Coordonate istorice si conceptuale ale turismului si serviciilor De mentionat ci, daci in alte. probleme legate de servicii, tendinta este de dereglementare, de liberalizare, avand in vedere importanta major’ a protejarii mediului, nu numai pentru generatiile prezente, dar si pentru cele viitoare, domeniul devine pe plan internafional din ce in ce mai reglementat (vezi. de exemplu reglementarile "ecologice" care se referd la serviciile de transporturi auto, turism ete.). 1.2. Dimensiunile fenomenului turistic Turismul reprezinta astazi, prin continutul gi rolul séu, un domeniu distinct de activitate, o componenta de prima importanta a viefii economice si sociale pentru un numér tot mai mare de {ari ale lumii. Turismul este considerat, in primul rand, o forma de recreere alaturi de alte activitati si formule de petrecere a timpului liber. El presupune, activitatile desfigurate de persoane, pe durata calatoriilor si sejururilor, in locuri situate in afara regedintelor obisnuite, pentru o perioada consecutiva ce nu depaseste un an (12) luni, cu scop de loisir, pentru afaceri sau alte motive. in ce priveste turistul, acesta este reprezentat de orice persoana care se deplaseaza spre un Joc situat in afara resedintei sale obignuite, pentru o perioad’ mai mica de 12 luni si ale carei motive principale de cdlatorie sunt altele decat exercitarea unei activitati remunerate in locul vizitat. . Turismul este un sector de activitate cu un profil complex, un adevirat agregat de servicii si activitati cu implicatii multiple in toate ramurile economico-sociale, de aceea nu poate fi limitat exclusiv la activitatea unui singur departament sau organism, ci se merge pan’ la definirea notiunii de industrie turistica. Industria turisticé este acea parte a economici, alcdtuitd dintr-o suma de activitati sau mai multe ramuri a caror functie comuna este_satisfacerea nevoilor turistilor. Din industria turisticd fac parte sectoarele: cazare si alimentatie; transport;~ organizatorii de cAlatorii, atractii-agrement, administratorii destinatiilor. Tutismul are un important efect de antrenare, de stimulare a productiei in alte domenii, rezultat al caracterului siu de ramura de interferenta si sintezi. Atat totalitatea preferintelor populatiei, cat si marimea bugetului de cheltuieli sunt determinante-cheie ale cererii pentru turism. O persoané care hotaraste si petreacd o vacan{a in afara domiciliului alocé o suma de bani denumiti buger disponibil pentru turism si cumpérarea de bunuri si servicii. Marimea bugetului disponibil depinde de numarul de ore de munca prestate si platite intr-o anumita perioada de timp, de venitul obtinut pe ora, de marimea impozitului pe venit; intre acestea constituie venitul disponibil pentru bunuri de consum si servi categorii de populatie prefera si aiba la dispozitie mai mult timp neplatit alocat pului liber sau activitatilor gospodaresti si, in consecinta cheltuiesc mai putin timp jin munca platita. Dac& se aloci mai mult timp muncii platite si se reduce timpul leplatit, nivelul de venit creste, iar timpul liber si activitatea in familie sunt strict asurate; relatia este valabila si invers cand timpul liber reduce venitul. Uneori apar tusi tensiuni intre cele doud componente deoarece venitul este obtinut din ocuparea *25Economia turismului si serviciilor timpului liber, deci acesta incepe s& aibé pret sau un cost favorabil. Fiecare combinatie a muncii platite cu timpul neplatit produce o cantitate diferita de castig sau un buget variabil care poate fi cheltuit pentru bunuri de consum si servicii. Cu cat valoarea raportului dintre munca platité si timpul neplatit este mai mare, cu atat bugetele alocate consumului sunt mai mari si invers”. 1.2.1. Factorii de influenta ai dezvoltarii turismului Evolutia turismului se afla sub influenta a numerosi factori care variazA ca intensitate si mod de actiune. {n literatura de specialitate existé numeroase clasificari ale factorilor care influenteaz asupra activitatii de turism, avand la bazd mai multe criterii,cum ar fi°': i a) dup& continutul sau natura acestora se deosebesc: © factori economici: veniturile populatiei, oferta turisticd, preturile si tarifele produselor turistice; ¢ factori tehnici: performantele mijloacelor de transport, dotarile tehnice existente in unitatile hoteliere, de alimentatie; © factori sociali: urbanizarea, timpul liber; © factori demografici: evolutia numerica @ populatiei, modificarea duratei medii de viata, structura pe sexe, grupe de varsta, categorii socio-profesionale; e _factori psihologici, educativi si de civilizatie: nivelul de instruire, setea de cultura, temperamentul, dorinfa de cunoastere; © _factori naturali: agezare geografica, relieful, clima; © factori organizatorici si politici: formalitati la frontiere; facilitati ‘in turismul organizat, conflictele sociale, etnice si religioase. b) Dup& durata actiunii lor in timp se disting: e factori. cu acfiune permanentd: cresterea tir.pnlui liber, modificarea veniturilor, miscarea demografica; e factori sezonieri: succesiunea anotimpurilor, structura anului scolar; e factori conjuncturali: crizele economice, politice, catastrofele naturale. c) Dupa importanta sau rolul lor in determinarea fenomenului turistic, se deosebesc: © factori primari: veniturile populatiei, oferta, preturile, timpul liber, mutatiile demografice; > Gabriela Stinciulescu, Managementul agenjiei de turism, ed. a Il-a revazuta si adaugita, Ed. ASE, Bucuresti, 2005, p. 50 * Rodica Minciu, Economia turismului, ed. a Ila revazutd si adaugiti, Ed. Uranus, Bucuresti, 2004, p. 40-47 26Coordonate istorice si conceptuale ale turismului si serviciilor © factori secundari: climatul international, formalitati de viz sau frontier’. d) fn functie de directia de actiune, factorii pot fi grupati in: e factori exogeni: cresterea veniturilor, sporirea gradului de urbanizare; © factori endogeni: lansarea de noi produse, facilitati de pret. e) inraport cu orientarea influentei lor asupra celor doua Jaturi corelative ale pietei: © factor ai cererii turistice: venituri, urbanizare,timpul liber; © factori ai ofertei turistice: diversitatea si calitatea serviciilor, baza material; © factori ai confruntarii cerere-oferté: distributia agentiilor de voi in continuare, vom prezenta factorii cu cea mai mare influenf& asupra activitatii turistice: Veniturile populatiei constituie principala conditie pentru manifestarea cererii turistice si, deci, suportul material, obiectiv al dezvoltarii turismului. Veniturile populatiei exprima sintetic nivelul de dezvoltare economica si sociala a unei {ari si, indirect, posibilitatile oferite pentru practicarea turismului. Sporirea veniturilor individuale influenteaz4 nemijlocit structura consumului in sensul majorarii ponderii cheltuielilor pentru turism. Comensurarea influentei veniturilor se face cu ajutorul coeficientului de elasticitate E, , potrivit relatiei: Ac , Av cov unde c reprezinta cererea sau consumul turistic: v= veniturile: A= variatia Un indicator expresiv pentru nivelul de dezvoltare economico-sociala este produsul national brut pe locuitor. Produsul national brut este un indicator al economisi si de a cheltui in turism. Preturile si tarifele reprezint& un alt factor major de stimulare a dezvolt&rii turismului. Influenteazi in principal componente ale produsului turistic, cum ar fi transportul, alimentatia, agrementul. Ele se stabilesc in raport cu piata interna si/sau international, cu destinatia turisticé, cu zona, in functie de sezonalitate. Preturile si tarifele ridicate, in general, limiteaz4 accesul la serviciile turistice, ceea ce se reflect prin reducerea numarului de turisti, reducerea duratei medii a sejurului, reducerea gamei de servicii achizitionate. Tarifele si preturile reduse in general stimuleazi cererea numai pentru anumite categorii de turisti. Comensurarea influentei preturilor se face cu ajutorul coeficientului de elasticitate E, , potrivit relatiei: aEconomia turismului si serviciilor Ac Ap ee pit unde p reprezint& pretul; c= cererea; A= variatia Oferta turisticé este formata din resursele turistice naturale si antropice, echipamentele, forta de munca si produsele turistice. Resursele turistice atrag turistii $i influenteazi dezvoltarea turismului in functie de gradul lor de amenajare si de facilitatile create pentru vizitare. Progresul tehnic are consecinte asupra gradului de mobilitate a populatiei, favorizand deplasarea in interes turistic. De asemenea, el actioneaz& asupra altor fenomene cum ar fi: urbanizarea, industrializarea, calitatea mediului, Procesul de urbanizare determin’, la randul sdu, o serie de mutatii iti Structura nevoilor populatiei, influentind direct si evolutia turismului. Concentrarea urbana are, pe Jang numeroase avantaje asupra dezvoltarii economice si efecte negative, vizind in special deteriorarea mediului §i cfesterea solicitarii nervoase a oamenilor. Un alt factor determinant al turismului este timpul liber; evolutiile acestuia conditioneazd afirmarea si manifestarea cererii pentru calatorie, favorizind transformarea turismului dintr-o activitate marginala intr-o veritabild industrie. ‘1.2.2. Mecanismul de orientare si formare-a-fluxurilor. turistice Activitatea turistic’ in ansamblul sau, exprimat’ sintetic prin indicatorul circulatie turistic’ mondiali global este evaluata la peste 3,0 miliarde calatori, rezultand astfel ci mai mult de % din Populatia Terrei face turism; corespunzitor incasarile din aceast activitate se cifrau la circa 2.000 miliarde USD. in cadrul acesteia, turismul intern al statelor lumii reprezinta 70-85 %, turismului international revenindu-i 15-30 % , cu valori diferite pe fri si continente. Circulatia turistica internationala se subdivide in doua fluxuri distincte: sosiri (incoming) si plecari (outgoing). in Romania, in anul 2004 s-au inregistrat un numar de 6,6 mil. sosiri, in crestere cu 18,0 % comparativ cu anul 2003. Din punctul de vedere al distributiei spatiale, fluxul turistic receptor cunoaste o concentrare puternic’. Astfel, in anul 2004 comparativ cu 2003, sosirile de turisti straini de provenienta europeana au crescut cu peste 30%. Un numir redus de {Ari — Polonia, Slovenia, Estonia, Ungaria concentreaza o mare parte a emisiei turistice spre Romania. Un flux turistic este reprezentat de un numar de persoane care circula intre un bazin de cerere si unul de oferta. Formarea si orientarea fluxurilor turistice depind de mumeroase clemente cum ar fi distanta dintre cele dou& bazine, populatia firii emifatoare si a celei teceptoare, nivelul de dezvoltare economico-sociali a fiecarei destinatii, timpul alocat transportului, costul cdlatoriei. Turismul international poate fi 28Coordonate istorice si conceptuale ale turismului si serviciilor exprimat prin totalitatea fluxurilor ce iau nastere intre farile emitatoare si farile receptoare. Bazinele de cerere sunt, de regula, tarile dezvoltate economic, ce oferi locuitorilor posibilitatea efectuarii unor cAlatorii internationale. Ele se mai numesc importatoare, intrucat c4latoriile rezidentilor in afara granitelor presupun cheltuieli valutare. Bazinele de oferté sunt reprezentate de zonele cu atractii turistice deosebite, farile respective beneficiind de incasdri valutare, avand astfél statutul exportatorilor. Fluxurile turistice pot fi structurate, dupa continutul lor, in dou’ mari categorii: sunlust $i wonderlust. = Fluxurile de tip sunlust sunt asociate turismului de soare sau determinat de alte condifii naturale si se formeaza, in principal, sub incidenta prefurilor i distantelor. * Fluxurile turistice wonderlust sunt asociate turismului de cunoastere, factorul decisiv fiind calitatea ofertei si diferentierea ei in raport cu cea interna. Analiza circulatiei turistice internationale evidentiaza, din punctul de vedere al distributiei geografice si al distantelor dintre zonele de emisie si cele de receptie, existenta unor fluxuri turistice interregionale si fluxuri turistice intraregionale. Principalele modele de cuantificare a fluxurilor turistice sunt: modelul preferintei relative si modelele gravitationale. Modelul preferingei relative este unul dintre cele mai simple si ofer’ avantajul apelarii la un volum redus de informatii, in general, usor accesibile. Preferinta relativa pentru turism se obtine potrivit uneia dintre relatiile. 1) Px Numarul turistilor din tara x care se indreapta spre destinatia y Populatia rezidenta a tarii x sau Numarul turistilor din tara x care se indreapta spre destinatia y Numarul turistilor din tara x Se fac determinari, pentru fiecare destinatie, pentru mai multi ani. Se construiesc serii de indicatori (preferinfe relative), iar cu ajutorul trend-ului se pot face previziuni ale orientarii fluxurilor turistice. Similitudinile dintre fluxurile de bunuri si servicii si cele turistice au favorizat utilizarea modelelor gravitationale mai simple (bazate pe factorul distanté si capacitatea de cazare) sau mai complexe (cu luarea in calcul a unor variabile economice si socio-culturale). Experientele practice au demonstrat c& fluxul de turisti dintre doua regiuni (una emifatoare si alta receptoare) este direct proportional cu populatia acestora si invers proportional cu distanta dintre ele. : Cs te 2) Ps Cy Fy \ Du unde Cy reprezinta cererea pentru regiunea A; 29Economia turismului si serviciilor P= populatia regiunit A; Pp= populatia regiunii B; Dra= distanta dintre localitatea T si regiunea A; Drs= distanta dintre localitatea T si regiunea B; ctor de putere cu valoarea 2,3,4. Econometria oferi mai multe posibilitati de analiz& si modelare a dispersici fluxurilor turistice, modele care iau in calcul un num’r mai mare sau mai mic de variabile, obiective sau subiective, modele mai simple sau mai elaborate. 1.3. Tipologia serviciilor Sectorul serviciilor are printre caracteristicile sale principale, ‘trisdtura de eterogenitate cuprinzind un evantai extrem de larg de activitati. in aceste conditii clasificatea serviciilor dup’ diferite’ ctiterii economice este deosebit de necesard pentru evidentierea particularitatilor in gestiunea resurselor si conducerea procesclor pentru diferite categorii de servicii. © prima grupare a serviciilor, dup’ sursele lor de procurare, le imparte‘in setvicii marfa (market sau de piati) si ne-marfa (non-market). Serviciile marf sunt cele procurate prin acte de vanzare-cumparare, prin intermediul pietei, iar cele ne marfa ocolesc relatiile de piata. in aceasté a doua categorie sunt cuprinse sérviciile publice, dar si cele furnizate de organizatii private non-profit sau pe care si Ie fac oamenii ei insisi ("self-service"). Este vorba in primul rand de servicii publice colective, asigurand prestafii in beneficiul general al colectivitatii (armata, politia, justitia etc.). De alte servicii publice beneficiaz direct indivizii (scoala, oorotirea sanatatii, asistenti social etc.). Consumul acestor servicii este "socializat" adicé este decis de colectivitate, consumatorul neavand posibilitatea unei alegeri directe si reale. Chiar in cazul serviciilor publice care revin direct consumatorilor, rolul individului se limiteaz& la a plati, obligatoriu (impozite, taxe, accize etc. la bugetul 'statului) si a consuma aproape obligatoriu. "Colectivitatea ia deciziile, ea\fixeaz’ nivelul prestatiilor si maniera de a le repartiza intre cetiteni"”. Referitor la serviciile: non-market: prestate de organizatii sau institutii non- profit este vorba de servicii religioase, de caritate, ale unor organizatii sindicale: Legat de setviciile marfa si ne-marfé se pune, de asemenea, problema evaluarii valorii de schimb a acestora, avand in vedere faptul c& serviciile’ find imateriale, nu pot fi comparate si evaluate pe baza unor elemente cantitative. Totusi, serviciile marfa au un pret stabilit de piat’a, in principal pe baza raportului intre cerere si oferta, pe cfnd serviciile ne-marf’, ocolind relatiile de piafa, nu au un asemenea pret. in aceste conditii, pentru serviciile non-market masurarea valorii-adaugate si a contributiei lor la crearea PIB este mult mai dificil. Aga de exemplu, este destul de 3 Michel Didier, Economie: les régles du jeu, Ed. Economica, Paris, 1989, p. 34 30Economia turismului si serviciilor ‘Aceasta poate fi continud (inregistrandu-se. toate trecerile prin punctele de frontier) sau partiald realizindu-se sub forma sondajelor specializate. Aceasta metoda furnizeaz4 informatii cu privire la numérul sosirilor si plecarilor, tara de origine a turistului, durata sederii, motivul vizitei etc. Simplificarea formalitatilor la frontier’, renuntarea la vize de intrare-iegire si la inregistrarea sosirilor si plecarilor diminueaz posibilititile de utilizare a acestei metode. Pe de alt& parte, introducerea unor noi taloane de intrare/iesire ar putea servi la sporirea informatiilor despre turisti (care le si completeaza), dar ar fnsemna o crestere a formalitatilor. De asemenea, mijloacele tehnice moderne: inregistrari video, celule fotoelectrice 5.2, pot servi pentru obfinerea de informatii cu privire la intensitatea circulafici turistice (numéar de intrari/iesiri). b) inregistrarile unitatilor de cazare si ale agentiilor de voiaj — sunt mai usor de aplicat, oferind informatii mai complete si mai diversificate, atét referitoare la circulatia turisticd interna, cat si internationala. Se pot obfine astfel informatii referitoare la: numarul de turisti si structura acestora, durata sejurului (calatoriei), numirul de innoptari etc. c) sondajele in randul turistilor sau al populatiei — ofera posibilitatea obtinerii unor informatii calitative cum ar fi: motivele calatoriei, nivelul de satisfactie al turistului, dimensiunile cererii turistice nesatisficute sau aménate, intentiile de cumpirare a serviciilor turistice, cheltuielile destinate turismului s.a. Rezultatele obtinute depind de tehnicile folosite, pregitirea personalului care efectueazi cercetarea, bugetul alocat cercetarii etc. Pe lang& metodele prezentate mai pot fi folosite si altele cum ar fi: sistemul inregistrarilor instituiilor financiar-bancare, al companiilor de transport §.2. Totodata pentru a obtine informafii cat mai exacte si complete se recomanda utilizarea simultana a mai multor tehnici de cercetare. 2.3. Formele de turisi in activitatea turisticd internd si internationala se practic’ o gama largi de forme si aranjamente turistice, determinate de modalititile de satisfacere a nevoii de turism, de conditiile de realizare a echilibrului oferta-cerere, de particularitatile organizérii cilatoriei. in multe locuri exist4 oportunit4fi pentru practicarea unor forme speciale de turism bazate pe atractii locale interesante sau neobignuite. Aceste forme de turism pot fi dezvoltate la scar mai mare decAt formele de turism tradi ionale gi in. regiuni diferite. Oricum pentru comercializarea acestor forme de turism sunt necesare cunostinte de specialitate, iar autoritatile locale trebuie sa inteleaga modalitatea lor de dezvoltare inainte de asumarea unor riscuri suplimentare si de implicare a comunitatii locale, a oamenilor de afaceri in dezvoltarea lor (turismul tematic, de aventura, la ferme si plantafii, fluvial, de croaziera si cu iahtul, rutier, feroviar, de camping gi de caravani, in resedinfe, nostalgic, religios, pentru tineret, in cdmine pentru batrani, 54Organizarea_turismului. Circulatia turistica cdlatoriile de studiu si programele de vizitare si cunoastere.a vietii de familie a ~ localnicilor)’. 2.3.1. Tipologia voiajelor Forma de turism poate fi definita prin aspectul concret pe care il imbracd asocierea/combinarea serviciilor (transport, cazare, alimentatie, agrement) ce alcatuiesc produsul turistic, precum si modalitatea de comercializare a acestuia. formelor de turism: 1) in functie de locul de provenienta sau originea turistilor, se distinge: © turismul intern practicat de populatia unei {ari in interiorul’ granifelor nationale; © © turismul international rezultat al deplasarii persoanelor in afara granifelor {8rii lor de regedinta. Turismul international se subdivide in turism emifdtor (outgoing), de ‘trimitere sau pasiv, care se refera la plecirile turistilor autohtoni peste granifa, si turism receptor (incoming) — de primire sau activ ~ care cuprinde sosirile de turisti din alte tri pentru petrecerea vacantei in tara primitoare. 2) dupa modalitatea de comercializare a vacantelor, se disting urmatoarele forme de turism: © turismul organizat se caracterizeazA prin angajarea anticipata a prestatici, respectiv a tuturor sau principalelor servicii legate de calatorie si sejur. ‘Aceast’ angajare se realizeaz prin intermediul contractelor (voucher-l, biletul de odihna si tratament) sau a altor tipuri de intelegeri convenite intre turist si agentia de-voiaj sau alti organizatori de vacante (hoteluri, companii aeriene). © turismul pe cont propriu, numit uneori gi neorganizat, nu presupune angajarea prealabil a unor prestafii turistice. Vizitatorul hotaraste singur asupra destinatici, duratei deplasirii, perioadei de realizare a acesteia, mijlocul de transport, modalitatilor de agrement. © —turismul semiorganizat (mixt) se caracterizeazA prin imbinarea trasaturilor specifice celor doud forme deja prezentate. 3). in functie de gradul de mobilitate a turistului se poate vorbi de: © turism itinerant sau de circulagie, caracterizat printr-un grad de mobilitate ridicat; in care programul, cuprinde vizitarea mai multor Jocuri, cu sederi scurte (1-2 zile) in acelasi perimetru. 7 Gabriela Stanciulescu, Managementul turismului durabil in centrele urbane, op. cit., p. 100-106 355Economia turismului i serviciilor © turism de sejur, cu un grad de mobilitate redus, ce presupune petrecerea. vacantei in aceeasi localitate, indiferent de durata acesteia. Turismul de sejur se subdivide, la randul lui in: > turism de sejur scurt se mai numegste si turism de weekend, presupune una sau dou innoptari, de obicei in zonele limitrofe locului de regedinta. > turism de sejur mediu coincide cu durata standard a calatoriilor (12- 15 zile); > turism de sejur lung atunci cand timpul de ramanere intr-o localitate depaseste, de regul’, 30 zile. Este practicat in general de turistii de varsta a treia care efectueazd cure si tratamente medicale sau de c&tre turistii cu venituri foarte ridicate. 4) (din punct de vedere al periodicitatii sau freoventei de manifestare a cererii se distinge: { © turism continuu (permanent) organizat pe intreaga durati a anului calendaristic (de ex. turismul cultural, de afaceri); \e turism sezonier legat de existenta anumitor condifii naturale sau evenimente culturale, artistice, sportive. Else grupeazd in: turismul de iarn&, turismul de vara, turismul de circumstanta (ocazional). 5) dupa mijlocul de transport folosit, formele de turism pot fi grupate in: e drumetie; e turism rutier; © turism feroviar; © turism naval; © turism aerian. 6) in functie de motivatia deplasarilor, se pot distinge urmatoarele forme ale circulafiei turistice: ¢ turismul de agrement este o forma frecvent intalnita, oferind un bun prilej de a cunoaste locuri noi, istoria si obiceiurile lor; din acest punct de vedere, el se interfereaza cu asa-numitul turism cultural; © turismul de odihnda si recreere are un caracter mai putin dinamic, cu un sejur ceva mai lung, legat de o anumité localitate cu particularitati specifice; © turismul de tratament si curd balneard este 0 forma specifica a turismului de odihna care a luat o amploare mare nu atat ca urmare a dorintei de a preveni anumite imbolnaviri, cat, mai ales, cresterii surmenajului si a bolilor profesionale provocate de ritmul vietii moderne. Din aceasta cauza, el este legat mai mult de anumite statiuni cunoscute pentru proprietatile lor terapeutice, pentru apele minerale, termale, pentru nimoluri, situate intr-un climat de crutare; © turismul sportiv constituie o alté form a circulatiei foarte agreaté de anumite categorii ale populatiei. Practic el poate acoperi toate categoriile de 56Organizarea_turismului. Circulatia turisticd sporturi, de la cele nautice, sporturile de iaa pana la alpinism, vanatoare, pescuit; e turismul stiintific are un caracter ocazional, referindu-se la participarea la congrese, la vizitarea unor obiective industriale, zone agricole, a unor obiective hidroenergetice. Din punct de vedere stiintific un interes aparte il prezinta vizitarea unor pesteri, rezervatii naturale, monumente ale naturii; ¢ turismul de cumpérdturi (shopping tourism) determinat de deplasarile ocazionale in alte localitati (tari) in vederea achizitionarii unor produse in condifii mai avantajoase decat cele oferite pe plan local (national) sau a unor produse pe care nu le ofera piata locala. 7) dupa caracteristicile socio-culturale ale cererii se disting urmatoarele forme de turism: © turismul particular (privat) se adreseaza unor persoane cu venituri ridicate, care, de regula, dispun de o a doua regedinta cum ar fi case de vacanta la munte sau la mare. Aceste persoane gi atunci cAnd apeleaza la turismul organizat se deplaseaz cu mijloace proprii de transport si recurg la servicii deosebite si forme de cazare cu un grad de confort mai ridicat; © turismul social este un turism de masa, agreat de persoanele cu posibilitati financiare relativ limitate. Acesti turisti solicit forme ieftine de cazare gi mijloace de transport in comun, sau cel mult inchiriate, unde pot beneficia de unele reduceri la tarifele de transport. in aceeasi categorie se incadreazi si cei care solicita bilete prin sindicat; © turismul pentru tineret constituie 0 forma particular a turismului.social, adresindu-se, cu precidere, categoriilor tinere ale populatiei. Aceast& forma de turism apeleazi la tabere de creatie, cantonamente, vacante la preturi medii si-submedii, fiind utilizate mijloace de transport mai ieftine, forme suplimentare de cazare, pensiuni. © trismul de afaceri este acea forma de turism practicata de angajati sau de alte categorii de persoane, in interes de serviciu, in interiorul sau in afara farii de resedinfa, incluzand: participarea la intalniri de afaceri, targuri si expozitii, conferinte si reuniuni. 8) dupa categoria de varsta si ocupatia turistilor, formele de turism pot fi: © turism pentru tineret; © turism pentru populatia activa; © turism pentru pensionari. 9) Dupa caracteristicile prestatiei turistice principale preferate de turist in cadrul sejurului, formele de turism mai pot fi grupate in: ¢ turism de sejur pe litoral practicat pentru cura heliomarina, sporturi nautice, odihna gi recreere, tratament balnear; © turism de sejur in stafiunile montane cuprinde turismul practicat in vacante si week-end aproape fn tot timpul’ anului, iar in sezonul alb 57Economia turismului si serviciilor turismul pentru practicarea sporturilor de iama (schi, saniuta, bob, patinaj, snowbord); ©» turismul in statiunile balneo-climaterice teprezint& un sector major in cadrul industriei turistice romanesti, datorité particularitatilor sale specifice. Este cunoscut cd aproape o treime din apele termale si minerale de care beneficiazi Europa este concentrati in Roménia, iar efectele acestora pentru sdnatate au fost atestate de-a lungul secolelor; © turism cu caracter ‘special: van3toare si pescuit sportiv, congrese, conferinte. Formele de turism prezentate ofera o imagine a complexit&tii activitagii, a propriet&tii serviciului turistic de a se particulariza in raport cu specificul cerintelor fiectrui turist sau grup de turisti, a varietdtii problemelor ce trebuie solutionate de organizatorii de turism. 2.3.2. Caracterizarea unor forme moderne de turism in structura circulatiei turistice, in functie de motivatia deplasirii, in practica turisticd internationala si, chiar si in fara noastr%, s-au produs mutatii immportante, in principal, in sensul diversificarii obiectivelor calatoriilor gi al modificarii prioritatilor in topul preferintelor turistilor. in continuare vom prezenta cateva forme moderne de turism: b. Turismul de afaceri este acea forma de turism practicat’ de angajati sau de alte categorii de persoane, in interes de serviciu, in interiorul sau in afara {Ari de resedinta, incluznd: participarea la intilniri de afaceri, targuri si expozitii, conferinte si reuniuni. Turismul de afaceri detine, astazi, in lume, circa 20 % din totalul calatoriilor internationale si aproape 1/4 din totalul incasarilor turistice, avand cote diferite de la o tard la alta, in functie de dotarea turistica si nivelul de dezvoltare econom‘ca. Din punctul de vedere al continutului, formele turismului cv afaceri se structureaza in: © turism general de afaceri se referd la activitatea persoanelor ce lucreazi, pentru o scurté perioadi de timp, in afara locului de munca obignuit (ex. reprezentanti de vanzari, ziaristi); © turismul de reuniuni este determinat de participarea la un eveniment de tipul intdlnirilor, conferintelor, simpozioanelor, colocviilor, congreselor si este considerat una dintre cele mai obignuite forme ale calatoriilor de afaceri; © targurile si expozitiile se definesc prin prezentiri de produse si servicii, destinate unui public invitat, cu scopul de a determina o vanzare sau a informa vizitatorul. Ca forma de turism, ele stimuleazi calatoria a doua categorii de persoane: expozantii si vizitatorii; © céildtoriile stimulent imbraci forma unor vacante scurte, dar de un nivel de confort foarte ridicat, oferite anumitor categorii de angajati si, frecvent, 58Organizarea_turismului. Circulatia turistica familiilor acestora, cu accent pe distractie, relaxare, ca recompens’ pentru performantele deosebite obtinute in activitatea profesional. b. Turismul urban se refera, in general, la petrecerea timpului liber, a vacantelor in orage, pentru vizitarea acestora si pentru desfasurarea unor activititi de naturi foarte diversi, cum sunt: vizite la rude, intalniri cu prietenii, vizionarea de spectacole, expozitii, efectuarea de cumparaturi. Turismul urban, prin motivatia sa foarte diversd, detine o pondere insemnata in structura circulatiei turistice. Astfel, pentru majoritatea farilor europene, deplasirile in orase concentreaza circa 35 % din totalul calatoriilor, cu ponderi variate de la o fara la alta, dar si diferentieri intre turismul intern si international al fiecdruia. c. Turismul cultural presupune vizitarea, in scopul satisfacerii nevoilor culturale si spirituale, a monumentelor de arta si arhitectura, locurilor istorice, muzeelor, galeriilor de arti. Turismul cultural, prin natura motivelor sale, prin locul de desfagurare si modul de organizare, se integreaza celui urban si se interfereaz — in acest perimetru — cu cel de loisir si cel de afaceri. Produsul turistic cultural se constituie prin sinteza a doua grupe distincte de elemente: cele culturale — dorinta, obiectiv, ghid si cele turistice - mijloace de transport, de primire, de gazduire si de alimentatie. d. Turismul rural se refer la toate activitatile ocazionate de petrecerea unei perioade de timp determinate in mediu rural, mijlocul de gazduire putand fi atat gospodaria taraneasca — pensiune, ferma agroturistica — cat si echipamente turistice de factur& mai general&: hanuri, hoteluri rustice, popasuri. e. Agroturismul presupune sederea in gospodaria farineasci — pensiune, ferma — consumarea de produse agricole din gospodiria respectiva si participarea , intr-o masura mai mare sau mai mica, la activitatile agricole specifice. Fata de cele prezentate, mai exist si alte forme de turism care raspund, prin caracteristicile lor, atributului.de modern (ex: croazierele) sau cerintelor unui turism durabil (ex: turismul in parcuri $i rezervatit). intrebari si probleme supuse discutiilor Ce forme pot imbraca organismele centrale ? Care sunt componentele sistemului de organizare a activitAtii turistice ? Ce rol au organismele centrale ? Care sunt formele de integrare a activitatii turistice ? Ce reprezinta lantul voluntar 2 Care sunt cele mai reprezentative asociatii profesionale care fiinteaza in tara noastr& gi au corespondenfa la nivel international ? Care sunt formele in care se concretizeazA concentrarile ? Care sunt cele mai importante organizatii interguvernamentale ? Definiti cooperarea economica internationalé. Care sunt formele de concretizare din gama larga a tipurilor actiunilor de cooperare ? 11. Cum poate fi definit cdlatorul international? Dar cel intern? Pe ep ae ee Ss 59Economia turismului si serviciilor concurentaé monopolisticd, caracterizata prin existenta concurentei date de prezenta unui num&r mare de cumparatori si producatori, dar cu produse neomogene (eterogene); apare in turism atat in sectorul de cazare, sector caracterizat printr-un numéar mare de prestatori care furnizeazi produse apropiate, dar totusi diferentiate, cat si in cel al restauratiei si al agentiilor de turism. Situatia cea mai favorabild atat din punct de vedere al agentilor economici ce activeazi pe piata, cat si din punct de vedere al. consumatorilor este aceea de concurenja liberé deoarece in conditii de competitie firmele vor actiona in sensul cresterii productivitatii si calititii serviciilor, depundnd in acelasi timp eforturi pentru reducerea costurilor si a preturilor. Pe de alt4 parte, pentru rezolvarea unor probleme inerente intr-o economie de piaté este necesara interventia statului mai ales prin legislatie si control, taxe si subvenfii, comenzi publice si furnizarea publica. Legislatia trebuie s& asigure cadrul normal, favorabil de manifestare a concurentei, si impiedice formarea monopolurilor si intelegerile intre actorii economici de pe piataé. De asemenea, legislatia si controlul trebuie sa protejeze consumatorul impotriva preturilor mari nejustificate economic, produselor contrafacute, agentilor economici fraudulosi etc. Taxele si subventiile pot fi folosite pentru incurajarea consumului unor produse s&natoase (alimente ecologice, turism rural etc.) si/sau pentru a descuraja consumul bunurilor daundtoare sinatatii (alcool, tutun) sau pentru a asigura protectia mediului. Comenzile publice si furnizarea publica a unor servicii turistice este necesara din rafiuni economice gi politice cum ar fi: economii de scar’, evitarea costurilor concurentiale (de tranzactionare), controlul monopolurilor naturale si a preturilor excesive, crearea de locuri de mune ete, In concluzie, natura tipurilor de piete in turism influenteazi comportamentul economic al firmelor din acest domeniu, determinand performantele acestora exprimate prin criterii cum ar fi: satisfactia consumatorilor, rentabilitatea, productivitatea, cota de piata s.a. 3.3. Componentele pietei turistice — cererea si oferta Continutul si particularitatile pietei turistice sunt determinate, asa cum s-a aratat anterior, de natura, caracteristicile si interdependentele componentelor sale esentiale: cererea, oferta si preturile. 3.3.1. Cererea si consumul turistic Ca si cererea de servicii, cererea turisticd poate fi definitd prin raportare la nevoile consumatorilor, dar si la posibilitatile de manifestare a acestor nevoi din punct de vedere al solvabilitatii. 86Piata serviciilor gi piaja turismului in mod specific, cererea mristicd poate fi definiti ca fiind reprezentati de "acea parte a persoanelor care se deplaseaza periodic si temporar in afara resedintei obisnuite Bentru, alte motive decét pentru a munci sau a indeplini o activitate remunerata"™* Consumul turistic, ca expresie a cererii efective, reprezinté ansamblul cheltuiclilor facute de subiectii cererii pentru cumpirarea de bunuri si servicii cu motivatie turistica. Referitor la relatiile intre cele doua categorii, ca marime consumul turistic are sfera de cuprindere mai mare decAt cererea deoarece si in domeniul turismului se poate vorbi de autoconsum (atunci cand vacantele sunt petrecute in resedintele secundare sau in vizite la rude si prieteni)””. Din punct de vedere al continutului, cererea se formeaza la locul de regedinti al turistului (in tara sa de origine), fiind determinata de caracteristicile economico- sociale ale zonelor respective, si migreaza spre locul ofertei, in timp ce consumul se manifest, 4 in bazinul ofertei si depinde atat de particularitatile ofertei, cat si ale cererii*, 3.3.1.1. Particularitatile cererii turistice Specificul activit&tii turistice imprima cererii si consumului turistic o serie de particularitati, cum ar fi: * este 0 cerere deosebit de dinamica, dinamism reflectat de evolutia principalilor indicatori ai circulatiei turistice: numar de sosiri si de innoptari, volumul incasarilor ete.; © este o cerere national, cca 4/5 din cererea turistic’ mondial se contureaz’ si se satisface in interiorul granitelor nationale prin forma consumului turistic national; © este 0 cerere concentrata teritorial (in spatiu), tarile si regiunile dezvoltate economic, Europa si America de Nord, concentrand aproape 80% din cererea turisticd mondiala; * este o cerere prioritar intraregionala, studii realizate de OMT artand ca peste 2/3 din cererea turisticd internationala const& in deplasiri intre ari ale aceluiasi continent; * este 0 cerere cu 0 sezonalitate accentuatd provocati atét de cauze naturale (pozitia geograficd a unei tari, zone sau statiuni, succesiunea anotimpurilor, conditiile de clima, periodicitatea unor manifestari ca targuri, festivaluri etc.), cat si de cauze (conditii) economico-organizationale (structura anului scolar, durata si planificarea concediilor s.a.). *R, Lanquar, L'economie du tourisme, 2eme edition, PUF, 1987, p. 21, citat de Rodica Minciu, op. cit., p. 137 * Rodica Minciu, op. cit. p. 137 * idem, p. 138 87Economia turismului si serviciilor 3.3.1.2. Factorii care influenteaza cererea turistica ‘Asa cum Teiese si din fig. 3.2, factorii principali care determina cererea turistica sunt”: « venitul; = pretul produselor turistice; = pretul altor produse; =" calitatea ofertei; = moda si preferintele; = publicitatea; = oportunitatile pentru consum; = factorii demografici. Venitul, mai exact, venitul disponibil care include venitul total din care se scad taxele directe si se adauga subventiile bugetare influenteaz& cererea pentru turism (ca de altfel si pentru celelalte bunuri si servicii) in functie de tipul calatoriei sau al vacantei. De regula, cresterea venitului disponibil determina cresterea cererii pentru bunuri normale sau superioare, cum ar fi sejururile in hoteluri sau c&latoriile in strainatate. fn acelasi timp, pe masura cresterii venitului disponibil cererea pentru produse inferioare scade. Un exemplu l-ar putea constitui vacantele acasé sau cu cortul. Pretul. in general, cAnd pretul unui bun sau serviciu creste, cererea scade, “ceteris paribus" (toti ceilalti factori ram&nand neschimbati). Exist si exceptii de la aceasta regula, cum ar fi bunurile si serviciile cumparate tocmai datorita faptului cd pretul lor ridicat le oferi cumpiratorilor exclusivitate si o prestanti deosebité (de exemplu, croazierele de lux, vacantele in hoteluri sau statiuni foarte scumpe etc.). Pretul altor produse afecteaz& cererea serviciului respectiv atét in situatia cfind el este substituibil (poate fi inlocuit), cat si in cazul in care este complementar altor servicii (face parte dintr-un pachet). De exemplu, pe piata schiului serviciile oferite de diferite statiuni de prestigiu (Verbier din Elvetia, Ellman din Austria sau Chamonix din Franta) sunt intr-o anumiti masura substituibile, iar schimbarile in preturile lor relative vor determina schimbiri ale cererii. De asemenea, in cazul serviciilor complementare care pot fi cumparate in pachete, cresterea prefului unui serviciu poate conduce la scAderea cererii pentru un alt serviciu. De exemplu, in cazul serviciilor ce compun un pachet turistic pentru schi (transport pe cablu, inchiriere de echipament de schi, servicii de alimentatie, scoala de schi) cresterea pretului la transportul pe cablu sau inchirierea de echipament poate determina scaderea cererii la serviciile de alimentatie, turistii renuntand, de exemplu, la bauturi scumpe. Calitatea ofertei influenteaz4 cererea turisticd deoarece turistii nu compara doar preturile serviciilor de transport, cazare, alimentatie etc., ci si calitatea acestor 2 John Tribe, op. cit 88 p. 49-54Piaja serviciilor si piafa turismului servicii. Acesta este si motivul pentru care imbunitifirea calitatii serviciilor reprezint& © strategie importanta folosita de firmele de turism pentru cresterea cererii. Moda si preferintele turistilor, ca gi alti factori psiho-sociali_precum: inclinatia spre consum sau spre economisire, temperamentul, apartenenta la un grup social, influenteaz4, de asemenea, intr-o masura foarte importanta cererea turistica si comportamentul de consum turistic. in functie de aceste variabile au fost identificate diferite tipuri psihologice de turisti: turisti psihocentrici la‘o extrema si alocentrici la cealalta*®: * wuristii psihocentrici cauta securitatea, prefer vacantele in statiuni cunoscute, mai aproape de resedinta permanenta si solicit&é aranjamente organizate; = la polul opus, twristii alocenirici sunt dispusi’ si incerce experiente noi, cauti varietatea si aventura. Moda este prezenta si in domeniul turismului in ceea ce priveste practicarea anumitor forme de turism (de exemplu, in prezent sunt "la moda" turismul ecologic, cultural si de aventura) sau alegerea anumitor destinatii de vacanja. Publicitatea, Cresterea cererii de bunuri $i servicii reprezinta, in general, unul din scopurile principale ale publi i, iar publicitatea turisticd nu face exceptie. De asemenea, sunt valabile si pentru turism exceptiile, respectiv situatiile in care publicitatea trebuic s4 inhibe cererea pentru produse daun&toare cum ar fi tigdrile sau drogurile. Oportunitatile pentru consum. Unul din factorii principali care determina oportunitati pentru consumul turistic este timpul liber; marirea duratei vacantelor platite si in general existenta timpului liber dublat de disponibilitatea veniturilor conduc la cresterea cererii turistice. Factorii demografici, respectiv, numarul si structura populatiei in functie de varsta, sex, distributie geografica, influenteaza cererea turisticd atat ca marime, cAt si ca forme de manifestare. Pe langa factorii mentionati, un numar mare de alti factori influenteazi cererea si c msumul turistic, dintre care se-remarc& factorii conjuncturali legati de natura (starea vremii, catastrofele naturale) sau determinafi de actiunea umand (catastrofe tehnice, razboaie s.a.). 3.3.2. Oferta turisticd Ca si oferta de servicii, oferta turistic’ poate fi definita prin capacitatea economic si organizatorica a retelei specifice (echipamente turistice si infrastructura) de a satisface in anumite conditii cererea turistilor®! “Ch. Holloway, The Business of Tourism, 4" edition, Pitman Publishing, Londra, 1994, p: 54, citat de Rodica Minciu, op. cit., p. 140 *!V, Olteanu, Marketingul serviciilor. Teorie si practi citat de Rodica Minciu, op. cit., p. 149 i, Ed. Uranus, Bucuresti, 1999, p20, 89SE Economia turismului si serviciilor in sinteza oferta turisticd este constituita din”: = potentialul turistic (atractii naturale si antropice), situat $ntr-un anumit spativ geografic; =~ \baza material specifica (de cazare, alimentatie, agrement etc.) si jnfrastructura generala, componente ce permit exploatarea potentialului; = forfa de munca, numirul, structura, nivelul de pregitire a acesteia ce determina valoarea productiei; : = serviciile — forma sub care se exteriorizeazd cel mai adesea produsele turistice. Direct legaté de oferta turistica este si notiunea de productie turistica. ‘Aceasta reprezinté ansamblul de servicii care mobilizeazad forta de muncd, echipamentul de productie si bunurile materiale si care, in cadrul unei ambianfe specifice, se materializeazd intr-un consum efectiv. Oferta turistica este mai mare decat productia turistica, aceasta din urma realizindu-se numai in jimitele ofertei. 3.3.2.1. Factorii care infleunteaz oferta turistica Asa cum rezulta din fig. 3.2, factorii principali care influenteaza oferta turisticd sunt”: = preturile altor produse; = schimbarile in costurile de productie; = — progresul tehnic; *° taxele si subventiile; = alti factori (conjuncturali). Prefurile altor produse influenteaza oferta turistica $n sensul cd, in condi pietei libere, o cregtere a pretului unui anumit produs va determina producitorul sa indrepte resursele spre acest produs in detrimentul altora. De exemplu, proprietarii unor sali de sport vor creste oferta pentru un anumit sport (badminton) in dauna altui sport (tenis). Schimbirile in costurile de productie influenteaz4 oferta t ensul cd 0 scddere a costurilor de productie va determina cresterea ofertei prin atragerea de noi ofertanti si invers. Principalele costuri implicate in productia turistica sunt cele cu forta de munca, amortizarea mijloacelor fixe, materiile prime, combustibilii, energia, apa, dobanzile etc. Progresul tehnic jnfluenteaz oferta turistica in sensul imbunatitirii bazei materiale pentru prestarea serviciilor turistice si cresterii calitatii produselor sia nivelului de satisfacere a consumatorilor. Astfel, noile materiale de construetie si noile echipamente (in special calculatoare) permit Ymbunatitirea confortului si cresterea nivelului calitativ al serviciilor de transport, cazare, alimentatie etc., in acelasi timp cu cresterea productivitatii muncii si economisirea resurselor. gp eeu a a et 2 Rodica Minciu, op. cit. p. 151 33 foan Cosmescu, op. cit., p. 115-116 34 John Tribe, op. cit., p. 54-56 90Piaja serviciilor si piaja turismului Factorii conjuncturali care afecteaza oferta de servicii sunt: greve, razboaie, vremea etc. — influenta lor nu este de neglijat. Alaturi de factorii mentionati si alfi factori influenteazi volumul, structura si evolutiile ofertei turistice conferindu-i o mare diversitate si un puternic dinamism. 3.3.2.2. Baza materiala a turismului Baza materiald a turismului se refer’ la capitalul tehnic utilizat in aceasta ramura, format din capital fix si capital circulant. Baza materiala sau tehnico- materiala cuprinde doua categorii principale = baza tehnico-materiala specific turisti © refeaua unitatilor de cazare reteaua unitatilor de alimentatie mijloace de transport inclusiv instalatii de transport pe cablu instalatii de agrement instalatii de tratament sate turistice e sate de vacanti = baza tehnico-materiala generala (infrastructura) — cuprinde: e cai de comunicatie mijloace de transport in comun instalafii de telecomunicatii tetele de alimentare cu apa, gaze, energie electrica unititi comerciale, sanitare, culturale etc. Componenta cea mai importanté a bazei tehnico-materiale specifice este refeaua unititilor de cazare, alcatuita din diferite tipuri de unitati clasificate dupa funcfiile indeplinite, categoria de confort, perioada de functionare, forma de proprietate etc. Dupa functiile indeplinite si modul specific de satisfacere a nevoilor turistilor, unitatile de cazare se clasifica in hoteluri, moteluri, hanuri, vile, bungalow-uri, cabane, campinguri si casufe, tabere, pensiuni si ferme agroturistice, sate de vacant, spatii de cazare pe nave etc. in Romania la nivelul anului 2004 functionau cca 3.900 de unitati de cazare cu peste 275.000 de Jocuri, capacitatea medie a unitatilor de cazare fiind de 71 de locuri. Din punct de vedere al tipului de unitate, cea mai mare pondere (in jur de 60%) o detin hotelurile si motelurile, unitati cu profil complex gi cu un nivel de confort mai ridicat. Cu toate acestea se remarca, mai ales pe plan mondial, o sc&dere a interesului fata de aceste mijloace de cazare gi o orientare a cererii cdtre unit&ti de tip este formata din: *5 Rodica Minciu, op. cit., p. 180 91Economia turismului si serviciilor vil&, apartamente si alte tipuri care asigura pe lang’ confort si o individualizare a vacantelor®®. Valorile indicatorilor referitori la reteaua unitatilor de cazare araté faptul c& Roménia dispune de una din cele mai mari capacititi de primire turisticd dintre farile foste socialiste, dar se situeaz’ pe unul din ultimele locuri la indicatorii circulatiei turistice (numar de turisti in unitati de cazare si numar de innoptiri)’’. Explicatiile acestei stiri de fapt a turismului romAnesc, reflectata si de indicele mediu de utilizare a capacit&fii de cazare in functiune care variaza in ultimii ani in jurul valorii de 34-35%, constau printre altele $i - _ preponderenta unitétilor de cazare de categorii inferioare, respectiv unitati de 1-2 stele si neclasificate (peste 80% din totalul unitatilor si al numarului de locuri); = procesul lent si intarziat al privatizérii (in anul 2000 numai 41,1% din unitatile de cazare erau proprietate privaté) care a avut consecinte negative si din punct de vedere al serviciilor oferite; odati cu privatizarea - in anu! 2004 mijloacele de cazare aflate in proprietate majoritar privat reprezinta aproape % din numarul de unitati si numarul de locuri - exist& speranta ca proprietarii particulari vor infelege cA fidelizarea clientelei depinde de calitatea: serviciilor, in conditiile in care studiile realizate arata faptul c& fidelizarea unui client/turist costa de 5 ori mai putin decat atragerea unui nou client; infrastructura general deficitara, in special in ceea ce priveste sistemul de transport si utilititile publice cu deosebire din mediul rural; aceasta a constituit $i constituie in continuare o fran4 serioasa in calea dezvoltarii turismului: in acest sens un studiu efectuat de WITC" mentiona ca in ceea ce priveste infrastructura, intr-un clasament international care cuprinde 212 fari, Romania se situeazd pe o pozitie deloc de invidiat, si anume 90. in ceea ce priveste sistemul de transporturi care detine locul cel mai important in dezvoltarea turismului, tara noastra inregistreaza serioase rimneri in urma. Astfel, in domeniul ritier reteaua de sosele si autostrazi este insuficienta si de calitate necorespunzitoare. Desi, mai ales dupa 1995 s-au facut cforturi pentru cresterea retelei de drumuri publice modernizate, densitatea drumurilor publice continua s& fie foarte scdzuti (33 km/100 km?) comparativ cu media tarilor UE (116 km/100 km’). in privinta autostrazilor, cu numai 230 km_ autostrada, Romania se aflé cu mult in urma farilor cu un turism dezvoltat. Situatia este asemanatoare in cazul transportului feroviar unde lipsa resurselor financiare a condus la deficiente majore in intretinerea infrastructurii si refacerea materialului rulant, invechit si insuficient atat din punct de vedere cantitativ, ct si calitativ. O insuficienti dezvoltare se poate constata si in privinta celorlalte forme de transport, respectiv aeriene si navale, precum si in privinta celorlalte componente ale infrastructurii generale. 3° idem, p 184-185 37 Maria loncica, Strategii de dezvoltare a sectorului terfiar, p. 114-115 * World Tourism and Travel Council = Consiliul Mondial al Turismului si Calatoriilor 92Piata serviciilor $i piata turismului particularit in dezvoltarea bazei tehnioo- ‘materiale.a turismului trebuie avute in vedere si tile acesteia, si anume™. corespondenja dintre baza tehnico-materiald si resursele naturale turistice, att pe plan calitativ-structural, cat si pe plan cantitativ, ca volum al dotarilor; de exemplu, construirea unei baze de tratament balnear care si asigure un numar optim de proceduri recuperatorii si profilactice este conditionati absolut de existenta unor resurse de ape termale; adaptarea bazei tehnico-materiale unui anumit segment al cererii turistice, Pprezumate sau cunoscute, particularitate legata de rigiditatea ofertei turistice; de regula, racordarea bazei tehnico-materiale se face la cel mai apropiat segment al cererii turistice tinand seama de importanta distanfei in directionarea cererii; investitiile pentru diversificarea, construirea si modernizarea echipamentului ofertei turistice vor fi deci in functie de dowd variabile independente: resursa turisticd naturala si cererea turistica; raportul, in general, invers proportional intre efortul investitional $i calitatea atractiei turistice a resurselor naturale; astfel, lipsa. resurselor naturale atractive poate fi suplinita prin investitii mai ridicate de un anume profil in baza tehnico-materialé (de exemplu, siafiunea Las Vegas construitA in plin desert); dimpotriva, abundenta resurselor naturale originale si atractive (de tipul Deltei Dunarii) necesita investitii specifice cu mult mai reduse pentru echipamentul turistic, oferindu-se astfel posibilitatea redirectionarii sumelor disponibile pentru protectia mediului inconjurator al regiunilor in discutie. Rezolvarea problemelor infrastructurii generale si dezvoltarea si modernizarea bazei tehnico-materiale specifice a turismului prin investitii autohtone si straine reprezinta 0 conditie sine qua non a recéstigarii de catre turismul romanesc a unei pozitii fruntase in turismul mondial pe masura dotarii cu factori naturali si resurse umane de care dispune. intrebari si probleme supuse discut PADRE lor Cum poate fi definita si care sunt caracteristicile pietei serviciilor? Cum poate fi definita in mod specific oferta de servicii? Care sunt caracteristicile ofertei de servicii? Ce tendinte se manifesta in evolutia ofertei de servicii? Ce metode pot fi folosite pentru stabilirea tarifelor la serviciile destinate pietei? Ce criterii pot fi folosite pentru diferentierea tarifelor la servicii? Care sunt caracteristicile cererii de servicii? Ce factori influenteaza cererea de servicii si ce implicatii are influenta lor asupra dimensiunilor si formelor de manifestare a cererii 8 Toan Cosmescu, op. cit., p. 125-126 93Caracterizarea principalelor tipuri de servicii Tabel nr. 4.4, Particularitatile serviciilor turistice Particularitati Comune cu celelalte servicii Specifice serviciilor turistice caracterul imaterial (intangibil) ™ personalizarea caracterul nestocabil = complexitatea si substituibilitatea = simultaneitatea productiei si consumului | * dinamismul . . inseparabilitatea serviciilor de persoana fluctuatia (variatia) sezoniera prestatorului, precum si a utilizatorului succesiunea riguroasd a consumului eterogenitate (variabilitatea) (solicitarii) 4.4.2. Tipuri de servicii turistice Serviciile turistice reprezinta, aga cum s-a aratat, un complex de activitafi menite a satisface nevoile turistilor in perioada in care se deplaseaza si in legatura cu aceasta. 4.4.2.1. Criterii de clasificare a serviciilor turistice Complexitatea serviciilor turistice a condus 1a necesitatea clasificdrii lor in diferite categorii cu scopul unei analize mai aminuntite a specificului productiei si comercializarii lor”*. A. in functie de etapele principale din desfisurarea unei cdlitorii, serviciile turistice pot fi clasificate in: - _ servicii legate de organizarea voiajului si transportului; - servicii determinate de sejur. Servicii legate de organizarea voiajului si transportului sunt prestate, in cea mai mare parte, de agentiile de voiaj (informarea turistilor, publicitate, conceperea de produse turistice, comercializarea acestora, facilititi de plat etc.) gi de companiile de transport (deplasarea turistilor, a bagajelor, transferuri etc.). Serviciile determinate de sejur au ca obiectiv satisfacerea necesitatilor de odihna, alimentafie si agrement ale turistului, precum si a unor nevoi cu caracter special, determinate de forme particulare ale turismului (tratament, congrese, vanatoare etc.) B. fn raport cu importanta in consum si motivatia cererii serviciile turistice se impart in: - servicii de baza: transport, cazare, alimentafie, tratament sau orice alta activitate care reprezintA scopul vacantei (schi, vanatoare); * vezi Rodica Minciu, op, cit., p. 224-228; Ioan Cosmescu, op. cit., p. 153-164; Oscar Snak, Petre Baron, Nicolae Neaosu, op. cit., p.275-291 127Economia turismului si serviciilor - _ servicii suplimentare: informatii, inchirieri de obiecte 5.2. Aceasta clasificare se poate face si in interiorul grupelor principale. De exemplu, in cadrul serviciilor de cazare crearea conditiilor de odihna este componenta de baz, iar curftarea hainelor, pastrarea obiectelor de valoare 3.2. sunt servicii suplimentare. C. Dupa modul de formulare a deciziilor de cumparare serviciile turistice pot fi: - ferme; - spontane. fn cazul serviciilor ferme decizia de cumparare se ia anterior cumpardrii propriu-zise, vacanfa fiind planificata de catre client cu mult timp inainte. Serviciile spontane presupun cA decizia de cumparare a lor se ia pe loc, in momentul in care clientul ia contact cu oferta agentiilor de turism sau a prestatorilor, Stimularea cererii de servicii spontane poate fi realizata prin activitatea de publicitate si promovare a produselor turistice. D. in functie de relatiile financiare intre prestatori si clienti si modalitatile de plat serviciile turistice pot fi: - cu plata; - gratuite. Serviciile cu plata reprezinté majoritatea prestatiilor. in privinta momentului efectuirii plitii, aceasta se poate face anterior (anticipat), simultan sau ulterior consumului, iar din punct de vedere al modalitatilor de plata, aceasta se poate face cu bani gheat& (cash), cecuri turistice, carfi de credit etc. Serviciile gratuite (efectiv sau aparent, dup’ cum costul lor este cuprins in pretul prestatiilor de bazi sau suportat din cheltuielile generale ale prestatorilor) se refera la: gratuititi. pentru copii, cursuri pentru invafarea unor sporturi, abonamente pentru serviciile de agrement etc. E, Dupa natura (caracterul) lor, serviciile turistice pot fi impértite in: - — specifice; - nespecifice. Serviciile specifice sunt cele determinate de desfsurarea propriu-zisd a activitatii turistice si constau in: transport, cazare, alimentatie, agrement etc. Serviciile nespecifice se adreseaz in egal masur’ turistilor si rezidentilor si constau in: transport in comun, telecomunicafii, reparatii, asisten{i medical’, servicii cultural-artistice etc. F. Serviciile turistice mai pot fi structurate si dupa alte criterii precum: - gradul de urgenta al manifestirii necesitatilor imparte aceste servicii in: generate de necesitati relativ putin urgente (care pot fi aménate) si generate de necesititi urgente (de exemplu, tratamente balneo-medicale, competitii sportive etc.) - interdependenta dintre potentialul solicitirilor de servicii dintr-o statiune (ond) si comportamentul turistilor, criteriu dupa care serviciile turistice pot fi: aferente unor preocupari pasive (somn, vizionarea programelor TV 5.2.) $i aferente unor preocupati active (plimbari, activitati sportive etc.) 128Caracterizarea principalelor tipuri de servicii in structura consumului turistic ponderea cea mai mare o au serviciile de cazare si cele de alimentatie (fiecare cu aproximativ 30%), urmate de serviciile de transport cu o pondere ce cca. 20-25%, agrement 10-15% gi alte servicii (cumparaturi, vizite etc.) 5-10%. Schematic, structura serviciilor turistice poate fi sintetizata in fig. 4.5. = transport de baza 2s - alimentatie - agrement Specifice - informare suplimentare )~ OTeaniZare $i i comercializare a voiajelor gui + financiare Servicii - diverse turistice - transportul in comun = telecomunicatii . - asistenté medicala nespecifice - igiend si intretinere - cultural-artistice - distribuirea apei, gazelor, electricitatii etc. Fig. 4.5. Structura serviciilor turistice Sursa: adaptare dupa Rodica Minciu, op. cit., p.227 In continuare vom prezenta succint serviciile turistice de baz si suplimentare. 4.4.2.2. Caracterizarea servi suplimentare iilor turistice de bazi si Aprofundarea caracterizarii serviciilor tur necesara deoarece fiecare tip prezinta particularit organizare, distributie etc. A. SERVICIILE TURISTICE SPECIFICE DE BAZA Caracterizarea acestora se va realiza in ordinea cronologica a solicit a) Serviciile de transport turistic Aceste servicii au un caracter complex, vizind pe langa deplasarea fizica a turistilor, ansamblul operatiunilor legate de deplasarea bagajelor si a marfurilor destinate consumului turistic. Importanta transporturilor pentru turism este istice de baz si suplimentare este in privinta modului de productie, ii lor. 129Economia turismului si serviciilor subinteleas deoarece fara calatorie (deplasare) turismul nu exista, spre deosebire de alte activitati destinate petrecerii timpului liber si care pot fi consumate acas&. De aceea nu se poate pune la indoiala faptul ci dezvoltarea facilitatilor de transport a avut o contributie majora la ascensiunea turismului, facdnd posibil accesul spre destinatii turistice mai indepartate. Ponderea pe care 0 au serviciile de transport in produsul turistic global (pachetul de servicii) variazi dupa tipul produsului si destinatia calatoriei. Asa de exemplu, ponderea transportului este mai mare in cazul turismului itinerant (in circuit) decat in turismul de sejur (petrecerea vacantei intr-o localitate sau statiune) sau in cazul turismului international (in afara granitelor tarii) comparativ cu cel intern. Cu toate ca transporturile turistice reprezinta o cota importanta din piata totalé a serviciilor de transport, demarcarea lor de activitatea generala de transport este dificil de realizat. De exemplu, organizatorii de turism folosesc in proportie mare serviciile regulate ale societatilor de transport, iar turistii pe cont propriu isi folosesc'masina proprie in numeroase cazuri sau apeleazd la serviciile de transport public. Formele de transport la care apeleaza in proportii variate turistii sunt: © transportul rutier; @ transportul aerian; © transportul feroviar; @ transportul naval. Alegerea intre aceste forme de transport este determinata de un numar mare de factori dintre care amintim: - distanta de parcurs si durata calatoriei; - caracteristicile itinerariilor; - starea cailor de transport; - confortul calatoriei; - nivelul tarifelor s.a. Totodati trebuie mentionat ca exist diferente semnificative pentru traficul international si cel intern, precum si intre t&ri si continente. Astfel, pe ansamblul traficului international sunt preponderente transporturile rutiere (cu o pondere de cca 50%), dar si transporturile aeriene au cunoscut, in ultimele decenii, ritmuri inalte de crestere, fn fara noastra, mijloacele rutiere detin locul proncipal, respectiv 70-80% atat in cazul sosirilor, cat si al plecdrilor de turisti, ca urmare a ponderii mari a schimburilor turistice cu tarile vecine si a avantajelor oferite de aceste mijloace de transport pe distante scurte. ™ Transporturile rutiere Reprezinti, asa cum s-a ardtat mai sus, forma de transport utilizat de majoritatea turistilor. Ele se realizeaza cu ajutorul autocarelor, microbuzelor si autoturismelor. Printre avantajele acestui tip de transport se numara: - libertatea de miscare; 130Caracterizarea principalelor tipuri de servicit - pretul mai redus al cAlatoriei comparativ cu alte forme de transport (aerian de exemplu); - posibilitatea de a vedea mai multe locuri etc. 4 Transporturile aeriene Sunt din ce in ce mai mult solicitate de turisti pe plan mondial datorita avantajelor pe care le ofera, dintre care evidentiem: - viteza de deplasare; - confortul calatoriei. Ele sunt utilizate mai ales pe distante lungi si foarte lungi. Astfel, pentru distante intre 1.000 si 4.000 de km, avionul este de preferat in proportie de 50%, iar peste 4.000 km detine exclusivitate. in acelagi timp, aceasta forma de transport are i unele dezavantaje cum ar fi: - costul ridicat; - dependenta de conditiile naturale; - posibilitatea unor accidente etc. Serviciile de transport aerian pot fi organizate sub urmatoarele forme: servicii regulate (curse de linie), servicii neregulate (charter) si servicii de taxi aerian. Serviciile regulate opereaza pe rute fixe, interne sau internationale, pe baza unor orare publice. Este necesar’, de asemenea, licenfierea de citre guvernul sau guvernele respective a fiecdrei rute. ‘Aceste servicii sunt oferite de companii aeriene publice, private sau mixte. Pentru atragerea turistilor c&tre utilizarea acestei modalitati de transport au fost concepute mai multe tipuri de aranjamente turistice, dintre care se remarca cele de tip INCLUSIVE TOUR (IT), in limba romana "totul inclus”. Aranjamentul IT este-un voiaj forfetar, organizat de o agentie de voiaj si o companie aeriana prin intermediul unei curse regulate. Pretul acestei cAlatorii este o sumd globald (forfetard) ce acopera costul transportului, cazarea, masa si un minim program de agrement si cheltuiclile organizatorului. in aceste aranjamente pretul transportului este inferior tarifului obisnuit pe clasa economica (cu pana la 50%). Cursele charter nu opereazi pe baza unor orare prestabilite, fiind promovate, de cele mai multe ori, de turoperatori. Acestia inchiriaza aeronavele pentru o sumé fix si organizeaz cursele in functie de marimea si frecventa cererii. Avantajul curselor charter este pretul mai mic decat al curselor regulate ca urmare a utilizarii avioanelor la capacitate optima (aprox. 80%). Serviciile de taxi aerian sunt oferite de curse charter private cu capacitate de 4-18 locuri si sunt utilizate mai ales de oamenii de afaceri. @ Transporturile feroviare Transporturile turistice feroviare au fost unele dintre cele mai vechi forme de clatorie, jucénd un rot important in dezvoltarea turismului in prima 131Economia turismului gi serviciilor jumitate a secolului al XX-lea. in ultimele decenii, aceasta forma de trasnport a inregistrat un declin, detinand astizi un loc mai modest in traficul turistic international. Transporturile feroviare prezinta o serie de avantaje cum sunt: - regularitatea si certitudinea realizarii voiajului; - costul mai redus; - viteza de deplasare relativ mare; - comoditatile oferite de vagonul de dormit si vagonul restaurant etc. Transporturile navale Desi are o vechime considerabila, transportul naval este mai putin utilizat datorit’ unor dezavantaje.pe care le prezint4, precum: - viteza mai redusa de deplasare; - conditionarea de existenta cailor de navigatie, a flotei, porturilor etc. Totusi, transporturile turistice navale au cunoscut in ultimul timp 0 reinviorare datoritd imbinarii cdlatoriei cu agrementul sub forma croazierelor. b) Serviciile de cazare Acestea sunt asigurate de o mare varietate de unitati de primire si gazduire a turistilor, cum ar fi: hoteluri i moteluri; vile; cabane; campinguri, bungalouri; pensiuni turistice si agroturistice etc. Cazarea, ca functie principala a unit&tilor de primire si gizduire a turistilor, presupune existenta unor spatii adecvate si a dotarilor necesare asigurarii odihnei si igienei turistului. Odihna turistilor in spatiile de cazare este conditionata de”*: amplasarea acestora; insonorizarea camerelor in raport cu zonele de mare circulatie (holuri de stationare, culoare de trecere, scari, lifturi s.a.) din incinta unitatii; miscarea perosnalului; spatiile alocate activitatilor recreativ-distractive etc. Conditiile de igienad sunt dependente de: calitatea echipamentului sanitar, intretinerea si buna functionare a acestuia; existenta obiectelor de inventar destinate igienei personale si de frecventa inlocuirii lor. Se impune, de asemenea, existenta unor spatii speciale pentru: primirea turistilor, desfasurarea unor intalniri cu prieteni sau parteneri de afaceri, sali de conferinte s.a. Un rol decisiv in prestarea serviciilor de cazare la un nivel calitativ corespunzator categoriei dé clasificare a unitatii il au: nivelul si diversitatea dotarilor (televizor, telefon, frigider etc.) ?6 Rodica Minciu, op. cit., p. 269 132Caracterizarea principalelor tipuri de servicti ©) - calificarea personalului; - curatenia; - ambianta etc. Din categoria serviciilor complementare cazdrii mentionam: - primirea si distribuirea mesajelor (corespondentei); - pastrarea obiectelor de valoare; - spalatul si calcatul lenjeriei; - curtarea hainelor si a incalfimintei; - manipularea bagajelor; + asigurarea parcarii autoturismelor; - schimb valutar etc. Serviciile de alimentatie Ele pot fi asigurate fie in incinta unitatilor de cazare, fie in unitati specializate, independente. Unitatile de cazare care dispun de saloane specializate pentru oferirea serviciilor de alimentatie beneficiaz4 de o surs4 suplimentara de venituri, in multe cazuri, micul-dejun fiind inclus in tariful de cazare. De asemenea, la unitatile de alimentatie din hoteluri pot apela si clienti din afara acestora, sporind astfel veniturile si profiturile provenite din acest serviciu. La aceasta se adauga vanzarile realizate de baruri, prin room-service etc. In general, serviciile de alimentatie sunt prezente in toate formulele de vacanta, dar mai ales in formula inclusive tour. in practica este foarte dificila separarea serviciilor de alimentatie prestate de unitatile independente pentru turisti si, respectiv, pentru cealalti categorie de consumatori, rezidentii (localnicii). Se apreciazA cA ponderea este in general de 20% turisti, 80% rezidenti. Conventional, sunt considerate ca servind nevoile turistilor toate unitatile de alimentatie din hoteluri, din statiunile turistice, precum si cele de pe traseele turistice consacrate $i cele apartinand unei societati turistice. Din punct de vedere al continutului, serviciile de alimentatie presupun urmatoarele procese: productia, @ comercializarea si © servirea. Productia preparatelor culinare este compatibilé cu cea din sfera industrici alimentare, diferenta find mdrimea producfiei si faptul c& se realizeazd, in majoritatea cazurilor, pe baza comenzii exprese a turistilor. Gama sortimentala existenta personalului calificat. O tendinté moderna in privinfa productiei preparatelor culinare o reprezinta procesul de catering care presupune separarea in timp si spatiu a productiei si consumului si furnizarea de preparate culinare pentru utilizatori "externi" mai mari decat o unitate de consum (o persoana). in mod deosebit, cateringul este 133ST Economia turismului si serviciilor folosit pe scari larg de companiile de transport aeriene pentru hranirea pasagerilor. Comercializarea si servirea presupun existenta unui spatiu adecvat de comercilaizare/servire, a unui personal specializat, precum si a unor conditii de: consum a preparatelor culinare (ambianta, norme igienico-sanitare etc.) Majoritatea turistilor moderni prefera sé-si aleagé singuri locul si timpul de servire a mesei, acest fapt avand o serie de implicatii asupra serviciilor de alimentatie in raport cu activitatea turistica, si anume: _ serviciile de alimentatie trebuie s4 fie prezente in toate momentele principale ale derularii vacantei: la locurile de jmbarcare, in mijloacele de transport, la Jocul de destinatie, in punctele de agrement; _ serviciile de alimentatie prin confinut si modalitate de organizare trebuie si se adapteze cerintelor clientelei; in cazul turismului international trebuie s4 fie oferite atat preparate ale bucitiriei internationale, cat si specifice zonei de destinatie; in vacantele de tratament, regimul alimentar trebuie si fie adecvat tratamentului medical; _ arta culinaré poate constitui motivatia de baz a unei calatorii d) Serviciile de agrement Atragerea turistului, gazduirea si hranirea lui nu sunt suficiente. Turistul doreste si se bucure de toate resursele turistice si s4 se implice intr-o varietate de activit&ti pe care i le ofera organizatorii si prestatorii de turism pentru a Se recrea sia se odihni activ. Aceasta presupune realizarea unor activitati si dotari specifice precum: © programe (activititi): excursii, concursuri, expozitii, festivaluri, activitate artizanala ete.; M1. ehipamente (dotari): terenur de sport, piscine, saune, sali de gimnastica, partii de schi, mijloace de trasnport pe cablu, centre de echitatie, jocuri mecanice etc. Dupa confinutul prestatiilor, serviciile de agrement cuprind”’: servicii de purd deconectare: bai de soare si mare, plimbari-drumetie, vizite ale diferitelor obiective etc.; servicii recreative oferite in principal de parcuri de loisir, rezervatii, cazinourl g@ @ ici comerciale constind in efectuarea unor cumpararturi uzuale sau specifice (cadouri, amintiri, articole de artizanat); servicii de intretinere a formei fizice: cure palneare, cure de slabire, cure de: infrumusetare etc.; servicii culturale concretizate in activitati cum ar fi; vizite la muzee gi case memoriale, participari la diverse evenimente culturale (festivaluri, concerte), vizitarea unor edificii de factura religioasi (biserici, mandstiri, catedrale. a 8 a oe gripe 7 Idem., p. 283 134Caracterizarea principalelor tipuri de servicii moschei), efectuarea de pelerinaje, vizitarea unor obiective istorice (cetati, palate, castele, monumente etc.); servicii sportive care au ca scop crearea conditiilor necesare unei odihne active a turistilor; sunt deo mare diversitate de forme, dintre care amintim: schi, patinaj, alpinism, natatie, echitatie, jocuri sportive etc.; & alte servicii determinate de activitati precum: urmarirea comportamentului unor specii de animale, admirarea florei, urmarirea unor competifii sportive (campionate nationale sau internationale, olimpiade etc.), participarea la circuite tematice (de exemplu, al vinului) s.a. B. SERVICIILE TURISTICE SPECIFICE SUPLIMENTARE in aceasta categorie sunt cuprinse serviciile de informare, de intermediere, financiare, cu caracter special s.a.”* a) Serviciile de informare a clientelei turistice Ele intervin in perioada de pregatire si angajare a prestatiei turistice, dar se manifest4 si pe parcursul desfasurarii vacantei. Prin confinutul lor trebuie sa permita cunoasterea exact a tuturor aspectelor importante legate de deplasare si sejur: - derularea programului pe zile; - orariile mijloacelor de transport; - facilitatile de pret; - conditii obligatorii de calatorie etc. Aceste servicii sunt prestate cu precddere de agenfiile de turism, dar si de prestatori (hotelieri, companii de transport etc.). b) Servicii de intermediere Sunt constituite in principal de: + rezervare de locuri (in unitafi hoteliere, mijloace de transport, la diferite manifestari cultural-artistice, competifii sportive etc.); - inchiriere a unor obiecte (echipament si material sportiv, jocuri, autoturisme cu sau fara sofer $.a.); - alte servicii: reparatii de obiecte de uz personal, procurarea unor marfuri si medicamente, developarea filmelor .a. Din aceasta categorie, cel mai puternic dinamism in ultima perioada l-au inregistrat serviciile de rezervare prin introducerea si promovarea sistemelor de rezervare computerizatdé (CRS — Computer Reservation System) si serviciile de inchiriere a automobilelor (rent-a-car). c) Servicii financiare Acestea se refera in principal la cele de: - asigurare a turistului, acoperind o gama larga de situafii cum ar fi: pentru asistenté in caz de boala, accidente, pierdere a banilor, bagajelor, repatriere $.a5 - efectuarea unor tranzactii (operatiuni bancare, schimb valutar $.a.); *8 Idem., p. 231-233 135Economia turismului si serviciilor d) - facilitati de ordin financiar (credite, servicii pe bazi de abonament, reduceri de tarife etc.) Servicii cu caracter special Acestea se asociazi unor forme mai deosebite de turism. Printre cele mai importante se numara: - servicii de asigurare a unor insofitori pentru turisti (ghizi, animatori ete.); - servicii prestate pentru oameni de.afaceri (inchirieri de birouri, calculatoare, secretariat, traduceri etc.); - programe de vandtoare si pescuit sportiv in zonele special amenajate (terenuri si rezervatii de vanatoare si pescuit sportiv); - servicii de ingrijire a copiilor, persoanelor cu handicap, animalelor domestice proprietate a turistilor; - — servicii de asigurare a securitatii turistilor, inclusiv de salvare in caz de pericol (salvamar, salvamont); ~ _ servicii de vanzare a produselor fara taxe (duty-free) $.a, In concluzie, produsul turistic este format dintr-un sistem complex de servicii turistice, iar prestarea lor la un nivel calitatiy corespunzator asteptirilor clientilor poate conduce atat la obtinerea satisfactiei acestora in legatura cu consumul serviciilor respective, cat si la cresterea incasarilor si profiturilor obtinute de intreprinderile turistice. intrebari si probleme supuse discutiilor PPPS Tn 136 Care sunt functiile serviciilor pentru intreprinderi ? Care sunt caracteristicile majore ale serviciilor pentru productie ? Care sunt etapele in evolutia serviciilor moderne de productie ? Care sunt criteriile de alegere intre solutia interna si cea externa de realizare a serviciilor pentru intreprinderi ? Care sunt modalitatile de organizare a serviciilor pentru intreprinderi ? in ce const co-productia in servicii 2 Care sunt principalele categorii de informatii necesare intreprinderii ? Care sunt serviciile pentru intreprinderi ? Definiti leasingul si prezentati formele acestuia. in ce const factoringul ? Care sunt participantii Ja operatia de factoring ? in ce const& importanta activititii de cercetare-dezvoltare ? Care este rolul serviciilor pentru populatie si cum pot fi ele clasificate? Ce informatii ofera sursele statistice pentru analiza serviciilor pentru populatie? Dar metodele directe? Cum poate fi masurat consumul de servicii al populatiei? Ce loc ocupa serviciile in consumul populatiei in tarile dezvoltate? Dar in fara noastra? Ce cuprinde comertul international cu servicii in sens restrans? Dar in sens larg?