Sunteți pe pagina 1din 4

Sistemul Monetar International (SMI)

Bazele Sistemului Monetar International in forma sa actuala au fost puse dupa cel de-al
doilea razboi mondial, in cadrul Conferintei de la Bretton Woods (1-22.07.1944)
Au fost prezentate 2 planuri pentru arhitectura sistemului financiar monetar:
-

White: Plan preliminar de schita a unei propuneri pentru un fond international


pentru stabilizare a Natiunilor Unite si asociate preocupare principal era
liberatatea platilor si tranzactiilor. Se instituia un Fond de Stabilizare al carui
capital era subscris prin aportul tarilor membre, 30% I aur si 70% in moneda
nationala. Monedele tarilor membre erau definite in unitas, moneda Fondului de
Stabilizare carre avea un rol limitat putand fi folosita doar in operatiunile
desfasurate cu Fondul de Stabilizare. Fondul de Stabilizare elimina restrictiile
valutare (cu exceptia celor impuse de el) si era imputernicit sa modifivce cursul de
schimb pentru tarile membre
Keynes: promova cresterea ecionomica si ocuparea depolina a fortei de munca. Se
crea Uniunea de Clearing o super banca centrala care emitea o moneda
scripturala international (pentru tarile membre), definite in aur si numita bancor.
Tarile membre primeau o cota parte din emisiunea de bancor, proportional cu
volumul comertului lor international in ultimii ani inainte de razboi.

Planul care a avut castig de cauza a fost cel al lui White, a fost creat Fondul Monetar
International (FMI) cu atributiuni in domeniul valutar si al balantei de plati si Banca
Internationala de Reconstructie si Dezvoltare (BIRD) cu atributiuni in dezvoltarea
economica prin investitii.
Principii:
-

Cooperarea monetar internationala: este esenta SMI si factorul determinant


pentru infiintarea FMI. Se urmarea armonizarea politicii monetare internationale cu
cooperarae international, obiectivul principal fiind stabilitatea cursului de schimb,
multilateralizarea platilor, eliminarea restrictiilor valutare
Facilitarea expansiunii i creterii echilibrate a comerului international: a fost mai
mult un obiectiv si nu un principiu, actiunile FMI avand ca rezultat numai
eliminarea restrictiilor valutare
Dezvoltarea econonomic a tuturor membrilor: este un principiu controversat, desi
a aparut in ambele planuri. Tarile industrializate au considerat ca aceasta
atributiune revine BIRD.
Promovarea stabilitii valutare: cursul de schiimb era fix, iar etalonul era aurdevize: fiecare tara stabilea pentru moneda sa o valoare paritara fata de dolarul
American sau de aur. Fluctuatiile premise erau de +/- 1%. In cazul in care se
atingea limita superioara sau inferioara, banca centrala a fiecarei tari intervene
ape piata pentru readucerea cursului in limitele de fluctuatie (arpele n tunel).
Dolarul American a devenit principalul active de rezerva,m dar cu timpul dintr-un
factor de stabilitate a devenit un factor de risc deoarece SUA nu a mai putut sa isi
sustina moneda.

Realizarea unui sistem multilateral de pli: a fost sarcina FMI, fara a se specifica
modul in care se va realiza. S-a considerat ca nu trebuie facut nimic in acest sens
intrucat multilateralizarea este un rezultat automat al inlaturarii restrictiilor in
domeniul valutar si al platilor
Asigurarea lichiditii prin punerea resurselor Fondului temporar la dispoziia
membrilor: FMI acorda credite tarilor membre
Scurtarea duratei i diminuarea gradului de dezechilibru al balanei de pli
externe: rolul FMI la echilibrarea balantei de plati externe era limita la faptul ca
asistenta sa era destinata doar tarilor care solicitau credite

Activitatea FMI a nceput la 01.03.1947, avand 29 de tari membre, iar in present numara
188 ri memnbre
Scopul FMI: promovarea cooperrii monetare internaionale, asigurarea stabilitii
valutare, pentru a stimula creterea economic i niveluri nalte de folosire a forei de
munc i pentru a acorda asisten financiar temporar rilor membre, pentru
a contribui la ajustarea balanei de pli.
Formarea resurselor Fondului se realizeaza din cota de subscriere a fiecarei tari, realizata
din 25% aur si 75% moned naional
La sfritul lunii decembrie 2010, totalul cotelor se cifra la 476,8 mld. DST
(aproximativ 740 mld. USD). Romnia: 1.811,4 mil DST (0,43%)
DST = drepturi speciale de tragere = moneda FMI: este o moneda fara existent fizica
(unitate de cont)
DST este o moned compozit (sau moneda cos): valoarea ei este determinate pe baza
valorii altor monede si anume: USD (41,9%), EUR (37,4%), GBP (11,3%), JPY (9,4%)
Hotrrile Fondului sunt prin vot: n funcie de cota de subscriere: SUA ( 16,74%); Japonia
(6,01%); Germania (5,87%); Frana (4,85%); UK (4,85%) + 19 grupe de decizie (16 grupe
+ China, Emiratele Arabe, Federaia Rus)
Romnia: n grupa condus de Olanda (cu Armenia, Bosnia i Heregovina, Bulgaria,
Croaia, Cipru, Georgia, Israel, Macedonia, Moldova, Muntenegru, Olanda, Ucraina, Belgia
si Luxemburg)

Finanarea
1.
Trana rezervei: tarile membre pot utiliza fonduri in limita cotei subscrise; este o
utilizare a resurselor proprii, nu o utilizare a creditului; este folosita pentru pri=oblemele
balantei de plati externe
2.
Tranele de credit: se pot trage 4 transe in proportie de 25% din cota de
participare a fiecarei tari. Prima transa se elibereaza pe baza cererii tarii membre, dar
pentru urmatoarele trebuie sa se adopte un program economic adoptat cu FMI.
Comisionul este sub nivelul pietei, iar rambursarea se face in maximum 5 ani. Au 2
forme:

- aranjamentul de credit stand-by: tara membra poate face retrageri din contul de resurse
pana la suma specificata; durata este de 12-18 luni, cu trageri trimestriale conditionate
de atingerea unor obiective; rambrsarea se face dupa o perioada de gratie de 3 si 1/4 ani
- facilitatea extins a Fondului: se acorda pentru perioade de 3-4 ani pentru tarile in curs
de dezvoltarepentru rezolvarea problemelor legate de balanta de plati externe care au la
baza problem macroeconomicesi structuralwe ale comertului, productiei si preturilor
3.

Faciliti speciale de credit:

- facilitatea de transformare sistemic: character temporar; este destinata trarilort in


tranzitie, cu perturbari ale aranjamentelor comerciale si de plati
- facilitatea de finanare compensatorie i neprevzut: pentru tarile membre cu scaderi
temporare ale veniturilor din export si pentru depasirea problemelor legate de costurile
importuluide cereale
- facilitatea de finanare a stocurilor tampon: formarea de stocuri tampon (alimente,
produse de baza); se acorda daca se face dovada existentei unui deficit al balantei de
plati externe ; favorizeaza stabilizarea preturilor pentru materiile prime
4.

Faciliti cu caracter concesiv: pentru tarile cu venituri mici

- facilitatea de ajustare structural: se acorda tarilor in curs de dezvoltare, cu venituri mici,


pentru programele de reforma economica
- facilitatea de ajustare structural extins: se acorda tarilor cu venituri mici, cu problem
re[petate ale balantei de plati externe

Avantajele finanriiFMI:
-

Evitarea crizelor
Garanie pentru ali finanatori

Criticile aduse FMI:


-

Aplic remedii identice


Programele de ajustare descurajeaz creterea economic
rile n curs de dezvoltare au o influen mic n adoptarea deciziilor

Dezechilibrele SMI de la Bretton Woods:


-

Asimetrie care a privilegiat SUA


Moneda naional folosit n context international: USD a fost o moneda
privilegiata, acceptat general in platile dintre state, ceea ce a determinat
satisfacerea nevoii international de lichiditate prin USD

Relaia cu Romnia:

Acord Stand-by 27.09.2013 (2 ani)


- n sum de 1,75 miliarde DST (aproximativ 1,98 miliarde euro),
- acord de tip preventiv: autoritatile si-au exprimat intentia de a nu efectua trageri
din acest nou acord
Concomitent, a fost solicitat i Uniunii Europene un sprijin financiar n valoare de 2
miliarde euro

Banca Mondiala
nfiinat ca urmare a acordului de la Bretton Woods
Obiectiv: sprijinirea reconstruciei i dezvoltrii rilor membre
Dup anii 1970: activitatea sa este strns legat de cea a FMI
Grupul Bncii Mondiale:
-Banca International pentru Reconstrucie i Dezvoltare (BIRD
-Agenia Internaional pentru Dezvoltare (AID)
-Corporaia Financiar Interneional (CFI)
-Agenia de Garantare Multilateral a Investiiilor (AGMI)
-Centrul Internaional pentru Reglementarea Disputelor pentru Investiii (CIRDI)

Banca Reglementelor Internationale


Fondat n 1930 prin Acordul de la Haga
Obiectiv: cooperarea ntre bncile centrale

BIBLIOGRAFIE
Nicolae Dardac, Teodora Barbu, Moned, Bnci i Politici Monetare, Editura Didactic i
Pedagogic, Bucureti, 2005
www.bnro.ro
www.imf.org