1.Componentele arcului reflex somatic.

Componentele arcului reflex

receptor: structura histologica specializata in transductia energiei
specificediferitilor stimuli
calea aferenta (senzitiva): fibre nervoase senzitive care conduc ingluxul
nervos pana la centri nervosi
centru nervos: grup de pericarioni care analizeaza influxul nervos senzitiv
sielaboreaza influxul nervos motor
calea eferenta (motorie): prelungirile axonice ajung la organele efectoare
sitransmit influxul nervos motor
efector: muschi (striat, neted, cardiac) si glande.

2.Sensibilitatea generala

Sensibilitatea generala a corpului este asigurata de urmatoarele elemente

structural functionale: receptorii senzoriali, segmentul de conducere si
segmentul central cortical.
Receptorii senzoriali sunt celule nervoase specializate sau structuri celulare
aneurale ce recunosc, selectioneaza, acomodeaza in intensitate si
transforma informatiile continute in diversi stimuli ai mediului, in impulsuri
nervoase. Deci, receptorii transforma formele variate de energie mecanica,
termica, in impulsuri nervoase.
Receptorii se pot clasifica in:
- exteroceptori ce cuprind receptori ai sensibilitatii superficiale cutanate
(termici, tactili, durerosi) si telereceptori (auz, vaz, miros);
- proprioceptori responsabili de sensibilitatea profunda;
- interoceptori ce pot fi: baroreceptori, chemoreceptori, osmoreceptori, etc.
Segmentul de conducere asigura conducerea impulsurilor nervoase de la
neuronii senzitivosenzoriali la centrii nervosi superiori. Este asigurata de trei
neuroni:
- primul neuron (protoneuronul - I) isi are originea in ganglionii spinali;

- al doilea neuron (deutoneuronul - II) este situat in coarnele posterioare ale

maduvei spinarii, respectiv nucleii Goll si Burdach din bulb. De obicei, axonul
celui de al doilea neuron se incruciseaza (trece de partea opusa);
- al treilea neuron (III) este situat in talamus.
Sensibilitatea tactila ( exteroceptiva ) este asigurata de calea spinotalamica
ventrala (are deutoneuronul in coarnele posterioare ale maduvei) si calea
spinobulbara (are deutoneuronul in nucleii Goll, Burdach).
Sensibilitatea termica si dureroasa (exteroceptiva) este asigurata de calea
spinotalamica dorsala. Sensibilitatea proprioceptiva constienta este
asigurata de calea spinobulbara (II neuron in bulb). Sensibilitatea
proprioceptiva inconstienta are primul neuron in ganglionul spinal, al doilea
neuron in coarnele posterioare ale maduvei de unde urca, fie de aceeasi
parte (fascicolul spinocerebelos direct Flechsig), fie de partea opusa
(fascicolul spinocerebelos incrucisat Gowers), spre scoarta vermisului
cerebelos.
Segmentul central este reprezentat de cortexul parietal (aria somatosenzoriala primara S1) unde are loc decodificarea informatiei din impulsurile
nervoase, realizarea perceptiei si prelucrarea ei in corelatie cu experienta
acumulata anterior de subiect.
3. .Tulburari de sensibilitate subiectiva
Sensibilitatea subiectiva cuprinde paresteziile si durerea, care poate imbraca diferite aspecte: nevralgie,
cauzalgie, dureri radiculare, dureri polinevritice, cefalee, migrena, intepatura, junghi, fulguratie, arsuri.
In functie de localizare, durerea este de mai multe tipuri:
In leziunile nervilor periferici durerea se localizeaza pe traiectul nervilor respectivi si se exacerbeaza
la presiunea acestora.
Durerea radiculara are distributie radiculara, este exacerbata de factori care cresc tensiunea: tuse,
stranut , defecatie sau de manopere de elongarea trunchiului nervos:

Manopera Lasgue; consta in ridicarea membrului inferior bolnav intins ceea ce provoaca o durere vie
pe traiectul radacinii ( Lasgue pozitiv);

Manopera Bonn : flectarea gambei pe coapsa si a coapsei pe bazin cu adductie

concomitenta provoaca durere (Bonne pozitiv).
Lasegue pozitiv se poate cuantifica prin precizarea gradelor la care devine pozitiv: 30, 40, 50,., grade.
Durerea cordonala are extindere difuza imprecisa insotita de parestezii.
Durerea talamica apare in jumatatea corpului opusa leziunii cu caracter particular = sindromul
talamic: are sediul profund si distrubutie difuza, cu caracter de arsura, intesa, partial influentata de
analgezice; durerea este exagerata de stimulari algogene minimale si de stimulari nealgogene.

4. Sensibilitatea superficiala tactila

Sensibiliatea tactila
a)sensibilitatea tactila se examineaza cu ajutorul unei bucati de vata cu care atingem diferite regiuni
ale corpului. Se apreciaza intensitatea excitantului si localizarea lui. Atingerea se face usor si cu aceeasi
intensitate.
In conditii patologice sensibilitatea tactila poate fi diminuata=hipoestezie sau abolita=anestezie.
b)discriminarea tactila este posibilitatea de a distinge doi excitanti tactili aplicati simultan pe piele, la
o oarecare distanta. Ea se examineaza cu compasul lui Weber care are doua brate (unul cu varful ascutit
celalalt cu varful bont) asezate pe o bara metalica gradata. Distanta minima la care cei doi excitati aplicati
simultan sunt apreciati corect este diferita in functie de regiune: la nivelul buzelor= 1-3 mm, la nivelul pulpei
degetelor =1-2 mm, la spate si la coapse =6-8 mm.
c)dermolexia consta in capaciatea subiectului de a recunoaste cu ochii inchisi literele, cifrele sau
desenele executate de examinator, pe diferite regiuni ale pielii corpului. Tulburarile dermolexiei se numesc
adermolexie.

5. .Tulburari de sensibilitate pot fi sub forma de

Cefaleea , datorit fie iritrii nervilor pielii capului, fie a meningelor sau vaselor creierului.
Nevralgia , durere datorit lezrii unui nerv periferic, limitat la teritoriul care corespunde nervului suferind.
Parestezia , o senzaie anormal care nu corespunde cauzei care a produs-o (de exemplu, senzaia de
furnicturi sau de arsuri n picioare n anumite boli ale nervilor poli-nevrite sau senzaia de arsur
de o anumit parte a corpului, pe care o simte bolnavul cnd este atins cu un obiect rece). Cnd se
produce o ntrerupere prin distrugerea fibrelor care transmit sensibilitatea apare o diminuare sau chiar
o lips total de sensibilitate pentru teritoriul corespunztor (hipoestezie, anestezie).
.

6.