Anexa 2

DEFINIREA PROGRAMULUI EXPERIMENTAL PENTRU

SITEME CU CONTRAVANTUIRI CENTRICE ECHIPATE CU
DISIPATORI CE LUCREAZA PRIN FRECARE
Drd.Ing. Filip Vacarescu Norin
1. Introducere

Sistemul static al structurii de rezistenta al unei cladiri cu mai multe etaje reprezinta in
toate alternativele de alcatuire un sistem spatial, capabil sa preia si sa transmita fundatiilor
efectul incarcarilor verticale, greutatea proprie, incarcarea utila si efectul fortelor orizontale
care actioneaza asupra cladirii din actiunea vantului si incarcarea seismica.
Efectul de lucru spatial este asigurat atat prin caracterul legaturilor dintre elementele
componente, stalpi si rigle si eventualele contravantuiri verticale sau sub forma unor diafragme
din beton armat, cat si prin planseele fiecarui etaj care formeaza saibe orizontale in structura
spatiala si care au o mare rigiditate in planul lor.
Structurile in cadre metalice se pot clasifica in general in 3 tipuri in functie de modul in
care rezista la actiunea fortelor laterale:
- cadre necontravantuite (cu noduri rigide) (MRF)
- cadre contravantuite centric (CBF)
- cadre cu contravantuiri excentrice (EBF)
Pentru o proiectara optimala a acestor structuri trebuie gasit un compromis intre
cerintele structurale de rezistenta, rigiditate si ductilitate si cerintele arhitecturale.
Pentru verificarile la starile limita ultime, metodele de dimensionare a structurilor
situate in zonele seismice pot conduce la doua concepte diferite, care conduc la urmatoarele
tipuri de proiectare a structurilor :
structuri disipative
structuri izolate de actiunea seismica.
structuri cu amortizare suplimentara
Pentru structurile izolate de actiunea seismica si cele cu amortizare suplimentara
structura este conceputa pentru a evita intrarea in domeniul plastic prin dispunerea unor
dispozitive care pot absorbi energia seismica si pot modifica perioada proprie de vibratie a
structurii pana la niste valori favorabile ale comportamentului global.
Prima alternative cea de structuri ductile duce la conceperea structurilor dissipative.
Contrar structurilor nedisipative, care pot rezista unui seism doar prin comportare elastica,
structurile disipativesunt calculate i proiectate astfel incat ele sa permita plastificarea anumitor
zone, denumite i zone disipative. Acestea au rolul de a disipa energia cinetica indusa de
micarea seismica prin intermediul unui comportament histeretic in domeniul plastic. Partile
structurale concepute ca fiind nedisipative trebuie dimensionate in asa fel ca ele sa ramana in
domeniul elastic.

Cadrele dissipative se pot clasifica in functie de tipul si natura zonelor dissipative.Astfel putem
mentiona aici 3 categorii :
- cadre contravantuite centric Fig.:a,b,d
- cadre contravantuite excentric Fig.:c
- cadre necontravantuite Fig.: e

a.

b.

c.

d. e.

Pentru cadrele contravantuite centric zonele disipative sunt in contravantuirile supuse la

intindere , cele supuse la compresiune sufera fenomenul de flambaj. Performantele disipative a
acestui sistem de contravantuire sunt limitate datorita flambajului repetat ce duce la o
degradarea a comportarii ciclice odata cu crestera numarului de cicluri.
Obiectul cercetarii este de a analiza performantele cadrelor contravantuite centric si
imbunatatirea
Fig.1
performantelor acestora prin
dispunerea de amortizori pe
contravantuiri.

2.
Cadrul supus analizei
Modelul folosit in
analiza provine dintr-o
structura spatiala cu 3x3
deschideri prezentat in
Figura 1.

4,50

Pentru analiza am lucrat cu un cadru plan de tip dual MRF + CBF pe 5 nivele cu inaltime de etaj
de 2.4 m Figura 2.
Fig.4 Spectrul elastic normalizat

Elementele disipative (contravantuirile) au fost dimensionate din combinatia de incarcari G + E

+ 0.4Q iar cele nedisipative ( riglele si stalpii cadrului central ) au fost dimensionate din
combinatia de incarcari G + QE +0.4Q. unde pentru o analiza simplificata valorile Q au fost
alese din Tabel.l (conform P100-1/2006 ).
Tabel F.2

VALORI ALE PRODUSULUI 1,1 ym 2

Tipul stracturii
a) Cadre necontravantuite
b) Cadre contravantuite centric

3,0

e) Cadre contravantuite excentric

d) Pendul inversat

2,5

e) Cadre duale
- cadre necontravantuite + cadre contravantuite centric
- cadre necontravantuite + cadre contravantuite
excentric
Tabel l.Valori ale produsului 1.1 y Q

2,0

2,0
2,0
2,5

Figura 3.Dimensionare elemente

3. Evaluarea pe criterii de performanta a cadrului analizat

Pentru determinarea raspunsului structurii la incarcari seismice s-a realizat o analiza
dinamica (time-history) neliniara folosind accelerograma cutremurului Vrancea 1977 ,
inregistrarea INCERC Bucuresti , componenta NS, PGA= 0.19g , Tc = 1.36 sec
.Accelerograma a fost scalata astfel ca spectrul inregistrarii seismice sa fie apropiat de
spectrul elastic de proiectare .

S-a folosit o analiza incrementala dinamica la diferite nivele de acceleratie ( X = 0.2-1.6

din valoare acceleratiei de proiectare ag= 0.24g ) urmarindu-se mecanismul de formare a
articulatiilor plastice, deplasarea relative de nivel si valorile rotirilor plastice in grinzi si
contravantuiri valori comparate cu valorile admise conform unei dimensionari bazate pe
criterii de performanta avand la baza normativul P100 si documentul FEMA.
Verificarea conditiilor se face la 3 stari limita : - SLS X =0.4
- SLU X =1.0
- CPLS X =1.22
Valorile deplasarilor relative de nivel au fost reprezentate grafic in functie de
multiplicatorul de acceleratie Figura 5.
Figura 5.Deplasarea relativa de nivel

Drift
+
Drift -

Prima articulatie plastica apare la un multiplicator X=0.8 din valoarea accelerogramei

si este localizata in contravantuiri .
Acest lucru arata ca nu exista deplasari remanente de nivel la acceleratii
corespunzatoare SLS ( X=0.4 ).In plus deplasarile relative de nivel au valoarea maxima 0.0041.
Aceasta valoare este mai mica decat 0.008 impusa de normativul P100 pentru satisfacerea
cerintelor la SLS valoare ce este in concordanta cu documentul FEMA care da 0.5% pentru
cadrele contravantuite . Pentru verificarea la SLU se verifica rezistenta elementelor conform
P100 si in plus se verifica deplasarea relativa care trebuie sa fie mai mica decat 2.5% conform
P100 o valoare care este insa un pic cam mare.Documentul FEMA da o valoare restrictiva de
1.5% pentru cadrele contravantuite. si 2.5% pentru cadrele necontravantuite . La prevenirea
colapsului standardul romanesc nu ofera prevederi suplimentare pentru CPLS consideranduse
indeplinirea cerintelor daca sunt indeplinite prescriptiile de la SLU . FEMA recomanda
valoarea de 2.0% pentru cadre contravantuite si de 5 %

pentru cele necontravantuite .In plus la prevenirea colapsului se verifica capacitatea de

rotire a elementelor care trebuie sa fie mai mica decat 0.035 radiani in grinzile MRF .

4. Sistemul de consolidare - amortizori pe baza de frecare

O solutie moderna pentru reducerea raspunsului la actiunea seismica o reprezinta cresterea
amortizarii structurii.In acest scop se pot identifica mai multe metode dezvoltate pe plan
mondial ce urmaresc realizarea acestei cresteri a amortizarii ce duce la o imbunatatire
semnificativa a raspunsului structurilor situate in zone seismice.Aceste metode au fost
studiate atat pentru a fi aplicate la cladiri noi dar si pentru a putea fi utilizate pentru a
imbunatatii performantele seismice a cladirilor deja existente.Schimbarea proprietatilor
dinamice ale structurii se poate face prin mai multe metode cum ar fi :
-

Metoda de izolare a bazei sau folosirea unor amortizori de masa acordata

Utilizarea contravantuirilor in diferite geometrii cu diferite modalitati de disipare a
energiei Fig.5
Utilizarea panourilor metalice de forfecare

Disipatorii pe baza de frecare sunt dispozitive histeretice care disipeaza energie prin
intermediul frecarii dintre 2 sau mai multe suprafete de alunecare.Astfel introducerea
disipatorilor cu frecare pentru o amortizare suplimentara reduce semnificativ actiunea fortelor
laterale de inertie cat si amplitudinea
vibratilor.Performantele lor sunt stabile si repetabile.Acestia prezinta curbe histeretice largi de
forma rectangulara si se pot folosi atat in sisteme pasive cat si in sisteme semi active de control
si amortizare.
Cateva exemple de alcatuire si adaptare la sisteme de contravantuiri se dau in figura de
mai jos:

La noi in tara sunt putine exemplele de cladiri unde s-au utilizat dispozitive de amortizare.Un
exemplu ar fi consolidarea corpului B din complexul administrativ NAVROM in solutia SERBSITON prin controlul , limitarea si amortizarea miscarilor seismice .Aceasta este prima
aplicatie industriala in domeniul constructiilor civile a acestei solutii de consolidare care se
refera la controlul, limitarea si amortizarea miscarii cladirii din punct de vedere

II

100

50

0
depl./
amort.

in
ii

1
i

DISPOZITIV SERB 194 - 3

-50

-100

-3
INCERCAT LA

-1

IM S AL ACADEMIEI ROMANE

3mm/
77%
2.5mm/
79%
2.2mm/
86%
1.7mm/
93%
- 1.5mm/
92%

seismic.Aceasta sa realizat cu ajutorul unor dispozitive mecanice tip SERB montate in

contravantuiri dispozitive de amortizare pe baza de frecare.Utilizarea cotravantuiriilor
telescopice permite pastrarea flexibilitatii cladirii la deformatii mici si medii ceea ce asigura
transmiterea actiunii seismice de la terenul de fundare cu forte relativ mici precum si disiparea
energiei seismice la deformatii mici ale cladirii fara aparitia de articulatii plastice.Dispozitivele
SERB si caracteristicile lor pot fi

jNCERCARI EXPERIMENTALE, CARACTERISTICA DE HISTEREZIS SI

PRODUSE

Dispozitivele nu au limita inferioara de functionare, ele au amortizare la orice

deformatie dx diferita de 0. Deformarea maxima la dispozitivul de capacitate medie de 100t
este de +/- 15 mm (care asigura o deplasare relativa de nivel de 0.5%) iar cel de 150t este de +/20mm .Urmatoarele valori ale rigiditatii au fost propuse pt analiza K1 = (20- 60)x10**6 pentru
o deformatie cuprinsa intre 0-2 mm si K2 = (120-480)x10 **6 N/m pentru o deformatie de 2-15
mm si o capacitate de amortizare c = (3.5-20)x 10**5

5. Evaluarea cadrului consolidat

Pentru analiza cu amortizori contravantuirile cadrului central au fost inlocuite cu elemente de
tip link care trebuie sa modeleze comportarea amortizorilor reali. Amortizorii folositi sunt de
productie autohtona sunt dispozitive de tip SERB-B-194C cu caracteristica histeretica furnizata
de producator pe baza incercarilor experimentale prezentata in Figura 6.

Figura 6.

Problema determinanta este de modelare a acestei comportari histeretice a elementului

de tip link in programul de calcul folosit pentru a avea o prima estimare a comportarii structurii
dotate cu asemenea dipozitive.Dispozitivele au amortizare la orice deformatie dx diferita de
0.Deformatia maxima la dispozitivul de capoacitate medie de 100t este de +/- 15 mm.
Programul SAP2000 ne pune la dispozitie 3 tipuri de comportare histeretica de tip Kinematic
(Fig.7), Takeda (Fig.8) si Pivot (Fig.9).

Fig.7

Fig.8

Fig. 9

Primele doua curbe de

tip Kinematic si Takeda au fost
folosite pentru a se incerca
aproximarea curbei furnizate
de producator. In realitate
dispozitivele sunt legate la
baza
Fig.10 :

Comportarea de
Kinematic a
elementului link

contravantuirilor dar pentru

analiza in cauza intreaga
comtravantuire a fost inlocuita
folosind o rigiditate
echivalenta Kech rezultata din
legarea in serie a celor doua
elemente cu rigiditatile
corespunzatoare.
S-au facut analize consecutive de tip push over cu controlul deplasarii la +/- 2, +/- 4, +/6.Rezultatele sunt prezentate grafic in termeni de Forta-deplasare dupa cum urmeaza :
tip

Fig.11 :

Comportarea de tip Takeda a

elementului

Cea mai buna aproximare

a ariei determinata de curba de
control SERB este realizata prin
folosirea unei comportari de tip
Takeda .Aceasta comportare a fost
folosita in continuarea analizei pe

cadrul plan prezentat anterior.Caracteristica principala urmarita a fost din nou deplasarea
relativa de nivel reprezentata grafic in Figura 12 in comparatie cu driftul obtinut in cazul
contravantuirilor .
Figura 12 Drift-ul de nivel pentru comportare Takeda (sus) vs. drift-ul fara
dispozitive de amortizare (jos).

 Drift
+ Drift -

-6

800

f CN1/ CD 00 o

Kinematic
SERB

/V

-800

Pentru o alta comparatie am folosit si o comportarea de tip Kinematic (Figura 13)

standard care cuprinde in aria ei aria graficului forta deplasare furnizata de producator.
Figura 13 Comportare de tip Kinematic

Folosind aceasta comportare a elementelor link analiza a fost reluata deplasarea relativa de
nivel fiind comparata din nou cu cea obtinuta fara dispozitivele de amortizare .Fig14
Comparand curbele de drift in cele doua configuratii structurale se poate observa ca ele
sunt aproximativ asemanatoare ca si forma.Acest lucru arata ca modelarea comportarii

Fig.14
Dift
+ Drift -

structurii dotate cu sisteme de amortizare prin elemente de tip link poate fi folosita pentru
studierea comportarii structurii. Aceasta modelare poate fi folosita deci in continuare in
evaluarea performantelor structurilor supuse la incarcari seismice in diferite configuratii
structurale si forme ale accelero- gramelor.Urmarind valorile deplasarilor relative de nivel se
observa valori apropiate atat in cazul cu comportare de tip Kinematic cat si in cel cu
comportare de tip Takeda.
Pentru valori mici ale multiplicatorului nu se observa diferente semnificative intre cele
doua modele cu si fara disipatori cu deplasarea relativa de nivel un pic mai mare in cazul celor
cu amortizori datorita unei rigiditati mai reduse.Avantajul disipatorilor apare la valori mari ale
perioadei ( pentru un multiplicator de peste 1.4) cand structura cu contravantuiri ajunge la
cedare.Structura care a fost modelata cu disipatori inregistraza deformatii mai mici si se evita
cedarea.Figura 15 Folosirea amortizorilor duce la imbunatatirea calitatilor ductile a structurii
evitand o cedare fragila a structurii.


Disipatori
CBF

Fig.15

Aceste dispozitive SERB au fost insa gandite pentru a functiona la o perioada de peste
1.5 sec .Avantajul este ca pot reda o reducere prestabilita a deplasarii daca sunt calibrate
corect.Se poate observa reducerea drift-ului in Fig 14 pentru valori de peste 1.2 a
multiplicatorului acceleratiei adica peste perioada inregistrarii vrancea 77 folosite de 1.36.
Problema apare in modelarea cat mai exacta a comportarii elementelor link pentru a
modela cat mai exact comportarea reala cu intarire de rigiditate .Aceasta modelare face obiectul
studiilor ce se vor desfasura in continuare cu scopul de a putea calibra si modela pe viitor
dispozitivele de amortizare adaptandu-le cat mai bine la structura in cauza si urmarind niste
criterii de performanta prestabilite.

Definirea modelului experimental

Modelarea experimentala este un pas necesar pentru validarea modelelor numerice si pentru a urmari comportarea disipatorilor
pe baza de frecare intr-un cadru prestabilit .Pentru incercarile experimentale se va extrage cadrul parter din cadrul curent (Fig
16 ). :

Fig.16

Cadrul urmeaza sa fie incercat atat in configuratie clasica ( cu contravantuiri centrice ) dar si in varianta consolidata cu
dispozitivele de amortizare montate la baza contravantuirilor :

Fig.17
Cadru experimental in varianta clasica (Fig.17)

Cadrul de baza urmeaza sa fie incercat atat in regim monoton si ciclic pentru a determina deformatiile maxime ce duc
la cedarea elementelor si fortele maxime induse in cadru .Aceste incercari vor fi urmate de incercari ciclice urmarind modul de
cedare si deformatiile cadrului in varianta sa normala .
In aceeiasi maniera se va proceda la analizarea cadrului dotat cu dispozitive de amortizare , eventual in mai multe
configuratii cea de baza cu dispozitivele de amortizare amplasate la baza contravantuirii fiind prezentata mai jos :

Fig.18

Cadru experimental in o varianta cu amortizori la baza contravantuirilor

Cadrul experimental va fi asezat pe un cadru existent in configuratia lui actuala in laboratorul de incercari .Pentru aplicarea
fortelor laterale se vor folosi actuatorii din dotare care vor fi atasati la partea superioara a cadrului.Un tip de dispunere a
amortizorilor se poate vedea in figurile de mai jos :
Pentru fiecare configuratie a cadrului incercarile vor fi precedate de incercari pe cadrele in varianta fara dispozitive de
amortizare.Fiecare din cele 3 variante se vor incerca in regim monoton si in regim ciclic pentru a determina parametrii
initiali.Cele 3 variante de dispunere a amortizorilor vor fi incercate numai in regim ciclic fiind la randul lor precedate de
incercari separate pe dispozitivele de amortizare.Se propun doua variante de amortizori cu proprietati diferite ce vor fi incercati
cu presa INSTRON din dotarea laboratorului CMMC acestia urmand sa fie apoi montati pe cadrele experimentale in
configuratiile amintite mai sus.
Standul experimental existent in laboratorul CEMSIG (CMMC) urmeaza a fi adaptat pentru incercarile cadrului
contravantuit centric dotat cu disipatori .Standul poate fi vazut mai jos asa cum a fost el folosit la incercari anterioare:

Stand experimental Fig.19

Incercari experimentale pe amortizori de tip SERB

Pentru determinarea caracteristicilor histeretice ale amortizorilor programul experimental debuteaza cu incercari
ciclice pe cei doi disipatori SERB cu capacitatile de 800kN si 1500 kN.
Fiecare din cele doua dispozitive a fost incercat folosind presa INSTRON din dotarea laboratorului CMMC cu o
capacitate de 1000 kN.Cele doua dispozitive au fost supuse unei incercari monotone si unor incercari ciclice.
Disipatorul SERB de 800 kN a fost incercat la capacitate maxima folosind cicluri de incarcare prezentate in
figura 20 si 21

Fig.20 Incercari monotone pentru SERB800

Fig.21 : Protocol de incarcare pentru SERB800

Seriesl

Seriesl

Disipatorul SERB de 1500 kN a fost incercat folosind cicluri de incarcare prezentate in fig.22.

Fig.22 Protocol de incarcare pentru SERB1500

Montajul experimental este prezentat in Figura 23.:

Fig.23:Montaj experimental

Incercarile ciclice s-au desfasurat in regim cvasi-static stabilind curbele de comportare pentru cele doua dispozitive .
Curbele obtinute experimental sunt in concordata cu comportarea oferita initial de producator (Fig.6).Curbele histeretice
sunt prezentate in Fig.24 pentru SERB800 si respectiv Fig.25 pentru SERB1500 :
1C00000 -I

Fig.24:Comportarea dispozitivului SERB800

1000000
/50000 500000 250000 :509OO- -500000 50000
1000000 1250000

Fig.25:Comportarea dispozitivului SERB1500.

Cele doua curbe obtinute pe cale experimentala urmeaza sa fie folosite in simulari numerice pentru diferite tipuri de
cadre dotate cu astfel de dispozitive in contravantuiri pentru a imbunatati comportarea acestora la actiuni seismice.
Pentru dezvoltarea modelelor numerice urmeaza in continuare o serie de incercari experimentale ce urmareste
comportarea celor doua dispozitive impreuna cu cu contravantuirile . Se urmareste obtinerea unei comportari finale a
ansamblului contravantuire + amortizor care sa fie apoi implementate in calculul numeric . Acest pas al programului
experimental este prezentat in capitolul urmator.

8. Incercari experimentale pe ansamblul contravantuire-amortizor

Pentru a realiza standul experimental in varianta contravantuire-amortizor se va
analiza jumatate din cadrul contravantuit centric .

Conceptul de proiectare a incercarilor experimentale se bazeaza pe doua concepte

disticte :
-

amortizorul este elementul slab (BDE) - rezistenta atat la intindere cat si la

compresiune a contravantuirii este mai mare decat capacitatea amortizorului
Ndis,Rd < Npl,Rd

contravantuirea este elementul slab (BDY)- capacitatea amortizorului este mai

mare decat capacitatea contravantuirii la intindere si/sau compresiune
Ndis,Rd > 1.1 Yov . Npl,Rd

Tabel 1: Incercari experimentale pe contravantuiri dotate cu sisteme de amortizare

N
r

Contravan Speci
tuire
men

1 HEA240

2
3
4
5

Teava
D133,t=6m
m
Teava
D133,t=6m
Teava
D133,t=6m
Teava
D133,t=6m
m

BD
E-C
B-MT
B-MC
B-C
BDY
BDY

Dispozitiv
SERB
DA
NU
NU
DA
DA

Tip
Incer

Ciclic
Mon
oton

Ciclic
Mon
oton
Ciclic

Nr
Parametri
incer- Deplasare
totala
2
2
2
2
2

- Deplasarea
relativa a
comtravantu
irii
- Deformatie
amortizor
- Forta
inregistrata
- Comportare
globala curba fortadeplasare

Fig.26:Contravantuire-amortizor (BDE)

Pentru primul concept o contravantuire din cadrul parter al unui cadru

contravantuit centric cu configuratia prezentata in fig16. a fost extrasa si va fi dotata cu
amortizorul SERB800 a carui capacitate este mai mica decat rezistenta la flambaja
contravantuirii. Scopul acestui concept de proiectare este de a valida comportarea
histeretica a amortizorului rezultata din incercarile individuale si in varianta in care acesta
este montat pe contravantuire. (Fig 26.)
Deoarece contravantuirea este proiectata sa ramana in eleastic protocolul de incarcare are
ca referinta capacitatea maxima a dispozitivului
de amortizare. Se vor efectua cate 3 cicluri la
fiecare treapta de incarcare Fig.27.
-0

0e s l
S e r i0-0
1

Fig.27: Protocol de incarcare

F
Fm a
Fm a
Fmma
Famx
ax

Al doilea concept de proiectare Ndis,Rd > 1.1 yov . NPl,Rd urmareste determinarea
interactiunii dintre cele doua elemente ale ansamblului contravantuire- amortizor in
varianta in care contravantuire intra in domeniu plastic inainte ca dispozitivul sa ajunga la
capacitatea maxima. Se urmareste obtinerea unei curbe de comportare care sa incorporeze
atat comportarea disipatorului cat si a contravantuirii.Fig.28.

Fig.28:Contravantuire-amortizor ( BDY )
Protocolul de incarcare se va realiza conform procedurii ECCS in control de deplasare,
avand ca referinta deplasarea la curgere obtinuta din incercarile monotone ey . Protocolul
de incarcare recomandat de ECCS este reprezentat in Fig. 28. Aceasta implica cate 1 ciclu
la fiecare treapta de incarcare de 0.25 , 0.5, 0.75 si 1.0 ey urmate de cate 3 cicluri la fiecare
treapta de 2, 4, 6, etc. ori ey .

Fig.28:Cicluri de deplasare- procedura ECCS

Pentru comparatie aceeasi contravantuire va fi testata , in aceeasi modalitate atat in regim
monoton cat si in regim ciclic fara dispozitivul SERB atasat (Fig.29).

Fig.29:Contravantuire fara amortizor ( B )

Incercarile experimentale se vor realiza in laboratorul CMMC folosind actuatori de

capacitate 1000kN configuratia standului fiind prezentata in Fig.19. Aceste incercari

descrise anterior urmeaza sa se concretizeze in viitorul apropiat elementele standului
experimental au fost date in executie. Rezultatele acestor incercari vor folosi la validarea
comportarii dispozitivului de amortizare pe baza de frecare impreuna cu contravantuirea si
vor urmari interactiunea dintre comportarea clasica a unei contravantuiri si cea a
amortizorilor.
Se va dezvolta pe baza incercarilor un model de calcul analitic si determinarea
curbelor histeretice de comportare .

Pe baza parametrilor obtinuti si a comportarii modelului experimental se vor

efectua analize pe baza de criterii de performanta pentru punerea la punct a unor prescriptii
si a unor metode de proiectare a structurilor.