Teorii

Teoria continuitii
Conform teoriei continuitii, persoanele n vrst substituie rolurile pierdute cu unele
similare, continund s menin modaliti tipice de adaptare la mediu, asigurndu-i
astfel echilibrul interior. Se pornete de la premisa c fiecare individ, indiferent de
vrst., are o personalitate i un stil de via diferite de ale celorlali, c personalitatea
joac un rol major n adaptarea procesului de mbtrnire. Astfel se justific diversitatea
modelelor de mbtrnire, dac se ia n considerare probabila continuitate a stilurilor
anterioare individuale.
Persoanele care au fost ntotdeauna pasive sau retrase este prea puin probabil s
devin active dup pensionare. Pe de alt parte, celor care au fost ntotdeauna active,
asertive i implicate social nu le plcea, susine aceast teorie, s i petreac vrsta a
treia stnd cas.
Aceast teorie statueaz, de fapt, c, pe msur ce trec anii, fiecare individ devine mai
asemntor cu ceea ce a fost n tineree. Caracteristicile personalitii devin mai
pronunate, iar sistemul axiologic mai pregnant. Un individ mbtrnete cu succes dac
menine o personalitate matur, integrat pe toat perioada vieii, aceasta fiind condiia
satisfaciei n via.
Teoria activitii
Este numit i teoria implicit a mbtrnirii.
Aceast teorie subliniaz existena unei relaii strnse ntre activitate i satisfacia
vieii astfel nct dei individul trece printr-o serie de modificri anatomo-fiziologice i
de sntate, nevoile psiho-somatice rmn aceleai cu cele din perioada adult.
Persoanele vrstnice care mbtrnesc n condiii optime sunt cei care rmn active,
rezistnd n acest fel retragerii din lumea social.
Continuarea implicrii, ca modalitate de sprijinire a integrrii sociale a btrnilor, este
reflectat n eforturile de identificare a noi roluri care s conduc la dezvoltarea de noi
responsabiliti i obligaii.

Teoria activitii vorbete puin despre ce se ntmpl cu oamenii atunci cnd nu

reuesc s menin standardele vieii adulte. Eund n contientizarea dimensiunilor
personalitii, teoria nu explic de ce unele persoane n vrst sunt pasive i fericite, n
timp ce altele sunt foarte active, dar nefericite.
Aceasta teorie sustine ca indivizii care isi prelungesc activitatile din perioada maturitatii ,
sa isi inlocuiasca prietenii diparuti cu altii noi vor fi mai bine adaptati pentru anii
pensionarii. Batranii traiesc un grad inalt de satisfactie daca :

se bucura de activitati zilnice

vad propria viata ca implinita, valoroasa

au o imagine de sine pozitiva

au simtul umorului dezvoltat

au un stil de viata moderat

prezinta capacitatea de a vedea lucrurile in perspective.

Activitatile neoficiale realizate cu prieteni, familie, in gospodarie pot sa aduca cea mai
mare satisfactie.
Activitatile oficiale pot determina deteriorarea imaginii de sine, prin aparitia unui ritm de
munca sau a unei tehnologii , careia individual nu ii poate face fata.
Teoria activitatii presupune disparitia sau renuntarea la unele roluri si inlocuirea sau
reconstruirea altora, daca individul dispune de resurse economice si sociale care sa ii
permita organizarea propriei vieti; daca individul este pensionar si sufera un declin
dramatic al veniturilor aceste substituiri de rol sunt dificile. Intrarea in perioada de
pensionare echivaleaza cu o regresie, in care are loc o restructurare a intregului complex
psiho-social. Cele 4 subidentitati de rol din perioada de maturitate ( marital, professional,
parental si socio-cetatenesc) sufera o comprimare, iar altele o dilatare:

subidentitatea profesionala se dezintegreaza si de dezoficializeaza, integrandu-se

in subidentitatea social-obsteasca.

subidentitatea maritala ramane pana la pierderea partenerului de viata

subidentitatea parentala intra intr-o relativa expansiune datorita aparitiei nepotilor.

Weiss sustine ca pierderile de rol sau subidentitatile se pot inlocui prin socializare,
interactionand cu semenii.

Prin urmare implinirea unei nevoi specifice se poate realize numai prin intermediul unui
rol specific, particular sau prin schimbarea intregii configuratii de roluri ale persoanei
respective.

Teoria rolurilor
Se refera la un grup de concepte bazate pe investigatia socio-culturala care
porneste de la modul in care oamenii sunt influentati de marea varietate a pozitiilor
sociale.
Fiecare persoana se exprima in viata sociala prin ceea ce se numeste rol social. La
acesta se adauga implicatia de statut social. Conceptul de rol social se refera la ansamblul
comportamentelor pe care ceilalti le asteapta de la un individ, iar cel de statut,la ceea ce
un individ asteapta de la ceilalti in functie de pozitia sa sociala.(Schiopu Ursula,
Psihologia varstelor).
Pensionarea la varstnici pune probleme psihologice de care trebuie sa se tina
seama.Este vorba de o schimbare brusca a rolului social.Elementele care se pierd brusc
dupa pensionare sunt reprezentate de munca salariata,de apartenenta la un loc de
munca,la securitate economica.
Adaptarea nu se termina totusi atat de usor,fiind de fapt o lunga perioada de
crize,urmate de noi perioade de adaptare.
Teoriile socio-economice ale varstei a treia
Teoriile socioeconomic ale varstei a treia reprezinta o replica intelectuala
impotriva dominantei teoretice a functionalismului.
Actiunea sistemului de pensii se manifesta in doua directii principale:
Posibilitatea de a beneficia de un venit, cand devin inactivi, este de natura sa
reduca intensitatea revendicarilor muncitorilor.
Sistemul de pensii devine un instrument redutabil in mainile conducatorilor de
intreprinderi, care vor putea santaja cu el muncitorii si vor putea evita grevele.
Prima faza de dezvoltare a acestei teorii sustine ca varstnicii au ajuns sa fie priviti
de catre guverne, nu numai in termini medicali, ci si in termini de resurse economice,

punandu-se accentual pe necesitatea de a se dimensiona politicile publice in asa fel

incat sa contribuie la reducerea saraciei in randul acestora.
Teoria dezangajarii
Din aceasta catefgorie de teorii sociologice face parte, teoria dezactivarii sau
dezangajarii,din care s-au desprins,ulterior,,teoria sociala a mediului,teoria schimbului si
teoria intercactionismului simbolic.
Teoria

dezactivarii

sau

dezangajarii,elaborate

de

Elaine

Cumming

si

Henry(1961),contrasteaza cu teoria rolurilor si a activitatii,axandu-se pe tipul

interactiunilor dintre persoanele in varsta si sistemul social.Cercetatorii mentionati au
constatat o diminuare a castor activitati, pe care au numit-o retragere

mutuala,

valabila,mai mult , pentru indivizii care doresc acest lucru. Dezactivarea sau retragerea
mutuala se realizeaza gradual,altfel socieatatea s-ar confrunta cu o retragere brusca a
menbrilor sai.
Teoriile socio-economice ale varstei a treia
Teoriile socioeconomic ale varstei a treia reprezinta o replica intelectuala
impotriva dominantei teoretice a functionalismului.
Actiunea sistemului de pensii se manifesta in doua directii principale:
Posibilitatea de a beneficia de un venit, cand devin inactivi, este de natura sa
reduca intensitatea revendicarilor muncitorilor.
Sistemul de pensii devine un instrument redutabil in mainile conducatorilor de
intreprinderi, care vor putea santaja cu el muncitorii si vor putea evita grevele.
Prima faza de dezvoltare a acestei teorii sustine ca varstnicii au ajuns sa fie priviti
de catre guverne, nu numai in termini medicali, ci si in termini de resurse economice,
punandu-se accentual pe necesitatea de a se dimensiona politicile publice in asa fel
incat sa contribuie la reducerea saraciei in randul acestora.

Pensionarea

Pensionarea marcheaz simbolic intrarea n btrnee. Brbaii au parte de o criz

mai mare, deoarece femeile tind s-i pstreze orientarea familial i domestic.
Pensionarea este definit de dou tipuri :
- Unul novator, investete mult energie n activitatea profesional mai ales dup
plecarea copiilor, iar acest tip se proiecteaz cel mai greu n imaginea de pensionar ;
- Unul pluri activ, pentru acest tip pensionarea este reprezentat ca fiind un spaiu al
continuitii identitii ;
Socializrile sunt mai vizibile social n cazul vrstelor tinere cnd individul nu are
nc o contiin social i din aceast cauz interpretrile individuale sunt adesea n
contradicie cu cele ale anturajului.
n perioada de dinaintea pensionrii predomin procesele de desocializare
profesional anticipat prin care individul ncepe s ia distan fa de activitatea sa
profesional i evit astfel o trire traumatic a ncetrii activitii. n aceasta perioada
descoperim o faz preliminar, o faz liminar i faza de agregarea.

Funcionalismul
mbtrnirea se caracterizeaz prin pierderea de roluri, profesional cu venirea
pensionarii, familial o dat cu plecarea copiilor de acas sau a pierderii partenerului de
via. Asemenea o mare importan este acordat i persoanelor care nu fac parte din
familie i care trec prin aceleai stagii. Vrstnicii renuna la roluri n momentul n care
procesul de mbtrnire este evident i i mpiedic s le exercite n mod adecvat.
Se apreciaz c graniele dintre diferite grupuri de vrst au devenit mai fluide,
mai permeabile, ia o serie de norme referitoare la vrsta i-au pierdut semnificaia
originar.
Conceptul de curs al vieii este definit ca o rut a vieii unui individ de-a lungul
unei succesiuni de tranziii create de societate i difereniate n funcie de vrst. Teoria
life course subliniaz faptul c parcursul de via este diferit de la o societate la alta,
de la un moment istoric la altul.

Devalorizarea btrnilor n societile contemporane este faptul cel mai uor de

sesizat i care influeneaz considerabil structura social prin redesemnarea identitilor
micro i macrosociale. S-a sugerat c retragerea gradual a vrstnicilor din rolurile
deinute la locul de munc i din relaiile sociale este inevitabil i reprezint un proces
natural. Exist 4 caracteristici ale procesului de dezangajare : reciprocitatea,
funcionalitatea, ireversibilitatea i universabilitatea.
mbtrnirea reuit este asociat cu atitudinea voluntarist de meninere a unui
nivel ridicat de angajament.