UNIVERSITATEA DE TIINE AGRONOMICE I

MEDICIN VETERINAR - BUCURETI

FACULTATEA DE MANAGEMENT, INGINERIE
ECONOMIC I DEZVOLTARE RURAL
SPECIALIZAREA: INGINERIE I MANAGEMENT N
ALIMENTAIE PUBLIC I AGROTURISM

nfiinarea unei ferme de vaci

de lapte
S.C. AgroFarm Ulmeni SRL

STUDENT:
Burtoi Andrei
Anul IV, Grupa 8411

BUCURETI

2014
Caspitolul I: Descrierea obiectivului de investiie
1. Descrierea societii in care se implementeaza
investiia

Societatea comercial S.C. AgroFarm Ulmeni SRL este o societate

cu statut juridic Societate cu Rspundere Juridic, are sediul administrativ
n comuna Ulmeni, judeul Clrai i este un start-up. Societatea i
propune accesarea fondurilor europene prin Masura 121 pentru Ferme de
familie. Societatea deine in momentul de fa 30 de capete vaci de lapte
i tineretul aferent, i terenul de 1000 m2 unde se va realiza investiia.
Numr
J50/181/2014

de

nmatriculare

la

Oficiul

Registrului

Comerului:

Cod Unic de nregistrare 23454531

Activitatea principal: Creterea bovinelor de lapte (CAEN 0141)
Activiti secundare: Depozitri (CAEN 5210), Transporturi rutiere
de mrfuri (CAEN 4941).
Telefon: 0729062280
E-mail: agrofarmulmeni@gmail.com

2. Descrierea investiiei

Investiia se va efectua pe un teren de 1000 m 2, lang comuna

Ulmeni. Fondurile alocate de Uniunea European se vor investi in
construirea cilor de acces ctre ferm, o cistern pentru transportarea
laptelui i construcia de cldiri necesare si dotarea cu echipamente i
utilaje n conformitate cu toate normele impuse de mediu si de Uniunea
European.
Sistem de adpost nou pentru 30 vaci de lapte i viei, cu sala de
muls tip bradule 1x4 posturi (cu posibilitate de extindere tip fluture)
Adpostul cuprinde:
-

Sistemul de ntreinere n cuete individuale de odihn

Pardoseal betonat plin cu alei de circulaie

Cuete cu aternut
Sistemul de furajare cu alee pe o latur
Sistemul de adpare
Sistemul de ventilaie natural
Construcie fr izolaie termic
Sala de muls este de tip bradule (1X4 posturi) situat n
interiorul adpostului

Capitolul II: Datele tehnice ale investiiei

1. Amplasament

Comuna Ulmeni se afl n sud-vestul judeului Clrai, pe malul

stng al Dunrii, la est de municipiul Oltenia. Este traversat de oseaua
naional DN31, care leag Oltenia de Clrai.

2. Descrierea fluxului

Rasa Baltata romaneasca este caracterizata de o variabilitate mare

prin prisma:
1. Variabilitatii rasei materne (Sura de stepa transilvaneana)
2. Variabilitatea rasei Simmental care a fost importata din 5 tari
diferite
3. Schimbarea in timp a trasaturilor si orientarea catre productia de
lapte si carne.
In general, rasa Baltata romaneasca are urmatoarele caracteristici:
Specificatie
Inaltime
Greutate
Circumferinta trunchiului

Vaci
133 cm
600 kg
186 cm

Tauri
150 cm
900 kg
220 cm

De asemenea, variabilitatea a fost restransa in ultimii ani la trei

tipuri:
Tip
Din Banat
Din Transilvania si Bucovina

Inaltime
136 cm
134 cm

Greutate
650 kg
600 kg

Din Banat si dealurile Crisanei

132 cm

550 kg

Culoarea vacilor din rasa Baltata romaneasca este alb cu rosiatic,

capul si partea de la genunchi pana la copite fiind intotdeauna de culoare
alba. Aparitia unor zone pigmentate pe cap nu ar trebui considerate
defecte, deoarece sunt trasaturi mostenite de la rasa mama (Sura de
stepa transilvaneana).
Trunchiul vacii Baltata romaneasca este trapezoidal sau
dreptunghiular. Trunchiul este lung, larg la exemplarele foarte reusite. Cele
mai intalnite defecte ale ugerului este asimetria, mameloanele lungi si
productia de lapte scazuta.
Membrele sunt puternice, drepte, muschi bine dezvoltati. Pielea
este de calitate buna, este groasa, densa si cantareste 35-44 kilograme.
Vacile din rasa Baltata romaneasca au un temperament linistit, sunt
animale blande si rabdatoare, inzestrate cu bune reflexe conditionate.
O vaca Baltata romaneasca produce in medie, anual, 3000 litri de
lapte, cu 4% grasime si 3.45% proteine. Laptele este foarte potrivit pentru
productia de branza de buna calitate. Productia de lapte variaza
considerabil, de la 1800 de litri de lapte, pana la 13 212 litri cu 4.09%
grasime. In 2003, Baltata romaneasca a ajuns la o productie de lapte de 4
502 litri /anual, cu 3.95% grasime si 3.22% proteine.
Baltata romaneasca atinge 60-65% din productia de lapte in timpul
primei lactatii, cea mai mare productie de lapte o atinge in timpul celei dea sasea lactatii.
Rata de muls mecanic este destul de redusa, doar 66-77%dintre
vaci se pot adapta mulsului mecanic cu o viteza de 1-1.1 litri / minut.
Incrucisarea cu rasa Holstein rosiatica a dus la o imbunatatire a
urmatoarelor trasaturi:
1. Cantitatea de lapte cu 10-23% mai mare
2. Nivelul de grasime si proteine cu 10-18% mai ridicat
3. Precocitatea productiei de lapte
4. Ugerul, simetrie functionala, viteza de muls a ajuns la 1.5-1.7
litri/ minut.
Ca tip de alimentatie, este potrivit ca vara sa pasca iarba si iarna sa
manance fan dur si voluminos.

Rasa Baltata romaneasca este o rasa rezistenta la mediul

inconjurator, cele mai bune rezultate se vad in zonele de campie si deal,
cu clima continentala. Sub circumstantele climei continentale, caldura are
un impact negativ asupra productiei de lapte, apetitul vacilor scade, prin
urmare scade si productia de lapte.
Baltata romaneasca este o rasa pentru productia de lapte si carne,
potrivita pentru ferme si gospodarii.
Bovinele din rasa Baltata romaneasca sunt usor de intretinut,
rezistente la conditiile grele de viata si pentru perioade scurte, chiar la
nutritie saraca.
Reproducerea la rasa Baltata romaneasca este tarzie din mai multe
puncte de vedere.
Prima fatare apare la 30-33 luni, cu 20-30% mai tarziu fata de alte
rase.
Perioada de gestatie dureaza 400-440 zile.
Perioada de lactatie in timpul gestatiei este de 320-350 de zile.
Rata nasterilor 80-90%.
Probleme de reproducere la 4% dintre bovinele din rasa Baltata
romaneasca.

3. Datele tehnice ale investiiei

Funcionare i concept
Sistemul de adpost este conceput ca un sistem cu dou rnduri de
cuete. Cuetele sunt dispuse capla cap.
Dejeciile sunt manipulate n stare integral n adpost, cu separare
ulterioar la captul adpostului. Pardoselile sunt betonate i se cur cu
ajutorul unui sistem cu plug raclor hidraulic. Canalele pentru cablu se afl
n pardoseal. n cazul utilizrii acestui sistem, este necesar curarea
manual a dejeciilor de pe aleile transversale. O alternativ la plugul
raclor este utilizarea unei lame adaptate la tractor.

Aleea de furajare se afl pe una din laturile adpostului. Frontul de

furajare cuprinde cte un loc pentru fiecare animal, respectiv un spaiu de
70 centimetri, astfel nct toate animalele s aib acces la hran simultan.
Mulsul se desfoar ntr-o sal de muls tip brdule 1x4. Aleile de
circulaie, servesc drept zon de ateptare.
Camera de depozitare a laptelui este dotat cu un tanc de rcire de
2.000 litri, putnd depozita producia de lapte pentru 2 zile. Capacitatea
de depozitare este stabilit pentru un efectiv de vaci cu producie mare.
Echipamentul tehnic necesar este amplasat ntr-o ncpere separat.
ntreinerea vacilor n repaus mamar, ftarea, creterea vieilor i a
tineretului bovin i depozitarea furajelor se efectueaz n spaii
(construcii) separate.
Suprafaa necesar
Suprafaa total a construciei este de 744,31 m2, din care aleea
de furajare ocup 189 m2.
Suprafaa de 416 m2 este pentru zonele de odihn i circulaie
(13,9 m2 pe cap de vac lactant).
Suprafaa rmas, i anume 328 m2 revine aleii de furajare,
spaiului alocat vieilor, camerelor tampon (spaiilor de serviciu) i grupului
de muls.
Pardoselile
Zona de furajare i aleile pentru circulaie sunt prevzute cu
pardoseli pline betonate. Aleile de circulaie betonate au pe suprafaa lor
diverse profile care mpiedic alunecarea. Cuetele au pardoseli betonate
acoperite cu aternut.
Sistemul de adpare
Adptorile colective sunt montate pe aleile transversale, fiind
destinate grupului de vaci de lapte.
Exist trei adptori colective cu lungimea de 1,50 metri i limea
de 45 centimetri.
Sistemul de furajare
Se administreaz furaj unic, manual sau cu ajutorul unei remorci.
Frontul de furajare este dotat cu limitatoare autoblocante de furjare,
nclinate la un unghi de 20 fa de vertical.
Sistemul de gestionare a dejeciilor
Dejeciile sunt manipulate sub form de gunoi de grajd integral n
interiorul adpostului. La unul dintre capetele adpostului se afl
platforma de gunoi. Sub platforma de gunoi se afl bazinul vidanjabil etan

pentru dejecii lichide. Separarea dejeciilor lichide are loc prin scurgere,
printr-un canal transversal situat ntre adpost i platforma de gunoi.
Plugul raclor hidraulic are o lam de cauciuc, pentru a evita uzura
puternic a pardoselii din care rezult o suprafa alunecoas.
Manipularea aternutului
Aternutul din cuete este mprosptat zilnic cu cel puin 0,5 kg de
paie pentru a-l menine curat i uscat.
Ventilaia
Construcia are un sistem de ventilaie natural. Pe lateral exist
ferestre mobile i spaii prevzute cu plas antivnt pentru admisia
aerului. Lng coama acoperiului exist luminatoare cu plci uoare
translucide i deschideri de evacuare a aerului pe ambele pri.
Iluminatul
n ntregul adpost, intensitatea luminii este de 100 de luci la
nivelul pardoselii iar n timpul nopii poate fi reglat manual la 5 luci. n
mod normal, lumina natural care ptrunde prin ferestrele revzute n
pereii laterali i acoperi asigur lumina necesar pe durata zilei.
n sala de muls i camerele tampon intensitatea luminii este de 200
de luci.
Particulariti pentru proiectarea i construcia adpostului
Structura portant
Structura portant este mprit n dou. Prima structur este
reprezentat de elemntele de lemn care susin nvelitoarea. Pe ambele
laturi, stlpii de lemn se sprijin pe fundaii izolate. A doua structur este
reprezentat de peteii portani longitudinali pe fundaii continue din beton
care susin acoperiul.

Fundaia
Pereii exteriori, interiori i despritori se sprijin pe o fundaie
continu din beton. Pentru a se evita infiltrarea umezelii sau a apei din sol
i exfiltrarea apei din adpost este necesar ca fundaia s fie izolat cu
dou straturi de carton asfaltat, fixate cu bitum. De asemenea, fundaia
este protejat pe exterior cu un material de impermeabilizare.
Canalul transversal
Canalul transversal din exterior este executat la o adncime de
1,20 metri, fiind realizat din beton din clasa C16/20. Suprafaa interioar,
fundul i pereii sunt mbrcai cu un material de impermeabilizare.
Pardoseala

ntreaga pardoseal este realizat dintr-un strat de beton de 12

cetimetri din clasa C16/20, executat pe un strat de rupere a capilaritii de
15 centimetri. Pardoseala este armat cu plas de oel, care mpiedic
formarea fisurilor de contracie. Acolo unde aleile sunt curate cu un
sistem raclor, pardoseala are o nclinaie de 2% de la margine spre mijlocul
aleii.
Pereii
Pereii exteriori i cei despritori sunt realizai din zidrie de
crmid. n camerele tampon (spaiile de serviciu) pereii pot fi prevzui
cu termoizolaie. Suprafeele interioare ale pereilor sunt acoperite cu
tencuial pe baza de ciment i colurile sunt rotunjite.
Frontoanele
Ambele frontoane sunt realizate din zidrie de crmid i sunt
prevzute cu ui duble pentru accesul tractorului i remorcii. Partea
superioar a frontoanelor se realizeaz din panouri OSB.
Acoperiul i tavanul
Acoperiul este alctuit dintr-o nvelitoare de tabl cutat aezat
pe arpant de lemn.
n dreptul slii de muls i al spaiilor de serviciu tavanul este izolat.

4. Flux de produse

Laptele - definitie :este produsul secretat de glanda mamara a

uneia sau a mai multor vaci sanatoase, odihnite, bine hranite, obtinut
printr-o mulgere igienica neintrerupta si complete. Denumirea de lapte
fara a preciza specia de la care provine este atribuita numai laptelui de
vaca.
Laptele normalizat - este laptele adus la un continut de grasime
stabilit, prin adaugarea de lapte smantanit, sau smantanit partial.

Laptele smantanit este laptele din care s-a extras grasimea prin
separare mecanica.
Contolul laptelui se executa:
-

La locul de obtinere
In unitatile de colectare
In unitatile de prelucrare industriala
In unitatile de desfacere

Conform ordinului comun al A.N.S.V.S.A. si a M.A.D.R. 67/721/2009

din 14.04.2009 privind aprobarea Programului national pentru
imbunatatirea calitatii laptelui crud de vaca operatorii din sectorul
alimentar implicati in productia, depozitarea, transportul, si procesarea
laptelui crud de vaca au responsabilitatea de a intreprinde toate masurile
pentru a garanta siguranta si calitatea acestuia.
De asemenea, operatorii din sectorul alimentar, care detin
exploatatii comerciale de productie a laptelui si livreaza laptele crud la
unitatile de procesare in conformitate cu Regulamentul Parlamentului
European si al Consiliului nr. 853/2004 au obligatia sa elaboreze si sa puna
in aplicare proceduri pentru ca laptele crud sa indeplineasca urmatoarele
criterii:
LAPTELE CRUD DE VACA
-

continutul total de germeni/ml la 30C sa fie 100.000 (NTG)

continutul de cellule somatice /ml sa fie 400.000(NCS)

LAPTELE CRUD DE LA ALTE SPECII

-

continutul total de germeni/ml la 30C sa fie 1.500.000

continutul de celule somatice /ml sa fie 500.000(NCS)

In situatiile in care laptele crud nu respecta criteriile microbiologice

(NTG si NCS) operatorii din sectorul alimentar care detin exploatatii
comerciale de productie a laptelui si care livreaza laptele crud la unitatile
de procesare vor informa autoritatea sanitara veterinara competenta si vor
lua masuri pentru remedierea situatiei.

OBLIGATIILE OPERATORILOR DIN SECTORUL ALIMENTAR CU

RESPONSABILITATI LA NIVELUL PRODUCTIEI PRIMARE DE LAPTE CRUD:
-

sa informeze imediat medical veterinar imputrnicit despre

aparitia unaor cazuri de imbolnavire la animalele din exploatatie.
sa nu livreze la centrele de colectare lapte provenit de la vacile
bolnave, sau suspicionate de afi bolnave, sau aflate sub
tratament medicamentos, sau in perioada de asteptare dupa
efectuarea tratamentului.
sa asigure conditii igienice ale musului si sa evite contaminarea
fizica, chimica sau microbiologica a laptelui in timpul mulsului.

sa transporte imediat dupa muls laptele la unitatile de colectare

a acestuia.

OBLIGATIILE OPERATORILOR DIN SECTORUL ALIMENTAR CU

RESPONSABILITATI LA NIVELUL CENTRELOR DE COLECTARE A LAPTELUI:
-

sa nu receptioneze laptele de la exploatatiile in care au fost

depistate cazuri de imbolnaviri ale animalelor producatoare.
sa detina echipamente de capacitate corespunztoare, care sa
asigure racirea imediata si stocarea la o temperatura
corespunzatoare a intregii cantitati de lapte.
sa detina instrumentarul necesar prelevarii probelor de lapte in
momentul receptiei laptelui pentru efectuarea analizelor de
laborator in vederea determinarii numarului total de germeni/ml
la 30C, a numarului de cellule somatice/ml si a continutului in
reziduuri de antibiotice.
sa detina proceduri referitoare la receptia si depozitarea laptelui,
pentru a garanta siguranta si calitatea acestuia.

OBLIGATIILE OPERATORILOR DIN SECTORUL ALIMENTAR CU

RESPONSABILITATI IN TRANSPORTUL LAPTELUI LA UNITATILE DE
PROCESARE:
-

sa transporte laptele numai cu mijloace de transport autorizate

sanitar veterinar pentru aceasta activitate.
sa transporte laptele numai cu mijloace de transport izoterme
care sa asigure mentinerea lantulu de frig pe toata durata
transportului, astfel incat la sosirea in unitatea de procesare
temperatura laptelui sa nudepaseasca 10C.
sa transporte laptele numai cu mijloace de transport dotate cu
echipamente specifice, care sa limiteze la maxim riscul de
contaminare a acestuia.
pe mijloacele de transport va fi inscriptionata obligatoriu
mentiunea TRANSPORT LAPTE, sau LAPTE.
sa detina proceduri pentru transportatori, privind controlul
laptelui, respectiv verificarea temperaturii, mirosului, culorii,
identificarea prezentei corpurilor straine, inainte de transferarea
laptelui din tancul de racier in mijlocul de transport.
sa detina pe timpul transportului documentele de receptie a
laptelui.
sa asigure instruirea transportatorilor cu privire la receptia si
transportul laptelui.
dupa fiecare transport, sau o serie de transporturi trebuie sa se
efectueze igienizarea generala a mijlocului de transport.

5. Durata de realizare a investiiei

6.
7.

8. Specific
aie

21. Constr
ucie ci
de acces
34. Constr
ucie
hal
47. Dotare
interior
hal

60.

9.
F

10.
M

11.
A

12.
M

14.
13.
Iul
Iu

15.
A

22.
D

23.
D

24.

25.

26.

28.

35.

36.

37.
D

38.

39.
40.
D

41.
D

48.

49.

50.

51.

52.

54.

27.

53.

16.
Se
p
t
e
m
b
r
i
e
29.
42.D
A
55.

17.
O

18.
N

30.

31.

43.
D

44.

56.

57.
D

19.
De
c
e
m
b
r
i
e
32.
45.
58.D
A

20.
I

33.
46.
59.
D

Construcie ci de acces; 17%

Dotare interior hal; 25%

Construcie hal; 58%

61.

62.