Investete n oameni!

Proiect cofinanat din Fondul Social European prin

Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 2013
Axa prioritar 1 Educaia i formarea profesional n sprijinul creterii economice i dezvoltrii societii
bazate pe cunoatere
Domeniul major de intervenie 1.2 Calitate n nvmntul superior
Titlul proiectului e-Learning eficient, Individualizat i Adaptiv pentru nvmnt la distan
(e-LIADA)
Contract POSDRU/156/1.2/G/133681

Anexa nr.5
Propunere de mbuntire curricular
Nume i prenume candidat: Rotar Ionela Cosmina
Disciplina: Bazele contabilitatii
Not 1: Propunerea de mbuntire curricular nu are un numr minim/maxim
de pagini. Rugm candidaii s se axeze pe aspectul calitativ al propunerii, i nu
pe cel cantitativ.
Not 2: Participanii i vor prezenta propunerile/sugestiile aferente fiecrui
criteriu pe un fragment/capitol/capitole sau pe ntregul suport de curs, n msura
integrrii elementelor dorite pentru fundamentarea propunerii (nu se aplic nici
o restricie).
Not 3: Participanii la concurs sunt rugai s foloseasc logo-urile definite n
proiect (cap. III i cap. V)

Capitolul I. Structura/coninut capitole/subcapitole 1 punct

Situaia actual
I.
INFORMAII GENERALE
Datele de identificare a cursului
Condiionri i cunotine prerechizite
Descrierea cursului
Formatul i tipul activitilor implicate de curs
Materiale bibliografice obligatorii
Materiale i instrumente necesare pentru curs
Calendar al cursului
Politica de evaluare i notare
Elemente de deontologie academic
Studeni cu dizabiliti Strategii de 1tudio
recomandate
II.
SUPORTUL DE CURS
MODULUL I: EVOLUIA
CONTABILITII I DEFINIREA SA
Unitatea de curs 1: Evoluia contabilitii
Unitatea de curs 2: Definirea contabilitii
MODULUL II: OBIECTUL I OBIECTIVUL
CONTABILITII
Unitatea de curs 1: Concepia juridic cu privire la
obiectul contabilitii
Unitatea de curs 2: Concepia economic cu

Propunerea
Programa cursului CONTABILITATE
PRIMAR
Lecia 1 Evidena documentelor i
contabilitatea primar Introducere Documente
i termeni de specialitate
! Aplicaii practice si intrebri de autoevalure
Lecia 2 Jurnalele Tipuri de jurnale Exemple
! Aplicaii practice si intrebri de autoevalure
Lecia 3 Bilanul i ntocmirea inventarului
Inventarul i bilanul Modificri ale poziiilor
din bilan
! Aplicaii practice si intrebri de autoevalure
Lecia 4 Registrul Cartea Mare
Sistematizarea datelor n registrul Cartea
Mare nregistrrile n Cartea Mare
! Aplicaii practice si intrebri de autoevalure
Lecia 5 Registrul Cartea Mare (continuare)
Principiile de nregistrare n conturile analitice
Exemple
! Aplicaii practice si intrebri de autoevalure

privire la obiectul contabilitii

Unitatea de curs 3: Concepia financiar cu privire
la obiectul contabilitii
Aplicaie practice ntrebri de autoevalure
MODULUL III: DEFINIREA I
CARACTERIZAREA ELEMENTELOR
SITUAIILOR FINANCIARE
Unitatea de curs 1: Definirea i caracterizarea
elementelor din Bilan
Unitatea de curs 2: Definirea i caracterizarea
elementelor din Contul de profit i pierdere
Aplicaii practice
MODULUL IV: DUBLA REPREZENTARE A
PATRIMONIULUI I DUBLA DETERMINARE
A REZULTATELOR
Unitatea de curs 1: Dubla reprezentare a
patrimoniului cu ajutorul bilanului
Unitatea de curs 2: Dubla determinare a
rezultatelor Aplicaii practice ntrebri de
autoevaluare MODULUL V: RECUNOATEREA
STRUCTURILOR SITUAIILOR FINANCIARE
Unitatea de curs 1: Recunoaterea activelor
Unitatea de curs 2: Recunoaterea datoriilor
Unitatea de curs 3: Recunoaterea veniturilor
Unitatea de curs 4: Recunoaterea cheltuielilor
MODULUL VI: DUBLA NREGISTRARE A
EXISTENEI I MICRII ELEMENTELOR
PATRIMONIAL CU AJUTORUL CONTULUI
Unitatea de curs 1: Necesitatea i coninutul
economic al contului
Unitatea de curs 2: Elementele contului
Unitatea de curs 3: Regulile de funcionare a
conturilor
Unitatea de curs 4: Analiza contabil a
operaiunilor economice i formula contabil
Aplicaii practice ntrebri de autoevaluare
III. ANEXE Bibliografie Glosar de termeni

Lecia 6 Balana de verificare Coninutul

balanei de verificare Determinarea
rezultatului exerciiului financiar
! Aplicaii practice si intrebri de autoevalure
Lecia 7 Analiza contabil a operaiilor
economice i financiare Formula i articolul
contabil Modelul sistemului financiar
! Aplicaii practice si intrebri de autoevalure
Lecia 8 Planul de conturi Prezentare
generala, invatarea lui pe clase, ecplicarea
fiecarui cont ce anume face, Evidenierea n
contabilitate a profitului din vnzarea
mrfurilor
! Aplicaii practice si intrebri de autoevalure
Lecia 9 Organizarea sistemului de
contabilitate financiar Contabilitatea
financiar n ntreprinderile mici
Contabilitatea financiar n ntreprinderile
mari
! Aplicaii practice si intrebri de autoevalure
Lecia 10 Compartimentele specializate
Atribuiile compartimentelor specializate
nregistrarea prin metoda poziiilor
centralizate
! Aplicaii practice si intrebri de autoevalure
Lecia 11 Conturi intermediare. Impozite i
taxe Conturi intermediare Impozite i taxe
! Aplicaii practice si intrebri de autoevalure
Lecia 12 Tipuri de conturi. Modaliti de
plat Conturi de venituri i cheltuieli, conturi
privind patrimoniul firmei, conturi
intermediare Tranzacii speciale operaii de
ncasri sau pli fr numerar
! Aplicaii practice si intrebri de autoevalure
Lecia 13 Amortizarea activelor Metode de
amortizare Deprecierea activelor
! Aplicaii practice si intrebri de autoevalure
Lecia 14 Recapitulare Sistemul dublei
nregistrri Planul de conturi
! Aplicaii practice si intrebri de autoevalure
Lecia 15 Computere I Cteva elemente de
baz despre computere Alegerea
componentelor unui calculator
! Aplicaii practice si intrebri de autoevalure

Lecia 16 Computere II Contabilitatea fi

nanciar asistat de calculator Obinerea
rezultatelor
! Aplicaii practice si intrebri de autoevalure
Lecia 17 Cheltuieli i venituri.In urma
inregistrarii tuturor actelor contabile,
verificarea jurnalelor de vanzari si cumparari,
efectuarea notelor contabile, verificarea
stocurilor negative si intocmirea declaratiei de
TVA aferenta lunii in curs
! Aplicaii practice si intrebri de autoevalure
Lecia 18

Aplicaii practice
Leciile 25-26 Modul de aprofundare 1
Leciile 27-28 Modul de aprofundare 2
Leciile 29-30 Modul de aprofundare 3
Leciile 31-32 Modul de aprofundare 4

Capitolul II. Structura materialelor de nvare ca i form de

prezentare a suportului de curs - 1punct
Cursul acesta trebuie sa fie pus de la ora 9 dimineata pana la ora 12 si sa fie mai multe
intalniri. E o materie importanta si trebuie sa fim atenti.Majoritatea celor de la ID,
lucreaza in timpul saptamanii si trebuie sa fie organizat in asa maniera incat, noi, sa
putem da randament.E foarte obositor si aproape imposibil sa fii atent 12 ore dupa o
saptamana de lucru. Din punct de vedere estetic consider ca ar trebui folosite mai multe
culori, tabele mai ales , sa fie colorate, deoarece se tin minte mai usor.
EXEMPLU:
Pentru ca studiul s fie ct mai uor i eficient, pe marginea leciilor ar trebui
introduse diferite simboluri:

-desemneaz noiunile, definiiile i informaiile importante

semnaleaz exerciiile propuse spre rezolvare

subiectul din paragraful respectiv a mai fost abordat i n cadrul leciei

3, pagina 21.

Informaiile deosebit de importante trebuie tiprite n chenar.

Grafica atractiv a cursului poate face nvarea mai uoar, prin numeroase semne grafice,
prin marcarea definiiilor i informaiilor importante i prin numeroase ilustraii amuzante.
La sfritul fiecarei lectii va fi nevoie de o recapitulare, n care sunt sistematizate cunotinele
prezentate, i o tem pentru acas, pe care, dup rezolvare, o putem trimite spre corectare
profesorului
Ar mai trebui sa contina puncte numite Teme de reflectie, unde studentul sa fie pus sa
se gandeasca cum ar actiona in anumite situatii din punct de vedere contabil sau sa fie
invatat de la inceput care e diferenta dintre contabilitatea creativa si cea pe care doriti sa
ne invatati, poate in felul acesta vom reusi de acum incolo sa avem generatii de contabili
care sa nu accepte sa ascunda prin contabilitate anumite nereguli.

Capitolul III. Prezentarea scenariilor 4 puncte

n acest capitol se vor prezenta minimum 2 scenarii n care se descrie cte un concept
din cadrul disciplinelor/cursurilor deschise, adaptat unui studiu de lucru individual.
Not 4: Scenariile pot fi realizate ca i anex la prezenta propunere. A se vedea
macheta model secven.
Scenariul 1:

Contabilitate si informatica de
gestiune

Evidena documentelor i
contabilitatea primar

Secven: Documente i termeni de specialitate

Definiie
. Un contabil bun trebuie s dein cunotine aprofundate ale principiilor
financiare astfel nct s tie s ntocmeasc, s gestioneze i s prezinte corect
situaia financiar a fiecrui client. Pentru aceasta, obiectivitatea i integritatea sunt
cruciale. Un contabil ofer ncredere atunci cnd i exercit activitatea pe
principiul corectitudinii i nu las subiectivismul s i afecteze lucrul.
tiaic?
,n domeniul contabilitii, legislaia se schimb foarte des, motiv pentru care,
un contabil, la fel ca un doctor, trebuie s fie tot timpul la curent cu noutile?
Cum totul este ntr-o continu dezvoltare, i cererea de joburi din
domeniul contabilitii crete. Vrei s tii ce se ntmpl n contabilitate?
Conform Wikipedia, Companiile, ntreprinderile, instituiile, societile de orice
fel i mrime, persoanele juridice din ntreaga lume trebuie s ntocmeasc conturi i situaii
financiare pentru a fi prezentate utilizatorilor de informaii, proprietarilor, controlorilor,
administratorilor, organelor fiscale. Cei care studiaz acest domeniu tiu cel mai bine! n
Romnia, meseria de contabil este una dintre acelea care sunt practicate cu uurin. Numrul
profesionitilor n materie este redus, n comparaie cu necesitile reale ale pieei. Chiar dac
meseria de contabil i ofer ansa s prinzi meserie din zbor, asta nu nseamn c exist i
compatibilitate ntre persoan i meseria n sine.

Citire

Din pacate, una dintre principalele probleme aparute dupa terminarea

acestei facultati este faptul ca absolventii nu stiu sa lucreze cu
documentele contabile si fac tot felul de greseli inadmisibile, de
exemplu, am intalnit persoane care sa nu stiu sa scoata un TVA dintr-o
suma, sau sa jogleze cu adausurile comerciale ca sa poata ajunge la suma ofertata.
Tocmai de aceea propun sa fie predate si aceste lucruri elementare care de fapt au o
importanta deosebita in cadrul unei firme.
Formularele folosite ca documente contabile sunt tipizate si netipizate.
Tipizate - sunt suporturi de inforrnatii in care continutul, forma si formatul sunt
prestabilite si imprimate (ex. : factura, procesele verbale, statele de salarii).
Netipizate - sunt suporturi de inforrnatii in care continutul, forma si
formatul nu sunt prestabilite si imprimate, iar folosirea lor este la latitudinea
unitatilor patrimoniale.
Documentele pot avea urmatoarele forme:
Documente in forma tabelara;
Documente in forma de chestionar;
Documente grupate.
Forma tabelara - sunt acele documente ce apar sub forma unor tabele cu linii si
coloane. Ex.: bonul de consum, fisa de magazie, fisa mijlocului fix, NIR, etc.
Forma de chestionar - datele furnizate de aceste documente se obtin in urma
raspunsului la anumite intrebari. Ex.: declaratia de inventar, chitanta de numerar si altele.
Forma de documente grupate- sunt formate din celede mai sus. Ex.: factura fiscala,
ordinul de deplasare.
Clasificarea documentelor:
a)dupa modul de intocmire:
- documente primare (bon de consum, chitanta)
- documente centralizatoare (borderoul bonurilor

b )dupa caracterul

functia pe care o indeplinesc:

-documente de dispozitie ( dispozitia de plata);
- documente de executie (chitanta);
- documente mixte ( dispozitia de plata)
i

de vanzare)

c) dupa natura operatiilor inscrise in documente:

- documente privind mijloacele fixe (fisa mijlocului fix)
- documente de evidenta privind valorile materiale (aviz de expeditie)
-documente de evidenta privind mijloacele banesti
(chitanta)
d) dupa locul de intocmire i circulatie:
- documente interne (bon de consum);
- documente externe (factura).
e) dupa rolul pe care il au in cadrul sistemului informational contabil:
- documente justificative;
- registre cantabile;
- documente de sinteza si raportare.
f) dupa regimul de tiparire, pastrare i folosire:
- documente cu regim special (registrul jurnal);
- documente fiira regim special (statul de salarii).
g) dupa sfera de aplicare:
- documente generale sau comune (bon de consum);
- documente specifice unor activitati (nota de plata pentru ospatari

Documentele justficative: sunt

primite de la terti pe parcursul
desfasurarii activitatii economice a
societatii sau sunt emise de catre
societate in cadrul compartimentelor
de evidenta primara.
Principalele documente justificative
sunt:

Factura fiscala
Este un document justificativ cu
regim special. Factura fiscala este:
- document justificativ ce se foloseste
la inregistrarea in contabilitatea
furnizorului si a cumparatorului;
- document pe baza caruia se
intocmeste instrumentul de decontare
a produselor si marfurilor livrate,
a lucrarilor executate sau a serviciilor
prestate;
- document de insotire a marfii pe
timpul transportului.
Se intocmeste, in trei exemplare la
livrarea produselor sau a marfurilor,
la executarea lucrarilor si la
prestarea serviciilor de catre
compartimentul desfacere.
Atunci cand factura nu se poate
emite in momentul
livrarii, produsele si marfurile livrate
sunt insotite, pe timpul transportului,
de avizul de insotire a marfii.Avizul

de insotire a marfii este urmat obligatoriu in termen de trei zile de o factura fiscala.
Exemplarul nr. l merge la cumparator, la compartimentul financiar - contabil, exemplarul nr. 2
ramane la furnizor la compartimentul desfacere ~i exemplarul nr. 3 ramane la furnizor la
compartimentul financiar - contabil.

Chitanta
Este un document justificativ pentru depunerea unei sume la casieria unitatii si document
justificativ de inregistrare in registrul de casa si in contabilitate.
Se intocmeste in doua exemplare, pentru fiecare suma incasata, de catre casierul societatii si se
semneaza de acesta pentru primirea sumei.
Exemplarul nr. I il primeste depunatorul cu stampila unitatii, iar exemplarul nr. 2 ramane in
chitantier, fiind folosit ca document de verificare a operatiilor efectuate in registrul de casa.

Bonul de consum
Este un document de eliberare din magazie pentru consum a mai multor
materiale si de scadere din gestiune.
Se intocmeste in doua exemplare, insa in cazul in care este folosita tehnica de calcul
se poate emite si intr-un singur exemplar.
Exemplarul nr. I circula la contabilitatea materialelor, ca document de scadere din gestiune,
exemplarul nr. 2 serveste la inregistrarea in contabilitate a costurilor.

iar

Fisa de magazie
Este un: document de contabilitate analitica in cadrul metodei relativ cantabile;
sursa de inforrnatii pentru controlul operativ current si contabil al stocurilor de valori materiale.Este
document de evidenta la locul de depozitare a intrarilor, iesirilor si stocurilor de valori
materiale, cu una sau doua unitati de masura;
Se intocmeste intr-un exemplar, separat pentru fiecare fel de material si se cornpleteaza de catre
compartimentul financiar-contabil si de catre gestionar. Inregistrarile in fisele de magazie se fac
document cu document. Stocul se poate stabili dupa fiecare operatie inregistrata si obligatoriu zilnic.

Registrul de casa
Este un document cu ajutorul caruia se tine evidenta incasarilor si a platilor, se intocmeste in
doua exemplare de catre casierul unitatii pe baza documentelor justificative.

Este un document de inregistrare operativa a incasarilorsi platilor in numerar, efectuate in

casieria unitatii pe baza actelor justificative, de stabilire la sfarsitul fiecarei zile a soldului de
casa si de inregistrare zilnica in contabilitate a operatiilor de casa.

Documente bancare
Titularul unui cont primete regulat din partea bncii extrasul bancar care prezint situaia plilor i a
ncasrilor efectuate prin cont ntr-o anumit perioad. Extrasul bancar poate servi pentru solicitarea i
confirmarea de la debitor a sumelor neachitate.
Plile prin contul de la banc se efectueaz pe baza ordinului de plat (figura 3), document care
este ntocmit de firma pltitoare n trei exemplare: cel de culoare verde (exemplarul 3) este pstrat n
contabilitatea firmei, mpreun cu extrasul bancar care confirm efectuarea plii respective, cel
rou (exemplarul 2) va fi expediat beneficiarului, iar cel negru (originalul) rmne la banc.

Operaiuni diverse
Tranzaciile financiare necesit i alte documente (referate, rapoarte cu caracterfinanciar), ca n
urmtoarele situaii:
ntr-un depozit se constat lipsa unor articole. Contabilitatea financiar trebuie s nregistreze
acest fapt
Un client reclam lipsa a dou articole dintr-o livrare de 100 de articole.
Furnizorul trebuie s expedieze cele dou articole care lipsesc i s nregistreze aceasta prin
documente adecvate.
Suntem informai c unul din debitorii notri a dat faliment. Datoria acestuia ctre noi va fi
nregistrat ca pierdere, n momentul declarrii falimentului de ctre o instan judectoreasc, n
cazul n care, n urma lichidrii patrimoniului firmei falimentate, nu s-a putut recupera debitul
(integral sau parial).
nregistrarea amortizrii mijloacelor fixe, a unor venituri excepionale,etc

De reinut
Importanta documentelor se concretizeaza prin.
o Constituie probe in justitie, in caz de litigii;
o Justificarea operatiilor inregistrate in evidente;
o Stau la baza inregistrarilor in contabilitate;
o Consemneaza date necesare pentru control ~1
analiza economico - financiara.
Elementele obligatorii de pe documente sunt:
Denumirea documentului;
Denumirea si sediul unitatii care emite documentul;
Numarul si data documentului;
Temeiul legal a efectuarii operatiilor;
Partile
ce participa
la efectuarea
operatiei economico - financiara efectuata;
Semnaturile persoanelor responsabile de efectuarea operatiunilor;
Datele cantitative si valorice aferente operatiei consemnate;

Alte elemente menite sa asigure consemnarea comploperatiunilor

justificative.

in

documentele

Sursa:

http://www.stiridecluj.ro/economic/farmec-e-in-razboi-cu-anaf-societatea-e-pusa-sa-plateasca-67-

de-milioane-de-lei-acize-si-penalitati-pentru-alcool

Tem de reflecie
Societatea Farmec este n plin rzboi cu ANAF -ul, dup ce inspectorii
fiscali au finalizat un control care a durat 8 luni i care s-a soldat cu o
not de plat de 67 de milioane de lei.
Inspectorii ANAF au scris n Raportul de inspectie fiscal (RIF)
c Farmec a beneficiat pe nedrept de scutiri de la plata accizei pe
alcoolul etilic denaturat folosit la fabricarea a trei produse: aerosoli Airwick, Nufar si
Triumf.
Inspectorii oblig Farmec s plateasc 67 milioane RON pentru accize si penalitati
aferente alcoolului denaturat folosit n perioada 01.01.2007 - 31.12.2011. Este
un abuz evident din punct de vedere al formei (perioada este prescrisa, au mai fost
controale pe aceeasi tema si nu pot sa fie duble verificari decat in anumite conditii
care nu sunt indeplinite, etc) cat si al fondului (nu exista articol de lege care sa
sustina RIF-ul, alcoolul denaturat este scutit de accize indiferent de denaturantul
folosit, produsele de aerosoli erau destinate exportului - deci oricum scutite de
accize indiferent de alcoolul folosit, etc).
ANAF nu respecta nici legea romaneasca, nici cea a comunitatii europene, dupa
cum se poate vedea in exemplele din punctul de vedere Farmec, precizeaz un
expert.
Societatea clujean este somat s achite accize datorate suplimentar / un prejudiciu la
bugetul statului n sum de 27.126.393 RON, precum i majorri de ntrziere n sum
de 35.869.154 RON i penaliti de ntrziere n sum de 4.068.958 RON, considernd,
n principiu, c societatea nu a avut dreptul de a beneficia de scutirea direct n
perioada 2007 2009 i de scutirea indirect n perioada 2009 -2011 pentru alcoolul
etilic denaturat cu 1,2 propandiol ntruct societatea a folosit acest denaturant
specific industriei cosmetice, pentru fabricarea unor produse care nu pot fi
clasificate ca fiind produse cosmetice(produse de curenie i odorizante de
ncperi).
ntr-o adres trimis Ministerului Finanelor, conducerea Farmec explic o serie de
neconcordane din Raportul de inspectie fiscal (RIF).
n primul rnd, verificarea efectuat a durat mai mult de 6 luni, n acest caz din
11.03.2014 - 13.11.2014, lucru interzis de lege. n al doilea rnd, inspecia fiscal nu a
respectat prevederile legale privind termenul de prescriere. Conform avizului de
inspecie fiscal nr. F-MC 17 / 13.03.2014, perioada supus inspeciei fiscale n
vederea verificrii accizelor pentru alcool etilic este 01.01.2007 - 31.12.2014. (...)
ntruct inspecia fiscal a nceput n data de 11.03.2014, conform regulilor
prevzute la art. 98 coroborate cu prevederile art. 91 (Dreptul organului fiscal de a
stabili obligaii fiscale se prescrie n termen de 5 ani, cu excepia cazului n care
legea dispune altfel) din Codul de procedur fiscal, anii 2007 i 2008 au fost
prescrii n ceea ce privete accizele, fiind exclus posibilitatea ca perioada
01.01.2007 31.12.2008 s fac subiectul unei inspecii fiscale, precizeaz
conducerea Farmec n adresa trimis Ministerului Finanelor
De asemenea, Codul de Procedur fiscal prevede la articolul 98 c La contribuabilii
mari, perioada supus inspeciei fiscale ncepe de la sfritul perioadei controlate
anterior, n condiiile alin. (1), astfel c i aici sunt probleme.

ntruct Societatea este un mare contribuabil, perioada pentru care este supus
inspeciei fiscale ncepe de la sfritul perioadei controlate anterior. Or, ntruct
Societatea a fost supus pentru ntreaga perioada 2009 - 2011 unor inspecii fiscale
cu scopul de a aproba solicitrile de rambursare a accizelor pltite aferente
alcoolului alcoolic denaturat - utilizat n alte scopuri dect pentru fabricarea unor
bunuri de consum uman alimentar, este, din nou, evident c nici perioada 2009 2011 nu poate fi supus inspeciei fiscale, ntruct aceast perioad a fost, de
asemenea verificat chiar n ceea ce privete accizele aferente alcoolului etilic
denaturat, se mai arat n plngerea trimis Ministerului Finanelor (MF).
ANAF putea reverifica perioada 2009 - 2011 numai dac ar fi descoperit informaii noi,
care s fi modificat rezultatele primului control. De asemenea, n momentul demarrii
verificrilor fiscale ar fi trebuit s specifice clar acest lucru, mai spus cei de la Farmec.
Inspecia fiscal n discuie a fost demarat de ctre DGAMC, n baza Avizului de
Inspecie Fiscal din 11.03.2014. Acest act are denumirea de Aviz de Inspecie
Fiscal, i nu conine vreo referire cu privire la faptul c ar fi o reverificare, nu face
referire la vreo decizie de reverificare n baza cruia este efectuat, i nu precizeaz
care sunt informaiile suplimentare dar care au fost necunoscute inspectorilor
fiscali, semai arat n memoriul ctre MF.
n privina alcoolului etilic cumprat i pentru care acum trebuie s restituie acciza i s
achite penaliti,Farmec susine c produsul a fost scutit de taxe pentru c nu este folosit
n uz alimentar, alcoolul fiind denaturat prin tratarea cu diverse substane chimice.
Organele de inspecie fiscal aduc ca argument principal definiia
produselor cosmetice conform Legii178 / 2000 privind produsele cosmetice, precum
i concluzia adresei de clarificare transmis de ctre Direcia general de legislaie
Cod Fiscal i reglementri vamale prin semntura dnei Vizoli, prin care se susine
c alcoolul denaturat cu 1,2 propandiol intr sub incidena prevederilor art. 200,
alin. (1) lit. b) i alin. (2) din Codul Fiscal n vigoare pn la 01.04.2010, respectiv
art. 206^58 alin (1), lit. b) i alin (2) dinCodul fiscal valabil dup aceast dat, i a
normelor metodologice aferente, numai n ceea ce privete utilizarea sa la
fabricarea de produse cosmetice, nu i n ceea ce privete fabricarea produselor de
curenie.
Cu privire la argumentele expuse n Raportul de inspecie fiscal, trebuie s
precizm c adresa de clarificare din partea Direciei generale de legislaie Cod
Fiscal i reglementri vamale prin dna Vizoli cu nr de nregistrare 1322346 /
16.10.2014 nu este un act normativ, act administrativ fiscal i nu este nici o Decizie
a Comisiei Fiscale Centrale pentru a avea un efect direct asupra legii ci este
doar o interpretare (n opinia noastr, eronat) a legii.
Din modul de formulare a rspunsului emis de ctre dna Vizoli n calitate
de Director general adjunct al Direciei Generale de legislaie Cod Fiscal i
reglementri vamale, rezult c ntrebrile adresate de ctre organele de inspecie
fiscal nu au fost destul de concise pentru clarificarea situaiei de fapt.
Dup cum se poate observa, rspunsul emis de ctre dna Vizoli nu trateaz deloc
situaia odorizantelor pentru ncperi sau clasificarea acestora, ci numai
produsele cosmetice i produsele de curenie, n condiiile n care cea mai mare
parte a alcoolului denaturat cu 1,2 propandiol a fost folosit pentru odorizante de
ncpere i nu pentru produse de curenie, se mai arat n memoriul Farmec.

Conducerea societii
suplimentare:

clujene

solicit

inspectorilor ANAF s

cear

lmuriri

n ce temei legal pot fi calculate accize n sarcina unei societi, presupunnd c

aceast societate a efectuat n perioada 2007 2009 achiziii de alcool etilic
denaturat cu 1,2 propandiol, iar acest alcool etilic astfel denaturat a fost utilizat
pentru producerea de produse de curenie i odorizante de ncpere conform
documentaiei transmise autoritilor, n baza creia a fost emis o autorizaie de
utilizator final?
- n ce temei legal pot fi calculate accize n sarcina unei societi, ulterior emiterii
unor decizii privind rambursarea accizelor - presupunnd c aceast societate a
efectuat n perioada 2009 2011 achiziii dealcool etilic denaturat cu 1,2
propandiol, ce a fost utilizat pentru producerea de produse de curenie i
odorizante de ncpere aspect constatat i aprobat la momentul respectiv de
organele de inspecie fiscal?
- De ce legiuitorul specific categorii diferite de denaturani pentru industria
cosmetic (termen generic) atunci cnd acesta avea toat puterea de a condiiona i
limita scutirea la produse cosmetice? Cum este definit termenul de industrie
cosmetic?
- Odorizantele pentru ncpere pot fi considerate ca fiind produse aferente
industriei cosmetice?.
Dezbatere
In cadrul acestui punct se pot dicuta in clasa mai multe referitor la tema

Test
INTREBARI DESCHISE:

I.Cum sunt formularele folosite ca documente contabile?

2. Care este importanta documentelor?
3. Enumerati elementele componente dintr-un
document contabil.
4. Ce fel de document este avizul de insotire al marfii?
5. Care este documentul folosit pentru plata la banca?
6. Ce forme pot avea documentele
7. Ce fel de inregistrari se realizeaza cu ajutorul
registrelor cantabile?
8. Care registre pot fi admise ca proba in caz de litigii?
9. Cum se clasifica documentele dupa natura
operatiilor inscrise in documente?
IO.Cate fise de cont exista si cum se numesc acestea?
INTREBARI GRILA
1. Factura fiscala se intocmeste in:

a) 2
exemplare; b)
I exemplar; c)
3 exemplare;
d) nici unul din raspunsurile de mai sus.
2. Documentul care se intocmeste intr-un exemplar,
separat pentru fiecare fel de material este:
a) chitanta;
b) fisa de magazie;
c) bonul de consum;
d) registrul de casa.
3. Dupa sfera de aplicare documentele contabile se
grupeaza in:
a) documente generale si documente primare;
b) documente primare si documente de dispozitie;
c) documente generale si documente specifice
unor activitati;
d) documenete pnmare s1 documente specifice unor
activitati.
4. Gruparea documentelor pnmare s1 a documentelor
centralizatoare se face dupa:
a) sfera de aplicare
a documentelor
cantabile;
b) modul de intocmire
a documentelor
cantabile;
c)
rolul
documentelor
cantabile;
d) natura operatiilor inscrise in documentele
cantabile.
5. Evidenta incasarilor si a platilor se tine de catre
easier cu ajutorul:
a) registrului
de
casa;
b)
monetarului;
c)
chitantelor;
d)
registrului
inventar.
6. Statul de salarii se intocmeste:
a)
lunar;
b)
trimestrial;
c)
semestrial;
d) anual.

7. Principalele registre cantabile sunt:

a) registrul inventar, registrul general si registrul
de incasari si plati;
b) registrul
Cartea Mare, registrul de casa,
registrul
inventar;
c) registrul jurnal, registrul inventar, registrul
Cartea
Mare;
d) registrul jurnal, registrul de casa, registrul
inventar si registrul Cartea Mare.
8. Sumele din registrul jurnal se iau la sfarsitul fiecarei
luni in:
a) balanta de verificare;
b) bilantul contabil
c) contul de profit si pierdere;
d) in nici un document de mai sus.
9. Cate categorii de jurnale exista?
a) doua categorii;
b) o categorie;
c) trei categorii;
d) patru categorii.
I 0. Inregistrarea si gruparea operatiunilor econormco
financiare in ordinea efectuarii lor cronologice se face
conform:
a) registrului jurnal;
b) registrului de casa;
c) registrului Cartea Mare;
d) registrului inventar.
Lucru pe grupuri
La capitolul asta pot sa afirm ca am avut norocul sa fac parte dintr-o grupa
minunata, CIG grupa 2, ID , unde stim sa lucram in echipa. Si nu ma refer
la faptul ca unul face si restul trag de pe el.Mai sunt si exceptii, dar asta
intaresc regula.
In consecinta lucram pe grupuri si unde este cazul ne ajutam unul pe
celalalt.Eu momentan sunt cu mana dreapta rupta si din pacate nu voi
putea participa la examene, dar am sustinerea colegilor si stiu ca o sa fie
bine.
Motto
Contabilitatea este judectorul neprtinitor al trecutului, ghidul necesar
al prezentului i consilierul indispensabil al viitorului, n fiecare
ntreprindere J.F. SCHR
You do the taxes don't let the taxes do you!
After completing tax returns for 12 straight hours, your calculator starts talking to you

Capitolul IV. Definirea i verificarea temelor 1 punct

(fr a se limita la: cte s fie, cum s se fac, cum s se transmit feedback, termene de predare)
Pentru teme ar trebuibui dezvoltata o aplicatie in felul urmator : Sa existe un site, unde profesorul sa
aiba toate grupele lui cu toti elevii si prin apasarea numelui unui anumit student1 sa i sa deschida
adresa de email sa ii poata atasa o problema de rezolvat. La fel si pt studentul nr 2, doar ca sa fie o
alta problema, sau cel putin cu alte date. In felul acesta fiecare student isi va primi tema lui, iar el nu
o sa mai aiba tentatia sa ceara tema de la un alt coleg si va trebui sa se chinuie singur sa rezolve
problema daca vrea sa ii fie luata in considerare la examen. In momentul in care studentul isi va
posta tema rezolvata pe site sa i se ofere accesul sa vada si temele rezolvate a celorlati colegi, in
felul acesta va putea sa vada mai multe probleme rezolvate. Temele vor avea calificative date de
profesor , sa stim care sunt problemele rezolvate corect si care nu, iar la cele care nu sunt rezolvate
corect , eventual sa putem intereveni restul cu metode de rezolvare.Asa pana la examen , vor fi
prezentate mai multe feluri de probleme si din ele sau asemanatoare sa primim si la examen.
Aplicatia respectiva trebuie sa nu permita studentului, sa faca copy paste de la o problema care nu ii
apartine lui.Daca doreste sa o aiba , trebuie sa o copieze de mana, ceea ce ajuta mult in procesul de
invatare.

Capitolul V. Forma de evaluare 3 puncte

n acest capitol se vor prezenta minimum 2 exemple/modele de evaluare (enunuri concrete).

Exemplul/Modelul 1: Am dat exemplul de mai sus cu site-ul. Pe acest site, ar putea sa se

unploadeze filmari ca si un fel de tutoriale facute in cadrul cursurilor de la zi.In Sali sa existe
camere de filmat amplasate intr-un loc unde sa se filmeze de la inceput pana la sfarsit activitatea ce
o deruleaza profesorul, precum si activitatea elevilor la tabla cand se rezolva aplicatiile.In felul
acesta, cine e interesat poate sa se uite la acest film\tutorial si sa beneficieze de informatii pe care
poate la cursurile de la distanta se omit din cauza timpului putin alocat. Eu una doresc sa beneficiez
de asa ceva si sa pot fi evaluata la nivelul celor de la zi, deoarece vreau sa ajung sa fiu buna in
meseria de contabil si daca tot platesc aceeasi taxa, sa pot sa beneficiez de aceeasi cantitate si
calitate de informatii .
Exemplul/Modelul 2: La examenul de la materia aceasta, cel mai potrivit e sa fie examen oral
pentru partea de aplicatii Partea de teorie trebuie evaluata in asa masura , incat studentul sa nu fie
nevoit sa toceasca niste termeni ci sa-i invete logic, adica sa fie intrebari care sa ceara raspunsul
la anumite situatii, nu raspunsul la niste definitii Ex:Domnul Ionescu a cumparat cu plata pe loc de
la firma X un aparat de aer conditionat. Care sunt pasii care trebuie sa-i urmeze persoana de la
facturare?
Raspuns: -Emiterea facturii -Descarcarea din gestiune -Emiterea chitantei

FONDUL SOCIAL EUROPEAN

Investete n

OAMENI

ROMNIA
UNIVERSITATEA BABE-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
CENTRUL DE FORMARE CONTINU, NVMNT
LA DISTAN I CU FRECVEN REDUS
Str Ion I.C.Brtianu, nr.20, Cluj-Napoca
Tel.: (00) 40 - 740 - 077521
Fax: (00) 40 - 364 - 815679

Pag. 15/15