Sunteți pe pagina 1din 91

1'1

~~~ pentru uzul studentilor



Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti

~.. - -- - -- - • -----::.-. --=:._ - -

-- .. -

- - -~

-~- - ._- -

-

--,- ---~--- --- ~ -- -- - - -------- -_ - ._----,_ --

-- -==-- - .• -= - :-

. lndrurnator pentru

, '

· t ' ...

, .

pr.' '0" -I"e' ·c'····· '·'-a·' ",r'" ea. ~--, .... Oj""''i'';r----' ---,--

. '

; --- - - ,-' -, ---.. . ~ ,... ..

~: , - -' ; .. - ~-f .. :1 ' .: .•.• : _, .. : .. ,_,_-- .. •• _: ,

. '

constructlllor civile

multletajate CUi p~re · structural! din beto ;

-conf. dr. ing. - Alexandrina Pretorian

-sef lucr. ing. Daniel Stoica .. . - -- - \'~ ' .

, ,

.. armat :

: \

-- . - - -_- --"---~---------_ ---___:--------~~----~--

I I i

1 I

- -. :--- ~, _.

,- -

- ,

volumult ,

i

t !

.1 _ ,_

IIpentru uzul studentilor "

-

_,_ ,., H ~r' _ _ __ " __ .~

; i

1·- !

~ ~_--- - " -.~._'-- .. -. -~.'

.~ '~asn:r,~r~!~ J:i~ t·~~9.~~*r,J"l;:-) !

1 - t;lE5U ~:)'fEOA , i

. :'/- Nr! : _~. -2 it 0 8-~72 '_' -; - _,'. - .. ' -.: .

, ' Ill". I - ,- . , " '

: . . I •

-~

- -- _- --------- ---=..-----",--= _.- _ - -_ .• - _. --- _.

, , -

INTRODUCERE

Acest indnunator se refera la proiectarea cladirilor civile multietajate avand structura de rezistenta cu plansee si pereti structurali din beton annat monolit; este destinat studentilor din anul V ingineri zi si seral, in vederea realizarii proiectului de an si de diploma, in cadrul disciplinei de "Constructii civile" ..

Necesitatea elaborarii aeestei editii 110i a indrumatorului se datoreaza rnodificarii codurilor de' proiectare:

• "Cod pentruproiectarea constructiilor ell pereti strncturali debeton annat ~ P85- 96'"

,

• "Normativ pentru proiectarea antiseismica a constructiilor de locuinte, socialculturale, agrozootehnice si industriale" - PIOO-92.

V olumul I al acestui indrumator cuprinde partea teoretica corespunzatoare calculului eforturilor sectionale pentnrelementele structurale (plansee, scari) si pentru sistemul structural al suprastructurii (pereti structurali, rigle de cuplare) , pre cum sipentru dimensionarea acestora.

Pentru calcululeforlurilor sectionale in suprastructura, corespunzatoare stadiului elastic, precum si pentru dimensionarea peretilor structurali este prezentata o metoda de calcul simplificata, manuala ; in volumele urrnatoare vor fi prezentate pentru calculul structural si metode de caleul automat , static liniare si dinamic neliniare, exemple de calcul pentru 0 structura multietajata S+P+8E si proiectarea infrastructurii.

Indrumatorul cuprinde in cadrul fiecarui capitol relatiile de calcul, succesiunea calculelor pentru elementele structurale, date constructive pentru aleatuirea acestora, figuri precum si un nurnar de tabele ell valori numerice ale coeficientilornecesari incalcule,

/-

1-

. ii

CUPRINS

I. CLADIRI CU PERETI STRUCTURALI DIN BETON ARMAT pag.l

1.1. Alcatuirea generala a cladirilor pagl

1.2. Proiectarea preliminara a elementelor structurale ' pag2

1.2.1. Dimensionareapreliminara a sectiunilor peretilor pag2

1.2.2. Dimensionarea preliminara a sectiunilor riglelor de cuplare pag 4

1.3. calculul eforturilor sectionale in peretii structuraU din actiunea incarcarilor

g.ravitationale 6 •••••••••••••.•• ~ pag .. 5

1.3.1 Sectiuni active pentru determinarea incarcarilor verticale aferente .

peretilor structu rali pag. 5

, 1.3.2. Relatii de calcul pentru eforturile axiale gravitatio- __ 4"'~ in pereti pai_,6

1 ~

.,

II.DTERMINAREA CARACTERISTICILOR DE RIGIDITATE ALE PERETILOR STRUCTURALI

r,'-

.t:

11.1. Relatii de calcul. pag.8

. 11.1.1. Seetiuni de calcul ( active) aleperetilor structurali pag.8

II.l.1.1:,SectiuniJe active pentru determinarea rigiditatilor la deplasare

laterala ~ t ., 4 :'" ~ •• pag.8

1I.1.1.2~ Seetiunile de calcul (active) ale riglelor de cuplare pag.9

II.2. Metoda simplificata pentru determinarea eforturilor section ale, in domeniul

elastic .. iI a ~ t ~ , •• ~ ;, pag9

II.2.1. Ipoteze si scheme de baza : ,.. .pag 10

1I.2.2.Valori de ealcul (echivalente) ale caracteristicilor geometrice section ale utilizate

in determinarea caracteristicilor de rigiditate a elementelor structurale pag.l1

11.2.3. Elemente generale privind metoda cadrului eehivalent.. pag.12

11.2.4. Momente de inertie echivalente pentru peretii structurali pag13

11.2.4.1. Perete structural individual pag.I3

11.2.4.2. Perete cuplat cu un sir de goluri pag.l4

1I.2.4.3.Perete cuplat cu mai multe siruri de goluri pag. 18

III. DETERMINAREA POZITIEI CENTRULUI DE GREUTATE AL

MASELOR DE NIVEL , : pag.23

IV. DETERMINAREA RIGIDITATII ANSAMBLULUI PERETILOR STRUCTURALI LA ROTIRE (:.!;FECTUL DE TORSIUNE GENERALA).

IV.l.Pozitia centrului de rigiditate (C.R.) al ansamblnlui sectiunilor

pe.retilor structurali · pag.24

IV.2. Momentul de inertie polar al ausamblului sectiunilor peretilor ,.

in raport en centrul de rigiditate pag.25

~.-----

iii

V. EVALUAREA INCARCARII SEISMICE ORIZONTALE ASUPRA CLADIRII

V.I. Relatiile de caleul , _ pag.25

VI. STABILlREA EXCENTRICITATILOR DE APLICARE A FORTEI

SEISMICE SI A MOMENTULUI DE TORSIUNE pag.27

VI.I. Excentricitatea de aplicare a fortei seismice de nivel, : pag.27

VI.2. Momentul de torsiune dat de forta seismica denivel pag.28

VII. REPARTIZAREA INCARCARII SEISMICE TOTALE LA PERETII

- .

STRUCTURA.LI. , , "" e •••••••••••••••••• pag.28

VIII. CALCULUL EFORTURILOR SECTIONALE IN PERETlDIN ACTIUNEA

IN'CARCARILOR SEISMICE 11' •••••••••••••••••••••••••••••••• 0 ••••••••••• pag.30

VIII.1. Distributia incarearilor seismice pe inaltimea peretelui pag.30

VIII.2. Calculul momentelor incovoietoare in peretii plini.. pag.30

VIII.3. Calculul momentelor incovoietoare in montantii peretilor eu goluri pag30

VIllA. Caleulul fortelor taietoare in montantii peretilor structurali en goluri pag32

VIII.S. Calculul momentelor incovoietoare in riglele de cuplare ale peretilor structurali

cn goluri - pag52

VIII.6. Calculal fortelor taietoare in riglele de euplare ale peretilor en goluri ~ .. pag34

VIII. 7. Calculul eforturilor axiale indirecte in montantii peretilor structurali

cu goluri pag34

VIII.S. Relatii de verificare pentru starea de efortnri section ale ale

cadrului echivalent : pag35

,

IX. CALCULUL SECTIUNILOR PERETILOR STRUCTURALI

IX.I. Mecanism structural de disipare a energiei, (MDE), prin

deformatii postelastice favorabil (dorit) p~g35

IX.2. Calculul armaturilor din riglele de cupJare ; pag37

IX.2.t. Tipuri de armare posibila ale riglelor de cuplare ; pag37

IX.2.2. Prevederi constructive pentru armare pag38

IX.2.3. Caleulul armaturilor logitudinale si transversale din riglele

de cuplare ' : pag39

IX.3. Schema logica pentrn dimensionarea montantilor peretilor

structurali pag45

IX.4. Dimensionarea si con form area carcaselor de armaturi longitndinale de la capetele montantilor, la solicitarea de compresiune excentrica, in sectiunea 0 (sectiunea potential plastica de la baza montantului ) folosind metoda manuala de calcul aproximativa:

(bloc 3.) -:: - pag47

IX.4.1. Generalitati despre metoda pag47

IX.4.2. Dimensionarea armaturilor verticaJe, longitudinale, pentru

t· .. tri

sec rum sune rice pag47

IX.4.3. Dimensionarea armaturilor vertieale, longitudinale, pentru sectiuni . tri

neslme rlce ; pag 52

IX.S. Siabilir-eamomentel&r-ineovoieioo·re 'capabile -fa -baza mQlltant1lor si a momenteJor derasturnareeapabile la baza peretelai struetera] corespunzateare mecanismului de

cedare at 'aeesmia; idoc 4 _ ..,.. _ ...• ~ _ pagS3

IX.5.2.Stabilirea momentului de rasturnare eapabil la baza peretelui

structural cup1at pag54

IX.6. Caku.J.ul coeficien-iBIu-i- Q).peDtru amplificarea eforturilor section ale in vederea

realizarii mecanismufui de disipare-de-energie MDE; bloc 5 pag54

IX.7. Verificarea eapacitatii de ductilitate si a pierderii stabilitatii mcntantilor' in

seetinnea potential plastica; bloc 6 ,pag54

. IX.S. Stabilirea valorilor eforturilor seetionale de dimenslonare: bloc 7 pag;:';S

I IX.8.I.Retatii pentru stabilirea momentelor de dimensionare pag56

/' IX.S.2. Relatii pentru stabilireafortelor taletoare de dlmensionare ~ · .. par 56

1X.9. Dimensionarea si conformarea carcaselor de : rmatu ...... ~ngitudinale de fa cape tuturor mon:taDtilor la solieitarea de-eompresiune;~c!.pt!.'~ -~, m.-f~r :·m.ile-de 4easupra zonei potential plastice(sectiuni care trebuie sa raman~ in s adml elast •. ,~ d- comportare.): (bloc

8): , , ' , .-pag56

IX.tO. Calculalperetilor indepeadeati si al montantilor peretilor struetr rali cuplati la

forta taietoare si eonformarea armaturilor; bloc 9 H •••••••• _ •••• ~ ••• .pag57

. iX.tO.I. Caleulul in sectiuni indinate pagS·7

. IX.1O.2. Calculul in sectiuni orizontale de la nivelul rosturilor de turnare pag.60

X.CALCULUL' PLANSEELOR

X~l: Re+.rtii de-caleul penh u ealcntnt simpiifieat" m--domcniul plamc"(conform-- ,

. S.TltS10101-;2-92) : , ~ ~ pa~7

X.1-~l. P&efa-rmate pe 6'·tiireetie; pai_67

LU..l"ta:cl armate pe dona directiL~ .. _.. . ..~- ~- ~_~m_ .. ~_ .. .pa:g§9

X; 1-;2-.1. Pktei- rezemate-pe-tet-eeeterel.. , pag69

X t2:2:- DL-...: te ne.tr . latu . "'0

• LI.ilU. rezema e p:e_l..Ler: n ~ .. ~--.---.-- ~_~. .~_~1

Xo2.€aleulul placilor dreptunghiulaf'e eu latura hbera- .. ~ ~· pag.12

X-~2:tpt-aci--cu trei Iaturi latur! simplurezemate pagq2

X.2.2. Plaei co 0 Iatura longitudinala incastrata " p-(!g73

X.2.3. Plaei eu doua laturi transversale Incastrate _.pag74

X.2.4. Placf eu 0 Iatura transversala Incastrata p<YiJ5

X.2.S. 'Plael eu doua laturi Incastrate ~ ~ pag76

X.2.b. Piaci~u trei latuFi- Ineasteate pag~7

X.3.Ca1cu1ul sagetii la placi., pag78

X.4. calculul ptanseelor ea diafragme orizontale pag81

XA.L Stabillrea fortelor orizontale care actioneaza asupra planseelor si.armarea

aeestora pagS 1

.', ~'.

1

I.CLADIRI CU PERETI STRUCTURAL I DIN BETON ARMAT

1.1. ALCATUIREA G~NERALA A CLADIRILOR

• Forma constructiei va fi de preferinta, cu contururi regulate in plan, evitandu-se disimetrii pronuntate in distributia volumelor, a maselor si a rigiditatilor in eadrul aceluiasi tronson de cladire, in vederea limitarii efectelor de torsiune generala sub aetiunea seismic a si a altor efecte de interactiune defavorabile;

• Distributia peretilor in plan sa fie aceeasi la toate nivelurile; se admit retrageri la ultimele niveluri, urmarind sa se evite aparitia unor disimetrii de mase si de rigiditati;

o La cladirile eu forma in plan dreptunghiulara, peretii structurali se vor dispune de regula dupa doua directii perpendiculare intre ele; se reeomanda ca rigiditatile de ansambluale structurii dupa cele doua directii sa fie de valori apropiate intre ele;

• Peretilor structurali carora le revin cele mai marl valori ale fortelor orizontale, trebuie sa li se asigure 0 incarcare gravitationala suficienta;

tI Amplasarea in plan a peretilor structurali va urmari cu prioritate posibilitatea obtinerii unui sistem avantajos de fundatii (incluzand, daca este necesar, peretii de la subsol )~ in masura sa realizeze un transfer cat mai simplu si mai avantajos al eforturilor de la baza peretilor la terenul de fundare;

• Peretii exteriori pot fi realizati din beton annat si utilizati ca pereti structurali, cu conditia asigurarii izolarii lor tennice prin placare la exterior cu un material terrnoizolator;

• Pentru elementele vertic ale , peretii individuali sau peretii cuplati, se vor alege, de preferinta, forme de sectiuni cat mai simple; (fig.I.l.); in cazul structurilor mixte (cadre + pereti structurali) se va urmari sa se evite, de regula intersectia peretilor structurali de pe cele doua directii principale ale cladirii; in cazul c1adirilor eu pereti strueturali desi, acest deziderat se poate realiza printr-o dispunere judicioasa a golurilor si prin eventuala fragmentare a peretilor;

a) sectiune Iamelara;

b) sectiune eu bulbi;

c) sectiune cu talpi.

I

Fig. 1.1.

a)

b)

c)

• Se vor adopta , eand este necesar, siruri de goluri suprapuse, cu dispozitie ordonata, condueand la pereti formati din plinuri vertic ale (montanti), legate intre ele prin rigle de cuplare, avand eonfiguratia generala a unor cadre etajate; (fig.I.4.)

• Planseele vor fi astfel a1catuite ineat sa asigure satisfacerea exigentelor functionale (izolare fonica, termiea, etc.). pre cum si pe eele de de rezistenta si rigiditate, pentru incareari vertic ale si orizontale; planseele trebuie sa rezulte praetic indefonnabile pentru forte in planullor;

• . Se vor prevedea , dupa necesitati .rosturi de dilatatie-eontractie, rosturi antiseismice si/sau rosturi de tasare; este de prefer at ca rosturile sa cumuleze doua sau toate rolurile mentionate; pentru a reduce starea de eforturi datorata contractieibetonului si variatiilor

2

de temperatura, lungimile "L" ale tronsoanelor , ca si lungimile "I" (fig. 1.2) intre capetele extreme ale peretilor nu vor depasi valorile din tabelu1 1.1.

B

Fig.1.~.

TabelI.l.

Tipul de planseu L(m) 1 m)

------------------------~~~~~r_~~~

Planseu din beton armat monolit sau planseu co alcatuire mixta (din

elemente prefabricate sugrabeton.;:,.a~t~e):.._. -+-4~5:.__ __ -+-_;4..;:0 ----l

Plansen prefabrieat sall planseu mixt en 0 su rabetonare::S; 50mm. 55 45

I

1.2. PROIECTAREA PRELIMINARA A ELEMENTELOR STRUCTURALE

1.2.1. Diruensionareapreliminara a sectiunilor peretilor

• Sectiunea totala aperetilor structurali (in m2) pe fiecare directie, va fi de regula, eel putin cea data de relatia:

L Ap ~ (l k, n Api / 100 (J.1.) .

unde:

L Ap = aria inimilor sectiunilor orizontale ale tuturor peretilor structurali, pe fiecare directie, eu contributie semnifieativa in preluarea fortelor orizontale;

u = coeficientul de importanta a constructiei, conform PIOO-92 (vezi punetul V.l); k, = coeficientul zonei seismice de caleul, conform PlOO-92

Api = aria planseului in m?;

n = numarul de niveluri de c1adire (numarul de plan see) situate deasupra sectiunii considerate.

Precizare:

- Relatia de mai sus. privitoare la dimensionarea sectiunii inimilor peretilor structurali, exprima simplificat eonditia ca efortul tangential mediu in sectiunile

I

J

I

I

i--

,.

3

orizontale ale peretilor sa nu depaseasca, la starea limita de rezistenta valoarea 1,0 NI

2 rom.

Acest efort unitar este inferior limitei 2'~ impusa in Codul P85-1996 pentru orice c1asa de beton.

• Grosimea peretilor va fi ce putin 15cm; la c1adiri cu pana Ia 10-12 niveluri se recomanda sa se pastreze dimensiuni con stante ale sectiunilor peretilor pe toata inaltimea;

• Aria bulbilor san talpilor At va respecta relatiile:

no ~ 1,5 At I Ai + 0.35' - pentru zonele seismicede calcul A+D si (1.2)

no ~ 1,5 At I Ai + 0.50 -pentru zonele seismice de calculE si F (1.3)

unde: no = N I bh R: (1.4)

b si h dimensiunile inimii peretelui; (vezi punctul

R, - rezistenta de calcul a betonului la compresiune

inirna perete structural

talpa perete structural

bulb perete structural

Fig. 1.3.

directie actiune seismica

N = efortu1 axial de compresiune in pereti;

• pentru peretii structurali indepententi (legati numai prin intermediul planseelor) N reprezinta efortul axial dat numai de incarcarile gravitationale; (vezi punctul 1.2)

N = N gravitational (1.5)

• pentru peretii structurali cuplati prin rigle de cuplare , valoarea lui N include si componenta data de efectul indirect al fortelor orizontale; in calculele de proiectare preliminara, se poate admite sa se considere aceasta componenta numai pentru montantii margin ali ai peretilor structuralicuplati;

N = Ngravitational + N indirect (dat de fortele orizontaIe) (1.6)

valorile eforturilor axiale indirecte, (N indirect - vezi punctul VITI.7), produse de fortele orizontale se pot determina aproximativ pe baza fortelor taietoare din riglele de cuplare asociate momentelor capabile din rigle, corespunzatoare unor procente de armare apreciate (obisnuite). (vezi punctul IX.2)

4

directie si sens de actiune seismica

montant -::::::::::+:::::::::::~

marginal montant central rigle de cuplare

II

nivel n

v

v

nivel i

------~-------1-------4------ ... ~.- ..... - .. 1__________4--.--.~ .. ----.

Fig.L4.

parter

montant 3

montant 2

rnontant 1

1.2.2. Dimensionareapreliminara a sectiunilor riglelor de cuplare.

• Inaltimea riglelor de cuplare la cladirile obisnuite se va luaegala en dimensiunea

plinului de deasupra golurilor de usi si de ferestre;

• Latimea riglelor se va lua egala, de regula, ell grosimea inimii peretilor; daca este neeesar se va adopta 0 latime mai mare, ell conditia intaririi marginilor montantilor eu bulbi, care vor avea eel putin grosimeariglelor; (fig.Lfi);

Fig.I.5

Rigla de cuplare

A

~ ._


- ....

H
Fig. 1.6.

5

1.3. CALCULUL EFOR~OR SECI'IONALE IN·PERETII STRUCTURAL!

DIN ACTIUNEA INCARCARILOR GRA VITATIONALE

1.3.1 Sectiuni active pentru determinarea incarcarilor verticale aferente peretilor structurali.

Se defineste sectiunea activa a fiecarui montant a1 peretelui structural ca fiind alcatuita din inima acestuia (paralela du directia de actiune a seismului) si zone de conlucrare ell peretii structura1i perpendiculari; aceste zone se afla la capetele montantilor sau intermediar acestora.

- In cazul talpilor de. la extremitatile peretilor structurali independenti sau montantilor peretilor structurali, zonele de conlucrare se definesc prin valorile Abst san AbdJ~ (fig. II. 1; II.2.);

*daca talpa se afla in zona comprimata a peretelui structural:

Ab == 0.1 (H-Hi) (1.7)

*daca talpa se afla in zona intinsa :

Ab == 0.5 (H - H, ) (1.8)

In ambele cazuri: Ab ~ distantele pana la primul gol (pana la marginea peretelui ) si Ab~ 1.5h

S-a notat : h == inaltimea totala a peretelui;

Hi = distanta de 1a baza peretelui pana la sectiunea oonsiderata

-In cazul talpilor intermediate (fig.D.\~.) ,latimea activa bp se determina cu relatia

bp = b + Abst + Ab dr (1.9)

eu Ab ca pentru talpi dispuse in zona intinsa.

1.3.2. Relatii de calcul pentrueforturile axiale gravitation ale in pereti.

(i= L .. n) (1.10)

unde:

Gd este greutatea proprie a peretelui pe inaltimea unui nivel;

Qi este incarcarea gravitationala transmisa peretelui de catre planseul de la nivelul i;

fig.1.7; 1.8; .

(1.11)

unde:

Gi - reprezinta incarcarile permanente considerate cu valorile lor normate ..

r

6

Pi - incarcarile temporare (incarcarile cvasipermanente si incarcarile variabile), considerate cu valorile lor normate.

Evaluarea incarcarilor gravitation ale se face pe baza ariei planseului aferenta sectiunii active a peretelui respectiv, tinand seama de modul in care placile isi transmit incarcarile la reazeme (placi armate pe doua directii, placi armate pe 0 singura directie) .

In cazul peretelui cu goluri, incarcarile gravitationale se transmit montantilor pe baza ariilorde planseu aferente sectiunii active a montantilor respectivi. (fig.I .8)

Se considera ca eforturile unitare de compresiune din incarcarile verticale sunt uniform distribuite pe suprafata transversala a peretilor. In figura 1.7 este reprezentata 0 diagrama a efortuilor male gravitationale pentru un perete structural plin sau pentru un montant dintr-un perete cuplat.

i+I

Fig. 1.7

Distributia eforturilor axiale gravitationale intrun perete structural independent sau intr-un montant al unui perete structural cuplat,

i

o

Comentarii privitoare la marimea talpilor active definite Ia punctele 1.3.1. S1 II .1.1.

Marimea talpilor active nu se poate deterrnina cu precizie prin caleul, deoarece latimea de conlucrare poate varia cu starea de solicitare. In aceste conditii in proiectarea actuala latimea de conlucrare a talpii cu inima peretilor se face pe baza unor reguli simple deduse din calcule executate prin teoria elasticitatii sau deduse din studii experimentale.

Prin schematizarile curente, sectiunile active ale peretilor structurali pot rezulta diferite pentru cele doua directii principale ale c1adirii si pentru eele doua sensuri ale fieearei directii de actiune a fortei seismiee, in speeialla strueturile eu pereti desi, aceasta implicand printre alte inconveniente si pe acela al imposibilitatii aplicarii programelor de calcul riguros spatiale si al considerarii directiei oblice de actiune a fortei orizontale in raport cu axele principale.

De asemenea, in calculul pentru fiecare dintre cele doua directii principale ale cladirii, de regula numai 0 parte din sectiunea efectivaa peretilor este cuprinsa in sectiunile active pentru preluarea fortelor orizontale, restul considerandu-se ca preluand centric incarcarea vertical a aferenta; astfel se poate ajunge la situatii nerealiste in care zona dintre talpile active a doi pereti structurali vecini, solicitate la intindere in domeniul

7

capat comprimat m,

PSt

Ot

PS2

"

"

"

"

"

" .:

.'

"

"

"

.••. :'r --------

-, .. -.

S2

"

.'

G4

05

directie actiune seismica

panou aferent de descareare a planseului pe montantul m2 al peretelui structural PS2

Fig. 1.8.

plastic sa fie supusa la eforturi de compresiune importante. Tinand cont de cercetarile experimentale recente care auevidentiat in general valori mai mari ale latimii active a talpilor decat cele adoptate in proiectarea actuala, apare indicat ca in operatiile de dimension are sa se considere doua valori ale Iatimii active de conlucrare (bp,max si bp,min); situarea in domeniul acoperitor este asociata in unele verificari eu valoarea maxima a dimensiunii bp, max' iar in altele eu dimensiunea minima bp,min; aceasta amplifica considerabil volumul de calcule; pentru a evita aceasta situatie, codul P85-96 recomanda valori fixe de bp.

Pentru aspectele de comportare referitoare 1a stadiul ultim de solicit are codul P85- 96 recomanda valori diferite pentru situatiile in care talpa se afla in zona intinsa S1

"7

8

respeetiv in zona comprimata . Efectul latimii talpii din zona comprimata asupra eapacitatii de rezistenta este mai mie; in cazul talpii intinse toate armaturile care interseeteaza fisurile sunt considerate in calculul eapacitatii de rezistenta, respectiv M eapabil.

Talpa comprimata

<,

x-zona comprimata

'.' ~

Panta 1110

Sens actiune seismica

Talpa intinsa

Fisuri

intersecteaza fisurile si care se considera in stabilirea lui Mcapabil.

Fig. 1.9

Se admire ipoteza ca distributia eforturilor vertic ale induse in talpa de fortele orizontale se face eu 0 panta de 112 in zonele intinse si eu 0 panta 1110 in zonele comprimate (fig .. 1.9).

Sectiunea aetiva pentru incarcari verticale are forma si dimensiuni diferite fata de seetiunea activa corespunzatoare diferitelor directii si sensuri ale actiunii orizontale. Se admite in mod conventional , conform lui P85-96 , sectiunea activa definita la punctul 1.3.1.

Pentru evitarea unei modelari complexe si cu numeroase incertitudini, se reeomanda alegerea unor pereti strueturali cu sectiune transversal a bine definita, la care .latimea activa corespunde eu Iatimea reala a talpii.

,-

f

1--

Q

8'

II. DETERMINAREA CARACTERISTICILOR DE RIGIDITATE ALE

PERETILOR STRUCTURALI

11.1. Relatii de ealeul

Caracteristicile de rigiditate ale peretilor se determina pe baza sectiunilor active ale montantilorinclusiv cele referitoare la riglele de cuplare,

II .1.1. Sectiuni de caleul ( active) ale peretilor structurali

In calculul simplificat, admis pentru structurile cu pereti structurali, 'canstand in calcule independente pe doua sau mai multe directii, se considera sectiuni active diferentiate pentru evaluarea tipurilor diverse de caraeteristici ale' peretilor structurali (rigiditati, capacitati de rezistenta, ductilitati sectionale, incarcari verticale).

ILl.l.l.Seetiunile active pentru determinate a rigiditatilor la deplasare lat~rala si implicit la stabilirea eforturilor sectionale din actiunea fortelor orizontale care revin peretilor structurali sunt alcatuite din Inima peretelui structural (peretele paralel -cu directia seismului) si talpi, care sunt zone de conlucrare eu inima, formate din bulbii si peretii structurali perpendiculari de la capetele inirnii sau intermediare.

-In cazul eand talpa este construita dintr-un bullb ( fig. Il.La), latimea activa se ia egala cu latimea reala a bulbului b, = Bp.

bp=Bp r-+i

TI :::J II,

b; 1

pI + .


Jf" I LJ
tl.b,st Ab,dr A. i+ 1 tl.b,dr . i+ "1
. b,st
=+. hi+i

hi 10 -
l
,
b)
r -1 Fig. 11.1 Tl

-In cazul peretilor structurali a caror sectiune prezinta talpi la una sau ambele extremitati .Iatimea activa bp de conlucrare ~ talpilor este dataderelatia (Tl.I)

b, = b +Ab$t + Abdr (11.1)

unde Ab se va lua dupa cum urrneaza:

*daea talpa este.legata.la eealalta extremitate. de un perete paralel (fig.Il.Lb):

Ab = -----..b.. lQ ~ 1.5 hi (n .2)

hi + hi+l

'9

*daca talpa nu este legata la cealalta extremitate de alt perete paralel;

db = h (ll.3)

In toatecazurile .1.b $: distanta pana la primul gol (pana la marginea peretelui)

S-a notat: .

hi; hi+l = inaltimea sectiunilor unor pereti paraleli consecutivi; 10 = distanta libera intre doi.pereti consecutivi.

In cazul talpilor intermediare (fig. IT.2) latimea aetiva bp se determina cu relatia bp = b + Abst + Ab dr , cu ilb ca pentru talpi dispuse in zona intinsa.

b)

1

a)

Fig. ll.2

bp efectiv

bp.efectiv

PentrU calculul deformatiilor produse de fortele taietoare sectiunea activa se ia egala cu sectiunea inimii,

I1.1.1.2. Sectiunile de calcul (active) ale riglelor de cuplare.

-Pentru calculul deformatiilor produse de momentele incovoietoare, la determinarea eforturilor seetionale sectiunea acti va se ia conform figurii II.3.

*daca planseele sunt prefabricate sau turnate ulterior peretilor, astfel incat nu se realizeaza eonlucrarea placii cu rigla, sectiunea activa se eonsidera dreptunghiulara (fig. II.3. b), cu inaltimea h, pana sub placa planseului;

*daca planseele se toarna odata cu peretii sau se prevad masuri de realizare a conlucrarii placii eu rigla, se tine seama de conIucrarea placii ea in fig. (ll.3.a.) luand:

8.b.st, Ab• dr = 0.2510 ~ 2 hp 10 = lumina libera a golului. (ITA)

-Pentru calculul deformatiilor produse de fortele taietoare sectiunea se ia egala eu sectiunea inimii.

10

b,.

~I

/

18b,. b db,dr ~,dr b b
~ f t
~ ! t t
a) Fig. II.3 b)
11.2. Metoda simplificata pentru determinarea eforturilor section ale , in domeniul elastic.

11.2.1. Ipoteze si scheme de baza.

Peretii structurali se modeleaza prin cadre etajate (structuri alcatuite din elemente de tip bara).

In calculul eu structura formata din .bare, se tine seama de toate tipurile de deformatii produse de actiunea diferitelor eforturi seetionale: momente incovoietoare, forta taietoare si eforturi axiale. In cazurile eurente se admite sa se neglijeze deformatiile datorate eforturilor axiale in riglele de cuplare, preeum si cele datorate eforturilor axiale din peretii structurali date de incarcarile vertic ale .

Deschiderile teoretice ale cadrului etajat; care schematizeaza peretii. cuplati eu goluri suprapuse, se iau intre axele elementelor verticale,

Pentru riglelede cuplare (fig. 11.4) se considera defonnabila (la incovoiere si forta taietoare) numai ·portiunea centrala ·10 , avand lungimea egala cu lumina golului, iar portiunile laterale (L-1o ) se admit a fi indeformabile (rigiditatea sectiunii se considera in caleul infinita).

I

I

---------------------r

I I I I I I

m2

14 I, = 10 I· h
• 4
L
1= OCI J "I I 1=00
r ~I

Fig. IT.4

11

ll.2.2.Valori de caleul (eehivalente) ale caracteristicilor geometrice sectionale

utilizate in determinarea caracteristicilor de rigiditate a elementelor structurale.

a) Pentru peretii structurali individuali:

I, = 0.7Ib Ae= 03 Ab Afe = 0.5 Abf

(u.s.) (ll.6.) (n.?)

unde:

Ib - este momentul de inertie al sectiunii active a peretelui structural pentru dill .ria de actiune a fortelor orizontale, paralela eu peretele considerat , in raport eu .axa care t ,~,...'" prin centrul de greutate al acestei sectiuni de beton considerata nefisurata.

Ab - aria sectiunii transversale a peretelui de beton nefisurat.

Abf - aria sectiunii de forfecare a peretelui de 1:' ,':"L0n ne ~~u.iat (aria Inimii);

Abf = b hm b - grosimea peretei.d SL.., ,L f".~

hm - inaltimea seetiunii peretelui

I, , Ae • Afe - valorile echivalente de caleul pentru momentul de inertie, aria sectiunii transversale si aria de forfecare pentru betonul fisurat.

b )Pentru peretii cuplati:

-In montantul extrem in care se induce intindere prin efectul indirect al fortelor

seismice orizontale:

I, = 0.5Ib

Ae =0.5 Ab Afe= 0.35 Abf

(fl.8) (II.9) (IT.IO)

-In montantul extrem comprimatprin efectul indirect al fortelor orizontale:

r, = 0.8 r, (11.11)

Ae = Ab (ll.12)

Afe = 0.7 Abf (ll.13)

-In montantii interiori, caracteristicile geometrice sectionale se considera ca pentru peretii individuali,

In vederea reducerii numarului de ipoteze de .incarcare, in cazul structurilor eurente se admite ca valorile earaeteristicilor de rigiditate ale montantilor extremi sa se evalueze ca pentru peretii individuali.

Valorile momentelor incovoietoare si ale fortelor taietoare de. calcul din montantii marginali se determina in acest caz prin redistributia valorilor obtinute prin ealculul structural in aceste elemente, redueand valorile eforturilor din montantul intins prin efectul indirect al fortelor orizontale si sporind corespunzator valorile eforturilor in montantul eomprimat.

Redistributia eforturilor se va face in limita a 30% din valoarea eforturilor de la

. ,

fiecare myel.

c) Pentru riglele de euplare:

-In cazul armarii eu bare ortogonale (bare longitudinale si etrieri )~

\

12

Ie,r = 0.2 Ib, r [ 1 + 1.5 (hr FIr)2 ] S 0.8Ib,. Afe,r = 0.3 Abf,r

(ll.14) (ll.15)

- In eazul armarii eu carcase diagonale: . Ie.! =0.4 Ib,r [ 1 + (hr Ilr).2 ] S 0.8 Ib,r Afe, r = 0.6 Abf, r

(llJ6) (n.17)

In calculul deformatiilor se va utiliza 0 valoare unica a modulului de elasticitate al betonului Eb , corespunzator clasei prescrisa prin proiect.

11.2.3. Elemente generale privind metoda cadrului eehivalent,

Aceasta metoda face parte din categoria rnetodelor simplificate pentru calculul eforturilor sectionale in. structuri cu-pereti structurali din beton armat, sub aetiunea fortelor orizontale produse de cutremurele de pamant. Aproximatiile adoptate sunt:

tI peretii structuraliplini se considera in calcul ca niste console verticale .incastrate la

baza;

• peretii structurali eu siruri de goluri de usi sau de ferestre, se considera in calcul ca niste cadre etajate; montantii cadrului etajat sunt plinurile verticale ale peretilor, ale caror deformatii se calculeaza ea pentru bare eu sectiune constanta, tin and seama de actiunea momentelor incovoietoare , a fortelor taietoare si a celor axiale;

• riglele cadrului se considera cu 0 deschidere teoretica egala cu distanta dintre axele montantilor; rigiditatea acesteirigle este diferita pe lungimea ei si anume: pe lumina golului se eonsidera deformabila cu 0 rigiditate corespunzatoare sectiunii reale de rigla considerata (fig.ll.3 ); in zona montantilor rigiditatea acesteia este infinita; in calculul deformatiilor se tine cant de. efectul momentelor incovoietoare si de eel al fortelor taietoare;

8 se considera pentru peretii structurali cazul obisnuit cand acestia fonneaza structuri monotone pe verticals, ceeace presupune respectarea urmatoarelor conditii:

-inaltimile etajelor sunt egale;

-grosimea fiecarui perete este constanta pe inaltimea cladirii;

-golurile sunt suprapuse si au aceleasi dimensiuni la toate nivelurile;

-dimensiunile riglelor de cuplare sunt aceleasi la toate nivelurile,

-caracteristicilr geometrice si de nmaterial ale peretilor sunt constante pe inaltimea

cladirii;

-legea de variatie a incarcarilor orizontale pe inaltimea c1adirii trebuie sa se ia aceeasi pentru toti peretii structurali;

-se admite aproximatia ca defonnate1e peretilor structuralisunt afine, si in consecinta, pentru repartizarea incarcarilor orizontale intre pereti este sufieient sa se puna conditia de egalitate a deplasarilor 1a un singur nivel; in realitate aliura deformatei difera intre peretii plini si peretii cu goluri; (fig 11.5); daca se pune conditia ca A sa fie egale la ultimul nivel, ecarturile destul de mati sunt dirijate intr-un singur sens si de aceea se serie conditia de egalitate a sagetilor la 0.8 H;

I II : ~

!' i~

II

~ I ~

I

nivel 1--'l1d--4- caracteristic

Fig. n.s.

-in calcul, deci, fiecare perete structural apare caracterizat prin rigiditatea al deplasare laterala, defmita ca incarearea orizontala neeesara pentru a-i imprima 0 deplasare

.6. = 1 la nivelul caracteristic;

-aceasta rigiditate aperetilor structurali este exprimatain continuare prin momente de inertie echivalente cafe prin definitie reprert: . .:.. momentul de inertie a1 un console cu sectiune plina, care sub actiunea acelorasi it. .a-cari > deplasarea orizontala din incovoiere la nivelulcaracteristic egala eu deplasarea totala a perctclui real (din actiunea momentelor incovoietoare, a fortelor taietoare, iar la peretii structurali en goluri si a fortelor axiale).

-metoda este valabila pentru structurile rigide; incarcarile orizontale sunt practic preluate in intregime de peretii structurali, chiar daca acestea sunt utilizate impreuna cu cadre intermediare sau perimetrale.

II.2.4. Momente de inertie echivalente pentru peretii structurali. 11.2.4.1. Perete structural individual

. Se ealculeaza caracteristicile sectionale pentru sectiunea de beton considerata nefisurata si fisurata conform punctelor IT .1.1.1. si II.2.2.a.

Elevatie rete structural inde endent

Sectiune orizontala

>







/ / / / // H

Tabelll 1

Fig. II.6

: Sectiune de beton nefisurata . Sectiune de beton fisurata
Caractersistici geometrice sectionale
Ib - moment de inertie r, = 0.7 r,
Ab - aria sectiunii transversale Ae =0.7 Ab
Abf - aria sectiunii de forfecare Afe = O.SAbf ,

14

Momentul de inertie echivalental peretelui .se determina cu relatia.

les = t, I [1 + v s ( I I A fe • H2 ) 1

(U.18)

Factorul de eehivalare v care introduce influenta defonnatiilor produse de fortele taietoare, . in situatia egalarii deplasarilor laterale la nivelul caracteristic considerat in dreptul planseului situat celmai aproape de n.8H masurat de Iabaza peretelui (tab.Il.Z)

Tabelul. II.2

11.14

Nr. de niveluri 8

Nt .de niveluri 4

v

Va

11.25

-

11.92

5

10.87

9

11.50

6

1O.5S-

10 A.'

11.39

10.33

11

7

U.2.4.2. Perete cuplat cu un sir de goluri

-Se calculeaza pentru fiecarernontant caracteristicile sectionale pentru sectiunea de beton considerata nefisurata si fisurata conform punetelor II .1.1.1. si 11.2.2.a

Elevatie perete structural Sectiune orizontala prin perete



, EJ Im21. > -

ml ttlZ
hmt I G2 I ....
f--n I 01 -
. H 1
bPI bP2
~U I l
I~ L J :...

" bl _t.-L-
L ~
1 hr hml 1" t hm2 I
,
4
10
, Fig. II.7
/ / "/ / / ,... / ,... / Tabelll.3.

15

Sens 1 seism

Montant 1 Montant 1 in care se Montant 2 Montant 2
induce intindere pria comprimat prin
efectul indirect al efectul indirect a1
fortelor seismice
orizontale: fortelor orizontale
Caracteristici sectionale
Sectiune de beton Sectiune de beton Sectiune de Sectiune de beton
nefisurata fisurata beton nefisurata fisurata
Ib I, = 0.5 I Ib r, = 0.8 t,
Ab Ae=O.5 Ab Ab Ae =Ab
Abf Afe = O.35Abf Abf ACe = 0.7 Abf
Rigiditatela distorsiune
Km! = Em leI I H .. Km? = Em I~2 I He Elevatie perete structural Sectiune orizontala prin perete

--

EJ EJ <

ml m2
hml '~n I O2 I l- I
hm2 H I G1 I J
bpI
....____. H-U I I
I. L I -
I

bl
t ~
I hr hm! J 1, l. ~ l


10
Fig.fl.S
/ / //'.", /."" ,~ ,I

16

TabelII.8

Sens 2 seism

Montant 1 : Montant 1 Montant2 Montant 2 in care
eomprimat prin: se induce intindere
efeetul indirect a1 prin efectul indirect,
, fortelor orizontale al fortelor seismice ,
orizontale:
Caracteristici sectionale
Sectiune de beton Sectiune de bet on ' Sectiune de Sectiune de beton
nefisurata fisurata ' beton nefisurata fisurata
Ib Ie=O.8Ib Ib Ie=: 0.51
Ab Ae =Ab Ab Ae=O.5Ab
Abf Afe = 0.7 Abf " . Abf Afe = 0.35 Abf
.... ,-"'".
r_- -
Rigiditate la distorsiune
I Km2 =Em Ie2 I He Kml = Em let I He jl

I' I

~

~

~

~I

I.

;,1 j'

i

I

-Factorul care introduce inftuenta deformatiilor produse de fortele axiale asupra montantilor se determina ell relatia:

2 Y = 1 + ( 11 Ael + 1 I Ae2 ) (Ie.! + r, 2 ) I L

( I1.19)

in care:

L este distanta intre axele eare tree prin centrele de greutate ale seetiunilor eelor doi montanti.

-Momentul de inertie global a1 seetiunii montantilor peretelui eonsiderat ca formand un singur element, se determina eu relatia:

(.n.20)

-Caracteristicile sectionale aleriglei de cuplare conformpuncteior ll.1.1.2 si II.2.2.c

j I

• I

~ 1

,~

f

.. -. -- - - ----.---_ --- ---_.-.

17

Tabel II.S

I Caracteristici sectionale
Sectiune activa rigla de cuplare Beton Beton fisurat -
nefisu
rat
-Latimea activa (de eonlucrare) a placii planseului monolit -In cazul armarii
(sau mixt, predala eu suprabetonare) eu rigla de euplare: eu bare ortogonale (bare
longitudinale si etrieri ):
~l~ I
hi .-d> Abf.r Ie. r = 0.2 lb. r { 1 + 1,5
Ib.r (hr IIr)2 } ~ 0.8 lb,r
.-
• ~b~ ~ b
1 br J P 10 = I, 'Afe.r = 0.3 AbLr -
b, = b + Abst + ~bdr I 1 In eazul armarii Cl'
in care m. 1 m2 !
A. I earease diagonale: i
~b,st, ~b,d[ = 0.25 10 ~ 2 h, r; r ~ 0.4 lb. r L 1
10 = lumina libera a golului + ( h. 11,.) ] s 0.8 Ib,r
-Pentru plansee prefabricate sau turnate ulterior peretilor:
.7 ~ Afe.r:::: 0.6 Abf•r
S
D hr
b
__j_j_
Ab, st , ~h. rlr- = 0
Rigiditatea la distorsiune a riglelor de cuplare
K, = 6 E, . Ie.r I L . (L/li . J.1 (II.21)
J..I. = factor care introduce influenta deformatiilor produse de fortele taietoare:
J..I. :::; 1/ [ 1 + 30 ( I 11/ . Afe.r )] (II.22) -Raportul intre rigiditatea la distorsiune a riglelor de cuplare si cea a montantilor se determina eu relatia:

A = 2 x, I (Km1 + Km2 ) (II .23)

- Momentul de inertie echivalent al peretelui eu un sir de goluri se determinacu relatia:

(II.24)

in care:

'115 = factor de corectie care exprima reducerea momentului de inertie global al sectiunii peretelui si ale carui valori se calculeaza in functie de n, y, si A.

18

Perete structural real

Valorile factorului de coree tie fls sunt prezentate in tabelele 11.9 pentru pereti avand

8 11 niveluri, fiind reproduse dupa lucrarea "Calculul structurilor eu diafragme din

beton annat" de R. Agent 8i T. Postelnicu, Ed. Tehnica 1982.

D D D D

n

In cazul in care sirnl de goluri este situ at intr-o pozitiepronuntat nesimetrica, astfel incat rigiditatea unuia dintre montanti ajunge praetie neglijabila in raport en rigiditatea celuilalt montant, schema de calcul a peretelui capata forma din figura, eare poate fi considerata in eontinuare ca semi-struetura unui perete structural simetric fictiv, avand desehiderea libera a golurilor egala cu 2. 10 (fig. n.9).

Momentul de inertieeehivalent al peretelui real se poate eonsidera egal eu jumatate din valoarea calculata pentruperetele fictiv

mt

H

m2

Perete structural fictiv

~

t

1

Fig. 11.9

11m!

10 hrn,;

.L .h

I

U.2.4.3.Perete cuplat cu mai multe sirnri de goluri.

, .u

-Se calculeaza pentru fiecare montant "I" caracteristicile seetionale pentru sectiunea de beton considerata nefisurata si fisurata conform punctelor II .1.1.1. si 1I.2.2.a si corespunzatorsensului actiunii seismice.

19

Tabe1ll.7

Sens 1 seism

Montant Montant 1 in MontantJ MontantJ Montant Montant Z
1 care se induce (interior) (interior Z comprimat priil
(marginal) intindere prin (marginal) efectul indirect
efectul indirect al al fortelor
fortelor seismice orizontale
orizontale:
,.
Caracteristici sectionale
Sectiune de. Sectiune de beton Sectiune de Sectiune de Sectiune de Sectiune de
beton fisurata beton beton fisurata beton beton fisurata
nefisurata nefisurata nefisurata
Ib Ie= 0.5 I Ib le=0.7Ib Ib r, = 0.8 r,
,
Ab Ae = 0.5 A, .". Ab Ae =0.7 Ab Ab Ae =Ab
Abf Afe = 0.35 Abf Abf Abe = 0.5 Abf Abf Afe = 0,7 Abf
Rigiditate la distorsiune
Kml = Kmli = Kmz=
Em r., I H_e_ Em lei I He Em 1"'7.1 He_ Tabel H.S

Sens 2 seism

Montant 1 Montant 1 MontantJ MontantJ Montant MontantZ
(marginal) comprimat prin (interior) (interior Z in care se induce
efectul indirect al (margina intindere prin
fortelor orizontale I efectul indirect al
fortelor seismice
orizontale:
Caracteristici sectionale
Sectiune de Sectiune de beton Sectiune de . Sectiune de Sectiune Sectiune de beton
beton fisurata beton beton fisurata de beton fisurata
nefisurata nefisurata nefisurata
Ib r, = 0.8 r, Ib le= 0.71b Ib I, = 0.5 r,
Ab Ae =Ab Ab Ae = 0.7 Ab Ab Ae =0.5 Ab
Abf Afe = 0.7 Abf Abf Abe = I Abf ' Afe = 0.35 Abf
O.5Abf
Rigiditate la distorsiune
Kml = Kmli = KmZ=
Em I",) IHe Em lei I He Em Iez/He l.

sens actiune seismica

20

o

mZ-l

A

-

H= Cn+l) He

I I I
I G1 r- I Gj l- I Gz-1 I Gz I·
I I I I I
l- I I I I I
I I I I I
• I
I I
11 Ij I Iz_1
l- I- I l-
I
"'" ~ ~ • I j ~
I
I I 1"-

A-A

L:.:_1

L

Fig. n.lO

-Factorul care introduce influenta defonnatiilor produse de fortele axiale asupra rnontantilor se determina eu relatia:

'Y= 1 +( 11 Ael + 1 I Aez) E1ejl L2_ mcare:

L=ELj

(II.2S.)

. este distanta intre axele care tree prin eentrele de greutate ale seetiunilor montantilor extremi.

21

- Momentul de Inertie global al sectiunii montantilor peretelui considerat ca formand un singur element, se determina cu relatia:

(11.26.)

-Caracteristicile sectionale ale fiecarei rigle de cuplare a peretelui, (rigle1e 1] -;,- lz-l ) conform punctelor 11.1.1.2 si 1I.2.2.c (Abf,r; I b,rJ; Af,e,rJ ; le,rJ ), rigiditatile la distorsiune ale acestora (K(j ) si factorul J.lj care introduce influenta deformatiilor produse de fortele taietoare; modul de sistematizare al stabilirii valorilor acestor earacteristiei sunt prezentate la peretele eu un sir de goluri.

-Raportul intre rigiditatea la distorsiune a riglelor de euplare si cea a montantilor se determinacu relatia:

(11.27.)

- Momentul de inertie eehivalent al peretelui eu mai multe siruri de goluri se determina eu relatia:

(11.28.)

Tabelll.9

118
Pentru n=8
A~ 1.02 1.05 1.10 1.15 1.20 1.50
0.00 ; 0.020 0.047 0.091 0.131 0.167 0.333
0.05 0.042 0.100 0.186 0.260 0.324 0.571
0.10 0.060 0.141 0.252 0.342 0.417 0.676
0.20 0.091 0.204 0.346 0.449 0.527 0.761
. 0.40 0.140 0.295 0.466 0.573 0.647 0.834
0.60 0.182 0.363 0.540 0.645 0.713 0.889
0.80 0.217 0.415 0.595 0.694 0.755 0.912
1.00 0.248 0.457 0,634 0.729 0.785 0.926
Pentru n = 9
0.00 0.020 0.047 0.091 0.131 0.167 0.333
0.05 0.048 0.1l2 0.206 0.286 0.354 0.604
0.10 ' 0.070 0,161 0.284 0.380 0.455 0.717
0.20 0.107 0.235 0.389 0.495 0.574 0.792
0.40 0.167 0.339 0.517 0.622 0.692 0.878
0.60 0.216 0.413 0.593 0.693 0.754 0.912
0.80 0.257 0.470 0.647 0.739 0.793 ,0.931
1.00 0.292 0.514 0.686 0.771 0.820 0.944 22

Pentru n:::: 10
0.00 0.020· 0.047 0.091 0.131 0.167 0.333
0.05 0.060 0.139 0.250 0.340 0.415 0.675
0.10 0.080 0.182 0.315 0.416 0.492 0.766
0.20 0.124 0.266 0.429 0.538 0.614 0.816
0.40 0.194 0.382 0.561 0.664 0.729 0.898
0.60 0.250 ·0.461 0.639 0.732 0.787 0.928
0.80 0.297 0.519 0.690 0.774 0.823 . 0.945
1.00 0.336 0.565 0.728 0.803 0.846 0.955
Pentru n= Ll
0.00 0.020 0.047 0.091 0.131 0.167 0.333
0.05 0.053 0.125 0.228 0.313 0.385 0.644
0.10 0.101 0.223 0.373 0.482 0.558 0.785
0.20 0.162 0..331 0.509 0.614 0.686 0.857
0.40 0.256 0.469 0.647 0.739 0.794 0.932
0.60 0.327 0.555 .0.721 0.799 0.843 0.955
0.80 0.383 0.614 0.767 0.835 0.871 0.967
1.00 0.428 0.658 0.799 0.859 0.890 0.975 Observatie: nu se interpo1eaza intre /.., = 0.00 si /.., = 0.05~ pentru y > 1.5 se ia valoarea lui 11 s corespunzatoare lui y = 1.5.

23

m. DETERMINAREA POZITIEI CENTRULUI DE GREUTATE ALMASELOR DENIVEL.

Y

/ Perete de fatada

Perete nestructural P

YCM'

1/

It ~~.~-+~ __ ~~L_ __ ~~;~

"ff-----~~----<.',: a; Placa Pj

-~~t--+

I ~,~Y=P~d;d.:~iib ===,I.:-I--__!.__J__---ll~'~h- ~~=dYb-' =~="j'.':~

._,""~.·r-'-·-=' '-"""'-""llp,~",-,{, 1''''- '.'" .1.',., OJ ~ ~ .. I:,t':::-l·~--;-·.-·- -. -:

Xoj;-:: YpSj .fot-----I-I------+-t+I --'. \

,_ ,b.:. ,..----,-I--!--------'l4-'-,--I-"-=:I b=or--------,d ··~·"~:!0.1---1-1-~---l--l--,----~d

.'::::

~~:,'.1- ---++--_"..,.

~

Perete structural PSj

Yo"· J

.1

Fig.m.l

casa trolii

(Ill. 1)

IGn=Gp,n+O.4Pn Planseu (placi si grinzi); incarcare petmanenta Gp si

utila (0.4 Pi )

.... Hm·/2

:~;:IJ2

_._C!L __j:~~=:==:======:' -~ Pereti structurali si nestructurali,

interiori si exteriori, stalpi.

(111.2)

Fig. III.2

Etape pentru stabilirea centrului greutatilor maselor de nivel.

- pentru fiecare element structural ( planseu, grinzi, stalpi, pereti structurali, scara ) si pentru fiecare element nestructural ( pereti nestructurali) 5e calculeaza :

*greutatea elementului .oj" ;

x

24

*distantele din centrul de greutate alelementului "j .. pana la sistemul general de axe ales pentru sistem; Xgi ; Y gi ;

Observatii: inaltimea stalpilor si peretilor se considera egala cu suma jumatatilor de nivel adiacenteplanseului de nivel unde se calculeaza eM; scara se considera cu rampele si podestele aferente unui nivel; planseul de nivel (greutate placa, pardoseala, tencuiala si incarcare utila corespunzatoare gruparii speciale).

(ID.3)

(ID.4)

IV. DETERMINAREA RIGIDITATII ANSAMBLULUI PERETILOR

STRUCTURALI LA ROTIRE (EFECTUL DE TORSIUNE GENERALA).

IV .1.Pozitia centrului de rigiditate (C.R.) al ansamblului sectiunilor peretilor structurali,

Y uA\
I
I
~sy/pereteP.
I . ~.
I
I
/Iesjx
I I

/ Six Sx
Iesjy t /
-I Sjy "
Mt ~y
I I I
-~------------------- --~- ------ - ---~----------------------t ----- -
I- \ I.
C.R.
p
~
~ ""'-1
1- x

x ..

Fig. IV.I

u

v

,Ii

,

25

IV.2. Momentul de inertie polar al ansamblului seetiunilor peretilor in raport eueentrul de rigiditate.

(.IV.I)

unde:

u, si Vi = eoordonatele eentrelor de greutate ale seetiunilor de ealeul ale peretelui Pj dupa direetia u, respeetiv v, in raport eu eentrul de rigiditate C.R. al ansamblului seetiunilor peretilor structuraIi; rigiditatile proprii ale peretilor la rotire (la torsiune) se pot neglija.

V. EVALUAREA INCARCARll SEISMICE ORIZONTALE ASUPRA CLADIRII

V.l. Relatiile de caleul ,prezentate in continuare conform nonnativ PI00-92, se folosesc pentru determinarea incarcarilor statice echivalente utilizate in calculele ingineresti, in cadrul metodei curenfe de proiectare. Aceste inc ..u.::ari considera implicit si simplificat influentele fenomenelor de comportare si de de Iormaro r '..,telastica.

Considerand in mod simplificat calculul numai dupa modulI de vibratie si situatia cazului particular in care oscilatiile proprii se produc intr-un plan, rezultanta incarcarilor seismice orizontale (forta taietoare de baza) se calculeaza:

S = c. G (V.I)

unde:

c = a K, f3 .8.\j1 - eoeficientul seismic global (V.2)

a =coeficient de importanta a constructiei, funetie de c1asele de importanta.

a pentru clasa de importanta
I IT III IV
1.4 1.2 1.0 0.8 Tabel V.I.

K, = coeficient functie de zona seismica de caleul a amplasamentului;(cf. harta de macrozonare seismic a)

Zona seismica de calcu A B C D E F
Ks P.32 0 .25 ( .20 ( .16 tl.12 L08 TabelV.2.

f3 = coeficient de amplificare dinamica , corespunzator modului de vibratie, functie de compozitia spectrala a miscarii seismice pe amplasament.

13

2.5

T, = 1.5 sec -:

T c - perioada de colt; 13 = 2.5 pentru T s r;

f3 = 2.5 - (T-Tc) 21.0 pentru T>Tc

1.0

Fig. V.I.

T (sec)

0.7 1.0 1.5

26

\.jI = eoefieient de reducere a efeetelor actiunii seismice tinand seama de ductilitatea structurii, de capacitatea de redistributie a eforturilor, de ponderea eu care intervin rezervele de. rezistenta neconsiderate in calcul, precum si de efectele de amortizare a vibratiilor, altele deeat eele asociate strueturii de rezistenta,

• pentru structuri eu pereti structurali din beton artnat: '" = 0 .25

e = coeficientul de echivalenta intre sistemul real si un sistem cu un grad de libertate (corespunzator fiecarui mod propriu) ; acest eoeficient este valabil pentru cazul oscilatiilor plane; s == 0.65+0.75

Tabel V.3.

CLASELE DE IMPORT ANTA A CONSTRUCTIILOR

Clasa I - Construetii de importanta vitala pentru societate, a caror functionalitate in ttimpul eutremurului S1 imediat dupa cutremur trebuie sa se asigure integral.

• spitale, statii de salvare, statii de pompieri;

• cladiri pentru unitatiadministrative, centrale si judetene, eu rol de decizie in organizarea masurilor de urgenta dupaeutremure;

• c1adiri pentru eomunicatii de interes national si judetean;

• unitati de producere a energiei electriee din sistemul national;

• cladiri care adapostese muzee de importanta nationala.



Clasa II -Constructii de importanta deosebita la care se impune Iimitarea.avariilor avandu-se in vedere eonsecintele acestora:

• celelalte cladiri din domeniul oerotirii sanatatii;

• seoli, crese, gradinite, camine pentru copii, handieapati, batrani;

• c1adirieare adanosteso aglomeratii de persoane: sali de spectacole artistice si sportive, biserici, eentre comerciale importante;

• cladiri care adapostesc valori artistice, istorice, stiitifice deosebite;

• cladiri si instalatii industriale care prezinta riscuri de incendii sau degradari de ' sub stante toxice;

• cladiri industriale care adapostesc echipamente de mare valoare economic a

• depozite cu produse de stricta necesitate pentru aprovizioparea de urgentaa populatiei,



Clasa m - Constructii de importanta normala (constructii care nu fat parte din clasele I, II, sau IV).

• cladiri de loeuit, hoteluri, camine (cuexceptia celor din clasaIl)

• constructii indnstriale si agrozootehnice curente.



Clasa IV - Constructii de importanta redusa:

• constructii agrozootehnice de important a redusa (de ex; sere, constructii parter

diverse pentru cresterea animalelor si pasarilor etc.)

• constructii de locuit parter sau parter S1 etaj;

• alte constructii civile si industriale care adapostesc bunuri de mica valoare si in. care lucreaza un personalrestrans,

27

unde: i = 1. .... n

G, = inoarcarea permanenta totala (normata) la niveIul i ;. Pi = incarcarea temporara totala (normata ) la nivelul i;

Pentru stabilirea incarcarii gravitationale de nivel vor fi consultate si explicatiile si figurile de la punctul III.

VI. STABILIREA EXCENTRICIT ATILOR DE APLICARE A FORTE! SE1SMICE S1 A MOMENTULUI DE TORSIUNE.

Vl.l. Excentricitatea de aplicare a fortei seismice de nivel.

- ".

S
el I
eM I· .1

)( ,x CR
e2 . e2
I
-... j'--. e = el - e2
J ~
I
e = el + e2
S Fig. VI.I

I

).

B

( VI.I)

unde:

-S = forta seismica de nivel;

- el = excentricitatea care reprezinta distanta intre centrul de masa eM si centrul

de rigiditate CR.;

- e2 = excentricitatea aditionala conform PIQO-92;

* ez = 0.05 B - la constructii de tipuri curente, cu distributie ordonatain plan a elementelor structurale;

* e2 = 0.075 B - la constructii avand in plan 0 distributie a elementelor de rei.istenta dcfavorabila din punct de vedere al preluarii torsinnii generale ( de exemplu structuri eu pereti structurali concentrati intr-un nucleu central sau la care peretii de capat au rigiditati reduse);

28

*B - dimensiunea maxima in plan a eonstructiei ( cea mai mare dintre cele

doua laturi).

VL2. Momentul de torsiune dat de forta seismic a de nivel.

Mtors. = S . e (VI.2)

Momentele de torsiune se calculeaza pentru fiecare directie si fiecare sens de actiune a fortei seismice,

VIT. REPARTIZAREA INCARCARII SEISMICE TOTALE LA PERETIT STRUCTURALI.

Elementele structurale vertic ale se incarca cu ocota parte din incarcarea seismic a totala, corespunzatoare efectelor de translatie ( paralele cu directiile principale de rigiditate ale cladirii) si efeetelor de torsiune generala.

Sx ~-~i

B
i· -I

I. B J i---------------~ ~

f------t------I A I ~

, I

I

I

s

Fig. VII.I

Coeficientii de repartizare ai fortei seismice Sx , respectiv Sy, la peretii structurali, considerate ca actioneaza in centrul de rigiditate al ansamblului acestora (efectul de translatie).

• Coeficientul de repartizare a fortei seismice S, la peretele Pj;

TIx = les,jx, / L Ies,jx, ( VII.I)

• Coeficientul de repartizare a fortei seismice S, la peretele Pj ;

TIy = Ies, jy. ILles, jy, (VII.2)

Coeficientii de repartizare ai momentelor de torsiune Ia peretele Pj ~ • Coeficientul de repartizare al momentului de torsiune ; M = S, . ey

~x= Ies,jx . Yj I J (VII.3)

• Coeficientul de repartizare al momentului de torsiune M = Sy . ex

~ y = Ies!jy . Xj I J (VII A)

29

unde:

- Ie~. jx ; Ies. jy = rigiditatile pereteluiP, corespunzatoare directiilor x si y;ex: in figura IV.1 pentru peretele P sj sunt reprezentate rigiditatile pentru cele doua directii; sectiunile activepentru cele doua directii sunt definite corespunzator capitolului n

- Xj ; Yj= distantele de la centrul de greutate al peretelui Pj fata de central de rigiditate;

-J- momentul de inertie polar;

-Forta repartizata peretelui Pjx en urmare a actiunii fortei seismice S; aplicata excentric fata de centrul de rigiditate a1 ansamblului peretilor structurii:

Sjx = s, . fIx ± M, . S x (VII.5)

-Forta repartizata peretelui Pjy ca urmare a actiunii fortei .seismice Sy aplicata excentric fata de centrul de rigiditate al ansamblului p-retilor r::dcturii:

Sjy= Sy . ITy ± My. Sy (Vn.6)

I I

, .

30

VIll. CALCULUL EFORTURILOR SECTIONALE IN 'PERETI DIN ACTIUNEA INCARCARILOR SEISMICE.

VIII.l. Distributia incarcarilor seismiee pe inaltimea peretelui.

In metoda cadrului echivalent, incarcarea seismica totala Sj , aferenta peretelei structural PJ se considera distribuita cu variatie liniarape inaltimea acestuia, avand. valoarea maxima la partea superioara egala cu :

n

\
I I
\
\
\ I I
\
\
\ I I
~

I I
:\=;
I I
P \
I I qs = S jl H. [ 2 n I (n+ 1)]

H=(.n+l) He

Fig. VIII.I

: I

VIII.2. Calculul momentelor incov:oietoare in peretii plini

Momentul incovoietor intr-o sectiune situata la nivelul i se determina eu relatia;

Mi = 2 m'S(i). qs HZ / 100 (i = O n ) (Vlll.I)

in care valorile coeficientilor m'S(t) se obtin din relatia:

m'sCi) = lOO.(n-i) . (n-i+l) . (2n+i+l) / 12 oj (VIII.2)

Pentru structuri avand 8 11 niveluri, valorile coeficientilor m s (i ) sunt date in

tabelul de maijos.(tabelul VIl!.I).

VIII.3. Calculul momentelor iocovoietoare in montantii peretilor CD goluri .

Momentul incovoietor intr-o sectiune a montantului cadruluiinlocuitor, situata la nivelul i, se determina cu relatia:

Mi = 2 ms(i) .qs. H1/100 (I = O ........ n) (VIII.3)

in care valorile coeficientilor ms(i) rezulta din relatia:

, "

ms(i) = m sCi) - m sCi) (VIllA)

Coeficientii m' s ( i) si m" s ( i) corespund situatiei in care aportul riglelor de cuplare se considera nul ( ca unnare a rigiditatii neglijabile a acestora), montantii comportandu-se . similar peretilor plini ( vezi punctul VIII.2 ). Valorile coeficientilor m' s ( i) se iau, in consecinta din tabelul VIII.I.

Ili,

t

: I

31

Tabel VIlLI

,
m s r I )
1 n=8 n=9 n= 10 n= 11
11 0.00
10 0.00 0.41
9 0.00 0.50 1.20
8 0.00 0.62 1.45 2.33
7 0.78 1.78 2.80 3.76
'.
6 2.25 3.43 4.50 5.45
5 4.30 5.49 6.50 7.36
4 6.84 7.89 8.75 9.47
3 9.77 10.56 11.20 11.72
2 12.99 13.44 ". 13.80 14.09
-,
1 16.41 16.46 16.50 16.5~_ J
0 19.92 19.55 19.25 19.01__j Coeficientii m" s ( i ) introduc aportul riglelor de cuplare (vezi figura de mai jos), Valorile acestor coeficienti sunt date, pentru structuri cu 8 .... 11 niveluri, in tabelele vnr.2 - VIII.5, in functie de valorile parametrilor A si 'Y •

Nota:

Pentru calculul momentelor incovoietoare in peretii eu goluri la care valorile parametrilor (n, 'A. si Y .) nu se gasesc in tabele, se po ate utiliza lucrarea "Calculul structurilorcu diafragme din beton armat" de R. Agent si T. Postelnicu, Ed. Tehnica 1982, in care - pentru 0 gama mai larga de cazuri - sunt date in tabele direct valorile eoeficientilor Illsi .

Ills (i)

+

Fig. VIII.2

=

"

II4 (i)

Ills (i)

I'

32

Momentele incovoietoare calculate pentru montantul cadrului inlocuitor se repartizeaza rnontantilor carealcatuiesc peretele • eu relatia:

Mmj(i) == M(i) Imj,e I L Imh e

(VlII.5)

(j = l.. ...... z)

VIII.4. Calenlnl fortelor taietoare in, montantil peretilor strncturali en goluri.

Mmj(i)

Mnj(i)

Qmj(i)

Mmj(i-l)

Fig. Vlll.3

Qmj(i) = I Mmj (1- 1) + Mmj (I) II Hetaj

(i = l.._ ... n); (j = L; ... z)

( VIII.6)

I, I

In relatia de mai sus valorile rnomentelor ineovoietoare se introduc eu semnele lor.

VIII. 5. Caleulul momentelor ineovoietoare in riglele de euplare ale peretilor structurali en goluri.

a). Momentele incovoietoare Mr in secttunile situate la extremitatile fiecarei r-igJe (conventionale), se determina din conditia de echilibru scrisa in nodul respectiv al cadrului,

In cazul unui nod interior, repartizarea mornentului incovoietor neeebilibrat (egal cu suma algebriea a rnornentelor incovoietoare din montant in sectiunea de deasupra si in cea de dedesubtul nodului ) se faee proportional cu rigiditatile .Kg ale celor doua rigle care se intalnesc in nodul respectiv.

directie seisrn

Mmj(D)

Mrl(D)

Mrm(n)

Mr(n)

Mr2(o)

Fig. VIII.4

Mr(o) = Mmj (0) (VITI. 7)

Mr! (0) = Mmz(o). 1,(1'1 I (Krl + Kr2) (VIII. 8) Mr.z (0) == Mmz(n). Kr:z I (Krl + Kr:z)

Fig. VIII.5

_ i i+l

Mr,I- Mmj,sup + Mmj , inf

( VIII.9)

M~i,sup

Mr,l

_ ii+l

Mr ,I - MD\i, sup - MmJ , W'

(VIII. 11)

33

direetie seism

Inivel i+l

".

directie seisrn

!nivel i+l I

Fig. VIII. 6

Mmj ',sup

Mr,1I == (]\'lm}, ~UIl + M ,."i+\mr) k .. ,ll (kr,} + kr.2 )" Mr) == (MM/,SDP + MD\ii+l.inf) kr,zl (kr;1 + kr,2)

(VIII. 10)

ttl Mmj ,iiIf

I i+l i

Mr,l = (Mmj , mr - Mmj, sup) kr,ll (kr,l + kr,2 )

i ttl i

Mr.! = (Mmj ,inf - Mmj ,sup) b:'r;21 (kr,1 + kr,2)

(VIII. 12)

34

b). Momentele incovoietoare red use M'r , necesare dimenSionarii riglelor, se det-ermina in sectiunile situate la rnarginile verticale ale golurilor, pe baza valorilor M, calculate anterior (lapuuctul VIII.S. a) 1a noduri.

Fig. VIII.7

VIn.6. Calculal fortelor taietoare in riglele de cuplare ale peretilor en goluri.

Qrj = ( M/ + Mrj dr) / Lj (VIII. 13 )

Vlf], 7. Calculul eforturilor axiale indlrecte in montantii peretiJor structurali cu goluri,

a) Aportul riglelor de cuplare la preluarea incarcarilor orizontale care actioneaza asupra peretilor eu goluri se manifesta si prin aparitia unor eforturi axiale (efect indirect) in montantiiacestora (fig. VIII .8 )

directie seism

sectiuuea 0

m, m, INm2° = L Qrl - L Qr2 I
m3
Ll I L2 ! Fig. VIII.8
1 T

r

T

1. -_.1

t ..T

r Q n T

r2

r

T

r. f

t J

[) ,

35

YIn.8. Relatii de verificare pentru starea de eforturi sectionale ale cadrului echivalent.




..-

Qm20
II direetie actiune seismica

Mov (Ivfext.)

seetiunea 0

Qm30

+--- ._ <II-
Mmlo/ 'Mm2 0 <,
'~;f'
,n~
~ ~ r r
Nml 0 ]\A.m3 :)
Ll L2
_.1 Fig. VIII.9

unde:

Mos == M rasturnare = M exterior

Se seriu ecuatiile de eehilibru corespunzatoare sectiunii O.

(VIII. 15)

2) Mos = Mint.

(VIII. 16)

, 2

Mos = 2. m s (0) • qs • H / 100 (ealeulat ea pentru un perete plin ) (VIII. 1 7)

(VIII.18)

IX. CALCULUL SECTIUNILOR PERETILOR STRUCTURALI

IX.t. Mecanism structural de disipare a energiel, (MDE), prin deformatii postelastice favorabil (dorit)

La proiectarea constructiilor eu pereti strueturali se va urmari obtinerea unui lvIDE favorabil sub actiuni seismice de intensitate ridicata; aceasta implica urmatoarele:

• dirijarea deformatiilor plastice in riglelele de euplare si lao baza peretilor strueturali;

• eerinte de duetilitate moderate si cat mai uniform distribuite in ansamblul structurii;

• capacitati de deformare postelastica substantiale si comportari histeretice stabileIn

zonele plastice; .

• eIiminarea ruperilor premature eu caracter casant datorate pierderii ancorajelor, fortelor taietoare, etc.;

• eliminarea aparitiei unor fenomene de instabilitate care sa nu permita atingerea" capacitatilor de rezistenta proiectate,

---. .

36

De regula, proiectarea structurala trebuie sa asigure 0 comportare in domeniul elastic pentru plansee si sitemul infrastuctura 8i fundatii,

zona B pt.m,

zona A pt.m,

zona B pt.ms

sectiunea 0

Conditiile de dimensionare si cele de alcatuire constructive se diferentiaza in confonnitate cu prevederile PlOO-92 si STAS 10107/0-90, functie de zona seismica de calcul, precum si de categoria (participante sau neparticipante la actiuni seismic e) si de clasa (a, b , c) din care face parte elementul.

De asemenea , conditiile mentionate se diferentiaza intre zonele in care se asteapta sa se produca deformatiile plastice ("zonele plastice potentiale") si restul zonelor apartinand unui anumit element structural.

Zonele plastice in cazul peretilor structurali sunt considerate urmatoarele: , • la riglele de cuplare, intreaga deschidere libera (lumina);

• la peretii structurali (izolati sau cuplati) zona de la baza acestora, avand lungimea:

Ip = 0.4 hm + 0.05 H (IX. I)

he

- -- -_ - - .L..--... __ ..L - -- - - --- - - - ---

I

________ , , ......... -L .... , __ .. _

--- .L..---I _.._] _

In cazul cladirilor etajate, aceasta dimensiune se rotunjeste la un nurnar intreg de

niveluri pentru a defini zona A (zona potential plastica): .

I ~. hml ___".._.!. ----+1+-' .1. ----+1.1

D=EJ

Fig. IX.I

H

37

• in plus, daca limita zonei plastice astfel calculata depaseste inaltimea unui nivel eu mai mult de 0,2 Hnivel;

• in minus, in caz contrar,

Zona Beste 0 zona cu solicitari mai mici si cerinte de a1catuire reduse fata de zona A; aceasta zonase doreste a fi mentinuta in stadiul elastic de comportare,

IX.2; Caleulul armaturilor din riglele de cuplare,

IX.2.t. Tipuri de armare posibila ale riglelor de euplare, a). Riglecu bare ortogonale

a

barele se dispun intre barele carcasei vertic ale

------Vt

-,----

I I I I I I I I

:"-':';"~' '';';' .~. ~ .. ~ .. ';';;' ~ .. ~::;~:=;:::;::;::;t;::;;::::~~~

t·········

: ~--~~-+~~~~~~-+-+~~~,

I I I

: __ ~ __ ~~~~~~~~-L~~~~+-~~~

I I I I I

: .,+--+--~

I

_.L _

a-a

-

60d

o

-~

b

a

Fig. IX.2

_ _ ..1_

b) Rigle en armaturl principale ioclinate incrucisate.

'I.

__ [_n --- J

I I

t·····················

I I I I I I I J

b

Fig. IX.3

_.l _

I .

b

38

IX.2.2. Prevederi constructive pentruarmare. a) Rigle cu bare ortogonale

• bare longitudinale rezultate din dimensionarea la moment ineovoietor; aceeasi cantitate Aa se dispune si la partea superioara si la partea inferioara a riglei de cuplare;

I ~

----.._c I ~

lr

Fig.IX.4

• diametrul minim al barelor :cP 10 mm; marcile de otel recomandate: PC 52; PC 60;

• barele longitudinaleintermediare dispuse pc fetele laterale: :CPJDin = 8· mm; pro cent minim de armare 0.12% fata de sectiunea bh., pentru zona seismic a F si 0.20% pentru zonele seismice A+E.;

• etrierii vor avea :cPJDin = 6mm; procentul minim de armare transversale 0.26%; distanta maxima admisa intre etrieri a, va fi: a, ~ 8d;ae ~, 150m-m; d= diametrul annaturiilor longitudinale;

• la grinzile turnatein doua etape la care se conteaza pe toata inaltimea , etrierii se prevad pe intreaga inaltime a acestora.

b) Rigle CD armatnri principale incrucisate.

• armaturile inclinate se asambleaza sub forma de carease cu cate eel putin 4 bare;

lungimea de ancorare a barelor inc1inate va fi de minimum 60d;

• armarea transversala a acestora se poate realiza eu etrieri sau ell freta continua; distantaintre etri, .. ri sau pasul fretei nu va fi mai mare de 6d (diametrul barelor inclinate);

• diametrul minim al etrierilor sau al fretei d/4;

• armaturile orizontale si etrierii se dispun constructiv;

• procentul tuturor arrnaturilororizontale va reprezenta eel putin 0,2'%, iar procentul de annare transversala cu etrieri va fi eel putin 0.15%.

IX.2.3. Calculnl armaturilor logitudinale si transversale din riglele de. cuplare, a) Rigle cu bare ortogonale

• 1) Avand in vedere mecanismul de eedare la solicitari alternante, calcululrigelQr de cuplare se face ca pentru sectiuni incovoiate simplu armate (fara a tine seama de armatura comprimata), considerand cu suficienta aproximatie bratul de parghie z, = 0.85 hr;

H

a)

Fig. IX.5

b)

,

I I

39

unde: M-r,st, ; M-r,dr .. = momentele reduse la fatariglei calculate conform punet VII1.5.b

• 2) Valorile eforturilor sectionale din calculul la incarcari seismice se pot redistribui intre riglele de euplare situate pe aceeasi verticala; corectiile efectuate nu vor depasi 20%. din valorile rezultate din calcul, iar suma valorilor eforturilor din riglele de pe aceeasi verticaJa rezultatein urma redistribuirii nu va fi inferioara valorii corespunzatoare rezultata din ealeul (fig.IX.5.b);

• 3) Se determina valoarea armaturii longitudinale necesare Aa,r, necesar;

( IX.2)

• 4) In vederea evitarii inearcarii riglei eu forte taietoare prea mad , se impune plafonarea momentului incovoietor capabil al acesteia, respectiv a ariei armatr+ii longitudinale la valoarea: Tinand-cont de conditia de la pur..uil 9) si considerand ipote a pentru care Ivfcapabil. superior = Ivfcapabil, inferior, = M, L.ap, rezul.a:

1,25 .2 . Mr,cap/lr = 2 b h, R,

1,25 . 2.Aa.r n, 0,85 h, / 1r = 2.b Rt

A a, r,1lIlI1 = b I r R, I 0.85. RII• 1.25 == bl, R, IRa'

(lX3)

Obs.L Daca Aa,r.necesar< A a,r,JllllX se armeaza corespunzator Aa,r,~ar;

Obs.2. Daca Aa,r, necesar> A a, r,max se armeaza corespunzator Aa,r ,max ; in acest caz momentul capabil al riglei rezulta mai mic decat momentul redus la fata acesteia (M-r,IlIlI1); este deci necesar de a realiza reechilibrarea nodului prin sporirea eforturilor pe montanti (fig. IX.6);

, .

I,

L

Fig. IX.6

• 5) Pentru cazurile curente ale deschiderilor de usi (~. I.OOm) se pot neglija momentele din incarcrri verticale;

• 6) In cazul riglelor de cuplare de rigiditate mare si cu 0 capacitate mare de rezistenta, care nu sunt proiectate ca disipatoare de energie seismica (de exemplu riglele eu deschidere mica la constructii cu inaltime de nivel mare), calculul eforturilor din aeeste rigle se stabileste considerand echilibrul mecanismului de plastificare format in aces! caz; r • 7) Corespunzator armaturilor efectiv stabilite se calculeaza momentele capabile in sectiunile de la capetele riglei, corespunzatoare celor doua sensuri de actiune a

40

momentelot, stabilite pe baza rezistentelor de ealeul a armaturii R, ; la stabilirea lui Mcap. sup se va tine seama si de eontributia annaturilor din zona aetiva a placii;

• 8) Se detennina valoarea fortei taietoare de ealeul pentru riglele de cuplare:

Qc = 1.25 [ I Mcap sup I + I Mcapinf Il/lr

(IX.4)

M sup

cap 1\. If inf

~ J..Hcap

~~

1\.If inf .LV4ap

~M sup

~ cap

~

Fig. IX.6

• 9) Sectiunea de beton a riglelor va respecta relatia : Qc s 2 b h, Rt; ( IX.5)

Qc = forta taietoare de calcul a riglei;

• 10) In cazul riglelor de cuplare eu proportii obisnuite ( h, / l, < 1·) , arrnaturile transversale se determina din conditia ca acestea sa preia in intregime forta taietoare de calcul conform relatiei;

( IX.6)

wide:

Aa. e = aria necesara a seetiunii unui etrier; a, = distanta intre etrieri;

n, = numarul de brate ale etrierului,

• II) Eforturile axiale indirecte pentru dimensionarea montantilor se stabilesc pe baza echilibrului peretelui, considerand ea riglele de cuplare au atins capacitatea de rezistenta Ia incovoiere, dar fara sporul de 25%.; pentru modul de stabilire a aeestor efortu:ri vezi punctul VIII. 7.a

N m. 0 = L Qri • e 11.25

( IX.7)

b) RigJe co armaturi principale Incrucisate.

• Meeanismul de plastificare este ca la 0 grinda eu zabrele;

• Forta taietoare asociata meeanismului de plastificare este descompusa dupa directiile careaselor incrucisate;

. 41

Fig~ IX.7

........

• Armarea riglelor cu carcase incrucisate se adopta cand se respecta conditiile: lrl bF ~ 1.2 sib ~ 250 mm

• Aria dearmatura inclinata Aai , pentro fiecare diagonala se determina eu relatia:

Aai. = Qc / 2 R, sin a

(IX.S)

unde:

a = unghiul de inclinare al carcaselor de armatura

Qc == forta taietoare de calcul

Oc = 1.25 Q

Q = forta taietoare pe rigla rezultata conform punct VIII.6

(IX.9)

• Se dimensioneaza aria de armatura a earcasei si rezulta As!, efectv

• Se calculeaza forta taietoare capabila a riglei;

Qcap == Aai,efectiv • ( 2 R, . sin a)

(IX. 10)

• Sectiunea de beton a riglelor de cuplare va respecta relatia:

Qcap s 3.5 bho Rt (IX.11)

• Se calculeaza momentul incovoietor capabil Mcap

M cap = Qeap • I r / 2 = Aai, efectiv • R, • IF' sin a

(lX.12)

• Se compara Mcapcumomentele reduse la fete1e riglei , M' red, stabilite conform punet VllI.5.b ..

• Eforturile axiale indirecte pentru dimensionarea montantilor se stabilesc pe baza eehilibrului peretelui,. considerand ca riglele de cuplare au atins capacitatea de rezistenta la incovoiere, dar fara sporul de 25%.; pentru modul de stabilire a acestor

eforturi vezi punctul VIII. 7 ,a

Nm. 0 == ~ Qr,capi 11.25

(IX.l3)

42

.<'"J a

N

a It)

o

CD a ..;

a r-N

o CD

o

a CO .,.;

'" '" . .,.;

IX> so o.

-eto

N

0:. ..

...

r-, CD .,;

....

'" .'"

o

CD '" N

o ~

o

<XI <D o

CD N .,;

0:. ...

..:

CD r-,

o

8 .,.;

...

o '=!

...

<XI "! o

It) <'"J ~ ~

a ... ' ....

eo a o

....

co .,;

v CD

o

'" o

ci

CD '"

a:i

It> '" o

C'l r...:.. a)

(:0 'V. N

~ ,...; cD

0:. ...

..:

'" o

o

<D

...

cO

'" CD

,.;

0:.

-

~

'" o

a:i

eo .... ,..:

<D CD ..;

<Xl o a:i

0:. '=!

<D r--;

<XI

0:. '"

..:

It) CD

N

o ...

.,.;

... N a:i

In o .,.;

co "!

'"

CD "! ..,

.,<

<D '" .,.;

'" <D

.,;

In 0>

a:i

g a:i

.. 00

=

co - .....

o 10

c:i

<') N .,;

<.0 N .,.;

<» '"

oj

43

8 ..:

c ...

...

~

8 ..:

,co ... .....

In In .,;

...... ID c:i

'"

~

o

... cc .,.;

co 0> .,.;

-

It') <0 oj

CI CI

..:

'"

11 ....

,-

CI "!

.....

o '"

t--:

It') ~

'"

'" o

oj

CI '"

.... co

v: 0

'~

'" '"

m

ttl <Xl

ci

0') <» oj

... '"

oj

o

'"

~

N

a a

..,

o II) ~ .'" ... ci

;}; ,oj

'" I~

c:i

~

II) '"

,ID

'" '" c..,j

Ol In

~

CD I~

oj

ec N oj

v 00

oj

N .,.,

oj

II) ex>

ci

... co

.,.;

<.0 r-;

c:i

'" <Xl

c:i

..... ....

'"

.....

,'"

.... ex> oi

!_

'" '" ,,;

10 "'! ex>

<'> '" cO

44

directie seism

M capabil pe rigJe de cuplare

Qvconst. pe rnontanti

'~"

Moment initial -- pe rnontanti si rigle de cuplare

Moment ---redistribuit pe montanti

Fig. IX.S

45

"

IX.3. Schema logica pentru dimensionarea montantilor peretllor structurali,

1. Determinarea eforturilor section ale (N,M,Q) pe inalnmea mootantilor conform:

• M, Q - conform punct VIII. I, VIlI.2, VIIl.3, VIll.4; pentru actiune seismica stanga dreapta, dreapta stanga;

• Ngravitational = conform capitol I;

• N indirect = conform punct lX.2.3.a; IX.2.3.b; pentru actiune seismica stanga dreapta, dreapta stanga;

1

2. Stabllirea zonelor potential plastiee pentru fleeare montant din peretele]

structural conform p~~t lX.t. I

1

3. Dimensionarea si conform area carcaselor de armaturi longitudinale de la capetele tuturor montaatilor la solicitarea de compresiune exeentriea in sectiunea 0 (sectiunea potential plastiea de la baza montantilor ):

• calculul se realizeaza pentru starea de eforturi corespunzatoare bloc 1;

• calculul se realizeaza cu metode de calcul manuale, aproximative sau cu programe de calculi

• calculul se realizeaza pentru ambele sensuri de actiune seismic a;

• pentru conformarea carcaselor se respecta procentele minime de annare si toate prevederile constructive conform P85-96 (numar de bare; distante.etc.).

4. Stabilirea momentelor lncevoietoare capabile la baza montaanlor si a momentelor de rasturnare capabile la baza peretelai structural euplat, corespunzatoare meeanismului de eedare al acestuia:

• Mo,cap pentru peretii structurali individuali (alcatuiti dintr-un singur montant);

• Mo, rastumare, cap pentru peretii structurali alcatuiti din mai multi montanti cuplati eu rigle de cuplare;

• calculul se realizeaza pentru ambele sensuri de actiune seismic a;

• calculul momentelor capabile se realizeaza cu metode de ealeul manuale, aproximative sau eu programe de calcul;

I

5. Caleulul coeficientului 0) pentru ampliflearea eforturilor section ale in vederea realizarii mecanismului de disipare de energie MDE:

• pentm peretii structurali independenti;

" pentru peretii structurali cuplati cu rigle de cuplare,

46

1

6. Verificarea capacitatii de ductilitate si apierderii stabilitatii montantilor in seetinnea potential plastica.

1 '

,

I

, "l' I '1,1

7. Stabilirea valorilor eforturilor seetionale de caleul pentru dimensionare, in sectiunile de deasupra zonei potential plastlee ale moutantilor ( sectiuni care trebuie sa ramana m stadiul elastic de comportare.):

• pentru momentele ineovoietoare - M;

• pentru fortele taietoare. - Qj.

8. Dimensionarea si conformarea earcaselor de armaturi longitudinale de la eapetele tuturor montantilor la solieitarea de compresiune excentriea, in sectiunile de deasupra zonei potential plastiee (sectinni care trebuie sa ramana in stadiul elastic de comportare.):

• ealculul se realizeaza pentru momentele incovoietoare M, stabilite

conform bloc 7 si eforturilor axiale N, stabilite conform bloc 1.;

• calculul se realizeaza cu metode de calcul manuale, aproximative sau cu programe de caleul;

• calculul se realizeaza pentru ambele sensuri de actiune seismica;

• pentru conformarea carcaselor se respecta procentele minime de armare S1 toate prevederile constructive conform P85-96 (numar de bare, distante.etc).

9. Calculul peretilor independenti si al mentanrilorperetilor structurali cuplati la forta taietoare si conform area armaturilor:

• ealcululin sectiuni inclinate;

• caleulul in seetiunile orizontale de la nivelurile rosturilor de turnare;

• definitivarea armaturilor orizontale si vertic ale pe inima montantilor, tinand cont de procentele minime de armare si prevederile constructive din . nonnativul P85-96.

47

IX.4. Dimensionarea si conformarea carcaselor de armaturi longitudinaDe de la capetele montantilor, la solieitarea de compresiune excentriea, in sectiunea 0 (sectiunea potential plasrica de la baza montantului ) folosind metoda mannala de caleul aproximativa: (bloc 3.)

IX.4.1. Generalitati despre metoda.

Pentru calculul practic au fost intocmite seturi de abace , reprezentand curbe de interactiune N - Mcap , pentru diverse forme ale sectiunii si diferiti coeficienti de armare din zonele marginale ale montantilor, Abacele respective sunt prezentate in lucrarea "Calculul structurilor eu diafragme din beton annat" de R. Agent si T. Postelnicu (vol.II, anexa) si sunt preluate si in aceasta documentatie (vezi fig.2 + 17 ).

Utilizarea abaeelor permite si considerarea conrributiei armaturilor vertic ale din. campul (inima) peretelui, dar nnmai pentru p = 0.2%.

Metoda este eorecta pentru seetiunile simetrice de montanti; se mentioneaza ca pentru caleule exacte, in speeialla sectiunile nesimetrice, tr-' .rie sa se folosesca progra.ue

de calcul. .,.

IX.4.2. Dimensionarea armaturilor verticale, kmgitudlnale, pentru sectiuni simetrice.

a) Caleululariei de armatura necesara lacapatul lntins al moutantului Aa,l

sens actiune seismica

Mo x
bt

hm/2 G
t ~I Ab,c ht
1
11m
Fig. IX.S

• Identifiearea abacelor de calcul se face funetie de raportul At / Ai ; abaeele se stabilesc corespunzator talpii comprimate (Abc = arie de beton comprimat);

Ai = Arie inima = h. 11m; At = Arie talpa eomprirnata = ( b t - b ) • h, (IX. 14 )

sens actiune/ seismica





~ i 1 i
"" Fig. IX.9

N. ml ilId 0

NiDdm20

No = N gravitational ± N Indirect

( IX.15)

48

• Eforturile section ale No si Mo sunt stabilite conform bloc 1 , tinand cont de :

1. pentru peretii individuali No = Ngravitatiollai ; Mo = momentul din ealeulul de cadru echivalent conform punet VIII.2;

2. pentru un montant dintr-un perete structural cuplat intervine pozitia acestuia (montant marginal, montant central) si sensul de actiune seismica care obliga formarea :MDE, cu plastificarea riglelor de cuplare si inducerea eforturilor axiale indirecte corespunzatoare acestuia; (vezi figura IX.9)

Mo = momentul din calculul de cadru echivalent conform punct Vll1.3; • Caracteristicile de incareare ale sectiuniise calculeaza cu relatiile:

no = No I b.hm.ql. It: (IX. 16)

mo = Mo I b. hm2• <p.It: (IX. 17)

unde:

<p = coeficient de flambaj, care se considera astfel:

1. pentru capete rigidizate prin pereti structurali perpendiculari sau avand bulb (capete cu

talpa), la care If I bt :$ 5 <p = 1.0;

2. pentru capete rigidizate prin pereti structurali perpendiculari sau avand bulb (capete cu

talpa), la 'care 5 < td b, :$ 8 q> = 0.9;

3. pentru capete rigidizate prin pereti structurali perpendiculari sau avand bulb (capete cu talpa), la care If I bt>.8 ,precum si pentru capete nerigidizate (capete lamelare), <p se ia din tabelul de mai jos , in functie de valoarea coeficientului de zveltete, definit prin raportul

If lb.

4. "Iungimea de flambaj" se stabileste astfel:

- If = Hetaj - .cand legaturile intre perete si planseu nu au caracter rigid (ex. in cazul planseelor prefabricate);

- If == 0.85 . H~taj - cand aceste legaturi au caracter de noduri rigide (de ex. in cazul planseelor mono lite, exeeutate odata eu peretele);

- If = 0.75. Betaj - pentru nivelul de la baza peretelui structural, cand acesta este ineastrat intr-un element mai rigid (perete de subsol ell grosime sporita, fundatie );

TabellX.l

8 10 12 14 16 18 .c 20 22
If lb.
q> 0.90 0.86 0.82 0.77 0.72 ·0.68 0.63 0.57' • coefieientul mecanic de armare a. se obtine din abaeele respective, prin interpolare, pentru perechea de valori 110 si 1110 ;

• aria necesara a sectiunii de armatura se determina eu relatia:

As = a.. b. hoi. . q> • R, I R, (IX. IS)

Obs: daea apar doua valori de rezistente de calcul R, diferite, pentru irrima perete1ui si pentru bulb se stabileste 0 arie de talpa eehivalenta (exprimata prin bt, echiv) astfel inca,t sa se poata folosi in continuare numai 0 singura rezistenta de calculla compresiune si anume

cea corespunzatoare inimii peretelui structural. .

b, ~ f:::::::~: t

1 inima

Dulb

bt, ecbiv. = bt • Re. bulb I R; iDlma

(IX. 19)

b) Prevederi construdive pentru dispunerea armaturijor Rongotudinale Ia capetele montantilor,

• armaturile longitudinale (verticale) sunt armaturi de rezistenta cu aport maxim Ia

capacitatea de rezistenta la incovoiere;

• procentele minime de annare verticala raportate la dimensiunea O.l.brn (capatul montantului unde este dispusa armatura verticala) sunt prezentate in tabelul IX.2; TabelulIX 2

Procente de armare minime pentru annaturidin: I
Zona seismica OB37 PC 52 1
de calcul
zona A zonaB zona A zonaB J
A,B,C,D,E 0.6% 0.5 % 0.5 % 0.4% I
F 0.4% 0.4 % I rot m2 b
~ 13b
WI ------,--
---~----

gol
~h.' 0.1 hml 0.1 hml 0.1 hml
bml ~ r hml ~

Fig. IX.IO
TabelulIX 4 Luagimile minime de innadire pentru bare din:
Armaturi OB37 PC 52, PC60
Barele orizontale inclusiv cele din centura si barele verticale din armarea din camp.
Fara carlige: 70 d
Cu carlige: 50 d 50 d
Barele vertlcale de rezistenta cu sectiune As situate in zona de capat
Barele eu d < 20
In aeeeasi seetiune se Fara carlige : 70 d
innadeste 50% san mai putin
din aria totala de annatura.
Cu carlige: 50 d 50 d
Minimum 600 mm
Barele cu d > 20 mm se innadesc cu sudura
Barele cu d:::;; 16 mm
In aceeasi sectiune se Fara carlige : 80 d
innadeste mill mult de 50%
din aria totala de annatura.
Cu carlige: 60 d 60 d
Barele eu d > 16 mm se innadesc eu sudura 50

• diametrul minim al armaturilor este 10 mm;

• eonformarea eareaselor de armatura longitudinale (verticale ); numar de bare minim, distante intre bare;

Observatii:

-Innadirile eu sudura vor respeeta "instruetiunile tehnice pentru sudarea armaturilor din otel beton C28-83";

-Pentru zona B Iungimile minime de innadire sunt: cu lOd mai mici decat in tabelul IX.3. De asemenea , in zona B nu este necesara innadirea prin sudura a armaturilor cu d ~ 16 (20mm).

• se recomanda ca numarul minim de bare ale armaturilor Aa concentrate la extremitatile sectiuniisi distantele maxime admise intre aceste bare sa se aleaga conform tabelului.IX.4.

O.th

,',I , 'I

I"

,

,

I 'I

,I

,

innadire pt. bare indepen dente

-f--

S25

O.th

-f--

S25



Iungime de innadire pt. plase STNB

!-ir--t- __ ---.- , ' .. ' -..~---, , ---. • ......,:

__ --._--~._~--~----__ I

I I

...... --t-------- ~ ._ __ ...J.~_-=.:.....,:

0.1 bm

lungime de innadire -.....I...-pentru plase STNB

Fig. IX,,11

51

Tabelul IX.4

Forma capatului I, Numarul minim de bare Distanta maxima admisa intre axele
sectiunii peretelui I vertic ale ale armaturii Aa barelor armamrilor atmlK '7
(d ~ 10mm)
I Lamelar Pereti independenti: 6
Pereti cuplati spre 8mu = 250 mm
golurile de USl sau
ferestre: 4
Cu bulb 12 Dimensiunea b, 8max
sau h, - --
::;;400mm 350 mn.
>400mm 250mm
Cu talpa 12 300mm
.'_ c) Momentul de ·fisurare Mr al sectiunii perete1ui structure: trebuie sa fie 'inferior capacitatii la incovoiere (calculata functie de armatura concentrata la capetele sectiunii, armatura verticala de pe inima si talpile peretelui ).

Mr= N. rs + 0.5 Cpl We. R,

(IX. 19)

unde:

fs = distanta de la centrul de greutate al sectiunii pana la limita samburelui central situata pe aceeasi parte cu forta excentrica N;

W f = modulul de rezistenta la fisurare at sectiunii, calculat considerand zona intinsa integral plastificata;

Cpl = coeficient care tine seama de plastificarea partiala a zonei intinse a sectiunii; valorile se iau functie de. inaltimea sectiunii h; pentru valori intennediare se interpoleaza liniar.

TabelulIX 5

Inaltimea :s;; 100 200 500 ~ 1000
sectiunii h (mrn)
Cpl 1.00 0.85 0.70 0.67 • Armatura verticala Aa, efectiva la capetele sectiunii peretelui structural independent san a montantului rezulta din calibrarea acesteia functie de valoarea obtinuta lapunctul a) si din conditiile date de prevederile constructive: se alege valoarea maxima dintre acestea.

52

IX.4.3, Dimensionarea armaturilor verticale, longitudinale,pentru sectiuni nesimetrice

a) Calculul ariei de armatura necesara Aa. I la capatul intins al peretelui structural independent sau a1 montantului,

sens actiune seismica

capat2

capat 1

G

Fig.IX.12

sens actiune seismica

capat 2

Fog. IX.13

• metoda de calcul (aproximativa), bazata pe abace este valabila pentru situatia in care

efortul axial N se aplica la mijlocul sectiunii; aceasta corespunde sectiunilor simetrice;

• pentru sectiunile nesimetrice este necesar ca momentul incovoietor de calcul SFt fie corectat, prin redueerea efortului axial N (aplicat in centrul de greutate al seetiunii) in raport en punetul situat la mijlocul inaltirnii sectiunii;

• stabilirea eforturilor seetionale in sectiunea O~ pentru sensul stanga dreapta (-+ );

1. efortul axial No se stabileste conform punet IX.4.2.a) la fel ca pentru peretii cu

sectiuni simetrice; (ex. NO,1 = Ngrav. ± Nindirect) (IX.21)

2. efortul sectional Mo, corectat ,1 = Mo + NO,1 • eG (IX.22)

• stabilirea eforturilor sectionale in sectiunea 0, pentru sensul dreapta stanga( .,._);

3.- efortul sectional MO,COTectat' 2= Mo - NO,2 • eG (IX.23)

• celelalte conditii se stabilesc corespunzator sectiunii simetrice:

-pentru armatura Aa,l din capatul I: nl , m, ; abacele (At/Ai) , Rc si coeficientul de flambaj <p, corespunzatoare capatului 2 comprimat ; coeficientul mecanic de arm are (:(.1 ; armatura necesara tinand cont si de prevederile constructive;

-pentru annatura Aa;2 din capatul 2: n2 , m, ; abacele (At! A) , Rc si coeficientul de flambaj <p, corespunzatoare capatului 1 comprimat ; coeficienml mecanic de armare (:(.2; armatura necesara tinand cont si de prevederile constructive;

IX.5. Stabilirea momentelor incovoietoare capabile la baza montantik., si a momentelor de rasturnare capabile la baza peretelui structural corespur -atoare mecanismului de cedare al acestuia: bloc 4.

IX.5.L Pentru fiecareperete structural independent (fig.lX.15.a), si pentru fiecare montant al unui perete structural cuplat, eu sectiune simetrica, se calculeaza momente 11"incovoietoare capabile, corespunzatoare armar'k r dir :. .... ctiunea 0; ealculul se fa ' pentru cele doua sensuri ale actiunii seismice;

• pentru Aa,efectiv::::> aefectiv = AIl,efecuy . R, / b. hm <po Rc; (IX.24 )

• in abacele corespunzatoare capatului comprimat al sectiunii se intra cu n si (lefectiv si rezulta mefectiv ;

• momentul capabil este Mcap,o = mefecuv . b hm2 <po R, (IX.25 )

n

m

Ctefectiv

Fig. IX.14

• pentru sectiunile nesimetrice, conform calculului de mai sus rezulta Mcap,corectat, 0 ;

Mcap,o = Mcap,corectat. 0 ± No· eG (IX.26)

• Obs.: in cazul folosirii programelor de calcul , la calculul momentelor incovoietoare capabile se introduc si armaturile vertic ale de pe inima .si armaturile vertic ale concentrate in intersectii.

IX.5.2.Stabilirea momentului de rasturnare capabilla baza peretelui structural cuplat.

co Qs,o

Mcap,o

Ho
1
M cap,O
Nl 'V
b) ) LI Fog. IX.l5

N3

a)

Mo,cap = moment capabil de rasturnare in sectiunea 0;

Mo,cap = L M i, cap ,0 + L Ni,o t,

(IX. 27)

IX.6. Calculul coeficientului ro pentru amplificarea eforturilor sectionale in vederea realizarii mecanismului de disipare de energie MDE; bloc 5.

(0= Mo,cap / Mo,s = (2: Mi,cap ,0 + 2: Ni,o Li) / Mo ~ 4

(IX. 28)

unde:

M i ,cap ,0 = momentul capabil la baza montantului i;

Ni,o = efortul axial in montantul I, produs de fortele orizontale in situatia plastificarii riglelor la extremitati;

Mo,s = momentul de rasturnare la baza peretelui, eorespunzator incarcarilor seismice de calcul; vezi punctul VIIL8.

L, = distanta de la axa montantului i pana in punctulin raport cu care se calculeaza momentele

IX.7. Verificarea capacitatii de ductilitate sia pierderii stabilitatii montantilor in sectiunea potential plastica; bloc 6.

a) Grosimea necesara a peretelui structural si oportunitatea prevederii de bulbi san talpi la capetele libere se stabilesc pun and conditia:

~ = x I h s ~ lim ( IX.29 )

unde:

x = inaltimea zonei comprimate stabilita pe baza rezistentelor de oalcul ale betonului si armaturii la starea lumita de rezistenta in gruparea speciala;

I; lim = 0.10 ((0 + 2 ) - in cazul zonelor seismice de calcul A, B, C, D; (IX.30)

~ lim = 0.15 ((0+ 2 ) -in cazul zonelor seismice E si F; (IX.31)

In cazul incareconditia de mai sus nu este indeplinita, deci ~ = x I h ~ I; lim sunt necesare masuri speciale de confinare a zonei comprimate de beton.

Se va prevedea oarmatnra speciala de confinare a zonei comprimate, pe olungime de eel putin egala cuxl2.

Cantitatea de armatura de confinare Aao, in fiecare directie se calculeaza cu relatia:

Aao = 0.10 a, C R, (0.5 + x/h) / R, (IX.32)

unde:

a, = distanta interax pe verticala intre seturilede etrieri de confinare;

c = dimensiunea miezului de beton cuprins de etrierii de confinare masurata

perpendicular pe directia bratelor etrierilor.

In arrnatura At!) se poate considera si armatura orizontalaa inimii, daca aceasta este indoita dupa barele verticale si ancorata corespunzator.

In zonele in care proeentul de armare longitudinal depaseste valoarea 2/ R, (N/mm2) se vor lua masuri suplimentare de a evita flambajul barelor in zona plastica potentiala.

Armatura de confinare poate juca acest rol. In aeeste zone se recomanda ca legatura transversals prin etrieri si. agrafe a barelor vertic ale de diametru d>14rnm sase . faca la eel mult un pas de 6d.

b) In zona plastica potentiala a peretilor, in situatia cand inaltimea x' a zonei comprimate depaseste cea mai mica dintre valorile 5b (b-grosimea peretilor) si O.4heste necesara verifioarea pentru evitarea pierderii stabilitatii,

Aceste verificari sunt necesare si la extremitatile talpilor , daca inaltimea zonei comprimate X>2hp• in portiunile care depasesc dimensiunile -sn de fie-care parte a inimii.

In eazurile eurente se admite ea se evita pierdere., stabi, .. atii peretelui daca: in zonele mentionate este indeplinita eonditia:

b ~ He 115 sau hp ~ H 115 (IX.33)

He = inaltimea libera a nivelului;

In caz contrar extremitatile respective ale peretilor trebuie intarite cu bulbi.

Daca Ia capatul lamelar, peretele structural este legat printr-o rigla de cuplare de un alt perete, in locul valorii He. in relatiile de mai sus se va considera dimensiunea goluluiHg

I'

unde:

55

>

I, ~b .1

I h ~.4h

- .... I. ___".,~I

Fig. IX.16



IX.8. Stabilirea valorllor eforturilor sectionale de dimensionare: bloc 7.

in sectiunile de deasupra si de sub zona potential plastica a montantului sau a peretelui independent; M, Q;

in sectiunea potential plastica; Q



"

, ,

/

Infrastructura

M

a)

b)

1.3

Q

c)

d)

Fig. IX.17

e)

56

IX.8 .1.Relatii pentru stabilirea momentelor de dimensionare. a) in suprastructura:

M, = kM co M, i:5 m M, 0

, .

b) in infrastructura:

M=I,5roMs

(IX.34)

(IX. 35)

unde:

Ms,i = momentul incovoietor din incarcarile seismice de calcul; la baza are valoarea Ms•o m = conform punct IX.6;

kM = coeficient de corectiea eforturilor de incovoiere din pereti; kM =1.3, in toate sectiunile situate deasupra planseului care delimiteaza superior zona potential plastica; kM =1.0 in sectiunile situate sub nivelul acestui planseu; acest coeficient ia. in consider are diferentele dintre distribuirea reala si cea de calcul a momentelor incoveietoare, care pot proveni din abaterea distributiei pe verticala a fortelor orizontale fata de' cea admisa prin calcul (mai ales datorita efectelor modurilor superioare de vibratie in structura plastificata) si din redistributiile de forte irttre pereti.

Prin valorile momentelor de dimension are in peretii structurali stabilite cu relatia IX.34 se urmareste impunerea mecanismului de plastificare cu deformatiile plastice dezvoltate in riglele de cuplare si numai la baza peretilor, Avantajele dezvoltarii unui asemenea mecanism structural de disipare a energieisunt limitarea masurilor mai severe de armare asociate zonelor plastice potentiale numai intr-o zona restransa a peretelui si controlul sigur al starii de solicitare a peretelui la incidenta unor cutremure de pamant puternice.

I,

IX.8.2. Relatii pentru stabilirea fortelor taietoare de dimensionare.

(IX.36)

1.2:5 ko = 1+ 0.03 n s 1.5

(IX.37)

unde:

Qs = forta taietoare din incarcarile seismice de cal cul;

ko = coeficient de corectie a fortelor taietoare; acest coeficient tine cont de faptul ca fortele taietoare maxime, dezvoltate in timpul unui seism major sunt mult mai mario decat cele rezultate din calculul static elastic ;

n = numarul de niveluri al cladirii.

I

'fi

IX.9. Dimensionare.a si conformarea carcaselor de armaturi longitudinale de la capetele tuturor montantilor la solicitarea de compresiune excentrica, in sectiunile de deasupra zonei potential plastice (sectiuni care trebuie sa ramana in stadiul elastic de comportare.): (bloc 8):

• Dimensionarea armaturilor longitudinale la capetele sectiunilor peretiloi individuali pentru zona B, se realizeaza cu aceeasi metoda de calcul folosita pentru zona A (metoda de calcul automat sau metoda aproximativa manuala); vezi punctul IX.4.2.a;

• Carcasele de armatura vor fi conformate tinand cont de prevederile constructive prezentate la punctul IX.4.2.b;

• Eforturile de .flimensionare sunt conform:

1. momentele de dimensionareM, sunt stabilite conform punct IX.8.1.

• pentru zona B; QlJ::: b .h ( 0,7. R t + 0,25 (Jo ) unde:

(IX.40)

57

"',te conform punet IX.2.3.a si IX.2.3.b. -ibele sensuri de aetiune seismiea.

, si al montantilor peretilor structurali cuplati la ~"urilor; bloc 9.

_4etC;are se face in sectiuni inclinate si in sectiunile orizontale de 4€turoate.

~"'!10.1. Calculul in sectiuni inclinate.

a) Relatii de dimensionare pentru armatura orizontala Aao. la peretii structurali eu raportul Hfh ~l: H::: inaltimea in e1evatie a peretelui; h::: inaltimea sectiunii perete1ui:

Q=:;; Qb + 0.8 Aao n, (IX.38)

unde:

Q ::: forta taietoare de calcul (de dimension are; Ia nive.u' res; , _~v , calculata conform

punet IX.8.2;

Aao = suma sectiunilor armaturilor orizontale intersectate de 0 fisura la 4,)°, incluzand armaturile din centuri si armatura continua din zona aferenta de placa (ingloband trei grosimi de placa de fiecare parte a peretelui) a planseului, daca aceasta fisura traverseaza planseul;

-r-I---------~

planseu / /

I-----s<---I' I hm ~t-- ~~:::~:::=::':~::::::: l~

~-------------------~

/ ----------------------

hm

I

a)

Fig. IX.18

b)

Qb ::: forta taietoare preluata de beton , care se ia diferit pentru zona A si B:

• pentru zona A; Qb::: 0.3. b. h. (Jo:::; 0,6. b. h .R t (IX.39)

(Jo ::: (Ngrav. + Nind.) I Ab (IX.41)

Go ::: efort .mitar mediu de compresiune din sectiunea peretelui; cand Go este intindere, se ia eu semnul minus (in relatia pentru zona B) si zero (in relatia pentru zona A); in calculul lui 0'0 se considera toata sectiunea de calcul a peretelui independent sau a montantului (nu numai seetiunea inimii);

b) Prevederi constructive pentru armarea in camp a peretilor structurali.

Prin armare in camp se intelege armatura cuprinsa in zona dintre doua intersectii succesive de pereti, intre 0 intersectie si 0 zona de capat , faraintersectii intermediare ell alti pereti

Armarea in camp a peretilor structurali se realizeaza in funetie de tipul de armatura (de rezistenta sau armatura construetiva) .

• armatura de rezistenta - armatura rezultata din caleul se realizeaza din doua retele de bare independente (OB37, PC52, PC60); armaturile orizontale se pozitioneaza eatre fete1e peretelui; armatura de rezistenta este necesara:

-in zona A;

-in zona B atunei eand Q> Qb;

i





»

-----1

~5em ___j

• procente minime de armare pentro armatura de rezistenta;

TabelulIX.6

Procentul minim de armare pentru zona A
Zona seismica Barele orizontale Barele vertic ale
de caleul
OB37 PC52,PC60 OB 37 PC52,PC60
A,B,C,D,E 0.30% 0.25% 0.25% 0,20%
F 0.25% 0.20% 0.20% 0.15% Observatii:

-in afar a zonei A se vor adopta ca procente minime de armare valorile indicate in tabelul de mai sus pentru zona seismica F;

-armatura de rezistenta se realizeaza din doua plase dispuse cate una la fiecare fata a peretelui;

e

«

«

t

+

S;.35cm

~ +



sectiune orizontala prin perete

sectiune verticala __ . ., _ .prin perete

Fig. IX,19

-diametrul minim al barelor independente se va lua 6mm pentru armaturile orizontale si 8mm pentru cele verticale; distantele maxi me intre bare se VQr lua 35cm pe orizontala, si 25em pe verticala;

-innadirea barelor se realizeaza conform indicatiilor din tabelul IX.3.(prezentat la punctul IX.4.2.b).;

•. armaturile din STNB pot fi utilizate pentruannarea de rezistenta, pentru preluarea fortelor taietoare, numai in situatiile in care prin asigurarea superioara fata de aceasta . solicitare se asigura 0 comportare a sarmelor in domeniul elastic: procentele minime in aceste cazuri -sunt 0.20% pentru armaturi orizontale si 0.15% pentru cele verticale;

59

• armatura constructiva - se realizeaza din doua plase sudate (STNB) 4>5mm1200mm, dispuse eate una la fiecare fata a peretelui sau eu armaturi eehivalente din. alte oteluri; lungimile minime de innadire un ochi + 50mm si eel putin 40d in zona B a peretilor

• la peretii de la ealcane si de la rosturi si la eei care marginesc casa scarii, pe toata inaltimea acesteia, precum si la ultimul nivel in toate cazurile, se vor prevedea armaturi orizontale care corespund eel putin unor proeente de armare de 0.25% (pentru OB37) si 0.20% (pentru PC52 sau PC60).

• ancorarea annaturilor

1. arrnaturile orizontale din centuri si dinearnpul peretilor la interseetiile in forma de T

san L se aneoreaza respectand urmatoarele conditii:

-lnngime de 40d - pentru bare din PC52, PC60, OB37 eu carlige;

-lungimede 60d - pentru bare din OB37 fara earlige;

-barele vor avea cate 0 indoitura

Fig.IX.20

2::40d -PC52,PC60, OB37 -C'"J carlig- 2::60d - OB37 -fara car.ge

2. pentru barele vertic ale de bordare a golurilor care se ancoreaza intr-un perete de la nivelul inferior, lungimea de ancoraj se va stabili astfel ca sa se antreneze un numar corespunzator de bare vertic ale din armarea curenta a peretelui inferior, eu lungime minima de 2,00m

-,

- - -- -- - ---

d

... =-- -

Fig. IX.21

~40d

min 2000mm

,.

60

3. plasele care formeaza armarea continua a peretilor se vor lega cu agrafe care sa Ie asigure pozitia in timpul turnarii:

-4 agrafe 1m2 in cazul barelor eu d ~ 8 mm;

-6 agrafe 1m2 in cazul barelor cu d > 8 mm.

c) Prevederi constructivepentru dispunerea etrierilor in earcasele de lacapetele si de la intersectiile montantilor.

• diametrul minim al etrierilor: 4> 6mm si d/4 (d = diametrul minim al barelor vertic ale al e armaturii AJ;

• distantele maxime admise intre etrieri si agrafe vor fi: - in zona A:

1). 150 mm in zona seismica de calculF

2).125 mm, dar nu mai mult de 10 d, pentru zonele seismice de caIeul A-E; -in zona B:

1) 200 mm, dar nu mai mult de 15 d.

• etrierii earcasei se vor realiza astfel incat aria lor sa prezinte eel putin . aceeasi capacitate de rezistenta cu armatura orizontala din campurile adiaeente, in simaria cand aceastaarmatura se intrerupe in dreptul earcasei, fiind innadita corespunzator eu etrierii carcasei.

1 1

.1 _

1

'1---

A ... ·

------------------------- -1-

------ .... ---------------::,.7"-:::.. -:-

......... --1 ~~ ...,.+--t

-t---

1

-- .---

carcasade capat

armatura orizontala ~

6----.1 in camp - c ..............

----- h careasa de capat

Fig. IX.22

IX.I0.2. Caleulul in sectiunile orizontale de lanivelurile rosturilor de turnare

• Dimensionarea annaturilor vertic ale de coneetare in rosturile orizontale de turnare din peretii structurali de beton annat rnonolit se determina conform prevederilor din STAS 10107/0-90; aceste prevederi se aplica in situatiile cand este necesara impiedicarea lunecarii relative in planul fetei de contact intre doua betoane turnate in etape diferite;

• Ca armaturi active de conectare se considera armaturile vertic ale din inima peretilor si armaturile situate in talpa (bulbul) intinsa;

61

, ,

• In cazul peretilor cuplati annaturile de conectare rezulta din conditia eliminarii Iunecarii ansamblului peretilor pe intreg rostul, avand lungimea egala cu suma Iungimilor peretilor cuplati.;

• Capacitatea de rezistenta la lunecarese considera asigurata de un mecanism echivalent de frecare; daca normalpe planul de lunecare actioneaza si un efort axial de compresiune , forta de frecare pe care 0 genereaza se adauga la cea echivalenta actiunii conectorilor;

• Forta total a de lunecare Lcap , care poate fi preluata in lungul planului potential de lunecare se determina ell relatia:

Lcap = Jlf (Aae Rat + N ) (relatia generala) (IX.42)

unde:

Aae = suma ariilor sectiunilor conectorilor dispusi perpendicular pe planul de lunecare;

N =efortul axial sectional de compresiune; in aceasta sitatie Leap se afecteaza en

coeficientul 0.6, (pentru zone seismite A .... E)

Leap = Jli ( Aae Rat + N .0,6) (IV <")

Daca efortul axial este intindere , N se introduce cu semnr 1 negativ si nu se afecteaza cu Jli

Leap = Aae Rat- N (IX.44)

Jlr = coeficientul echivalent de freeare; J.tf = 0.7 pentru beton turnat pe beton-intarit, curatat de laptele de ciment, {am masuri speciale de creare a unor asperitati;

• Dimensionarea conectorilor se face eu relatia: o, ~Lcap

(IX,45 )

unde:

Qc = este forta taietoare de calcul in sectiunea considerata a elementului

• procenteleminirne de armare si masurile constructive sunt prezentate la punctul IX.10.1

__ ~.:. -...m."

., .

. ----~-. -----.'.---------~

;'. ~; ..... I'~' - ••

r ~f.

E:

7/-' J .

, I,

. , In -.:t rl) t\"j ~

.. ,--,.. <;;::)~;:. c::) ti c:,' c:) c'

.,

, .

. ' .. \0 . l.~ 0- c:'

:.

c

63

1-----.1

~,

.~.~ I

'-51 I ~ :

CO;

~
--
~
0 - ~r-
'" -- r-. lr1
G- 05'0 V r-, c::,-
II
c:i..- --- --. c- <,
57'0~ - -- -'1--i- k
r-,

07'0 . <, '"
co r-.,
C> f- -- -. - s:::::::f-
",- 5['0~ - '-'t
I ,~- <, ~ <- c:,-
') _ . _. - - .-
..;j.,t ....--,...--
0['0 _-=.1 I---- _ ~
.c:::
5,'0 7' -- --
:..+. ",'
~,) - - -- - -1--- --c '-r"-;:;
0,'0 .c: ' I , ~
.~~t:;_.=-t-.~ _
5t'O -" ! ,
,
~~:I-
Ot'O I I "
5do V - t+t -j-~ '"
-+~~~ ! ti
ZO'O 1""1......., 1 I
r--.;: t:--..: r-, }._
, £, Pn ~ i'----.!" ,
. ....; ::>~ 0._
~ ....
l F0 [ (;;)-
f----.
t::: i'0
'0 V'\ --.:t ") f\"j .... 1 :.

"

._ --,.

', ......

".

, .

. " ... ~~.

~

.:::~. ~:~J~:ZE.~~; ~~~\2.::: :~1«B~:i~";fii~~;:: ~'::·;~·;i~ji·.',i~;:.:·:_;"::. (. ·~.1~:L::~~:,:_~~'~'/c,r:. _,~,·:c,:.0 .. ,. ~_;_:_~ -'" -_'__;';_____;":";"';'.::;':':::::;''':;';;;''-;':_- -:;;;-...2:".::.=:;' ~. ;,... . ...... ..... ...~ 'iii.J";;':'ii;~iIII··~.j.,~:.:·~~

:'t:,~_/y'

....... ...._

64

~ f:
"t. 05'0 .> <,
0 /"' -...... I'-.
II 5;'0 <,
c:i..- -, "- LJ'l
07'0 -....__: '" ~
0 r- --
C'..i '-.", .
,_ <,
0- 5['0 'r-... I'-,
II
~I~ 0['0 v r-- r- <, '-.",1
.'.:::: r-, ~
5Z'0 r--.. -, ~
H_- <, .,
§ OZ'O r- h <, r-, -,
! T <, "'-,. -,
St'O ~ "- I'.. ,
O{O r------ \'... ~
r-. r---. <, -, c:;:.
50'0 I--- <, '<, -,
I'-. -s
ZO'O I--. ........._ -, <, ,
.......:::---... b.. "'" -, ' ..
I- -.- ~ ~~ f\. <,
i tt)~ "- 1"- [0
[. 0~ I, I'\.
- -f-.J__j - I , _ _f ~ <, ~ ". "-
I [I '\ \.,
- --I ·tt--
- ----t-l- .' ~ -, -
-, _\ __ \ I I ~ c:;:,-
..
c: '\1
r- _ '-b_ u,_ ~. r+_-t ~ ,. . .. ;"

~ e:
~ 05~0 r- t-- h.. I
o· '-
II
V r-- 1"-- f-..... r-,
ci..- Ln
57'0 ,/ <, i'l::i
"/ .
'C 07'0 K r-, '.
-
o· 5(0 ,.L" -1- -...... ........ ~ "
- -. -
II 0['0 <,
~I~- ~ .......... "'~
r-. - ~ r-, <:::;;,'
5tO~ =- 1-- - =-
~--..... <, I"-
@OZ'O .... b "-"'-' --~ ~f-
"
5(0 --, - ... ~ -,
1--. :' I~ .::~-- ~
0f_J1:;_ ~
::-:-: .~ - j;t
50'0 --
t-- t:--- !'- :""'K rs
f---1.- - i""----
ZO'O ~
I --.. ~ r-, <, ---r- '\ r-'Kj'-
'"
'0:J ~- '\ " ro-
£, ')/7: --0 -, '\"
- -- -. -~ - .- - ..- .':::"l ~ ~ ~ ~~ -
'\
I'\' '" -
i .~ r:::;,-
c; '\ : 1

~.

.,
~ .:.'~ ...
R:: EO • ~ • .if'

u
c::i..-
C
-.t

II
-tl.;z

@
~ '"
u
ro Q OJ
.D .D
-< -< "'~.""'~;-::-.~-':--

': , ~ .;

....

,-,,'..,.

-

.,

'.~

" .. ":.

~ ..

.', ~ I

.i~+{:·1 ~ :' .

',';

- .. :

.E

'\',

. - ~ .

" . - '.. ,'~;

~ .. .' .

""IY.·~.",. ,,;, ... .i'

65

0 e;
.~
0' ',.,
II
<::l-
eo
c ~~O c.
'0 ""'" _. _ . . - - ~
0- ~7 ~O <, r-,
" ;..~ r---. ........_ r-, c·
~~ af.8 0[' f..:. -,. <, "" I
<, -. 'll.
f-t-I--r--., r-, <, ."" "- " 10
@ ~l''' 5t'Of-t-. . b r-, -, -, " ~.
17\ r-. ........ I'-- -, " [';
. lo'a"" ~ ::--.. <, r-, t-, -, -, '4" .
"" ~ K.. ~ t-, -, -, . "", "<=:,-
- - .. L'~ ~ 1"\ t-, -, " -, I'r")
f-- ~ 17,['\1:, '" -, <, 0
i-~~ ~
::-t I ,-I~'~~<>
··t-·TT+- - -~~.
I . -+-1.: . .. - ._+- ~-t.
~. _._- -i t _···-t-P ~
":. C'.t. ...... _ 6. C\ ~ ~ '-0,' L~. r .. "'-t...... ; "',':'

' ..

66

n

p. =0,2% >

, I

'"-'''.

1 .r '/:

m

Of) 0.1 02 03 0,4 0,5 06 OJ 0 B G 9 Abaca 3

..

n @ 1* = 0,70 I p; ;:0.2%
"-Ill')
, c>_q,_
,4 c>c
n
,3 Cl.r)
~{;~
.2 I "'!'''t l.r)
,1 c::.c::.~, ...
(). -I I~~'c
:~ WJ II . 1/1 (_~~
',: JlI rl II I!I Ie"
,v V'J 'IV )11 II
.7
r 11~ J J 1/ V 'J J
'~ l~ rAY' / / 'J 1/11
',..I . 1,,(, [,? VV / / 1/ V 17
,4 l/.:I V vv / A/ V
,~ 1.0 Vi V VV / r/ !/
r< 1,0 V. I/'V v '/ 1/
.1 18 V V '/ m
OJ) C.1 G,f C 3 C 4 . C 5 C 6 ' 0,7 08 1 1 1 1 1 o o o o o o o o o

, ,

Abaca 4

_.

,I I

-,-in primul camp:

(X.l)

67

X.CALCULUL PLANSEELOR

X.1 .. Relatll de calcul pentru ealculut slmpllflcat In domenlul pla$tlc (conform STASi0101/2-92)

X.i.i. Placl armate pe 0 dlrectle

Utilizand metoda echilibrului llrnita, se obtin urmatoarele vaJori ale momentelor incovoietoare pe reazemesi in campuri :

• In cazut placilor continue cu trei sau mal multe deschideri egale (sau cu diferente pana la 10%) supuse la incarcari permanents sl tempo rare uniform distribuite :

Figura X.1.

- pe primul reazem intermediar :

Ms= (g+p) 12/14

(x'2)

- in celelatte carnpun sl reazeme intermediare :

M2 = M3 = Me = ... =(g+p) 12/16 (X.3)

in care:

g;;;:: incarcarea permanenta de calcul, pe unitatea de latime de piaca p = incarcarea temporara de calcul, pe unitatea de Ianme de placa (Observ. g+p poate diferi de ta 0 deschidere 18 alta)

,

• In cazut placilor co.ntinui cu trei sau mal multe deschideri inegale ,eu diferente intra e'e de 10 ... 40%, supuse la incarcan distribuite, la care incarcanle temporare reprezinta maximum 1/3 din lncarcarea tatala, momentele IncovOietoare sedetermina astfel:

68

- momentele pe reazeme se calculeaza cu una din relatiile de mal sus, luand pentru "I" valoarea cea mai mare din cele doua deschideri adiacente reazemului respectiv;

- momentele in campuri se calculeaza din conditia ca suma momentului din camp si semisuma momentetor de pe reazeme sa fie egala cu valoarea momentului grinzii simplu rezemate:

M=tgfp) ,z 18 (X.4)

totocatarespeotanou-se si conditia ca momentul in camp sa nu fie mai mic decat momentul calculat in ipoteza unei incastrari perfecte:-

M=(g+p) IZ 124 (X.5)
q=g+p
G (j @ @ (3)'
LS hj a t2) is! t:Jj zs: {A} h
11 12 13 14 MB

Mo

Figura K2.

M3 = Me = Mo = q3 tl/16

M1 = q1 112 111 Me = Q1.l/14

M .. = q4 III 8 - I Mo I 2 I

(X.6.) (X.7) (X.S)

Daca deschiderile sunt inegale (fig .X.2), calculul in domeniul postetastic se poate conduce si asttel:

69

se pomeste de la una din deschideri, de regula cea mai mica sl se stabllesc pentru ea momentele in camp si pe reazerne. luandu-se egale intre ale ± (g+p) 12 116 sau intr-unaJt raport astfel casa fie respectata egalitatea

I Mcamp I + I Mreiz8m I = (g+p) 12/8

(X.9)

- in continuare se trece la deschiderile vecine, introducand ca marimi cunoscute momentefe pe reazeme calculate anterior, etc.

X.1.2. Placi armate pe doua directii X.1.2.1. Placf rezemate pe tot conturul

Ecuatia de echilibru limita al piacii, in stadiul de form are a mecarlismului de cedare (stabillia pe baza principiului lucrului mecaniC virtual):

~.

1/12 (g+p) (3 Imn -Imin) Imln2 = 2 (M1 + M2) + M1' + NIh" + M2' + M2~' in care:

(X.10)

- ~a)( = latura'mare a placii

- ~in = lalura mica a placii

- M1 si Ml = mornenteie capabile in camp, pe cele doua directii, determinate ;:>e toata latimea r1acii

- Mi'; Mt; M2'; M2H = momentele capabile pe reazeme, determinate pe toata lungimea acestora

I • ~ .' ~ ..

,

.......................

M1'

M2"

"

.'

~Ml

_,.-_ Linii de rupere la partea superioara a placii

'.

f" .. ,

,;----- linii de ruoere la partea inferioara a placii

"

. '

.......... -.--.:,

-r--

=-------'. -'-

Figura X.3

Fig. X.4

70

ValorUe raportului M1 I M2 se iau in limitele cup rinse in tabelul .X.1 in functie de raportul A.:: 12/11 indiferent de schemele posibile de rezemare prezentate in figura X.4 . La placile rnonolite, rapoartele M11 M1' 51 M21 M2' sa iau aproximativ egale cu :

• 0,50 -Ia placile lzolatesl la placile continue au deschideri adiacente reazemelor egale;

• 0,80 - ta placile continue cu descnideri adiacente reazemelor inegale, la care aceste deschideri difera intre ele cu 30%.

La placile continue cu deschideri adiacente diferind intra ele cu rnai putin de 30% sa interpoleaza !iniar.

La placile din elemente prefabricate monolitizate pe reazeme , rapoartele M11 Mi' 81 M:z1 M2' sa recomanda sa fie intre 1,0 si 2,Q luandu-se vaton spre limita inferioara cand g/p $; 1 .

Tabel X.1

0,50 0,12 ... 0,20

0,60 0,20:: O,35'-~

0,10 0.35 0,50

0,80 0,50 0,70

. 0,90 0,70 ... 0,90

---------~~-------4------~-~~-~----~

1,00 0,90 ... 1,10

1,10 1,10 .•. 1,30

~---'-.....,----=------------l,.-------.,,----=-'--

1.20 1,30 ... 1,70

1,30

1,10 ... 2,20

1.40

2,00 ... 2,80

1,50 1.60

2,50 ... 3,70

2,80 ... 4,10

3,30 ... 5,00

1,10

-~-.--.-~-=---.-~---+-----------.---~

1,80

4,00 ... 6,00

1,90

4,50 ... 7,00

-----~--t-----___=__=:_=____::__=_=_""---____1

, 5,00 .,. 8,00

2,00

It 1.2.2. Placi rezemate pe trel laturi

Ecuatia de echi1ibru limita a placii :

• pentru 0,30 ::;;.12/11 ~ 0,50 (ftgura )

.116 (g+p) (3 11 ~ 212) 122:: 2 Mi + 2(12/11) M2 + (M,' + Min) + M2' (X.5)

• pentru 0,50 < 1;111 ~2

(X.6)

71

Valonle rapoartelor M2 I M1, M1 I M1' 51 M2 1M2' se iau intre limitele cup rinse in tabelul ..... , in functie de raportul 12/11 si de schemele din figura .....

, ~ •••••••••••• ~ • ~ J

...

a

c



I

b

d

Figura X.5

Tabel X 2

Schemefe de rez~~e dn fipa .. _
).. =1 z.111 M1/Mz M1 I M, si M2 { M2'
asic bsid csid bsid
0,30 1,40 ••• 2,00 0,00 a.' 0,20 0,25 ••• 0,40 0,00 ... 0,20
0,40 1,00 .•• 1,50 000 ••. 0,25 0,30 ••. 0,45 0,00 .a. 020
f---. 0,50 0,15 ..• 1,10 0,25 ... 0,45 0,35 ... 050 0,05 •.• 0,25
0,60 0,60 ••• 1.00 0,35 ••• 0,65 0,40 a.a 0,55 0,10 ... 025
OlD 0,45 ... 0,80 0,35 ... 0,65 0,45 ... 0,60 0,15 ... 0.30
0,80 0,40 ••• 0,70 0,35 ..• 0,65 0,50 ... 0,65 0,20 a •• 0 35
0,90 0,35 ... 0,65 0,35 ... 0,65 0.50 ... 0,65 025 ... 0,45
1,00 0,30 aa. 0,60 0,30 .•• 0,65 0,50 .•• 0,65 0,25 .••• 0,45
1,20 0,20 ... 0,55 0,25 ... 0,60 0,50 ... 0,65 0,25 ... 0,45
1,50 0,15 a •• 0,50 0,15 ... 0,50 0,55 .a. 0,70 0,20 ... 045
2,00 0.10 ... 0,45 0,10 ... 0,40 0,55 ... 0,70 0,20 ... 0,35 Observatli : La placife armate pe doua directii, pe langa conditia de echilibru trebuie sa fie respectata Sf cerinta ca in lungulliniilor de articulatie ptastice, sub incarcarea de exploatare, deschiderile fisurilor sa se inscrie in limitele admisibile. Aceasta, se realizeaza daca se respecta limitele indicate in ceea ce priveste rapoartele intre cele 6

momente lneovoietoare necunoscute. .

12

X.2,CALCULUL PLACllOR DREPTUNGHIULARE CU lATURA LIBERA (dupa J. Hahn "Durchlauftrager, Rehmen, Platten und Balken auf elastischer Bettung" -Werner Verlog- Dusseldorf 1971)

.'.,._'~' L. L"~'~~''''''._'''~.' ••

'r------ ...

q Sarcina uniform cfistribuita q (daN/m2)

SCHEMA DE INCARCARE

• ••• L ••••• 0, • L L ~ •• ~ •• ~ _ ••••••• ~

•• ~ ••• ~.'" ~_~. L r" •••••••••• ~ l"'l

, ,

'U

Jl Moment incovoietor

de-a lungullaturii libere ll(daNm/m)

qx Sa rcina concentrata de-a lungullaturit libere qx(daN/m)

Figura X.6

X.2.1. PLACI CU TREI LATURI SIMPLU REZEMATE

• ~ •• ~ •. , ~ •• 'r •••• '0 •••••••••• _ •••••••

*m

'----- ... _ .........



Figura X.7

Cazul de Incarcare V

S=ql( hr ·MI=Slmj

fr=S 'J'?/mr E d3

(x.g)

Cazul de Incarcare ®

P=q II( Iy (K 7) Momenteincovoietoare in m si r : Mj==P/mi

Cazul de in"carcare ©

M,=jJlmi

fr=J1 I.//ror E d3

(X.10)

I:

73 J

Tabelul X.3

e .. A- 1,io 1,4 1,3 1.2 1,1 1,0 D.II 0,11 0.1 0.1 ... D,4 0,.3 0,2 ! 0.126-
d&
In .... I.,A. i
.....
Il\r 12.1 11.' 11.3 10.7 10.2 8;.8 t.4 9.1 !j.1 SOZ 1.8 11.0 1:U 1i. ~.~~
" _m... 1'-3 1U 14.i 14.1 13..8 13.1 13.1 1a.1I 14.2 ' ... 2 11.0 20.2 28.3 31:6 ~
.J!I.o_ 12.4 ~ 14.2 60.' 46.$ 41.1 31.1 33.2 2S.1 21.4 26., 2U 'no7 lIU ' so,,,-
IItr '"'0 8.1 lUi 8.06 1.8 7." 1.46 1.3P 7.30 7.40 1.86 11.26 lUll! 11.$ :__~
A\r 4.1 4.1 4.1 ".1 4.1 4.1 4.1 ~.2 4.:1 4.6 4.8 •• S U Il.1 .....
II _ ..... 18.1 11~1 14.3 13.1 11.11 1 •.• 18.2 11.11 U U 1..1 10.8 13.1 1i.1 ;tV!
.... .. 2 3It.O .... a2 21.8 21.2 21.2 as 32.8 31M 62.6 91.0 200 6GO !i:.[J'
IIlr UO 3.1 3..1 :1.1 3.1 3.1 3.06 3.06 3..1 3.36 . lI..7 4.0, 6.76 1.0 13 ..
..... 2.16 U4 2.113 2.112 " ,2.11 2.18 2.116 lUIO loU ~- 12.68 2.36 2.2 2.118 2.0
C ...... ' -18.2 -18.4 -111:.8 ·20.' -r.t.2 .fl.0 -It.' . 106 -.t:-f'" ,! '12.' ].'! U 4.S 4.2 4.0 I
.1Ilwa 12.:1 22..4 1U 12..8 U 1.11 6.1 U 3.41~_+· :2..2 :2..1 1.0 2.0 J
IItr 2.0 U 2.0 2.0 2.11 20. 1." i.e I ,,8i;'1 1.711 1:"H' 1.&3 1.604 1.4i 1.38 I X.2.2. PLACI CU a lATURA lONGITUDINALA INCASTRATA

e

Cazul de incarcare ® P=q Ix Iy

Momente incovoietoare in m si r : Mj=P/mj

1)1 (X .. ll)

(+}M,m'

._------~*------~.,

Mxr

Fig.X.8 Cazuldeincarcare ~

S=qx I.

MI=S/mj

(X.12)

Tabelul X.4

Cox A.'" 1,' 1,4 1,3 1,2 1,1 1,0 o,s 0,11 0,1- 0,1 0,6 0,4 0,3 0,2i
do
1"".- 1)1.
Q ....
m". 1,a1. 12.6 11.1 11.1 11.1> 1U 11.1'. '12..D 1ao 16.2 11.4 2U au 10i
it . II!.. 19.1 1&1 1&1 111.3 18.11 1!l.7 21.0 23.: 21.0 :M.I 48.0 liU 11< m
iIt-",,- 1M 11 70 let 68 6i 62 M i1 ;a 12 86 101 124
-.IiI" 12.1 1'.~ 111.6 IMI '.1 11.6 1.S 7.4 7.1 !I.a ,S.1l 1.1 8.1 IU
I' '.29 0.22 1i.26 0.28 O.M O.:M 0.31 U,II 0.43 Ui UII 0.63 0.61 0.110
R n-. 4.3 4.3 4.3 4.3 U U 4.9 U 6.1 .. 4 8.D 11.$ no 3U
.1!It.. 3U 2U 21.3 18.6 12.1 1M U 1.0 ~.S 6:1 ".6 :4.2 4.:1 ".4 74

X.2.3. PLACI CU DOUA LATURI TRANSVERSALE INCASTRATE

""m

Cazul de incarcare ®

P=q 1)( Iy (X.13)

Momente incovoietoare in m si r : M=P/mi

em

Iy

,..

Fig.X.9

Cazulde Incarcare ~

Cazul de Incarcare V

S=qx Ix Mi=S/mi

(X.12)

(X.13)

Tabelul X.5

c.2' ).= z.e 1.1 1.41 1.4 1.1 1.0 11.0 o.~ 11.6 0-.4 CI.2i
do
irnI ..... IjI.
. "'"
m". 48.1 43.3 38.4 tiI.4 28.3 21.6 18.1 1 ... 14.8 U.8 15.11
A m"" 4U 44.1 4'.2 _.4 3U ~.o 2'-4 22.1 ~ 23.3 211.11
-~- ~- 141 127 100 ti- n 62 44 38 :It 31
-~- ~4-- 1-21.1 1U 15.' 14.3 11.S U 1.1 U 6.2 4.6
24.2 tu 1f1.1 11..4 16.1 13.8 12.1 10-1 10.1 11.7 11.8
D I!'-- T.' 1.~_ . 1.0 1.0 T.O 1.1 T.1 7.1 1.2 1.1 8.,
.!nor U U :U U 3.6 U U U 3,' 3.1 .... 2
~ U 3.1 w· 3..0 3.0 3.e 3.0 3.0 3.11 Ufo 2." ZAi
c • m,,- 1.6 1-' 1.' 1.' 1:' 1.6 1.6 1..46 1.46 1.36 1.26 75

X.2.4. PLACI CU 0 LATURA TRANSVERSALA INCASTRATA

Cazul de Incarcare ®

P=q 1)( Iy (X.16).

Momente incovoietoare in m si r: Mj=P/m,

Fig,X.10

. 1; m

y

I 1)(

Cazuldelncarcare ~

Cazul de incarcare ©

S=q. 'x MI=S/ml

(X.1S)

(X .. 17)

labelul X.6

Ca.:!: 1= U 1.8 U 1.4 1.2 1.0 0.8 U U 0.4 0,26
~
Jnc.,. 1.)1.
i!owa
_Ill.r 21.8 as n.z 2Q.4 17.1 1U 1203 11.( 11.4 11,1 1U
A M"" 30.1 21.6 24.' 2206 20.6 18.8 n.1i 17.1 1.8.~ 20.1 3'1.:1
In, 117 10f !II 11 68 4. 36 2tI 2! ~ 36
-nt., 14.' 13.3 n.o 1U 11.2 1.8 .] 11.8 '.0 U ~~
-1IIo.n 11.8 1U '''' 1U 11.2 10.1 e.2 lUI ~~ &.8 lU
II m.- u 6.2 U &.3 U U '.7 U '-3 1.1 U
m. 11.' 11.' 11.1 11.t 11.1 18.4 11.1 14.8 14.1 1lU 111.1
-m... :1.0 u 1.0 2. • :u 2..8 2.8 U U 3.1 I.fi
• _m,." &1 " 21. 1t.' 12.1 t.1 I.e 1.7 8..2 t.1 10.D
m.- 3.0 !.II U U ~.II 3.1 3.1 U 2." 2.4 2.2
1ft" it .. , 32.' 26.1 18.1 12.4 e. • 7.1 s .• U Ii.S
,~_:~ 1.1 1.1 1.1 1:7 1.1 1.1 1.1 1.1 1.~ 1.46 ',,~
_.C .m... -» -1i -il ·iI 1;.1 1U 7.2 1i.3 ".1 4.Q ~.1 ,

76

X.2.S. PLACI CU DOUA LATURI INCASTRATE

em

"'"m

Cazul delnCarCare-@

P=q Ix 1)1 (X.19)

Momente incovoietoare in m si r: Mj=P/mi

.

..

Fig.X.11

I){

Cazul de In.carcare ~ S=qx Ix

MI=S/ml

(X.20)

Tabelul X.7.

Cso;: ·1'" 2 •• ';8 1.5 1.4 1.2 1,.0 0.11 !l.S lUi 0.4 U.
do
ina ..... l"n.
!:ian!-
:111.1 ~U 18.S 111.4 16.1 1;,0 ,.., 2 .. 2 "'.0
A 33.2 3'lU 24.8 2""JI 2U 33.3 41.4 66:6., 112
1:01 15 1116 !Q 61 11 811 103 no
14:J 1:t3 1.1 1.11 11.1 ItO U U C.1
11.' 11;3 1U 12.1 1:MI 1U ".1 11.4 21.1
26.;3 2U 16.4 12.8 10.3 8A 8.G 1.1 t,;
II U f;.ll Ii.S 11.7 U 111.4 21.1
28.1 2'1.' 11.1 U.8 2U· 211 6&2
34.8 1;0.4 2'11.2 1i .• 1ii.1I 13.1i "'11'.4.
2:'. 2.4 2.3 2.2 U 2.8 3.. 77'

X.2.6. PLACI CU TREI LA TURI INCASTRATE

*m

Cazul de Incarcare@

P;;q Ix Iy (X.21)

Momente incovoietoare in m si r : Mi=Plml

Iy

Ix

Fig.X.12

Tabelul X.B.

l.= 1.6 1.4 1.3 ·~u 1.1 1.0 U OJl l 0.1 O.S I 0.& C.4 o.l 0.26

1-.11.

78

X.3.CALCULUL SAGETII LA PLACI (conform STAS 1010712-92 si STAS 1010710-90)

k = "'. • [(q • I')/(E. hJ)11

(X.22)

In relatiile de ealcul al sagetilor, h reprezinta inaltirnea placii, iar E reprezinta modulul de elasticitate, care se ia en valoare corectata Eb' precizata in STAS 10107/0- 90 relatiile (X.23) si (X.24);

Eb'=[0.80/(l+O.S • v. $)] • Eb pentru beton en agregate obisnuite; (X.23) Eb·""[O.90/(l-t-O.75. v e q,)] • Eb pen1ru beton en agregate usoare ; (X.24)

Nota: - In relatia de calcul a sagetii, din STAS 10107/2-92, la determinarea modulului de rigiditate nu s-a luat in considerate aportul annaturi1or;

- Placa are latimea de b= 1 m ~

- E, are valorile din STAS 10107/0-90, eonfunn tabel X.9

TabelulX.9
Clesa Be7,5 Be 10 Be 15 Be 20 Be 25 Be 30 Be35 &40 Be 50 &60
I de
G~:~ ;--'4000
21000 24000 27000 30000 32500 34500 36000 380UO 40000
N/mm- • Pentru calculul :agetilor in stadiul II (exploatare) valorile obtinute pen:tru stadiul I se multiplica eu raportul [tEb• Ib) I (Eh' • Ihi)}

• Pentru placile simplu rezemate si in mod general pentru portiunile de element cu moment incovoietor de aeelasi Beron, (E 1) se poate considera constant. La elementele continue, la care valori1e (EI) calculate pentru zonele de moment pozitiv si negativ nudifera intre ele eu mai mult de 50%, se adrnitesa se ia in ca1cul pentru (E 1) 0 valoare uniea, egala ell semisuma valorilor respective ..

in care : b. h3

Ib = (X. 25)

12

Eb' = valoarea eorectata a modulului de elasticitate al betonului; Ib\ == se calculeaza ell relatia (X.26) din STAS 10 107/0-90;

(X. 26 )

x:.

uncle Ibc = fo by • i . dy = momentul de inertie al zonei comprimate de beton in raport cu axa neuba

19

Fig. X.J3

Incalcul se considers 0 sectiune echivalenta (ideala) de beton, in carecantitatile de annatura Aa, Aa' intervin multiplicate eu coeficientul de echiv-Ienta 11.: = { Ea!Eb']

Pozitia axei neutre se determina cu relatia eX.7.'"I) Jin S' lAS 10107/0-92 :

She + (fie -1) • Aa' • (x-a') = He. Aa. (ho-X)

(X.27)

m care

Sbc= io by • y • dy (X.28)

Soc =rmomentul static al zonei comprirnate de beton in raport eu axa neutra; In relatiile (X.23) si (X.24)

v = raportul dintre momentul incovoietor din incarearile de exploatare de lunga durata si eel din incarcarile de exploataretotale;

. tV = k1 • k2 • k3 • -Po = caraeteristica deformatiei in timp a betonulni

(conform STAS 10107/0-90);

4>0 = valoarea de baza a caracteristicii deformatiei in tirnp a betonului; pentm betoane eu agregate naturale (de balastiera sau din piatra sparta) eu intarirea nonnala san accelerata prin aburire, marimea $0 se poate 100 cu valorile din tabelul X.IO:

.
I Clasa Sew Be 15 Be 20 Be 25 &30 Bc35 &40 Be SO Be 60
~d'
b~:n
3.70 3.30 3.00 2.80 2.7Q 2.65 2.60 2.50 2.45 Tabe13~ X 10

Etapa de ioJicitare

gradului de maturizare al
tabe134 X.II.
kl l
I
l.00 i
III I
• 0.70 I
• 0.60 t ~
• 0.55 I
• 0.50 __j k 1 = coeficient care exprima influenta betonului si se poate Iua eu valorile din tabelul X.l1

Inc8tcari1e permaaeete aplicate la t zile de Ia tnmsrea betonului : t=

• 28 zile

• 60 me

• 90 me

• 120zile

• > 180 rile

80

k2 -""" coefieient care exprima gradul de solieitare at betonului si se - poate Ina cu valorile din tabelul X.12;

k3 = coeficient careexprima influenta umiditatii relative a mediuluisi se poate lua cu valorile din tabelul X. 13;

Tabelul X. 12

Tabelul X,13

! (Jb!Rt.c k2
! sO.50 LO
I >0.50 2.0 O'b.l.I4:c 40% 1.3

Umiditid:euelativa k3

60% 1.0

:------1

100% 0.50

O"b= efortul unitar maxim de cornpresiune, in sectiunea considerate Rbc =rezistenta la transfer a betonnlui

Conditii de admisibilitate privind saf!eftta hl plad

TabelX.14

r- Tipul de element Parten din sageata care se ia Relatia de C araeteristici de utilizare a Dif~enta de

i in cOIliider:atie 111. verificare verifi.care element:ului rrtructural iageuta

[ M

~-~-----~--~---~--------~~~~~~----------~---~--~~~

( Sageata de lunga durata ii'll fiiqE}-f~i.qlE) PllDlIlee care IOUIdin iml IruDt

!- din incarcarea totala de sM."...... at.uate uner elenIf:Qte

expioatare (qE)minm: 81l8eata I nestructurale care pot fi

deilcu_rta dl1rata :t;,d din deteriorate de deformatiile .

;u.carcarea de exptoatare care marl ale IlWleelor

actioneam wamie de Plam;ee care nu ruM ian

ale exeeutarea e1emeotelor -I DO mht atasate unor

nemucturale ( q] ~') elelileote nm:m cturale -care

pot fi deteriorate din defOl'llll!l:iile mati ale lanseelor

Elemeot.e componente planseelor

!

! I

I I

S~eata. de Jiirurtu. dUrlltll i;.d f,d(qE~tiqlE) din IDcarcorea utila prodnsa :..::: M.:uln

de aglomeratia de oemeni

Observatie : inearcarile notate cu indicele E reprezinta valorile de exploatare ale incarearilor (pentru incarearile permanente se ian valorile normate, iar pentruincarcarile variabile - se iau valorile normate ell eoefieienti subnnitari n d din STAS 1010 1 IOA- 77

M:odm= L/400

tJi....-En= Lf250

~Wn= L!350

81

X.4. CALCULUL PLANSEELOR CA DIAFRAGME ORIZONfALE

• La. strueturile eu pereti structurali, in vedereaasigurarii unei comportari spatiale solidare a ansamblului structural, este necesar ca planseele sa prezinte 0 alcatuire care sa le confere 0 rigiditate ridicata, astfel ca deformatiile sa fie neglijabile in rape'" cu deformatiile elementelor verticale (pereti strueturali, cadre). In cazu:rile curente se poate considers ca diafragmele sunt infinit rigide in planul IOf. Aeeasta rigiditc a diafragmelor conduce Ia deplasari distribuite liniar ale peretilor,

• La structurile cu pereti desi, la care rigiditatile peretilor de pe aceeasi directie comparabile ca marime, planseele lucreaza ca diafragme pe desehideri reduse astft! (. I de regula nu este necesara 0 verificare a lor la eforturile ce le revin din aceasta solicitare. • La structurile cu pereti rari (orientativ , eu distante mai mari de 12m intreperetii structurali) , precum si la cele ctrnucleu central de »ereti s:: .idre perimetrale si alte structuri similare , planseele trebuie verifieate la solieitanle ce lr -evin ca diafrasme orizontale.

• Ipoteze simplificatoare ale metodei:

- fortele masice aplieate la nivelul fiecarui planseu sunt aproxirnate -mn fortele taietoare elastice care eehilibreaza fortele taietoare din pereti;

-in realitate fortele de inertie dezvoltate la nivelul planseelor inglobeaza si fortele de amortizare care intervin in echilibrul dinarnic; considerarea acestor torte conduce In 0 distributie mult mai unifonna a fortelor orizontale din plansee, fata de rea adoptata in mod obisnuit , eu valori mari spre partea superioara a construetiei;

- distributia fortelor masice aplicate la nivelul fiecarui planseu este liniara;

- pentruca ipotezele de mai sus nu sunt acoperitoare, se recomanda adoptarea

armaturii planseului celui mai solicitat pe toata inaltimea cladirii.

XA.1. StabUirea fortelOr orizontale cue adioneru:a asupra planseelor si a~area aeestora,

• Valorile fortelor F 1 , F 2 , ....•...•.. F n reprezentand reactiunile diafragmei asupra peretelui, la nivelul unui planseu, se . pot deduce din caleulul de ansamblu. Astfel pentru peretele i ,diafragma situate peste nivelul j exercita reactiunea:

(X.29)

unde:

Qij si Qi j+1 = sunt fortele taietoare de ca1cul in peretele i 1a nivelurilej si i+ 1.

n







- ==--jo" Q+. ----- l. J

~~~~~~~J Q __ ------l

V mafia lui Q

j+l

1

...........................................

Qj +1

.....----

:::::~::::==:::::::

FJ' Qj

,....,.._.._.-_ .... ......--

,

l

J

t

82

• Marimea si repartitia incarcarilor orizontale distribuite liniarse stabilese din conditia ca. rezultanta lor sa coincide en valoare si pozitie curezultanta fortelor F (fig.X ... );

• Momentele inccvoietoare si fortele taietoare in planul diafragmei se determina ca pentru 0 grinda continua cu reaetiunile pe reazeme (Fl. F.z , ... FJ si incarearile . orizontale distribnite, ~.

e

F

.•

+-----"~~-------~. -. -~~

Fig. X.IS

unde:

q rna:&. = F I L + 6 F elL 2 (X.3Q)

q min = F IL - 6 F elL 1 (X.31)

F= z: r, (X.32)

e = distanta dintre centrul suprafetei planseului si punctul de aplicatie al fortelor Fj; _ L = dimensiunea in plan a planseului,

Fortele F, fund calculate pe baza fortelor taietoare de ca1cul,corespund rnecanismului de plastificare al peretilor,

• Dimensionarea plansenlui se va face utilizand valori reduse en 20% ale rezistemelor betonului si otelului; armaturile astfel calculate trebuie saasigure comportarea in domeniul elastic.

• In caznl structurilor monotone. , dimensionate conform normelor aetuale, conditiile de solicitare rnaxime, dimensionante peruru planseele cladirii sunt eele de la ultimul nivel, unde fortele de inertie sunt cele mai mario

• La eladirile 1.a care intervin supriman ale unor peref structurali , planseul dintre . zonele eu nurnar diferit de pereti va fi verifieat ca diafragma pentru a asigura redistributia Ia nivelul respectiv a fortelor orizontale intre peretii structurali,

II Armaturile orizontale din centurile de la nivelul fieearui planseuse dirnensioneaza caarmaturi de ancora] la reactinnile F, exercitate de diafmgma orizontalaasupra peretelui, Calculul annatarilor respective se faeecu relatia:

A 1I (c~tura) = Fi 12 Ra (X33)

Armature desuspendare dam. de relatia x. .... cuprinde si armaturile orizontale continue situate in plansee, in zonele de latime lOb situate de o parte S1 de alta a peretelui.

83

• La constructiile en lungimi mari, en pereti strueturali eoncentrati la extremitati san lsi in sitnatiile in care planseeie sunt perforate prin goluri de dimensiuni man in zona lor mediana se vaevea in vedere posibilitatea unei tendinte de oseilatie

asinerona a diferitelor parti ale planseului,

Pentru a evita dezvoltarea unor fisuri rezultate din rolul de element intins al

planseulni inasemenea sitnatii,aria tutnror armaturilor continue din planseu in fiecare direetie, A r.:rotinua , incluzand annaturilecenturi1or, va fi la orice nivel: .

Acontin1U = O,25.Fj I R.. (X. 3.4)

uncle Fj esteforta seisrnica de calcul ap.licata la nivelul eonsiderat,

" ..

BIBLIOGRAFIE

1. "Norinativ pentru proiectarea antiseismica a constructiilor de locuinte, socialculturale, agrozootehnice si industriale", indicativ PlOO-92,aprobat de MLPAT ell ordinul nr .31N din 14 aprilie 1992

2. "Cod pentru proiectarea constructiilor eu pereti structurali din beton annat", indicativ P85-1996, aprobat ell ordinul MLPAT nr.30/N din 10 aprilie 1996 ; Buletinul Constructiilor volumullO/1996.

3. STAS 10107/0-90 "Calculul si alcatuirea elementelor structurale din beton, beton annat si beton precomprimat" .

4. STAS 10107/2-92 "Constructii civile, industriale si agricole. Plansee curente din placi si grinzi din beton armat si beton precomprimat, Preseriptii de calcul si alcatuire."

5. STAS 1010112Al-87 "Actiuni in constructii. Incarcari tehnologice din exploatare pentru eonstructii civile. industriale si agrozootehnice."

6. STAS 10101121-92 "Actiuni in constructii, Incarcari date de zapada." ·7. STAS 10101120-90 ""Actiuni in constructii. Incarcari date de vint."

8. STAS 10 10 111-78 "Actiuni in constructii. Greutati tehnice si incarcari permanente,"

9. STAS 10101/0-75 "Actiuni in constructii. Clasificarea si gruparea

actiunilor."

10. STAS 1010110A-77 "Actiuni in constructii. Clasificarea si gruparea actiunilor pentru.constructii civile si industriale"

11. Agent, T. Postelnicu - Calcululstructurilor eu diafragme din beton annat", volumul 1 S1 2 - Editura tehnica 1983

12. Agent, T. Postelnicu - Metode simplificate pentru ealculul structurilor cu diafragme Ia eladiri etajate . Indicatii practice pentru calcul, tabele ajutatoare, exemple numerice. - Institutul de Constructii Bucuresti 1976

13. R.Agent, D. Dumitrescu, T. Postelnicu - Indrumator pentru calculul si alcatuirea elementelor structurale de beton armat" - Editura tehnica 1992

11. Fl. Dabija ~ Structuri de rezistenta la cladiri civile - Institutul de Construetii Bucuresti 1980

15. FI. Dabija, V. Demir - Bloc de locuinte P+8E; Structura celulara cudiafragme monolite si plansee prefabricate din beton annat. Indrumator pentru proiectare- volumele 1 si 2- Institutul de Constructii Bucuresti 1986

16. Ghiocel, FI. Dabija, M. Darie, M. Ispas, V. Demir, V. Nicolau, L.Popescu, H.Asanache, R. Vierescu - Construetii civile - Editura didactic a si pedagogic a 1985

17. Pestisanu, M.Voiculescu, M.Darie, R.Vierescu - Constructii - Editura didaetica si pedagogic a 1995

18. Pauley T., Priestley M.J. - Seismic design of reinforced concrete and masonry buildings

-. T-'

"",. .6 ~ ~

..... -,