livrare a deseurilor este un alt factor crucial. n general, cea mai
indicata este construirea unei instalatii care sa poata primi volumul maxim curent, volumul
maxim preconizat si fluxul nregistrat la ore de vrf, cu un spatiu rezervat, preplanificat, destinat
extinderii instalatiei. Un exercitiu util este acela de a calcula ce dimensiune trebuie sa aiba
26
platforma de descarcare a unei instalatii pentru a putea primi, n situatii de extrema urgenta,
deseurile acumulate pe parcursul unei zile ntregi.
Se estimeaza ca platforma de descarcare trebuie sa aiba o suprafata minima de 1.220 m2 plus
inca 6 m2 pentru fiecare tona/zi la o inaltime maxima a deseurilor pe platforma de 2 m.
27
nu se afle n centrul zonei de unde provin deseurile. De asemenea, n zonele urbane intens populate, s-ar
putea sa nu se gaseasca locatii ideale, care sa includa bariere naturale eficiente. Locatii mai putin
promitatoare pot constitui totusi cea mai potrivita alegere, datorita unor consideratii de ordin economic,
din punctul de vedere al protectiei mediului sau al transportului. O alta serie de probleme care trebuie
luate n considerare tin de chestiuni de interes public sau de opozitie publica, cauzate n special de
cetatenii care locuiesc sau lucreaza n vecinatatea terenului n cauza. Ponderea relativa acordata fiecarui
criteriu de selectie a amplasamentului variaza n functie de necesitatile si interesele comunitatii
respective. Mediul n care va functiona statia de sortare sau statia de transfer (urban, suburban sau rural)
va juca un rol extrem de important n selectarea amplasamentului final.
Criterii restrictive de amplasare
Amplasarea unei statii de sortare, sau a oricarei alte instalatii n zone pentru care sunt prevazute criterii
restrictive de amplasare este adesea interzisa de legislatia de mediu, si, daca totusi este permisa, impune
conditii speciale de proiectare, inginerie si tehnologie constructiva. Chiar daca amplasarea n aceste zone
este totusi permisa, adaosurile constructive, precum si puternica opozitie publica pot creste n mod
substantial costurile de constructie. n general, este mai bine sa se evite amplasarea n aceste zone.
Criteriile restrictive se refera la zone precum:
Mlastini si terenuri inundabile
Zone declarate habitat pentru plante si specii pe cale de disparitie
Locuri protejate prin lege care au valoare istorica, arheologica sau culturala
Terenurile arabile
Parcuri si rezervatii naturale.
Criterii tehnice de amplasare
A doua categorie de criterii de amplasare cuprinde parametrii tehnici care determina cele mai bune
locatii potentiale. Aceste criterii ofera indicii asupra operatiilor ingineresti specifice si a conditiilor de
transport care trebuie luate n considerare pentru a se asigura ca locatiile potentiale sunt viabile din punct
de vedere tehnic, economic si al protectiei mediului. Aceste criterii se refera la urmatoarele probleme:
Localizarea n centrul traseelor de colectare. Pentru a maximiza eficienta colectarii deseurilor,
statiile de sortare trebuie sa fie localizate n centrul traseelor de colectare a deseurilor. n mod
empiric, n zonele urbane si suburbane, statiile de sortare nu trebuie sa fie amplasate la distante
mai mari de 50 de extremitatea tuturor traseelor de colectare. La distante mai mari, traseele de
colectare ar trebui deviate pentru a asigura colectarea si depozitarea pe durata unei ture de lucru.
Accesul la principalele rute de transport. Statia de sortare trebuie sa aiba acces direct si
convenabil la rutele de transport pentru camioane, la arterele principale, la autostrazi, etc. Este
preferabil ca rutele de transport sa nu cuprinda zone rezidentiale, deoarece traficul generat de
statia de sotare aglomereaza traficul, sporeste riscul suportat de pietoni; poluarea aerului,
zgomotul si uzura soselelor si ngreuneaza pastrarea curateniei.
Cerinte referitoare la dimensiunea statiilor de sortare. Dimensiunea zonei necesare pentru
constructia unei statii de sortare variaza n mod semnificativ n functie de volumul de deseuri
care va fi prelucrat, de ritmul de aprovizionare al deseurilor, de operatiunile care se efectueaza n
statia de sortare si de tipurile de clienti pe care i va deservi statia. Localizarea unui teren de
dimensiuni potrivite este esentiala pentru eficienta activitatilor desfasurate si pentru minimizarea
impactului asupra comunitatii. Datele initiale pot stabili criteriile preliminare privind
dimensiunea, pe baza unui proiect conceptual.
28
Spatiu suficient pentru drumuri interioare, pentru parcari si zone de asteptare. Statiile de sortare
n mod uzual trebuie sa dispuna de drumuri interioare, pentru circulatia vehiculelor n perimetrul
statiei de sortare. Camioanele colectoare au de obicei lungimi de aproximativ 15 20 m. Aceste
vehicule au nevoie de drumuri largi, cu nclinatii si curbe gradate astfel nct sa poata manevra
eficient si n conditii de siguranta. De asemenea, statia de sortare are nevoie de spatii pentru
parcarea vehiculelor si de zone de asteptare care sa permita vehiculelor care intra si ies sa
formeze cozi, fara a bloca traficul rutier de pe drumurile publice.
Posibilitatea extinderii. Cnd se alegere o locatie, trebuie sa se tina seama de posibilitatea
cresterii ulterioare a tonajului zilnic de deseuri care sunt prelucrate prin statia de sortare, sau de
sporirea capacitatilor de reciclare sau separare. De multe ori este mai ieftin sa se extinda o statie
de sortare existenta dect sa se construiasca alta noua, datorita avantajelor oferite de utilizarea
personalul deja existent, a utilitatilor, spatiilor si cladirilor administrative.
29
sa fie mprejmuita cu un gard prevazut cu o poarta. Poarta trebuie ncuiata cnd nu se lucreaza pentru a
mpiedica ncalcarea proprietatii sau aruncarea ilegala de gunoaie. Gardurile sunt necesare pentru a
retine deseurile mprastiate de vnt. Este posibil ca instalatiile aflate la distante mari de centrele populate
sa nu aiba apa curenta, canalizare sau electricitate.
Un alt model de instalatie prevede un sistem modular complet.
Aceste sisteme sunt prefabricate si se pot instala rapid n teren. Lazile de colectare a deseurilor sunt
complet nchise si nu pot fi deschise accidental de oameni sau animale. Exista doua metode de a
depozita deseuri n aceste lazi. Se poate deschide manual o usita glisanta situata pe panoul frontal a lazii,
pentru a depozita deseuri de dimensiuni mici, iar pentru deseuri aduse de camioane se poate ridica tot
panoul frontal al lazii. Ridicarea panoului frontal al lazii nu se poate face manual si necesita o sursa de
energie. Pentru locatii izolate, unde nu exista electricitate, soferii vehiculelor pot utiliza o sursa de
energie sau o conexiune hidraulica de la vehiculele de colectare pe care le conduc pentru a ridica panoul
frontal al lazii. Pentru descarcarea containerului, camionul de transfer trage lnga container, care este
ridicat, si golit n vehiculul de transfer. Si n acest caz, daca nu exista electricitate, pentru a ridica
containerul se poate utiliza energie hidraulica de la vehiculul de transfer. Aceasta caracteristica face ca
sistemul sa fie ideal pentru locatii izolate, unde nu exista personal de deservire.
In Anexa nr. 1 se prezinta tabelar diferitele avantaje si dezavantaje ale statiilor de transfer, care trebuie
luate in considerare la proiectarea acestora in corelare cu cantitatile de deseuri manevrate,
amplasamentul, utilitatile, costurile, etc.
Conditionarea deseurilor sortate in vederea depozitarii si transportului la societatile reciclatoare este, in
general, urmatoarea (prescriptii tehnice minimale) :
MATERIAL
MODALITATI DE CONDITIONARE
(AMBALARE)
ACCEPTAT
Otel
Aluminiu
Hartii, cartoane,
ziare, reviste
Baloturi
Baloturi depozitate pe paleti, de dimensiuni
medii (400 600 kg, densitate 0,4) sau mari
(600 1200 kg, densitate 0,5)
Baloturi depozitate pe paleti, de dimensiuni
medii (400 600 kg, densitate 0,4) sau mari
(600 1200 kg, densitate 0,5)
Baloturi (dimensiuni cuprinse intre 0,7 x 0,7 x
1m si 1,1 x 1,1 x 1,2m, densitate cuprinsa intre
180 si 300 kg/m3)
Baloturi (dimensiuni cuprinse intre 0,7 x 0,7 x
1m si 1,1 x 1,1 x 1,2m, densitate cuprinsa intre
180 si 300 kg/m3)
Baloturi (dimensiuni cuprinse intre 0,7 x 0,7 x
1m si 1,1 x 1,1 x 1,2m, densitate cuprinsa intre
180 si 300 kg/m3)
In vrac
Baloturi
Densitate 0,3 si maxim
300 kg
Vrac, compactat
Ambalaje de produse
alimentare lichide
PVC
PET
PEHD
Sticla
31
32
33
ncarcaturile care intra n statie: data, ora, societatea comerciala, numele soferului, greutatea
(vehicul ncarcat), greutatea (vehicul gol), provenienta ncarcaturii, taxa perceputa;
ncarcaturile care ies din statie: data, ora, societatea comerciala, numele soferului, greutatea
(vehicul ncarcat), greutatea (vehicul gol), tipul materialelor transferate (de ex. deseuri, materiale
reciclabile), destinatia ncarcaturii;
Registrul operational al instalatiei: aici se noteaza toate evenimentele neobisnuite din cursul
zilelor de lucru;
Registru de reclamatii se noteaza data, ora, numele reclamantului, natura reclamatiei si masurile
luate pentru solutionare;
Poluarea (accidentala) a mediului: se scriu detalii despre poluarea accidentala a mediului cu
deseuri;
Rezultatele analizelor de monitorizare a mediului precum contaminarea apelor de suprafata,
deversarile n canalizare, poluarea aerului, a apelor sau analize de zgomot;
Registre de ntretinere: pentru utilaje fixe sau mobile;
Rapoarte cu privire la sanatatea si securitatea angajatilor;
Documentatie care sa ateste pregatirea si certificarea ca operatori a angajatilor.
34
Traficul
Traficul produce cel mai mare impact asupra mediului din afara perimetrului instalatiei si este specific
statiilor de sortare de dimensiuni mari. Acest lucru se ntmpla n special n cazul statiilor din zonele
urbane si suburbane, unde aglomeratia din trafic este deja o problema importanta a comunitatii.
Evaluarea traseelor de transport si impactul asupra traficul de pe acestea trebuie sa fie analizate cu
atentie n etapele de amplasare si proiectare a statiei de sortare, cu scopul de a minimiza impactul
traficului asupra mediului din afara statiei. Mai mult, accesul bine proiectat, care nu stnjeneste fluxul de
circulatie este esential pentru deservirea eficienta a clientilor si eficienta functionala a instalatiei.
n mod obisnuit, statiile de sortare pot avea un control indirect asupra traficului, prin stabilirea
programului de functionare (orele la care camioanele livreaza deseuri la statie). Putine statii de sortare
pot programa traficul de intrare (sosirile camioanelor colectoare), deoarece acestea descarca atunci cnd
s-au umplut, astfel nct echipele de colectare sa si poata relua sau ncheia activitatea din ziua
respectiva. n plus, statiile de sortare si societatile colectoare nu sunt administrate de aceleasi persoane,
de aceea este dificila sincronizarea traficului.
Totusi, exista posibilitatea ca statiile de sortare sa poata programa traficul vehiculelor. Aceste statii
programeaza transporturile astfel nct sa evite traficul din orele de vrf.
Daca se formeaza cozi la intrarea n statia de transfer, acestea nu trebuie sa afecteze circulatia de pe
drumurile publice. Cozile de pe strazi pot produce probleme de siguranta a traficului, ambuteiaje si
blocarea accesului la proprietatile din apropiere iar n unele cazuri pot produce stricaciuni ale strazilor
care nu sunt proiectate pentru trafic greu.
Unele caracteristici de proiectare si functionare care ar putea reduce impactul produs de traficul n si de
la statie asupra mediului sunt descrise n continuare:
Desemnarea unor trasee de parcurs nspre si dinspre statia de sortare care sa evite zonele
aglomerate, cartierele de locuinte sau alte zone cu probleme.
Adaugarea, n afara statiei, a unor indicatoare, marcaje pe sosea si semnalarea intersectiilor.
Construirea unor benzi de accelerare sau ncetinire care sa permita vehiculelor intrari si iesiri line
din trafic, reducnd aglomeratia si pericolul de accidente din vecinatatea statiei.
Utilizarea virajelor la dreapta pentru intrarea si iesirea din statii si reducerea la minim a virajelor
la stnga pentru a reduce aglomeratia si pericolul producerii de accidente.
Spatiu de asteptare n perimetrul statiei, pentru clientii si vehicule colectoare care sa stea la coada
n interiorul statiei, fara a stnjeni traficul pe drumurile publice.
Instalarea si utilizarea echipamentelor de compactare pentru a maximiza cantitatea de deseuri
ncarcate n fiecare vehicul de transfer, reducnd astfel numarul de vehicule care parasesc statia.
Stabilirea unui program de functionare, chiar impunerea unor restrictii care sa ncurajeze
utilizarea statiei n afara orelor de vrf ale traficul din zona.
Programarea livrarilor comerciale astfel nct sa se evite orele de aglomeratie maxima a
traficului.
Zgomotul
Statiile de sortare pot reprezenta o sursa permanenta de zgomot, lucru care ar putea produce neplaceri
vecinilor. Traficul de vehicule grele si functionarea utilajelor industriale mari reprezinta sursele
producatoare de zgomot ale statiei de sortare. Zgomotul produs de traficul de pe soselele adiacente
statiei va fi perceput ca provenind de la statia de sortare. Zgomotul provenind de la utilaje se datoreaza
motorului, semnalelor de avertizare (producnd sunete de intermitente), unitatilor hidraulice si
pistoanelor sau lamelor utilajelor care se izbesc sau zgrie suprafete de beton sau otel. Statiile care
35
utilizeaza sisteme compactoare fixe sau echipament de comprimare actionat de motoare produc zgomote
suplimentare mecanice, datorate acestor utilaje.
Proiectarea si functionarea corespunzatoare a statiei poate reduce zgomotul produs de instalatiile sale.
Aceasta problema include urmatoarele aspecte:
Maximizarea utilitatii zonelor tampon care nconjoara perimetrul, n special de-a lungul zonelor
unde se afla terenuri nvecinate. Cresterea distantei ntre sursa de zgomot si receptor, sau
existenta barierelor naturale sau artificiale sunt cele mai eficiente modalitati de reducere a
zgomotului, atunci cnd acesta nu se pot reduce la sursa;
Orientarea cladirilor n asa fel nct topografia locului si zidurile din zonele tampon ale instalatiei
sa protejeze vecinatatile de expunerea directa la sursa de zgomot;
Echiparea cu materiale amortizoare de sunet a zidariei si plafoanelor constructiilor;
nchiderea utilajelor care nu lucreaza si oprirea motoarelor vehiculelor care asteapta intrarea in
statie;
Evitarea fluxului de trafic din vecinatatea zonelor locuite;
Amplasarea intrarilor in cladiri astfel nct sa nu fie pe directia vecinatatilor care ar putea fi
deranjate de zgomot;
Echiparea alarmelor care scot sunete intermitente cu becuri intermitente sau alte mijloace de
avertizare;
Restrngerea activitatilor producatoare de zgomot n anumite cladiri sau incinte. De exemplu
unitatile hidraulice de putere ale compactoarelor ar putea fi plasate in zone speciale mpreuna cu
alte echipamente care nu produc zgomot. Se poate opta, in etapa de proiectare, pentru utilizarea
unor utilaje mai silentioase;
ntretinerea corespunzatoare a amortizoarelor de zgomot si a compartimentului motoarelor
apartinnd utilajelor mobile care functioneaza n statie;
Pastrarea ct mai multor usi nchise n timpul orelor de functionare;
Efectuarea activitatilor care produc cele mai mari zgomote la anumite ore, cum ar fi dimineata si
dupa-amiaza, cnd locuitorii pleaca si vin de la servici, in intervalul cnd locuitorii nu sunt acasa
sau cnd nivelul de zgomot din afara statiei este maxim.
Mirosurile
Mirosurile devin mai puternice n perioadele de vreme calda sau ploioasa. Mirosurile pot fi controlate
datorita unor caracteristici de proiectare si functionare precum cele ce urmeaza:
Ca si n cazul reducerii zgomotelor, cresterea distantei ntre sursa care degaja mirosul si receptor
reduce efectiv impactul produs;
Observarea directiei din care bate vntul n mod obisnuit, pentru a stabili orientarea cladirii si
amplasarea ei n raport cu terenurile nvecinate;
Orientarea atenta a cladirii si a usilor de acces astfel nct sa nu afecteze vecinii si nchiderea ct
mai multor usi n timpul orelor de functionare;
Crearea unor platforme usor de curatat, inclusiv a unei suprafete de beton usor nclinate, pentru a
facilita scurgerea apelor reziduale. Eliminarea intrndurilor, a colturilor si suprafetelor perfect
plate, care sunt greu de curatat, si n care se pot acumula gunoaie;
Sigilarea suprafetelor din beton sau altor materiale semi-poroase pentru a preveni absorbtia
mirosurilor;
Minimizarea depozitarii deseurilor n statia de sortare;
ncorporarea unor sisteme de neutralizare a mirosurilor;
36
37
referitoare la decantarea materialelor solide, utilizarea unor separatori de ulei/apa sau utilizarea
altor sisteme de preepurare.
Alte masuri care trebuie luate n vederea supravegherii calitatii apelor de suprafata sunt urmatoarele:
Respectarea tuturor normelor si regulamentelor pentru gospodarirea apelor de suprafata
aplicabile n zona n care este amplasata statia de sortare. n zone unde aceste reglementari sunt
bine puse la punct, caracteristicile de proiectare si functionare trebuie sa includa si instalatii
pentru retinerea apelor de suprafata (bazine, rezervoare sau tevi de dimensiuni mari) care reduc
debitul de scurgere al apelor pna la valoarea stabilita. n plus, reglementarile n privinta calitatii
apelor pot impune construirea unor instalatii de decantare a namolului si aplicarea unor metode
diverse de filtrare biologica, pentru decontaminarea apelor. Uneori poate fi necesara corectia
valorii pH-ului sau folosirea alte tehnologii de preepurare;
Amplasarea statiilor n afara zonelor cu potential de inundatie;
Minimizarea zonelor impermeable si maximizarea zonelor naturale sau acoperite cu vegetatie,
pentru a reduce volumul scurgerilor de apa;
Limitarea depozitarii n aer liber a containerelor sau, ca alternativa, utilizarea containerelor
nchise ermetic. Daca containerele pline sunt depozitate n aer liber, trebuie prevazute bazine de
scurgere, conectate la sistemele de canalizare interioare;
Pastrarea n bune conditii a tuturor instalatiilor de preepurare a apelor uzate. Aceasta presupune
curatenia periodica si ndepartarea namolului sau a corpurilor solide din bazine si gauri de
scurgere, precum si ndepartarea uleiurilor din separatoarele de ulei si apa;
Interventia prompta n cazul aparitiei unor scurgeri n exterior, pentru a preveni patrunderea
deseurilor n sistemul apelor de suprafata.
Purtatorii de germeni infectiosi
Germenii infectiosi sunt organismele care pot transmite boli. Purtatorii de germeni infectiosi de la
statiile de sortare sunt soarecii, insectele si pasarile care scormonesc prin gunoaie. Dintre pasari,
pescarusii ridica cele mai mari probleme n zonele de costa si unele zone de uscat. Problema purtatorilor
de germeni infectiosi ntra n categoria factorilor care produc neplaceri, dar trebuie tratata cu mai multa
atentie. Pentru reducerea purtatorilor de germeni se pot lua urmatoarele masuri:
Eliminarea sau astuparea crapaturilor sau deschizaturilor din cladiri, containere si zone de
depozitare la statiile de transfer complet nchise. Aceste masuri reduc sansele de patrundere a
purtatorilor de germeni infectiosi, n special a soarecilor;
Luarea unor masuri de ndepartare a pasarilor, cum ar fi srmele suspendate care mpiedica
pasarile sa intre n statie si eliminarea suprafetelor orizontale unde se pot aduna pasarile;
ndepartarea tuturor deseurilor la sfrsitul fiecarei zile de lucru;
Curatarea zilnica a platformelor de descarcare-depozitare;
Inspectii de rutina ale instalatiilor pentru descoperirea eventualelor habitate pentru purtatorii de
germeni infectiosi si luarea masurilor necesare, de la caz la caz;
Daca este necesar, apelarea la servicii specializate.
Pastrarea curateniei in incinta statiei de sortare
n conditiile normale de desfasurare a activitatii instalatiilor, este de asteptat sa apara gunoaie n
interiorul si n jurul instalatiiilor. n zone unde nu se impune transportul deseurilor n vehicule nchise,
problema gunoaielor apare cel mai adesea pe traseele care duc la statia de transfer. Materiale usoare si
uscate, cum ar fi pungile de plastic pot sa se desprinda din spatele sau de pe deasupra camioanelor, sau
de pe platforma de descarcare-depozitare, si sa ajunga n afara perimetrului statiei.
38
39
Daca in cadrul statiei de sortare/transfer functioneaza o centrala termica, atunci in functie de tipul
combustibilul folosit, nivelel maxime de emisii admisibile sunt cele prevazute in O.M. nr. 462/1993
Anexa 2.
Pentru respectarea conditiilor impuse la emisii la nivelul halelor de productie, la indicatorul pulberi,
este necesara prevederea unui sistem de reducere a emisiilor din halele de sortare prin filtrare.
Pentru respectarea conditiilor impuse la nivelul emisiilor din centralele termice este necesara folosirea
unui tip de combustibil cu un continut maxim de sulf de 1% (% masa). In caz contrar este necesara
prevederea de instalatii de desulfurare a gazelor reziduale de ardere.
40
masura cel putin de patru ori pe an impreuna cu toti ceilalti indicatori prevazuti in NTPA 001/2002 sau
NTPA 002/2002 in functie de sistemul de evacuare a apelor preepurate.
Monitorizarea activitatii desfasurate in cadrul unei statii de stocare este necesara a fi efectuata de un
laborator acreditat de cel putin patru ori pe an.
Monitorizarea activitatii desfasurate in cadrul unei statii de transfer este necesara a fi efectuata de un
laborator acreditat de cel putin doua ori pe an.
Monitorizarea activitatii desfasurate in cadrul unui centru de aport voluntar este necesar a fi efectuata
de un laborator acreditat de cel putin doua ori pe an.
41
Se va mentiona care sunt procedeele de esantionare si masurare pentru masuratorile periodice, continue
si discontinue, prevazute a fi realizate pentru monitorizarea activitatii din punct de vedere a protectie
mediului (poluantii in aer si apa).
Daca se considera necesar de catre autoritatea locala de protectie a mediului, se vor include si informatii
privind procedeele de esantionare si masurare pentru masuratorile periodice prevazute a fi realizate
pentru monitorizarea impactului activitatii asupra factorilor de mediu sol, sanatatea populatiei,
biodiversitate, etc.
Nota : pana la elaborarea unor normative specifice, parte din prevederile prezentului normativ se
vor aplica atat pentru centrele de aport voluntar cat si pentru statiile de transfer.
42
Bibliografie :
1. O.M. nr. 757/2004 pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deseurilor
2. O.M. nr. 756/2004 pentru aprobarea Normativului tehnic privind incinerarea deseurilor
3. O.M. nr. 462/1993 pentru aprobarea Conditiilor tehnice privind protectia atmosferei
4. B.Bilitewski, G.Hrdtle, K.Marek, A.Weissbach, H.Boeddicker: WASTE MANAGEMENT Springer
Edition;
5. F.McDougall, P.White, M.Franke, P.Hundle: INTEGRATED SOLID WASTE MANAGEMENT: A Life
Cycle Inventory Blackwell Science Edition;
6. INCDPM - ICIM Bucuresti: Studiu privind metodele si tehnicile de gestionare a deseurilor
7. ADEME/ECO-AMBALLAGES Guide du centre de tri des dechets recyclables menajeres 1998 ADEME
Editions, Angiers, Franta
8. Legislation et reglementation Elimination des dechets et recuperation des materiaux Journaux Officiels
2003 - Franta
43