A comparison of nearby incremental ground level and in plant

concentrations of air pollutants emitted from electronics facilities

Sama Jaya Free industrial zone (SJFIZ) este localizata in Mauara Tabuan, Malaezia va fi
dezvoltata in domenii precum: domeniul electronic, domeniul electric si alte industrii
relevante. Suprafata acestei zone este de aproximativ 330,5 hectare. Acesta se gaseste la
aprox. 6 km de centrul Majlis Bandaraya Kuching Selatan a orasului Kuching. Aerul poluat
emis de aceasta industrie poate fi periculos pentru zonele din apropiere in special pentru
populatia invecinata si pentru muncitorii din acele fabrici. Majoritatea poluantilor generati din
zona SJFIZ sunt sub forma solida, semisolida si lichida (solventi, uleiuri, namol,
etc)Majoritatea solventilor si lichidelor sunt volatile, precum solventii organici degresati
( clorura de metil, policlorura de etil, tricloretilena). Conform datelor furnizate de operatorii
instalatiilor electronice din zona SJFIZ, s-a estimat faptul ca un procent de 20% dintre
solventii volatili si 5% dintre lichide s0au evaporat si au ajuns in atmosfera pe parcursul
functionarii. Tabelul 1 prezinta cantitatile chimicalelor utilizate in procesul de fabricare .
Emisiile totale lunare evacuate din instalatiile industriale sunt detaliate in tabelul 1. Principalii
solventi organici degresati sunt: amoniu, etilbenzenul, metanol, ketone etil-metilice, toluen,
xilen. Majoritatea solventilor precum toluen, xilen si metanol sunt volatili. Valorile totale
estimate ale emisiilor eliberate in atmosfera sunt date in tabelul 2.

Materiale si metode
In acest studiu s-au utilizat simulari comutationale pentru a determina nivelul la suprafata
solului a concentratiilor chimice organice provenite din zona SJFIZ pe o raza de 6 km pornind
de la sursa de emisii.
Modelul de dispersare a aerului atmosferic
Se foloseste pentru a determina concentratia poluantilor proveniti din surse variate. Acesta
este proiectat pentru a calcula media anuala sau sezoniera a nivelului concentratiei poluantilor
la nivelul solului. Principalii factori pentru analiza impactului emisiilor asupra calitatii
aerului provenite din surse complexe industriale sunt emisiile in masa, informatiile
meteorologice orare, descompunerea exponentiala in timp de poluanti, depunerea uscata si
sedimente gravitationale.
Conditiile meteorologice asupra productiei industriale includ temperatura aerului la suprafata,
viteza minima si maxima a vantului. Modelul aerului disperat ISCST a fost ales ca si
componenta principala a acestuiu model care utilizeaza informatii meteorologice. Informatiile
orale despre vreme contin: viteza vantului, directia vantului, temperatura, stabilitatea
atmosferica si inaltimi mixte.

Estimarea concentratiei din instalatie

Unul din factorii primordiali pentru determinarea ratei contaminarii sau a nivelului
contaminarii intr-o productie este tipul ventilatiei gazelor de evacuare. pentru a eficientiza
calculul nivelului de poluanti, cladirile instalatiilor vizate trebuie sa fie echipate cu ventilatie
generala de evacuare a acestora. O astfel de instalatie este ilustrata in figura 2.

Cutia reprezinta o structura tipica a procesului fizic a unei instalatii. G reprezinta rata
emisiilor evacuate in g/s, Q reprezinta debitul de aer evacuat sau intrat in aceasta cutie, in
metri cubi pe secunda.
Rezultate
Modelul ISCST simuleaza cresterea concentratiei de poluanti in directia vantului si la aproape
8 km de suprafata sursei pentru 365 zile si timp de 24 h. Tabelul 3 arata topul primelor 10
concentratii medii anuale la nivelul solului din vecinatatea sursei pentru anii 1996, 1997,
1998, 1999, 2000 si 2001. In anul 1996 concentratia maxima anuala medie a fost de
0,758x100 g/m^3 obtinuta la 212,13 m est si 212,13 m nord de sursa de emisii poluante.
Concentratia maxima secundara simulata a fost de 0,677x100 g/m^3 obtinuta la 353,55 m
est si 353,55 m nord de sursa. Concentratie medie maxima anuala la nivelul solului a fost
1,157x100 g/m^3 in 1997, 1,562x100 g/m^3 in 1998, 1,684x100 g/m^3 in 1999, 1,
837x100 g/m^3 in 2000 si 2,625x100 g/m^3 in 2001. Tabelul 4 arata top 10 concentratii
medii la nivelul solului in 24 h in vezinatatea zonei analizate pentru anii 1996 2001. Figura
3 ilustreaza un rezumat al ratelor emisiilor, pentru anii 1996 2001 pentru cele 356 zile si
24h. Ratele totale ale emisiilor estimate ale comusilor chimici organici individuali emise de
zona analizata cresc de la 8 mg/s la 28 mg/s. Figura 4 arata grafic distributia simulata a
concentratiei poluantilor la nivelul solului in anul 2001.

Conform rezultatelor simulate se poate observa o crestere alarmanta a poluantilor pe perioada

1996-2001. Coeficientul de corelatie (R^2) dintre rata emisiilor si cresterea maxima in cele
365 zile, si rata emisiilor si cresterea concentratiei emisiilor la nivelul solului in 24 h a fost
intre 0,1 si 0,9977. Acest lucru indica faptul ca la nivelul solului concentratia emisiilor este
dependenta de rata emisiilor poluante. Concentratiile maxime la nivelul solului si
concentratia compusilor chimici din instalatie sunt redate in tabelul 5.

Pentru a proteja lucratorii din fabrica de a nu fi expusi la vapori exceasivi de xilen, un sistem
de ventilatie eficient se impune a fi montat pentru a reduce aceste cantitati de xilen sub 100
ppm. Simularea poluantilor organici din aer emisi in urma productiilor de instalatiile aferente
utilizand modelul ISCST al dispersiei aerului indica concentratii maxime la nivelul solului de
poluanti de 3x10^-2 g/m^3 pentru 365 zile si mai putin de 10x10^-2 g/m^3 pentru 24 h.
Valorile gasite in urma simularilor au fost mai mici decat cele recomandate cu exceptia
xilenului care era mai mare cu 19% fata de valoarea maxima admisa.