Universitatea POLITEHNICA din Bucureti

FACULTATEA DE ENERGETIC

Proiect
Generarea distribuita si
impactul acesteia asupra
retelelor electrice

Stupinaru Ana-Maria
MS 11

Universitatea POLITEHNICA din Bucureti

FACULTATEA DE ENERGETIC

2015

Se considerea reteaua electrica de distributie din Figura 1, care

alimenteaza o zona de consum.
C7

N12
110 kV

PT1
20 kV

TR2-41
L178

N8
110 kV

C4

C3

N105
20 kV

PT2
20 kV

L194

PT3
20 kV

L202

PT4
20 kV

L210

C8

L60
L218

COUP-122
F-355

L250
TR2-56

L242

N109
20 kV

L234

PT7
20 kV

PT8
20 kV
C2

C6

PT6
20 kV
C1

Figura 1. Schema retelei electrice de distributie

Ruland reteaua din figura prezentata in programul NEPLAN se obtin
urmatoarele date:
P=0.2243 MW
Q=0.3666 MVAr
Nod
N105
N109
N12
N8
PT1
PT2

U
[kV]
20.02
5
20.01
6
109.2
53
110
19.78
9
19.55
4

I [kA]
0.199
0.098
0.058
0.055
0.08
0.015

PT5
20 kV

L226

C5

Universitatea POLITEHNICA din Bucureti

FACULTATEA DE ENERGETIC

PT3
PT4
PT5
PT6
PT7
PT8

19.40
9
19.24
7
19.10
7
18.98
7
19.85
7
19.88
7

0.015
0.009
0.014
0.068
0.023
0.075

In graficul urmator se prezinta variatia tensiunilor nodale din reteaua de

medie tensiune.
20.20
20.00
19.80
19.60
19.40
U [kV]

19.20
19.00
18.80
18.60
18.40
N105N109 PT1 PT2 PT3 PT4 PT5 PT6 PT7 PT8

Figura 2. Variatia tensiunilor nodale

Dupa cum se poate observa in nodurile din apropierea barelor de MT, nivelul
tensiunii este ridicat.
1. Imbunatatirea regimului de functionare a retelei electrice de distributie
prin compensarea puterii reactive.
Pentru realizarea acestui pas este necesara impunatatirea factorului de
putere neutral pentru consumatorii industriali C1, C2, C3, respectiv C8, astfel:

Universitatea POLITEHNICA din Bucureti

FACULTATEA DE ENERGETIC

cos ( n )=0.92

(1)

tg ( n )=tg(arcos n )

(2)

Consumatorul C1
tg ( n )=

Q1QC 1
P1

tg ( 1 )=

Din relatiile (3) si (4) rezulta:

Q1
P1

(3)
(4)

QC 1=P1 (tg 1tg n )

(5)

In urma calculelor relatia (2), are ca rezultat valoarea:

tg ( n )=tg ( arcos n )=tg ( arcos 0.92 )=0.425

(6)

Iar relatia (4), tinandu-se cont de valorile generate in NEPLAN pentru Q1,
respectiv P1, devine:

tg ( 1 )=

Q1 1.513
=
=0.90
P1 1.665

(7)

Valorile astfel obtinute la pasul anterior, relatia (5) devine:

QC 1=1665 ( 0.900.425 )=822.526 kVAr

Universitatea POLITEHNICA din Bucureti

FACULTATEA DE ENERGETIC

In mod similar se calculeaza valorile puterii reactive ce trebuie compensate

si pentru ceilalti consumatori.
QC 2=1898 ( 0.93620.425 ) =968.37 kVAr
QC 3=2173 ( 0.7750.425 )=760.13 kVAr
QC 8=261 ( 0.5670.425 )=36.80 kVAr

Dupa introducerea datelor obtinute anterior in NEPLAN, se obtine urmatoarea

schema:

N8
110 kV
U=110.000 kV
u=100.00 %

C7
S=0.500 MVA
PF=0.930

N12
110 kV
U=109.475 kV
u=99.52 %

L60
S=8.983 MVA
P=8.191 MW
Q=3.689 Mvar

F-355
P=-8.191 MW
Q=-3.689 Mvar

TR2-41
Tap=4

S=6.278 MVA
P=5.543 MW
Q=2.947 Mvar

S=6.041 MVA
P=-5.528 MW
Q=-2.436 Mvar

N105
20 kV
U=19.997 kV
u=99.99 %
L178
S=6.041 MVA
P=5.528 MW
Q=2.436 Mvar

C4
S=0.500 MVA
PF=0.900

PT1
20 kV
U=19.803 kV
u=99.02 %

PT2
20 kV
U=19.607 kV
u=98.04 %

L194
S=3.622 MVA
P=3.311 MW
Q=1.467 Mvar

L202
S=3.087 MVA
P=2.819 MW
Q=1.258 Mvar

PT3
20 kV
U=19.489 kV
u=97.44 %
L210
S=2.570 MVA
P=2.355 MW
Q=1.028 Mvar

COUP-122
S=2.875 MVA
P=-2.614 MW
Q=-1.196 Mvar

L250
S=2.861 MVA
P=2.603 MW
Q=1.187 Mvar

L226
S=1.810 MVA
P=1.671 MW
Q=0.695 Mvar

L242
S=0.800 MVA
P=0.704 MW
Q=0.380 Mvar
L234

S=3.010 MVA
P=2.629 MW
Q=1.466 Mvar

TR2-56
Tap=5

N109
20 kV
U=19.884 kV
u=99.42 %
C2
P=1.898 MW
Q=0.808 Mvar

PT8
20 kV
U=19.781 kV
u=98.91 %

C6
S=0.800 MVA
PF=0.880

Figura 3. Schema RED compensata

Caracterizata de urmatoarele date:
P=0.1740 MW
Q=0.1669 MVAr
Nod
N12
N8
N105

U
[kV]
109.4
75
110
19.99
7

I [kA]
0.033
0.047
0.174

PT7
20 kV
U=19.751 kV
u=98.76 %

PT6
20 kV
U=19.166 kV
u=95.83 %
C1
P=1.665 MW
Q=0.691 Mvar

PT4
20 kV
U=19.362 kV
u=96.81 %
C8
P=0.261 MW
Q=0.111 Mvar
L218
S=2.271 MVA
P=2.082 MW
Q=0.907 Mvar

PT5
20 kV
U=19.254 kV
u=96.27 %

C5
S=0.450 MVA
PF=0.890

Universitatea POLITEHNICA din Bucureti

FACULTATEA DE ENERGETIC

N109
PT1
PT2
PT3
PT4
PT5
PT6
PT7
PT8

19.88
4
19.80
3
19.60
7
19.48
9
19.36
2
19.25
4
19.16
6
19.75
1
19.78
1

0.083
0.069
0.015
0.015
0.008
0.014
0.054
0.023
0.06

Prin compensarea puterii reactive se poate observa o scadere a pierderilor

de putere, deci se poate spune ca s-a obtinut o imbunatatire a regimului de
functionare.
2. Reducerea pierderilor de putere prin reconfigurarea retelei.
Pornind de la reteaua compensata anterior, se inchide tronsonul dat initial si
exceptand tronsoanele din imediata apropiere a barelor de MT, toate
tronsoanele de deconecteaza rand pe rand si se observa pierderile de putere
aferente. Astfel se obtine:
Tronson
deconectat
Tr 1-2
Tr 2-3
Tr 3-4
Tr 4-5
Tr 5-6
Tr 6-7
Tr 7-8

P [MW]
0.171
0.1471
0.1315
0.1262
0.1225
0.174
0.2332

Universitatea POLITEHNICA din Bucureti

FACULTATEA DE ENERGETIC

Pentru imbunatarirea regimului de functionare se deconecteaza tronsonul 5-6

pentru care pierderile de putere active sunt cele mai mici.
3. Alegerea numarului de transformatoare
Pentru alegerea numarului de transformatoare este necesar calcularea
factorului de incarcare tehnic.
S
S nT
=

crt= 2

P0
Psc

(8)

(9)

S=S A +S B
S=4.129+4.680=8.809

Introducand aceasta valoare in relatia (8) rezulta:

=

8.809
=0.55
16

Iar relatia (9) devine:

crt= 2

18
=0.618
94

Universitatea POLITEHNICA din Bucureti

FACULTATEA DE ENERGETIC

Pentru a afla numarul transformatoarelor este necesara urmatoarea

comparatie:
< crt = 1 transformator
> crt = 2 transformatoare
Prin urmare, tinand cont de aceasta obersatie si valorile obtine anterior se
observa ca pentru o functionare optima a retelei este necesara conectarea
unui singur transformator.

N12
110 kV
u=99.52 %
N8
110 kV
u=100.00 %

L60
S=8.931 MVA
P=8.125 MW
Q=3.707 Mvar
I=0.047 kA

N105
20 kV
u=100.67 %
TR2-41
Tap=3

S=4.717 MVA
P=4.311 MW
Q=1.915 Mvar
I=0.135 kA
L178
S=4.129 MVA
P=3.780 MW
Q=1.661 Mvar
I=0.118 kA

S=8.845 MVA
P=-8.090 MW
Q=-3.575 Mvar
I=0.254 kA

S=9.238 MVA
P=8.106 MW
Q=4.432 Mvar
I=0.049 kA

L250
S=4.678 MVA
P=4.281 MW
Q=1.886 Mvar
I=0.135 kA

COUP-122
F-355
P=-8.125 MW
Q=-3.707 Mvar

S=4.716 MVA
P=-4.310 MW
Q=-1.914 Mvar
I=0.135 kA

N109
20 kV
u=100.66 %

C3
P=2.173 MW
Q=0.925 Mvar

C7
S=0.500 MVA
PF=0.930

PT1
20 kV
u=100.01 %

PT2
20 kV
u=99.55 %

L194
S=1.741 MVA
P=1.587 MW
Q=0.717 Mvar
I=0.050 kA
L242
S=2.604 MVA
P=2.374 MW
Q=1.071 Mvar
I=0.076 kA

L202
S=1.235 MVA
P=1.116 MW
Q=0.530 Mvar
I=0.036 kA

C4
S=0.500 MVA
PF=0.900

PT3
20 kV
u=99.31 %
L210
S=0.733 MVA
P=0.663 MW
Q=0.312 Mvar
I=0.021 kA

L234
S=1.802 MVA
P=1.665 MW
Q=0.688 Mvar
I=0.053 kA

L226
S=0.003 MVA
P=0.000 MW
Q=-0.003 Mvar
I=0.000 kA

PT8
20 kV
u=99.84 %

PT7
20 kV
u=99.36 %

PT6
20 kV
u=99.00 %

C2
P=1.898 MW
Q=0.808 Mvar

C6
S=0.800 MVA
PF=0.880

C1
P=1.665 MW
Q=0.691 Mvar

PT4
20 kV
u=99.13 %
C8
P=0.261 MW
Q=0.111 Mvar
L218
S=0.450 MVA
P=0.401 MW
Q=0.203 Mvar
I=0.013 kA

PT5
20 kV
u=99.02 %
C5
S=0.450 MVA
PF=0.890

Figura 4. Schema RED cu un singur transformator

4. Calculul prizei de functionare al transformatorului

Se regleaza priza de functionare astfel incat pe bara de MT a postului trafo sa
se inregistreze valoarea tensiunii de aproximativ 21 kV.
P=

nom

U MT
100
( U 1 + U 214( R P2 + X Q2 ) )1
dorita
U 2U 2 U nom
IT

(10)

Universitatea POLITEHNICA din Bucureti

FACULTATEA DE ENERGETIC

Unde:
U dorita
=21 kV
2
U 1=U nom
IT =110 kV
U nom
MT =22 kV
Z 12=Z l+ Z T =R+ jX

(11)

Z l =( r 0 + j x 0 )l=2.745+ j 8.685

Psc =

RT S 2nT
222

(12)

usc
222
100
ZT =
=3.327
S nT

RT =

P SC222
=0.177
S nT

X T = Z 2T X 2T =3.322

R=R l+ R T =2.745+ 0.177=2.922

X =X l + X T =8.685+3.322=12.007
S 2=S A +S B =P2+ j Q2=8.061+ j 3.547
Tinand cont de valorile obtinute mai sus, le introducem in relatia (10) si
obtinem:
P=

100
22
( 110+ 1104(2.9228.061+12.0073.547 ) ) 1 =1.589
1.78 221110

Universitatea POLITEHNICA din Bucureti

FACULTATEA DE ENERGETIC

Astfel se allege prize de functionare egala cu 1, pentru care pe bara de MT a

U 2 21 kV
postului trafo se observa o valoare
N105
20 kV
U=20.888 kV

N12
110 kV
U=109.478 kV
N8
110 kV
U=110.000 kV

L60
S=8.911 MVA
P=8.121 MW
Q=3.668 Mvar
I=0.047 kA

TR2-41
Tap=1

S=9.216 MVA
P=8.102 MW
Q=4.393 Mvar
I=0.049 kA

S=8.837 MVA
P=-8.085 MW
Q=-3.568 Mvar
I=0.244 kA
L178
S=4.125 MVA
P=3.778 MW
Q=1.658 Mvar
I=0.114 kA

S=4.712 MVA
P=4.307 MW
Q=1.911 Mvar
I=0.130 kA
COUP-122

L250
S=4.677 MVA
P=4.280 MW
Q=1.885 Mvar
I=0.130 kA

S=4.712 MVA
P=-4.307 MW
Q=-1.910 Mvar
I=0.130 kA

N109
20 kV
U=20.887 kV

Figura 5. Reglarea plotului 1, pentru transformatorul dat

Pentru aceasta schema se inregistreaza o pierdere de putere activa
P=0.103 MW.

5. Stabilirea locului de amplasare a sursei distribuite si minimizarea

pierderilor de putere
Pentru sursa distribuita se alege un motor asincron cu urmatoarele
specificatiile:
U r =20 kV
Ia
=7
Ir

Universitatea POLITEHNICA din Bucureti

FACULTATEA DE ENERGETIC

LF type = PC
Puterea motorului de alege ca fiind minimul dintre PA si PB.
P A =3.77 MW
PB =4.28 MW
Prin urmare, min[3.77,4.28] = 3.77 MW

N12
110 kV
U=109.403 kV
N8
110 kV
U=110.000 kV

F-355
P=-4.340 MW
Q=-5.800 Mvar

L60
S=7.244 MVA
P=4.340 MW
Q=5.800 Mvar
I=0.038 kA

S=7.844 MVA
P=4.327 MW
Q=6.542 Mvar
I=0.041 kA

N105
20 kV
U=20.914 kV
TR2-41
Tap=0

S=7.306 MVA
P=-4.310 MW
Q=-5.899 Mvar
I=0.202 kA
L178
S=4.125 MVA
P=3.778 MW
Q=1.657 Mvar
I=0.114 kA

S=4.275 MVA
P=0.533 MW
Q=4.242 Mvar
I=0.118 kA

L250
S=4.252 MVA
P=0.510 MW
Q=4.221 Mvar
I=0.118 kA

COUP-122
S=4.275 MVA
P=-0.532 MW
Q=-4.242 Mvar
I=0.118 kA

N109
20 kV
U=20.913 kV

C3
P=2.173 MW
Q=0.925 Mvar

C7
S=0.500 MVA
PF=0.930

C4
S=0.500 MVA
PF=0.900

PT1
20 kV
U=20.787 kV

PT2
20 kV
U=20.697 kV

PT3
20 kV
U=20.652 kV

L194
S=1.740 MVA
P=1.586 MW
Q=0.715 Mvar
I=0.048 kA

L202
S=1.234 MVA
P=1.115 MW
Q=0.529 Mvar
I=0.034 kA

L210
S=0.733 MVA
P=0.663 MW
Q=0.311 Mvar
I=0.020 kA

L242
S=2.604 MVA
P=2.374 MW
Q=1.070 Mvar
I=0.073 kA

PT8
20 kV
U=20.788 kV
C2
P=1.898 MW
Q=0.808 Mvar

L234
S=1.801 MVA
P=1.665 MW
Q=0.688 Mvar
I=0.050 kA

PT7
20 kV
U=20.696 kV
C6
S=0.800 MVA
PF=0.880

L226
S=0.003 MVA
P=0.000 MW
Q=-0.003 Mvar
I=0.000 kA

PT6
20 kV
U=20.627 kV
C1
P=1.665 MW
Q=0.691 Mvar

PT4
20 kV
U=20.618 kV
C8
P=0.261 MW
Q=0.111 Mvar
L218
S=0.449 MVA
P=0.401 MW
Q=0.202 Mvar
I=0.013 kA

PT5
20 kV
U=20.597 kV
C5
S=0.450 MVA
PF=0.890

ASM-2938
P=-3.770 MW
Q=2.336 Mvar

Figura 6. Schema RED cu MAS conectata

Pentru a determina in ce punct este benefica pentru RED conectarea MAS, se
conecteaza pe rand in fiecare nod sursa si se observa pierderile de putere.
NOD
PT8
PT7
PT6
PT5
PT4

P
[MW]
0.09312
4
0.10183
8
0.11649
7
0.19240
8
0.16359
2

Universitatea POLITEHNICA din Bucureti

FACULTATEA DE ENERGETIC

PT3
PT2
PT1

0.13594
3
0.11766
7
0.09677
9

Din datele obtinute prin rularea schemei in programul NEPLAN se observa ca

MAS trebuie conectata in nodul PT8, intrucat acesta este nodul cu cele mai
mici pierderi de putere inregistrate.

6. Determinarea puterii maxime a MAS

Se determina puterea maxima pe care sursa o poate genera astfel incat
pierderile de putere activa sa fie minime.
P[MW
]
1
2
3
4
5

P
0.093
74
0.089
9
0.090
12
0.094
5
0.100
87

U [V]
21.04
1
20.95
2
20.86
1
20.76
6
21.08
8

In datele obtinute din programul de rulare se observa ca pierderile cele mai

mici se inregistreaza pentru o putere maxima a sursei de 2 MW.

Universitatea POLITEHNICA din Bucureti

FACULTATEA DE ENERGETIC

0.1020
0.1000
0.0980
0.0960
0.0940

0.0920
0.0900
0.0880
0.0860
0.0840
1

Din graficul prezentat mai sus se poate observa cum variaza perderile de
putere in raport cu puterea data.

7. Influenta sursei distribuite pentru diferite valori ale factorului de putere

cos

Pentru P=2 MW

cos
P

1
0.079
9

U
I

20.81
0.073

0.95
0.083
9
21.07
5
0.072

9
0.087
21.00
9
0.072

-0.95
0.075
8
20.95
1
0.072

-9
0.074
3
21.01
5
0.072

Universitatea POLITEHNICA din Bucureti

FACULTATEA DE ENERGETIC

P
0.09
0.09

0.08
0.08
0.07
0.07

Pentru P=3.77 MW

cos
P
U
I

1
0.069
2
20.88
3
0.072

0.95
0.079
1
21.02
2
0.072

9
0.086
20.89
7
0.072

-0.95
0.062
8
21.13
9
0.071

-9
0.062
3
20.88
1
0.072

P
0.1
0.08

0.06
0.04
0.02
0

8. Influena sursei distribuite asupra curenilor de scurtcircuit

Se consider GD debitnd puterea care corespunde P minim i se calculeaz
curenii de scurtcircuit n nodul GD i pe bara de MT a staiei. Pentru comparaie, se
calculeaz curenii de scurtcircuit n aceleai dou puncte n absena GD

Universitatea POLITEHNICA din Bucureti

FACULTATEA DE ENERGETIC

N12
110 kV
U=109.443 kV
N8
110 kV
U=110.000 kV

TR2-41
Tap=0

S=8.196 MVA
P=6.092 MW
Q=5.482 Mvar
I=0.043 kA

L60
S=7.733 MVA
P=6.107 MW
Q=4.744 Mvar
I=0.041 kA

N105
20 kV
U=21.093 kV
S=7.741 MVA
Ik"(L1)=3.600 kA
P=-6.075 MW
Q=-4.797 MvarSk"(L1)=124.713 MVA
I=0.212 kA
Ik"(L1)=3.066 kA
Sk"(L1)=106.198
S=3.891 MVAMVA
P=2.298 MW
Q=3.140 Mvar
I=0.107 kA
Ik"(L1)=0.536 kA
Sk"(L1)=18.583 MVA
COUP-122
S=3.891 MVA
P=-2.298 MW
Q=-3.140 Mvar
I=0.107 kA
Ik"(L1)=3.066 kA
Sk"(L1)=106.197 MVA

F-355
P=-6.107 MW
Q=-4.744 Mvar

C3
P=2.173 MW
Q=0.925 Mvar

C7
S=0.500 MVA
PF=0.930

C4
S=0.500 MVA
PF=0.900

PT1
20 kV
U=20.968 kV

PT2
20 kV
U=20.879 kV

PT3
20 kV
U=20.834 kV

L178
S=4.124 MVA
L194
P=3.777 MW
S=1.739 MVA
Q=1.657 Mvar
P=1.586 MW
I=0.113 kA
Q=0.715 Mvar
Ik"(L1)=0.000 kA
I=0.048 kA
L250 MVA
Sk"(L1)=0.000
S=3.867 MVA
L242
P=2.280 MW
S=2.603 MVA
Q=3.124 Mvar
P=2.373 MW
I=0.107 kA
PT8
Q=1.070 Mvar
Ik"(L1)=2.682 kA
20 kV
I=0.072 kA
Sk"(L1)=92.899 MVA

L202
S=1.234 MVA
P=1.115 MW
Q=0.529 Mvar
I=0.034 kA

L210
S=0.733 MVA
P=0.663 MW
Q=0.311 Mvar
I=0.020 kA

L234
S=1.801 MVA
P=1.665 MW
Q=0.688 Mvar
I=0.050 kA

U=20.952 kV
PT7
Ik"(L1)=3.232 kA
Sk"(L1)=111.960 MVA 20 kV
U=20.861 kV

N109
20 kV
U=21.092 kV
Ik"(L1)=3.600 kA
Sk"(L1)=124.712 MVA

C2
P=1.898 MW
Q=0.808 Mvar

L226
S=0.003 MVA
P=0.000 MW
Q=-0.003 Mvar
I=0.000 kA

PT6
20 kV
U=20.793 kV

C6
S=0.800 MVA
PF=0.880

C1
P=1.665 MW
Q=0.691 Mvar

PT4
20 kV
U=20.800 kV

L218
S=0.449 MVA
P=0.401 MW
Q=0.202 Mvar
I=0.012 kA

PT5
20 kV
U=20.779 kV
C5
S=0.450 MVA
PF=0.890

ASM-2938
P=-2.000 MW
Q=1.239 Mvar
Ik"(L1)=0.551 kA
Sk"(L1)=19.071 MVA

Figura 7. Calculul curentilor de scurtcircuit cu GD conectat

Pentru calculul curentilor de scurtcircuit se considera apariatia unui defect pe
barele de MT, precum si in nodul in care este conectat GD.
N12
110 kV
U=109.443 kV
N8
110 kV
U=110.000 kV

L60
S=7.733 MVA
P=6.107 MW
Q=4.744 Mvar
I=0.041 kA

S=8.196 MVA
P=6.092 MW
Q=5.482 Mvar
I=0.043 kA

TR2-41
Tap=0

N105
20 kV
U=21.093 kV
S=7.741 MVA
Ik"(L1)=3.066 kA
P=-6.075 MW
Q=-4.797 Mvar Sk"(L1)=106.198 MVA
I=0.212 kA
Ik"(L1)=3.066 kA
Sk"(L1)=106.198
S=3.891 MVAMVA

L178
S=4.124 MVA
P=3.777 MW
P=2.298 MW
Q=1.657 Mvar
Q=3.140 Mvar
I=0.113 kA
I=0.107 kA
L250
Ik"(L1)=0.000 kA
Ik"(L1)=0.000 kA
S=3.867 MVA
Sk"(L1)=0.000 MVA
Sk"(L1)=0.000 MVA
P=2.280 MW
COUP-122
Q=3.124 Mvar
S=3.891 MVA
I=0.107 kA
P=-2.298 MW
Ik"(L1)=2.682 kA
Q=-3.140 Mvar Sk"(L1)=92.899 MVA
I=0.107 kA
N109
Ik"(L1)=3.066 kA
Sk"(L1)=106.197 MVA 20 kV

U=21.092 kV
Ik"(L1)=3.066 kA
Sk"(L1)=106.197 MVA

C3
P=2.173 MW
Q=0.925 Mvar

C7
S=0.500 MVA
PF=0.930

C4
S=0.500 MVA
PF=0.900

PT1
20 kV
U=20.968 kV

PT2
20 kV
U=20.879 kV

PT3
20 kV
U=20.834 kV

L194
S=1.739 MVA
P=1.586 MW
Q=0.715 Mvar
I=0.048 kA

L202
S=1.234 MVA
P=1.115 MW
Q=0.529 Mvar
I=0.034 kA

L210
S=0.733 MVA
P=0.663 MW
Q=0.311 Mvar
I=0.020 kA

L242
S=2.603 MVA
P=2.373 MW
Q=1.070 Mvar
I=0.072 kA

L234
S=1.801 MVA
P=1.665 MW
Q=0.688 Mvar
I=0.050 kA

PT8
PT7
20 kV
20 kV
U=20.952 kV U=20.861 kV
Ik"(L1)=2.682 kA
C2
Sk"(L1)=92.899
MVA
C6

P=1.898 MW
Q=0.808 Mvar

S=0.800 MVA
PF=0.880

L226
S=0.003 MVA
P=0.000 MW
Q=-0.003 Mvar
I=0.000 kA

PT6
20 kV
U=20.793 kV
C1
P=1.665 MW
Q=0.691 Mvar

PT4
20 kV
U=20.800 kV
C8
P=0.261 MW
Q=0.111 Mvar
L218
S=0.449 MVA
P=0.401 MW
Q=0.202 Mvar
I=0.012 kA

PT5
20 kV
U=20.779 kV
C5
S=0.450 MVA
PF=0.890

ASM-2938

Figura 8. Calculul curentilor de scurtcircuit fara GD

Dupa cum se poate observa din schemele prezentate mai sus, valoarea
curentului de scurtcuircuit scade atunci cand deconectam sursa distribuita.
Prin urmare, daca in figura 7, pe bare de MT apare un curent de scurtcircuit

Universitatea POLITEHNICA din Bucureti

FACULTATEA DE ENERGETIC

Ik=3.6 kA, in cazul deconectarii sursei pe aceiasi bara se inregistreaza un

curent Ik=3.06 kA