Sunteți pe pagina 1din 1

Luna este singurul satelit natural al Pmntului,[3] i al cincilea ca mrime din

Sistemul Solar. Este, totodat, cel mai mare satelit natural al unei planete din
Sistemul Solar raportat la mrimile dintre acesta i planeta Pmnt, avnd un sfert
din diametrul Pmntului i 1/81 din mas. Luna este al doilea satelit ca densitate
dup Io, unul dintre sateliii lui Jupiter. n rotaia sa sincron n jurul Pmntului,
Luna prezint aceeai fa a sa, cu mici schimbri. Privelitea selenar cuprinde
conuri vulcanice ntunecate, zone de pmnt i cratere de impact.

Luna mai este i al doilea obiect ca luminozitate de pe cerul nstelat, dup Soare, n
ciuda faptelor c suprafaa sa este n totalitate neagr; Luna se vede strlucitoare
datorit faptului c reflect lumina primit de la Soare. Schimbarea Lunii n
multitudinea de faze i de forme semicirculare a adus mari influene, nc din cele
mai vechi timpuri, n dezvoltarea limbilor, calendarelor, artei i a mitologiei.

Luna are o foarte mare importan n viaa de pe Terra; influenele gravitaionale ale
acesteia produc fluxul i refluxul mrilor i oceanelor i alungirea timpului (Luna
provoac un decalaj de 2 ms la fiecare 100 de ani). Distana orbital curent a Lunii,
ce reprezint n jur de treizeci de ori diametrul Pmntului, cauzeaz asemnarea
de mrime dintre Lun i Soare pe cer. De aceea, Soarele este acoperit aproape
complet n timpul unei eclipse solare totale.

Luna este singurul obiect extraterestru pe care omul a reuit s aterizeze. n timp ce
programul sovietic Union's Luna a fost primul apt n 1959 s trimit sonde fr
oameni pe Lun, programul Apollo al NASA a realizat prima misiune cu oameni.
NASA a nceput cu o misiune n 1968 cu Apollo 8 i cu altele ntre 1969 i 1972, cu
Apollo 11. Aceste misiuni au adus peste 380 de Kg de roci lunare, ce au ajutat la
dezvoltarea nelegerii originii geologice a Lunii (se crede c s-au format acum
aproximativ 4,5 miliarde de ani ntr-un impact cu Terra), a structurii interne i a
istoriei sale.

Dup misiunea lui Apollo 17 din 1972, Luna a fost vizitat numai de sonde fr
personal. Din 2004, Japonia, China, India, Statele Unite ale Americii i Agenia
Spaial European au trims sonde pe Lun. Rezultatul misiunilor a dus la
confirmarea descoperirii apei lunare ngheate n craterele umbrite de la poli i
legate n regolitul lunar. Viitoarele misiuni spaiale cu personal omenesc sunt deja
planificate. Luna rmne, dup cum spune Outer Space Treaty, liber n explorare
pentru toate naiunile, n condiii panice.

S-ar putea să vă placă și