448

AgenIia

Sunt sigur cd seminlele care au fost plantate prin acest efortin l9i0 au dat roade in

l9i3
iesc

(cAnd Allende a fbst omorAt sau s-a sinucis, intr-o loviturd de stat reuEitd). Nu
md-ndo-

in legdturd cu

aceasta... Dupd pdrerea mea, Pista II nu s-a incheiat niciodatd. De

lapt, ni s-a spus: "Ei, bine Allende este acum pregedinte". Deci, Pista II, care a incercat
sa impiedice sd devind preEedinte, era din punct de vedere tehnic incheiatd. Dar ni s-a
spus sd ne continudm eforturile. "Rdmdneliin alertd gi facefi ce pute[i pentru a contribui la realizarea finald a obiectivelor Eia scopurilor Operaliunii Pista II. in aceste conditii,
nu cred cd este corect sd spun i-:5 Pista II se incheiase2T.

"Toatd lumea l-a fdcut vinovat pe Helms pentru cd nu a intreprins acfiuni drastice
pentru a-l opri pe Allende". John McCone i-a spus luiJohn Bross in decembrie 1970 cd Helms
Qreqise Ei cA Nixon Ei Kissinger au acuzat CIA pentru e$uarea tentativei de a-l opri pe Allende2s.
Helms qi agenlia au suportat furtuna. "Stdtea.m acolo sd fim biciuifi", a spus un angajat CIA implicat in Pista II. "Kissinger Ei Nixon au dat vina pe noi, dar, de fapt, de aceea eram acolo.
$i dacd
nu ne pldcea, nu aveam decAt sd plecdm,'2e.

Intre timp, planificarea rdsturndrii lui Allende a fost reactualizata. Un memoriu al Consi-

liului Na[ional de Securitate, "Politica fald de Chile", a fost emis pe 9 noiembrie, autorizAnti
sancliuni economice impotriva statului Chile, asemdndtoare cu cele despre care ambasadorul
Korry ii avertizase pe oamenii de legdtura din Chile, iar in sdptdmdnile urmdtoare CIA a primit
ordinul de a submina in secret economia chiliand. intre inaugurarea lui Allende ca preqedinte
in noiembrie 1970 Ei moartea luiin septembrie 1973, CIA a raportat in mod oficial ca a cheltuit
opt milioane de dolari in comploturi anti-Allende. Pista II, in paralel cu acest nou efort de subversiune, s-a concentrat asupra stimuldrii "grupurilor militare dispuse sd dea lovitura de stat
pentru a se unifica lntr-o miEcare puternicd impotriva guvernului" asupra colectdrii informaEi
!iilor despre planurile lui Allende in eventuaritatea unei razvrdtiri militare30.
CAnd, in septembrie 1973, a awrt loc o loviturd de stat reuEitd a ofilerilor armatei chiliene,
CIA, prin agenli sub acoperite Ei cu ajutorul serviciului secret australian, a cunoscut in detaliu
complotul Ei i-a incurajat direct pe complotiEti. Nici agenfia nici agenlii sai nu au fost impliEi

ca{i efectiv in lovitura sau in moartea lui Allende. Inevitabil, ins5, pe mdsurd ce paranoia in
buna parte justificatd, dupd cum a reieEit ulterior - qi suspiciunile s-au amplificat in legdturd cp
activitalile administraliei Nixon, CIA, datoritd continudrii Pistei II, a fost perceputa de public ca
un factor care a ajutat la rdsturnarea democraliei in Chile in favoarea unei dictaturi militare
brutale gi represive.

WATERGATE
in mijlocul operaliunii

CL{

impotriva lui Allende, propriile eforturi ale lui Nixon de a fi

reales ca preqedinte al Statelor Unite au fost lovite ca un bumerang de Watergate gi de increiderea lui exageratd, dupa cdgtigarea lui de-al doilea mandat, in noiembrie 1972, cu cea mai
imare majoritate de voturi de la victoria lui Franklin Roosevelt in 1936. Dovezile s-au acumulat

lent dupa 17 iunie 1972 - dovezi despre spargerea sediului Comisiei Nalionale a Particlului Democrat din clddirea Watergate, conform cdrora personalul din Casa Albd gi Nixon insuqi erau
' implica[i
in acoperirea legiiturilor cu autorii Ei Etiau despre aceastd spargere. Nixon, preocupat
cle efectul spargerii asupra alegerii, a incercat sd foloseascd CIA pentru a opri investiga[iile De:
,

partamentului Justi{iei pe motive de securitate na$onal5. Aceastd tentativd de a detuma investiga[ia

Oamenii preEedintelui?

!a costat pe Nixon pre$edirrtia, iorlAndu-l

1970

- 1972

sd demisioneze doi ani

449

mai tArziu. La mai pu{in dt:

doua sdptdmAni dupd spargere, john Dean, consilierul general al lui Nixon, !a spus generaltt-

lui Vernon Walters, noui director-adiunct al CIA, cd se temea cd spdrgdtorii, dintre care cea
mai nare parte h-rcraserd pentru CIA in irecut, puteau incepe sd vorbeascd in detrimentul CiA
qi al Casei Albe.

"Solia mea a luat ziarul dupd spargere, gi-a notat numele celor care au pdtruns in sediu", a
spus Lawrence Merthan, insurat cu o fostd angaiatd a CIA, "Ei mi-a spus: <dacd Jim McCord
este implicat in aceastd afacere, el a primit ordine de la preqedintele Statelor Unite. il cunosc
pe Jint McCorcj foarte bine - este cel mai cumsecate om pe care l-am intAlnit weodatS. Nu ar
lace nimic ca sd incaice legea. Dacd au pdtruns in sediu Ei au fdcut acest lucru, au primit ordi-

ni: cle la preqedintele Statelor Unite, altfel Jim McCord n-ar fi fdcut aqa ceva>. Asta mi-a spus so[ia
ntea dupa ce a citit Etirile in prima zi"3r. James McCord fusese un ofiler superior din Biroul de
Securitate al CIA. El se retrdsese din agenlie in 1970 Ei la inceputul anului 1972 iqi oferise serviciile Comisiei pentru Realegerea FreEedintelui.
O altd persoand implicatd in spargerea de la Watergate, ,E-,Xo.watd utt4r-"le retrdsese
la rindul lui din CIAin 1970. Hunt lucrase in Departamentul de Planuri, func[ionAnd la un moment

dat sub numele "Eduardo", ca om de legdturd al CiA cu cubanezii exitali din Miami in timpul
Opera{iunii Bay of Pigs. in 197i, a inceput sd lucreze pentru Casa Alba a hii Nixon qi a fost unul
clintre cei care a iniliat unitatea de "instalatori" a lui Nixon, care dddea spargeri secrete (ilegale) qi
intreprindea operaliuni de spionaj politic. Watergate a fost o astfel de spargere gi Hunt il recrutase pe N{cCord pentru aceastd activitate. Patru americani de origine cubanezd, toii recruta[i
de Hunt prin contactele cu comunitatea cubanezilor exilali din Miami, au fost arestafi impreuni
cu McCorci. Unul dintre ei, Eugenio R. Martinez, se afla in acea perioadd pe statul de plaid al
CIA, primind o sutd de dolari pe lund pentru informa[ii despre comunitatea cubanezd din Miami.
(Pe 20 iunie, Martinez dispdruse de pe listele agen[iei).
in atmosfera de secrete Eisuspiciunide la Washington din perioada lui Nixon, astfel de legdturi
erau sullciente pentru a-i convinge chiar qi pe cei de acolo cd CIA se afla in spatele spargerii - ca
agen[ia acceptase qi se implicase complet in maEina[iuni e lui Nixon. Acest lucru a fost asociat
.-de
cdta cb Jainei MCCord - care a fost in tot aceit timp loial institufiei unde lucrase, CIA - a
nunit "presiuni asupra acuza[ilor de a da vina pentru Operaliunea Watergate pe CA". Presiunea,
spunea McCord, venea de la Casa Alba qi el "a'incercat si o atenueze, trimi[Andu-i o scrisoare
lui John J. Caulfield", un fost coleg din Casa Albd, care ii oferize lui McCord perspectiva unei
gialieri preziden[iale daca iEi asuma vina pentru Watergate. McCord considera cd aceasta era
tloar o etapd cdtre acuzarea CIA gi, in orice caz, nu mai avea incredere in Nixon qi emisarii ltti.
,'Fll a subliniat ca nu va permite ca CIA sd fie acuzatd. Scrisoarea, trimisa in decembrie 1972, a
fbst citatd din memorie de McCord pe 22 mai 1973, in timpul audierilor din Senat in legdturd cu
Watergate: "Dacd Helms pleacd gi Operaliunea Watergate este pusd in seama CIA, ceea ce nu
este adevdrat, toatd lumea va cddea. Lucrurile se afl5 pe marginea pidpastiei. Transmite_ lne- salul c{, dacd doresc ca totul sd explodeze, se aTld pe drumul cel bun"32. Dupd cum a reieqit ulae oameni se aflau p. atq*1il-c6i]2-!,1-qideEiC-l;fnq q.fo9t i-ry.r.p]r.cqtq"n lpgl
gerea de la Watergate, au ieqit la iveala o mu[ime- de informa[ii despre,ClA, dintre care unele
-nu
aveau nimic de-a face cuWatergate, altele erau asociate cu ea Ei toate avdali sXducd la o
- iilvestigatie publica masiva a Senatuluiin privinla agenliei-

-teriorrc niuiiime

A existat un zvon permanent in legaturd cu o implicare mult mai mare a CIA in Watergate, cu
sugestia cd ofi[erii superiori ai agen[iei au aranjat intreaga afacere, inclusiv descoperirea spdrgdtorilor,
intr-un efort reugit cie al discredita gi rdstuma pe Nixon. 0 astfel de specula[ie este prea deplasatd gi nu ia

,150

,fueniia

Doudzeci si patnt de ore de ia Afacerca Watergate, Hou,ard Osbr.rrn. selirl Biroului

"Jrr
.Scctttitate al CIA, i-a teletbnat;-rcasd hti Richard llr:lrns pentru a-i spune ca rrn fost angajal.
fu{r:i-orrl, si al[i patrLr oameni lusesera aresta{i la ora dcu5 q! jumitate noapten, in tirnp cr.

pitlltau nticrcfr:ane in biroluile Cornisiei Na{ionale a Partrdrilrii Demr:crat. ltn alt fost angajat ;ll
agenliei, E. Hoi,tarcl Hunt. ar continuat Osborne, era Ei el irnplicat. Cr-:nvorbirea ielefonica nri
vttia s.l tmplice c,I ageniia ii supraverghease cu atenlie pe [AcCord Ei Hrrnt dupi ce au plecat:
t:ra o procednrA standard, conform cdreia Helrns trebuia inforrnat ori Cr: cAte ori cinera asor:iat

cr

i CIi\ incilca leqea32.

llelnts, ale canri antene erau la fel de bune ca

aler oricui altcrriva de ia Washinqion, a

verifica dac;i r,gen{ia era implicatd Ei pentnr a se a.sigura, claca t:ra
cazttl. La'intAlnirea cle la ora noud, luni lg iunie {ei a urrnat practica instituita de ,[ohn [4cConc
de a al'ea o Eedin(a in fiecare diminea!5 cu directorii-arijrrnc{i pentru a trece in revist;i cvenimenlelt: gi a fi ia culert cu ele), Helms avea in capul listei de probleme spargerea gi legatrrrile
aeentiei cu l\,lcCord qi l-{unt. "{)sbcrne ni-a spus ri a fost implicat Hunt", a spus el. "Cirfir es{t:
lrosibil? N-am rrizut nttrncle lui Hunt in ziare"33. incd nu apiiruse in ziare, clar se alla in carnr:tclele a iloi dinlrt spirgiitoiii arestali qi legdturile cu polliia ale lui OsLrorne oferiseri aceastii irifbrmalie. Legatlrra r:u Htult erti ingrijr:rdtoare, deoare ce CIA iI ajutase cu e:chipanu:nte Ei maiti
in tinrp ce lucta pentru l,lixcn. Ciliva dinire memt;rii agen{iel sr simleau deja arnenirilali.
CLt ttn an inainte. ,John Elrlichnran. asistentul lui I'iixoii uentru afacr,:ri irrterne, il che nrast:
pc {eneralttl RobeLt B, Crtshman.lr., pe atunci director-adjunct al CIA. "Am primit un telefon
irt,
7 ittlie 1971 de la clomrrul Elrrlichman", iqi amintea Cushman, "qi an lbst inforniat ci liotvarrl
Hrtnt fitsese angajat la C;rsa Alba in calitate de ronsi;ltant pe problemele d.i sect:ritat.:, cI l,iL
rreni sa nta vad;t gi cd treiruia si-l aiut". Doua sdptainAni mai tArziu, I{unt a venit la biroui lrri
[]ttsi.irnan de la sediril CIA dirr l.anqley qi a cerut ageriliei rrn birorr, un sisfem de srrprairegherrr

fiafllileiiiat nii.{iiiipCdlfu

in considerare hicrurile evidente: cd agen{iair:si5i avea foarte mult de suferit chiar gi prin simpla legatLir.'i
(
l)1:) ;irc a a\'ut-o in trecut cu nrajcritatea spirgdi rrilor. Jini McCorC triia acest monient; astfei, el a inccrcal s;r
ltrrlteieze agen[i;i. ilacd 14cCord ar ll fost un ar :ni CIAin tot acesi timp, ciupd cuni s-a sugerat. el nu a lbst
tlntll 1;rea stralucit si tentativele lui rle a protej; agenlia nrr au i5cut decAt si atrag.l aten{ia asupra leQaturii
clintre ei.

.lint Hougan in"tlgendo secretd: Wcrl ryate gl C/A (New York: Rarrdom llouse. lgl34) avanseazii
tptltezii c;i a existat un 5antaj i;r nivel inalt in \\ashington, inclusiv un grup cle prostituate CIA car,-' au oleilt
agcit[iei preiexte perrint cAiiva congresmeni gi alte persoane oficiaie. Spargerea, sugereazd Houqan. Lri'
ntitrca sa iecupeieze closaiele din biroul h:i Larry Ll'Brien ($eful Coririsiei Na(ionaie a Demcx:ralilor) cart:
ii cotnpromiteau p* i;amenii lui Nixon. Hougan indici faptLrl ci Jim McCord a incercal sa se asigiirr,: cii
sllirirqerea era descoperitd pentru ca informaliile din dosarele lui O'Brien (geful Cornisiei lia[ionale a Dt,.
rnocratiilor) care ii comprixriteau pe oa.menii lui Nixon sd nu aiunga la Casa Alba gi si rimAni propric-

lltr';raxr lrtsiva; (

lA.

'l'oate aceslea par

foarte deplasate. (Ju siguran(d cA Nixon. ,loiur Dcan. Bob Haldentan sau Johtr
[htlir:hman (consilierii lui Nixon) ar fi folosit o astfel de acuzalie pentru a se apirra. Ehrlir:lrman a scris un
t.onian. (brntrronia (Nen'York: -simon & Schusler, i9i6), in care a sugerat cd directoml CIA supraveghe,rse activiia[iler ilegale ele "instalatoriior" qi iolosise dovezile pentru a-l Eantaja pe preqedinie, oblig6rrdrr-l s;i
ltrott'jeze cele mai delicate secrete ale CiA. Aceasta a fr.rst o ipcrtezii care l-a infuriat per Helms, direclonrl
ClAin limpul Afacerii Watergak'" El nu s-a ocupat niciodatd de gantai impotrira pregedinteiui. Ehricirman
ntt a facut astfel cle sugestii in cadrul apirdrii sale. $i ce gen dc infoma[ii despre oamerrii din \\hshington
llttteatr ii atAt de inrportante sau deiicate? \,\iashington este un orag mic unde, rnai rierrenrer sau mai
tdrziu, tlrata h:rnea atla cine ce face qi cu cine se'intAlneEte. Vezi J. Anthony lukas, "O noud explic;r{ic a af;rcerii Watergate". o recenzie a cdrl\i ,Agendo setetd. in The Neu: Yrn'k Tintes Book ReuietL,, I 1 r roicmbrirr
I 984. nn. 7-9.

Oamenil nn:qeciinlehii? 1970 -

i972

451

al te:lt:loarr,.:loL si un seniciu de preluat apelurile din Ner,v York. Cusliman a r:onsicleral c;i ccrt';r',i hri Firint nLr t:ia coLi.ct;r -- ;;utt:i: irnplicil o;rmenii agenliei in supral'egheri inteLne, un tlotnerijrr cart: era in afarii indicatiilor staluiate;rle agenliei - qi l-a reluzat. Ccrerile ultet"irtarr': iile lt;i
liLurt pitlnlnr r,:r-hiparnente de fotografiat qi iirregistrat m;igtr (care au fr-tst, prol:abii, lblosite ilr

si)arltilreil rliir septemlrrie l97l a biroului cioc'torului Lelt'is irieiding din Los;\ttgeles, tttt,ilr
ilanicl Ellsirerg. care rlusese ilresei ilc{t'lrn.,irtele Pr:nlagonuiui, printea un tratament psihiaiLic) gi
ltrr profil psihiatric at liri Ellsberg - priinr,rl pe care agen{ia I-a intocniit pentrn un cetllean aiiteri-

1t

(rit l'.1r( satisltr.ltrl

l.

liratc facea.1 partt: din elorlurile agen{iei de a stabili relalii de iucru ia ilasa Ali,ii a lui
Nixon. L,ai sfarqitul lui aLrgust 197[, deoarece cererile iui l-lullt au fdcut ca tlin ce in ce m;ri tttttl[i
ilr,trubri ;ri ageu{iei sd-;i exprirne surpriza qi iirgrijorarea i'I'hiimas Kararressines l-a invitat pi:
Hunt la Lin 1ir;tnz pentnr a incerca sil afle de ce dorea uialerialele ii infbnlatiiie acestea:
lreLrtnr "ar:liuri politice", a raspuns llunt mistqrios), hlellns a oprit orice alt aiutoL ai CIA pcntrrr
l{rrrit. i'oateiiiresi.easea{lauhurintealurHelmsgi adirectnrilor"adiunc{i ai {llAinziuadeltttti
r.litiiirrea{d, irr tirnp ce analizau irnplica[iile arestlrii lui McCord Eiaie legaturii cu Llrtnt. Williattt
(]rllrrr, intors din Vietnant qi acum onilrl uumdrul trei din ageniie, in caiitate de tevizor qi directiii ,..xer:rriiv, a lbst ins.ircimal lu alacerrea Waltergate qi cu protejarea agenliei. Amintindu-ii
riesprre temerile CIA din iic;r zi, el spunea:

Itxista Lin pericol real ca llar:rirur suspiciunilor in iegatura cu agen{ia sd izbuctteasca jntr-'rn
irrcendiu pe primele pagini ale ziarelor, implicdnd ci Watergate era o alta operaliitnc
nriqeleasca orchestratd de CLA. l]entru a impiedica acest luclrt, Helrns a intocmit o sttaktr,lie frrnrianrentala cu toli asociafii lui, inclusiv cu niine. Pentru a sc prote]a chiat rle
aparenta LiLrei impliciri in \\'atergate, agenlia tlebuia sa se distanteze de acest eveninrcnt cAt rnai rnult posibil. "Ramdrreli calmi, nti vI oferlli sd face{i nimic, penttu ca va fi
folosit perrtru a ne implica. Pashali distanla". A :csta a lost sfatul lui Helnisr;.
hiixon insd nu dore;r ca CIA sa stea deoparte d ' Watergate. Ptr.2J iunie, la o sdptdrn,lnii
, a acoTreri legiiiLlia Casei All;e ctt.sparqdtorii. Cu
Zlle mai?ivreme, H'elms iregase ,-, ,ce legitura a CiA cu spargerea iir fala
cirrl;:r spaLgere, Nixon a decis sa foloseiisca CIApen{:

'=

'loiid
nrrrliri reprezentant al tlirectorului FBI, i,. Patrick C:ay III, dar totugi Gray se intrelta tlaci,

exista, de lapt, o complicitate a CIA qi Nixon a mizat g:'; aceste dubii. Richarrl Heltns qi gencra'
lul Walteis au fost rirerna[i ia i)asa AIbd, la instruc{iunile Cirecte ale preqedintelui, qi att lorl in"
taripinali cir John ihrlichman ti H.R. Haldeman, Eeful de siat-major al lui Nixi-,tt.
l'ianul Casei Albe, caLe fuseso discutat in detaliu cu preqedintele, inainte ca cei dc la
CIA si soseascii, ertr sri-l faca pe Walters "sa-l sune pe Pat Gray, s5-i spuni sii stea deoparte I'i
si nrr rnai ftrcii alte investiga{ii. FBI-ui si CIA avegu un agord jndelqngat qa ntt- se intplic.c i;r
olrera{iirniie secrete aie r:elorlaili". Nixoli a explir:at ulterior: "Haldeman a spus ca acest telefotr
''
iiir in'fi lbst ieqit din'Comrrn. i4i-a spur ci Pat Gray dorea sd limiteze investiga(ia, clar nu alea
haza cu care sd lac;i ar:est lucru; ielefonul i-ar fi putut orferi aceastd baza. Haidentan a sptts cii
ai casta ar fLrnc[ioua bine, deoetrece agen{ii FBI repartizati pentru acesl caz aiunsesera dela la
colrcluzia ca CIA era implicat intr-o oarecare nrAsurd". Contribulia lui Nixon a fost obsenafia:

il protejaserd pe directorul CIA, Richard Helms, de o mul{ime de lucntri. S-a intamplat

fbarte rar ca Helrns sd md abordeze personal pentru ajutor sau intetvenlii, dar inti
ingrijorarea lui cu mai pulin de un an jnainle, in legatura cu eventuala pttltli<r;ire a unei car{i scrise de doi agenli CIA concediati. Helms intrebase daca aq li

antinteam

ele

AgenIia

452

sprijinit o ac[iune legala a ClA, in ciuda faptului cI ar fi existat comentariiin legaturd cLt
"suprimarea". I-am spus cd eram de acord,
Am vorbit despre Hunt; fusese implicat in o mullime de opera[iuni anterioare
ale CIA, inclusiv in Bay of Pigs. Am sugerat o abordare prin care puteam sA le spunem
lui Helms Ei Walters: "Dacd deschide{i aceastd afacere, o sd fie dezvdluite prea multe
lucruri", I-am indicat lui Haldeman si spund cd noi consideram cd era foarte ddunator
ca investiga[ia sd continue, fdcAnd aluzie la cubanezi, la Hunt gi la o mul[ime de "afaceri
dubioase cu care nu am awt nici o legdtura".
...M-am gAndit la momentul in care i-am spus lui Ehrlichman sd ceard dosarele
CIA despre Bay of Pigs Ei despre asasinarea lui Diem. Mi-am amintit cum Helms nu dorise
sa mi le dea. Chiar gi dupd ce i-am cerut personal acest lucru, dosarul despre Bay of
Pigs pe care ni l-a inmAnat nu era complet. M-am gdndit cd Howard Hunt ne va oferi
Eansa de a profita de sensibilitatea extremd a lui Helms in legdturd cu Bay of Pigs' .
Helms qi Walters au luat masa impreund inainte de gedinld - Colby nu a fost invitat - qi
au discutat despre Watergate. Walters, care era doar de gase sdotdmdni in func[ia de adjunct
al directorului CIA gi cdruia i se ceruse in mod explicit sa fie prezent la intAlnire, era oarecum
un nimeni pentru Helms. Fdrd indoiald, el se intreba dacd Walters, numit de Nixon, se va aldtura
efortul CaseiAlbe de a implica CIA. Probabil cd iqi amintea de propria lui relalie cu Casa Aiba a
lui Johnson De vremea cAnd era directorul-adiunct al lui Raborn.
intAlnirea a evoluat dupd cum prevdzuse Nixon. Haldenian a vorbit in majoritatea timpului.
Exista o legaturd intre CIA gi spargerea de la Watergate? Helms a spus cd nu exista. Investiga'in Mexic, a sugerat in continuare Haldeman, dezvdluiau legdturile cu Bay of Pigs. Helms a
{iile FBI
spus cd nu qtia despre ce vorbea Haldeman qi cd "nu md mai interesa Bay of Pigs dupa atA[ia
ani, consideram cd tot ce era in legdturd cu aceastd afacere era rezolvat qi nu mI deranja daca
se fdcea o astfel de asociere". In ciuda acestui lucru, dupd spusele lui Helms, Haldeman a continuat,
Richard Nixon, Memoriile lui Richard Nixon (New York: Grosset & Dunlap, lg78), pp. 640-641.

in 20 iunie, Nixon se gAndea deia la o ,egiturd cu CIA. "Unghiul cubanez" era o asociere care putea
funcliona, i-a spus el lui Haldeman, adiugAnd: "spune-i lui Ehrlichrnan ca intreg grupul de cubanezi este
legat de Bay of Pigs". Pe 23 iunie i-a spus lui Haleman:
L-anr protejat pe Helms de o mul[ime de lucruri... CAnd dai cu ochii de oamenii dEtia, spune-le:
Ei pregedintele crede cd" fdra sa intriin detalii... Nu le spune cd nu efstd nici o implicare, spune-le ca este doar o comedie a
erorilor bizard - "Preqedintele crede cd aceasta va redeschide problema Bay of Pigs 9i... trebuie sd
sune FBI-ul Ei sd spund cd, pentru binele {irii, nu wem si se meargd mai depa(e in acest caz!" (Citat
in Leon Jaworski,Dreptul qi puterea (NewYork Pocket Books, 1977), pp. 256-257).
"Problema este cd acest lucru va redeschide intreaga afacere Bay of Pigs

Mai tArziu, cu aproximativ o jumdtate de

ori inainte ca Helms

Ei

Walters

si

soseascd la gedin[a, Nixon i-a

mai spus lui Haldeman: "Spune-le cd dacd iese ceva la iveali... CIA va apdrea intr-o lumind proastd, Hunt
va apdrea intr-o lumind proasti Ei est probabil si se redeschidi problema Bay of Pigs, ceea ce credeam
ca ar ft foarte nepldcut pentru CIA" (Citatin ibidem, p. 257).
Cartea celor doi "agen[i concedia[i" la care se gAndea Nixon era CIA gi cultul informaliilor de
Victor Marchetti 9i john D. Marks, care a fost in final publicatd in 1974, dupd o disputd legald lungd cu
gi dUpf ce CIA a oblinut dreptul de a cenztra 'cartea'in interesele securitdlii naiionale. Marks nu a
-qgentia
fost riiciodatd angaiat al CIA, dar lucrase ca asistent al directorului de Informa[ii la Departamentul de Stat.

Thomas Powers,

in

preqedintelui, care
Helms a refuzat-o.

ii

Omul care pdstro secretele, p. 370, afirmd cd Helms era conqtient de "fdvonrl"
oferise sd se foloseascd de Camp David la sfArgit de sdptdmAnd, ofertd pe care

Oamenii pregedinteiui? 1970 -

1972

453

declarAnd ci preqedintele dorea ca generalul Walters sd-l sune pe Patrick Gray qi sd-i spund ca
jn Mexic qi ca era de dorit sd nu se in"aceste investigalii ale FBI pot ajunge la opera[iuni CIA
incheiatd".
tanrple acesl lucru Ei ca investigalia, sd fie redusd sau
Mesaiul era clar: Nixon dorea ca CIA sa opreascd Afacerea Watergate, astfel ca nimeni
sa nu lie acuzat de FBI si ihiar cei care l*u5Sefi?cuzali sd poatd invoca "secUiitatea nalionald",
avand spiiiinLit CLq. gru itar ca, daci Helms qiWalters nu erau de acord, urmau sd fie concediati.
Helms ficut o pauzd. "in acest moment", a mdrturisit el ulterior, referin[ele la Mexic imi erau
neclare. Trebuie sd recunosc cd, dacd Casa Albd, preEedintele qi domnul Haldeman aveau informa{ii despre Mexic pe care eu nu le cunoEteam, ceea ce eia foarte posibil - Casa Albd are
intotdeaunalnforma{ii pe care nu le au al$i - credeam ca pentru mine era prudent sd aflu dacd
exista weo posibilitate ca o operaliune CIA sd fie afectatd qi, de aceea, aveam nevoie de timp".
intdlnirea s-a incheiat cu inleleg6rea ca Walters sd vorbeascd cu Gray. Pe drumul de
intoarcere, pe cAnd pdrdseau Casa Albd, Helms i-a spus lui Walters sd se rezume la a-i reanrinti lr.ri Cray, care putea sd nu fie familiarizat cu aceste lucruri (Gray fusese numit pe 3 mai
1972, la o zi dupd moartea lui J. Edgar Hoover) cd CL\ qi FBI-ul aveau-o inlelegere cd, dacd ii
descopereau pe agenlii celorlalli, sd anunle imediat agen(ia respectivd- . Helms incerca sd obde la Watergate gi o operaliu[ind timp pentli aafla dacd exista weo legdtura intre spdrgdtorii
fie
de
acord sau nu cu dorinla presd
daca
ne CIA din Mexic sau Bay of Pigs qi pentru a decide

qedintelui ca elsd puna capdt investiga[ieiFBl-ului'

Walters s-a intAlnit cu Gray qi i-a spus cd "deEi investiga[ia in Mexic nu a afectat inca
proiectele agenliei, continuarea ei poate expune unele secrete. I-am amintit de acordul dintre
cele doud agenlii, a$a cum mla sugerat Helms". Dupd aceea, Walters i-a raportat despre aceasta
conversa[ie cu Gray lui Helms qi a verificat dacd existau, de fapt, secrete ale CIA in Mexic care
puteau fi periclitate; nu existau36. intre timp, ac[ionAnd la indemnul lui Walters, Gray (care pdrea
sd inleleagd foarte bine unde putea duce in realitate investigafia Watergate Ei pdrea sa fie in!elegdtrri fala ae Casa Albd) le-a spus agen[ilor sdi sd nu ii interogheze pe cei doi oameni care
aveal cecuri scrise la o bancd mexicand, folosite pentru a-i pldti pe spdrgatori-- . Pe 26 iunie,
Walters a fost chemat la Casa Albd de John Dean pentru o altd'intAlnire despre Watergate.
Directorul-adjunct era considerat acum omul lui Nixon din agen[ie, cel care trebuia sd scoatd
castanele clin lbc. Dar Walters l-a dezamdgit pe Dean qi, in cele trei intdlniri din acea saptdmAnd, i-a spus cd CiA nu avea nici o legdturd cu Watergate qi cd nu exista nici o operaliune CIA in
Mexic care putea fi compromisii de investiga[iile FBI. "Concedia[i-i pe toli cei care sunt lega{i
de aceastd afacere", a fost sfatul lui.
Nimeni nu va fi concediat, a rdspuns Dean.
Atunci, domnule Dean, ceea ce este acum o micd explozie conven[ionald dureroasa
va cleveni o bombd cu hidrogen qi cei care acum nu sunt afecta[i de problemd vor fi pe viitor, a
spus Walters, referindu-se la preqedinte.

yezi Audierile Watergate, pp. 603-604, pentru citatele lui Helms de mai sus. Vezi, de asemeStar, 1978),
nea, Powers Omul care pdstra secretele,pp.26l-262', $i Haldeman, Capetele puteii {Londra:
pp. 53-62: conform lgi Haldeman, dupd ce a sugerat cd investiga[ia FBI despre Watergate putea aiunge la
'Bay
qi-au exof pigs, atmosfera s-a rnodificat gi Helms a devenit rnai cooperant: "Cei doi directori CIA nu
cri
vorbesc
intors
sd
M-am
Gray...
la
se
ducd
sd
urma
Walters
cd
faptul
piimat nici o rezervd in legdturi cu
ova
preqedintele qi i-am spus cd strategia lui a funclionat. ii spusesem lui Helms c6 investiga[ia Watergate
rlucl la Bay of Pigr, beci, in acest moment... el a spus: <Sunt bucuros dacd pot sd vd fiu de aiutor>".
te
Gray ac[io1a, evident, ca urmare faptului cd fusese chemat la Casa Albd gi i se spusese "nu
Powers,
de
asemenea,
pp.253-254.
Vezi
puterel,
u..urid aiacere". Vezi Jaworski, Dreptu! Ei

baga in
Ontitl core pastro secretele, p.262.

45,1

Aaen(ia

[:<ista in p.rivin{a lui i)ean ctiva care aproaDe ca te irnplora in cursrri aces{or intdlniri, i;i
airiirrt'.:a \t/irlters. "Ce-o sd facem? Ce-o sd faceni?" qopteir f)ean''7"
llLtlrri ficcare int.llnite, Walters ii facea un rirport coniplet lui l"ielnrs. ArnAndoi qtiar-r cti
Wa.ter{atc 1-luiea rleveni un scandal irnens li lircare conversa{ie, fieca.re scrislarc, nlenioriLr.
,,,,nu,,iirlitL"ldfoiricd iiebuiau nir cloar analiiate ateit, ci :;trdns coordonate. "Joar:d tare", ii irrstniise Niron pe Haidernan pe 23 iunie, iiiaiiiiei iitalniriicu l-ielmi siWijlters. "Aqa joaca 5i iri qi
iua t;ebrrie sii jLicarn gi noi"n8. A juca dur cu Helms qi \,Valiers nu ina se meargii prea mrrlt titrp.
l'r: lili ittriir:, Helrns a ciecis ca "aricrdm in ccnlinuare la cererea r:a F'Bl-ul sd se iinriteze la pi,r'scatreir: deja arcstatc sau siispectate direcl ,si sd se ablina de la extinderea ar:estr:i investigalii

itt iilte dontetiii c;rrt, pot, r:vcntLlal, sii ajungd la opera[ii.inile noastre"- . Ace.lsta ;r fost ultimir
oaiir cAtiti ilclt;"s a {osl de acoiLi cu planir} Casei Alhe, deEi iqi consiruise r-' prltec{ir; era rezo-

liailil c;i aQrnlia si ctiir.i FBl-uiui sri se concentreze iisLrpla spargeiii Ei sir nu.se folo.ce;rsr;i dc
fostelt |::gatriri rlr CIA alc spdrgiiorilor penlru a investiga ripeia.tiuni clin trer:ut sau dln piezeitt
akr CiA. hr accc;iqi zt, Helrns .r pk:ca{ intr"c excursie de trei siptdmini in Australia Ei Noua
Zr.cliindir, iasAndu-l in fuitc{it pe Walteri.
-**kl$-L_i]a[-ick Gray rjeveiiise neliniqtit in legairrii cLr pozilia luiin elaboralea unei acopr:riii qi i-a ceiut lui V,/alterr:5 redaclrze un doclrmcntin iegilur'5 cLr ce-i sJ.rusese ],re 23 iuni{'1.
(ir,iy tiLrtea tut circurtent cale sii aratr rir {-lLA ceruse'in mod fcrmal FBI-uhd sii limiteze irrvt:stigalia \fuatergate in intetesele ser:uriid[ii naiionale. Walters insd, dupd c:-rrn il demonstrase itri
Jotrn lJea.n, tut rtrai era tr.:regitit sE coolrereze. Accepiilse ca el gi nu \,fuilliarn Colbi,(care hrs.:s,:
doat t:u cAteva zile iiriiinte nurnil de Helnis r:a rdspunzrltor din partea agen{iei de Watergati:j
der;cnise principillui ar:tcir al CIA in aceastd dramd irr reea ce privea Casa Albii ii acum lui:ra
penttti interesele aeen{iei. $i-a exprimat decizi;r fa{a dc Dear, spunindu-i: "rrarn sigur c:ii nir
exisi:r nici o impliciire a agen(iei in aceastd problemir Ei cd orice incercare rie a o irnpiica .rr li
ltprezentat ln mare deseryiciu pentrir preEedinte, penlru Congres gi ;-reiltlu nafirrae. Vaiolr.e;r
(llA penhr: naliLrne reicqea din faptul ca era o orqanizalie m:p:irtizani, Eil nil sprijiirca nici unrrl
ilin partide" Seryr:a qrnernului Stateioi Llnite Ei nu pdrerilor per$onale ale cekl care ilicraii
acclo. l)acii s-ar fi iinplicat inir-o activitate politii:5 partizan.i, 9i-ar fi pierdul toatd valoarea
l).ritiU jriesod;nle si natittne"l'.
Aceasti afirnta{ir: nLt linea corrt de faptul ca ordineie lui Helms cdtre qenerahrl Waltcis
eralr nealnhique qi insistau r:a agen{ia sir nu ofere l-rani pentrLr cauliunea spdrgdtorilor clin
\,Vatctqate sau sa fie inipliclta in prcces. l"k:lrns l-.r avertizat in mori repetat pe Waiters cd nrr
ttr:btiia sd lacii comJrrcnrisuri ,si cd, ln nici un caz. nu trcbuia sd devind miehrl de saciificiu al
[']aldenran, Limitele pulcrii, pp.5,9-59. Haldernan era convins cd etia dinainte de sparqr:r'ea
cle la aqentill lor lvlartinez. care "prccis cii raportasc ofi{erului ClAdespre propunerea 1;entnr o
;rsLful de aclirrne" ;i cd aocialia crr mexicarrii liLl efa L, inven[i a oamenilor lui \iixon. asa cLrnr uii..:iior i-a
slius Hclnrs |rocurorulLii care se ocupa de r\la:erea Watergatr::

\\ialri{.rtc

i)ricA iegatrira cu banca nrexicana erain realitate c operatieune a CIt\, necunoscutti lui Nixon, ql
|''ixcn a iost distrus pentlu ci a cerut FBI-ului sd opreirscd ilrvestigarea bdricii pentnr c; pufea
dezvitlui o operaqiune CiA... muitipleie niveluri de disimulare ale CiA sunt uirniicaie. In acr:i
moneirt, nu qlianr nirnic despre aceast,l intrigi intortocheafd. Ceea ce gtiani er.i ca lllA era o
agenlie c-rstila ia[5 cle l,,lixon care rdspundea la aceastd ostilitate cu feruoare.

'iirtrrl parea ptea coniplicat pentru a ii real. Prea nul[i oamoni, inclusiv anr:hetatorii l"Bl-u]ui, puteaLi sti-gi
clea -seama daci banca rnexicana era un front al CIA si, din punct de vecierr: al Constitu[iei, I-ielnis 9i
\\hlters r:ratr obliga[i sd-i spuni preEedintelui, chiar riaci nu-l agreau. Tfromas ])owers. Omit! cnre oaslnt
setrctck:. p. 2(i13, sugereazd cd Helms dorea sd menlinil concesia pe care o fdcuser"d pe 23 i:rrrir..

Oamenii prei;edintehri? 1970

l9i2

455

cal'e &r li fost motivele

;rdnrinistra[iei. Orice acltune de acest tip putea dauna agen[iei, hrdilerent
hri Waltersro.

.lusliliei L-a itrfcrPc 0 iulie, Walters i-a vizitat pe Cray in biroul lui din Departaneltiul
ar fi cottlrlat cil 'nu.t puteatn spune sd opreisn inr,'estigatiile in Mexic, pe notiv cd aceasta
puteam
scrie
sau ale CIA Cu atAt mai pu{in ii
irronis intetesele de sccttritale ol. Stut"lu, Litlite
r-a
cunr
de indignare"' dupd
Lln rnentrlriu ln accst sens"'r1. walters "iqi recaqtigase capaciialea
acoCIA
cle
leiil
cxpiimai l-eon Jawrlrski, procurorul sper:ial pentnt Vy'atr:rgate42. El a tletaqat

Inlorma
p.,.i,,,,, construit5 de casa Alita. Zece luni mai tdrziu, walters a primit [4eiialia Perntru
pentr"Lr activitdli de acest tip. l'rti Janies Schlesingelr, carr: i-it
{ii, cea ntar n}ale onoaril a ageirt"iei
ar fi disttiis airrrlat lui Helms ca director, cl i-a sptts cd "un singur pas greqit din partea rnea
care 5c
presiunile
qcntia, iar eu mt arn fat'ut acest pas... Medalia lecllnoQtea ci am rezistal la
ficeau asupra nt:a qi ci astfel irnt evitat consecinlele mai serioase pentru agen[ie"" '
'limp de cAteva sdptdmani in luna iulie, Walters a rdmas in legaturi cu Gra-v desprt:
c;i preqedintele trebuia
ar:easta inr.estigalie. tiray ajr:trsese la acceaqi concluzitr cu \\'alters inci sii firr:a tot ce pllteil
sa-i r:r,.ncedit:ze pe tr.:li cei care elau asociali cu \'Vatergale, dar dorea
el a cletnisiopen{ru a-l protela pe pre5edinte qi personalul acestuia de orice impiicar*. In final,
unele
din dosarears
cd a
nat in apriiie tgil ain functie de clirector al Flll-ului, dupa ce s-a auat
pe pfeitnplir:au
gi
caie-l
ie hti l{o*,ard Hunt care conlineau lelegranre piastografiate dc Hutit
gerjintele Kenncd"v qi CI.t in asasitrarea lui Dieln'- '
pe care l-a
Irina in augr tsi 1 972, insa, .James McCorri, care aqtepta pLncesul pentru rolul
c;i acitzalii
Securilate'
unui vE-'citi prir:tr:tt, Faul Gaynor, tjin lliroul de

irrcatin sparriLrle, i-a slits

ciite"'a fotoci;pii ale

crau flrpuqi ia presiuni pentnt a irreiinde ci se af'lau intr-o opera[iune clA.
tinip ce p]dnttia'
rinor tbiografii pc rlre Howarcl l-lunt le fdcuse cu aparatul oferit de agen[ie'in
(Fitttit
sa Cevelopezr:
CiA
ceruse
.spirrqeiea'Fieljinq -.g aiiau, cle asemenea, in posesia agenliei
deinvestigalie
o
laca
fntoeiafiile). Willian: Collry rliduse instruc[iuni Birouhri cler Securitale sa
agettlia
puteau
leg;r
acestea
t;riiata in leqirtura ctt ce imentnau fotografiile; el a ftlst ingrijorat cd
sahtard' in ilecembrie'
rle Watergate sa'l rle tttt alt -scanrial potenlial. Pnii-lenfa irri s-a dovedit
din l'os Angeles, bix;iir,,ward Llsborne a putut sa identificr: tbtografiile ta fiind ale unei clddiri
in acest Inornent'
rrriie ruior psihiatri binecunosctt{i, {intre r:are unul era dociorul Irieldingas
qtia inca desprt:
se
nu
il.iedstii ntt a llt,..emtlat ninlic pentnr Colb-i' sart pentnt altcirieva rlin ClA analizd Coll}" a
cle
qi drrpi o sdl'tanidnd
sparg{.:tea pe ita;{r a d;rt-o Hrtntin biroul lui Fieitling qi,
pc I febrr:arie
Albd
tiirl,ir rrtoqrariile lrBl-uiiri. ALesi lucru a provoc;}t o altd aiarmii la Casa

1!7ll,.ichnl,)t';rnasuqer;rtCl,\-clceatiFill-uluisdretitrnezefotografiileagr:nliei'rasito;ittr

\,Vaiters
li Colby au rtc'lmandat antirndol si ntt se ptocedczt:
incrrioriik: CIA ilespret Watergate.
''i.inicrrl rtrtiltat", a spirs lValters, "aI fi fost se rdrndnd un indiciri in dosarele Departaastfr:1.
pdteze rLlnrele agenliei waltets
rni:irtuhii .lLlsti[iei care sd trimita dirtct ]a clA"al, qi astfi:l sd se

i-ii suits tiirt nou "iltt' ltti flean.

p. 610. O astit:i ck: prestitritr
Verron A. Wallers. illisituti cliscrete il'lew York: Dou'nlcda\', 19itl),

intiicaserd cA-qi vor iasurna intreag;r resera ca CIA si ofere bari pentru sp6rgatorii de la \\L'rtergate, care
a fost p'irerea ltri Hou''arri liunl
pare
c;j
aceasta
5e
piitiii
bine.
iLau
ponsabilitate pilrltru spargere dac5
vc;r trebui raportate conisiilrr| dt: srtWalters i-a slxrs lLri L)ean cd astfel ae cneituieil din fonduriie sectete
de a rontiliua presiuniie'
Dearr
hti
praveghere clin Congres gi acest lucru a diminuat entuziasmul
Pigs tri Diern pe care Hr:lnrs i le-a
Bay
of
Nu existi dovezi ci Fluni a vazut in re,,itate closatelt:
il,rslre iilseserd oijlinrlte dtr llasa
ci
acesie
liaiclerilan
lui
clat lLri \ixonin octombrie lg7l, iiari-a sugerat
niEte ialsuri conl'inqdtoare' lkr
plintru
a
face
uecesare
irrfrtrinaliile
i-au
oferit
Allti. Intplica[ia era cd ele
democrat care colicutil (lr'i
curnt:nlele falsc lrebuiau ioli;site dacd Teddy Kenned,v ar fi iost candidatul
(expresia lui Colby)
al
ClA"
loial
un
"absolvent
i\ixon.irr 197?. l{Liiit, spre deosebire de McCorrl, nlt era

456

Agentia

Scrisorile anonime ale lui McCord au continuat in toatd aceastd perioade qi au fost analizate de Helms Ei de cdtre consilierul general al CIA, Lawrence Houston. Ce trebuia fdcut cu
ele? Trebuia sd raporteze CIA acuzaliile lui McCord FBI-ului sau sd-l lase pe McCord sa facd
singur acest lucru dacd dorea? Houston Ei Helms au decis cd vor menline politica de a nu se
oferi voluntar sd faca ceva, ci doar sd raspundd in termeni preciqi la cereri specificeas. Privincl

retrospectiv aceasta perioadd cA[iva ani mai tArziu, Colby a declarat:

Strategia prevedea sd se asigure cd CiA evita implicarea in Watergate sau in orice alta
activitate necorespunzdtoare, dar sd se facd acest lucru fdra sd se adopte o pozi{ie osti-

la fald de Casa Albd... Dar aceastd strategie prudentd, "de distan{are", s-a dovedit a fi cr
sabie cu doud tdiguri, care a lovit agen{ia in doud moduri. Pe de o parte, CIA era consideratd ca ascunzAnd dovezi cAt mai mult timp posibil... Pe de aitd parte, fiecare dezvdluire
smulsa de la o agen{ie care se impotrivea in aceastd perioada provoca gi mai mare
senza{ie decAt daca informa{ia era oferitd voluntaraG.

Cu toate acestea, dupd curn au admis chiar Ei critici severi ai agenfiei, membrii CIA erau singurii
care, atunci cAnd li s-a cerut ceva, au spus "nu" Casei Albe a lui Nixon. Watergate a divizat per-

cepliile tradilionale despre guvernare Eia arut ca rezultat dizgrafierea gi demisia lui Nixon din
func{ia de preEedinte, in 1974.

CONSECINTELE
gi
-. Watergate investiga[iile Congresului care au urmat au lost simptomele unui nunrar
de tendinle iire au tost Cbir:veilente iiifi-o perioadd scurtd de timp. Reacfia laWateigate a fost
simptomaticd pentru neincrederea in guvern generatd de Vietnam. Ea i-a forlat pe americani
sa analizeze puritatea idealismului lor politic in lumina a ceea ce toatd lumea Etia- dar pu{ini

admiteau

- despre realitdlile politice din Washington Ei din lume. in timpul Afacerii Watergate.
de exemplu, a reieEit cd Franklin Roosevelt incepuse sd intercepteze conversaliile din Biroul
Oval Ei ca Jack Kennedy instalase sistemul de inregistrare secretd pe care-l folosise Nixon gi
care olerise dovezile care l-au dobordt in final- " Genera[iile de oameni de securitate din Casa
Alba qtiau despre aceste interceptdri secrete la fel ca gi cei cinci preEedinfi, dar de abia in momentul Watergaie a aflat qi publicul american.

Cea mai ddundtoare conversa[ie care a fost reprodusd a fost cea dintre Nixon Ei Haldeman, in
diminea[a zilei de 23 iunie, in timp ce discutau despre ce trebuiau sd-i spund lui Helms qi Walters mai
J tArziu in cursul zilei. A ajuns sd fie numitd conversalia "pistolului fumegAnd", deoarece il implica direct pe
i pre$edinte in tentativa de acoperire la cAteva zile dupd spargere. De asemenea, a alimentat suspiciunile
.

i
i
i

populare care incd persistd cd, dacd Nixon gi Haldeman se gAndiserd in acest stadiu la CIA Ei au crezut cd
CIA avea secrete pe care dorea disperat sd le ascundi, atunci poate ci CIA a fost intr-adevdr implicatd
oarecum in Watergate Ei probabil are incd secrete pe care a reugit sd le ascundd. TotuEi, nici Nixon, nici
Hunt gi nici altcineva din Casa Albd nu Etia despre planurile de asasinat din perioada I 960-63 (se pare ca

Eisenhower nu-i vorbise vicepreEedintelui despre implicarea sa) sau despre raportul

lui

Lyrnan

Kirkpatrick despre Bay of Pigs. Ei au presupus cd CIA avea ceva de ascuns - gi cd existau dosare cu informa{ii neplAcute, care puteau fi folosite pentru a se face presiuni asupra lor.