Dependena de medicamente: nociv i

periculoas
Dependena de medicamente se
caracterizeaz ca fiind o stare ce
necesit nevoia acut de folosire a
unor medicamente pe o perioad
lung de timp. Aceast disfuncie are
o componen fizic (corpul cere
folosirea continu a acelei substane
pentru a evita simptomele neplcute
caracteristice
sindromului
de
abstinen), dar i o component psihic, atunci cnd creierul ii transmite
senzaia c fr acel medicament nu vei putea rezista, aprnd i o stare de
puternic depresie.
Abuzul de medicamente conduce la dependena de anumite substane
aflate n componena acestora sau la dezechilibre metabolice grave, de
aceea medicii atenioneaz ca automedicaia reprezint un real pericol
pentru orice persoana care dorete tratament. Medicamentele destinate
controlului durerii, cele pentru calmare i somn, dar i medicamentele care
ar trebui s fortifice organismul, cum sunt mineralele i vitaminele, au
potrivit specialitilor, potenialul s dezechilibreze organismul dac dozele
recomandate de medic sunt depite sau, mai ru, daca sunt administrate
fr supraveghere i recomandare medical.
Anual, sute de mii de persoane sunt spitalizate n urma consumului
excesiv de medicamente. La fel ca i alcoolul, tutunul sau drogurile,
medicamentele psihotrope (antidepresivele, somniferele) acioneaz asupra
creierului i modific comportamentul persoanelor care le consum. Oamenii
din ntreaga lume cad prad tentaiei de a-i produce stri de bine cu
ajutorul unor medicamente.

Cum funcioneaz dependena de

medicamente?

ntruct problemele de natur psihic sunt persistente n timp, oamenii

tind s nu i schimbe medicamentele i s le ia constant pe cele prescrise
anterior. Acest lucru duce la o toleran crescut a corpului la agenii activi
din medicamente. Mai departe, ei simt nevoia s i mreasc dozele din ce
in ce mai mult, iar dac nu urmeaz un tratament pentru a-i ndeprta
problema, risc s ajung la stadiul de supradoz.

Factorii de risc
Dependena fizic i/sau psihic apare pe fondul unor factori psihologici,
sociali sau comportamentali.
1. O personalitate dificil, cu o predispoziie ctre depresie,
singurtate, ipohondrie. Pe lng faptul ca, de multe ori aceste stri
duc la nevoia administrrii unor calmante pe o perioada ndelungat,
persoana n cauz ajunge s cread c orice stare de disconfort se
datoreaz neadministrrii unei respective substane. Confortul fizic i
psihic nu este dat, ns, de acestea, pentru ca ele sunt de fapt un
surogat al altor cauze.
2. Factorul genetic. Dac ai n familie rude cu aceeai dependen, sau
cu o alta: de droguri, de alcool etc., nseamn c eti mai predispus
ctre aceasta problema.
3. Ai folosit medicamene foarte des, avnd o stare de sntate
precar. corpul poate ajunge la o stare de saturaie i atunci
respectivele pastile nu i mai fac efectul.
4. Automedicaia

Simptomele dependenei
Incapacitatea de a rezista fr medicamente - persoana respectiv
simte c nu mai poate s adoarm fr sedative, nu face fa stresului de
peste zi fr o pastil "minune", nu mai are ncredere n capacitile
propriului organism i nu i-l poate controla.
Anxietate - n cazul absenei pastilelor: daca nu i-a luat pastila ca de
obicei, persoana dependent devine anxioas, agitat, nelinitit. Ea este
obsedat de ideea c trebuie s i fac rost cat mai repede de medicament.

Sentimentul pierderii controlului - acesta se manifest att n absena

medicamentelor ct i n timpul consumului.

Efectele dependenei de
medicamente

Scderea imunitii corpului deoarece, administrarea unor

medicamente ori de cate ori acuzm dureri sau rceli aparent
nengrijortoare, ne slbesc organismul, acesta fiind din ce n ce mai
puin capabil de a lupta singur cu infeciile ce pot aprea.
Apariia unor dezechilibre in organism.
Declanarea unor simptome fizice sau psihice
Hipertensiune
Boli hepatice
Hemoragie
Chiar deces, n cazul n care aceast dependen este excesiv i
apar complicaii serioase.
Administrarea excesiv a tranchilizantelor i a somniferelor
pot duce la pierderea memoriei, afeciuni mentale, insomnia

Medicamente utilizate frecvent care predispun

la dependen
Opioidele (analgezicele)
Opioidele fac parte din categoria analgezicelor puternice, nrudite cu morfina i
codeina, care se elibereaz doar cu prescripie medical. Se folosesc doar n cazul
unor dureri cronice severe, n care alte medicamente nu au efect.
Printre cele mai prescrise substane i medicamente din categoria opioidelor cu
potenial adictiv se numr

-oxicodonul(OxyContin)
-hidrocodonul(Vicodin)
-hidromorfona(Dilaudid)
- meperidina (Demerol)
Opioidele sunt analgezice care predispun la dependena de medicamente,
dar nu i dac sunt luate pe termen scurt i sub stricta supraveghere a medicului.
Opiodidele sunt prescrise pentru mbuntirea calitii vieii bolnavilor care
sufer de dureri cronice. Au efect imediat de calmare, dar sunt recomandate doar n
cazul n care alte mijloace terapeutice nu dau roade.
Administrate pe termen lung i n combinaie cu substane care deprim
sistemul nervos central - alcool, medicamente antidepresive - opioidele pot fi fatale
i pot induce decesul. Dependena de opioide este oferit sau favorizat de senzaia
euforic care apare imediat dup administrarea pastilelor.

Deprimane ale SNC (Sistemului Nervos Central)

Medicamentele sedativ - hipnotice-tranchilizante, prescrise adesea pentru
tratarea depresiei, anxietii i tulburrilor de somn fac parte din categoria
deprimantelor SNC care predispun la un comportament adictiv.
Deprimantele SNC sunt folosite de o mulime de oameni din ntreaga
lume, si, la fel ca i opioidele, nu se poate intra n posesia lor dect cu reeta
de la medic.
Printre cele mai recomandate i prescrise substane i medicamente
sedativ - hipnotice-tranchilizante pentru tratarea anxietii i tulburrilor de
somn sunt benzodiazepinele:
-alprazolam(Xanax)
-clonazepan(Klonopin)
- diazepam (Valium)
Deprimantele SNC induc starea de somnolen i efectul de calmare
prin aciunea pe care o au asupra neurotransmitorului GABA (acid gammaaminobutyric), determinnd o scdere a activitii cerebrale.
Tot din gama deprimantelor SNC fac parte i barbituricele (fenobarbital
i mefobarbital), care se folosesc adesea la anestezii, dar i la tratarea
convulsiilor, insomniei sau anxietii.
Medicamentele sedative sau tranchilizante au cel mai mare potenial
adictiv, datorit efectului calmant rapid i euforizant pe care-l ofer.
.
Medicamentele stimulante
Medicamentele stimulante sunt folosite pentru tratarea mai multor
afeciuni i sunt unele dintre cele mai populare medicamente care se
elibereaz cu prescripie medical.
Dac n trecut, stimulentele erau folosite n special pentru tratarea
obezitii sau astmului, astzi, acestea se prescriu i pentru afeciuni
precum:
ADD i ADHD)
.

 narcolepsie
Stimulantele au rolul de a energiza si repune in funciune toate
sistemele organismului uman. Stimuleaz vigilenta, atenia i concentrarea,
contracta vasele de snge, cresc ritmul cardiac, glicemia si tensiunea
arteriala si ajut la deschiderea cilor respiratorii.
Printre cele mai prescrise substane stimulante cu potenial adictiv se
numr
Dextroamfetamina
metilfenidatul.
Acestea se regsesc in coninutul mai multor medicamente si se
gsesc sub diverse nume in farmacii, ns au acelai rol. Trebuie folosite si
administrate doar la recomandarea medicului, in dozele si cu frecventa
prescrise in reeta. Atunci cnd sunt administrate responsabil, nu exista
riscul comportamentului adictiv.
Doar atunci cnd se iau doze mai mari dect cele recomandate, pe
termen lung sau in combinaie cu substane periculoase, exista riscul
abuzului si al efectelor dezastruoase asupra sntii si chiar vieii.
De exemplu, atunci cnd medicamentele stimulante sunt administrate
in combinaie cu decongestionante, exista pericolul aritmiilor cardiace si
creterii excesive a temperaturii corporale.

Tratamentul dependenei de medicamente

eliberate cu prescripie medical
Dependenta de medicamente este o afectiune grava, dar care se poate
trata cu succes. Exista mai multe tipuri de medicaii fr potenial adictiv
care contribuie la ameliorarea simptomatologiei si inhibarea nevoii stringente
de administrare a medicamentelor.
De exemplu, Suboxone este un medicament care ajuta la tratarea
dependentei de opioide(heroina, morfina si a alte tipuri de analgezice
puternice). Substana activa din Suboxone amelioreaza simptomele (sevrajul)
dependentei si nevoia de administrare a substanei adictive.
Medicii recomanda terapia combinata in cazul dependentei de
medicamente: farmacologica si psihoterapeutica. Abordarea multidisciplinara
a dependentei ofer rezultate mai bune si pe termen lung, ajutnd
persoanele dependente sa scape complet de adicia de substane
medicamentoase si sa stea departe de alte comportamente adictive.

Recomandri pentru utilizarea sigur a

medicamentelor eliberate cu prescripie
medical

Persoanele care utilizeaz medicamentele eliberate cu prescripie

medicala conform recomandrilor medicului nu se afla in pericolul de a
deveni dependeni de ele. Medicul prescrie doze diferite pentru fiecare
persoana in parte, in funcie de istoricul medical si starea de sntate, astfel
nct sa nu existe riscul apariiei abuzului sau dependentei.
Exista totui cteva reguli sau sfaturi de care persoanele care urmeaz
tratamente cu medicamente eliberate cu reeta trebuie sa tina cont:
respectarea recomandrilor medicului n privina tratamentului: perioada,
doze etc.; nu se ntrerupe sau prelungete tratamentul fr aviz medical
respectarea tuturor vizitelor medicale impuse de specialist, pentru
monitorizarea atenta a evoluiei strii de sntate si a eficientei
tratamentului
citirea atenta a prospectului si consultarea medicului cu privire la efectele
adverse pe care astfel de medicamente le pot avea in organism
(menionarea posibilelor efecte halucinante, strilor de confuzie, ameelii
etc.); in cazul in care medicul considera ca dozele sunt prea puternice, va
prescrie doze mai mici
menionarea predispoziiei ctre comportamente adictive, medicului care
recomanda tratamentul (daca persoanele care urmeaz s ia astfel de
medicamente s-au mai confruntat, in trecut sau prezent, cu alte tipuri de
adicii).
O alta regula de care persoanele care iau medicamente cu potenial
adictiv trebuie sa tina cont este evitarea administrrii acestora cu substane
periculoase. Interaciunea dintre aceste medicamente si unele substane sau
produse farmacologice determin apariia unor efecte periculoase asupra
sntii si chiar pierderea vieii.
Opioidele nu ar trebui administrate niciodat mpreun sau n asociaie
cu:
alcool;
barbiturice
anestezice
antihistaminice
benzodiazepine
Deprimantele SNC nu trebuie niciodat administrate sau combinate cu:
Alcool
Opioide
medicamente care se elibereaz fr prescripie medical pentru
rceala sau alergii.
Medicamentele stimulante nu trebuie niciodat luate n paralel cu alte
medicaii care stimuleaz sistemul nervos. Printre acestea, se numr:
- antidepresivele (pot fi administrate n acelai timp cu stimulantele, ns
doar sub supravgherea strict a medicului).
.
- medicamentele decongestionante care se pot cumpr fr reeta
.
- medicamente pentru tratarea astmului.

Concluzie
Medicamentele adresate sntii psihice au efecte
terapeutice reale ns riscul ca o administrare simpl i
terapeutic s se transforme ntr-una nociv, toxic, este
foarte mare. Aa c, specialitii recomand s nu se
consume medicamente dect sub supravegherea unui
doctor.

Biblografie
1. http://www.eva.ro/sanatate/medicinagenerala/dependenta-de-medicamente-articol21322.html
2. http://ro.wikipedia.org/wiki/Dependen%C8%9B
%C4%83_de_substan%C8%9Be_psihotrope
3. http://www.csid.ro/health/sanatate/dependenta-demedicamente-nociva-si-periculoasa-4895017/