ENIGMA OTILIEI - de George Calinescu

REALISM
Este un curent literar aparut pe la sfarsitul secolului al XIX-lea, avand ca centru de
iradiere Franta. Are ca trasaturi:
- tema parvenitismului, avaritiei si imoralitatii
- naratorul obiectiv, omniscient si omnipotent
- actiunea dezvoltata pe mai multe planuri narative
- tipurile de personaje reprezinta tipuri umane
- structura inchisa
GEORGE CALINESCU
--- este un teoretician al romanului
--- respinge proustianismul si opteaza pentru formula obiectiva de roman, pentru
modelul balzacian.
--- depaseste sau redefineste programul estetic al creatiei sale, raportandu-se critic la
formula de arta si viata infatisata.
APARITIE
--- Opera literar Enigma Otiliei de George Clinescu a aprut n perioada interbelic
(anul 1938) si este primul nostru roman citadin modern, obiectiv, de tip clasic si
balzacian.
TIP DE ROMAN
--- Enigma Otiliei, este un roman realist de tip balzacian, cu elemente moderniste,
apartinnd prozei interbelice. De asemenea, este un roman social si citadin.
--- Opera literar Enigma Otiliei este un roman, avnd o actiune ampl, desfsurat
pe mai multe planuri, un conflict complex, numeroase personaje si este realizat o
imagine ampl asupra vietii.
--- Enigma Otiliei este un roman realist balzacian prin prezentarea unor aspecte ale
societtii bucurestene de la nceputul secolului XX, prin motivul mostenirii si al
paternittii, prin structura simetric, circular, nchis, prin tehnica detaliului,
importanta decorului, a vestimentatiei, a mijloacelor de caracterizare, realizarea
personajelor ncadrabile n tipologii, veridicitatea, naratiunea la persoana a III-a, cu
focalizare 0 si viziunea dindrt, narator omniscient si omniprezent.
TEMA
--- este prezentarea unor aspecte ale burgheziei bucurestene de la nceputul secolului
XX, ceea ce determin caracterul citadin si social al operei. Romanul prezint
formarea/maturizarea unui tnr care, nainte de a-si face o carier, trieste experienta
iubirii si a relatiilor de familie.

TITLUL
--- initial a fost Printii Otiliei, ntruct fiecare personaj se comport oarecum
patern cu aceasta, determinndu-i destinul. Ulterior, din motive editoriale, s-a ajuns la
titlul Enigma Otiliei, mutandu-se astfel accentul de la un aspect realist, traditional,
la tehnica moderna a reflectarii poliedrice, prin care a fost realizat personajul principal
al romanului.
MODURILE DE EXPUNERE
--- Sunt prezente toate modurile de expunere, cu diverse trsturi si semnificatii:
descrierea are functie simbolic si de anticipare; naratiunea este obiectiv si are
functia de reprezentare a realittii prin absenta mrcilor subiectivittii iar dialogul
sustine veridicitatea.
ALCATUIRE
--- Romanul este alctuit din 20 de capitole iar prin tehnica planurilor narative
paralele este urmrit destinul mai multor personaje: destinul Otiliei, destinul lui Felix
ct si destinul clanului Tulea.
--- Secventele narative sunt prezentate prin alternant, iar succesiunea evenimentelor
este redat prin nlntuire.
PLANURILE NARATIVE
--- Un plan urmreste lupta membrilor clanului Tulea pentru nlturarea Otiliei si
obtinerea averii lui Costache.
--- Cel de-al doilea plan prezint destinul tnrului Felix Sima care, rmas orfan,
vine la Bucuresti pentru a studia medicina, locuieste la tutorele su si trieste iubirea
adolescentin pentru Otilia Mrculescu.
--- Autorul acord interes si planurilor secundare, pentru sustinerea imaginii ample a
societtii citadine.
SIMETRIE INCIPIT-FINAL
--- Romanul este caracterizat de o simetrie ntre incipit si final datorit cruia
romanul are o strucutr circular.
--- Incipitul romanului realist fixeaz veridic cadrul spatial si temporal al
evenimentelor, prezint principalele personaje, sugereaz conflictul si traseaz
principalele planuri narative.
--- Finalul este nchis prin rezolvarea conflictului si prezint, n mod simetric, din
perspectiva lui Felix, acelasi cadru, ns ntr-un alt moment temporal (dup
aproximativ zece ani: dup rzboi).
ACTIUNEA ROMANULUI
--- Actiunea romanului ncepe cu venirea tnrului orfan Felix Sima, la Bucuresti, n
casa unchiului si tutorelui su, pentru a studia medicina. Costache Giurgiuveanu este

un rentier avar, care o creste n casa lui pe Otilia Mrculescu, fiica sa vitreg, cu
intentia de a o nfia. Aglae o consider un pericol pentru mostenirea fratelui ei.

EXPOZITIUNE
--- n expozitiune, realizat n metoda realist - balzacian, sunt prezentate, cu
exactitate, principalele personaje, timpul si spatiul, ceea ce confer veridicitate
romanului realist.
--- Caracteristicile arhitectonice ale strzii si ale casei lui mos Costache sunt surprinse
de ochiul unui estet, din perspectiva naratorului specializat, desi observatia i este
atribuit personajului. Familarizarea cu mediul, prin procedeul restngerii treptate a
cadrului, este o modalitate de ptrundere a psihologiei personajelor din acest spatiu,
prin reconstruirea atmosferei. Strada si casa lui mos Costache sugereaz, prin detaliile
surprinse, contrastul dintre pretentia de confort si bun gust a unor locatari bogati si
realitate acestia sunt inculti, zgrciti, snobi si delstori. Arhitectura sugereaz
imaginea unei lumi n declin, care a avut cndva energia necesar pentru a se
mbogti, dar nu si fondul cultural.
--- Ajuns n locuint, Felix l cunoaste pe unchiul su, pe verisoara Otilia si asist la o
scen de familie: jocul de table. Sunt realizate portretele fizice ale personajelor cu
detalii vestimentare si fiziologice. Atmosfera sugerat este neprimitoare, iar replicile
Aglaei anticipeaz conflictul.
INTRIGA
--- Intriga se dezvolt pe dou planuri care se ntreptrund: lupta membrilor
clanului Tulea pentru obtinerea motenirii lui Costache Giurgiuveanu si destinul
tnrului Felix Sima.
--- Competiia pentru motenirea btrnului avar devine un prilej pentru observarea
efectelor, n plan moral, ale obsesiei banului. Btrnul avar, bogat, din dorinta de a nu
cheltui, nu asigur n nici un fel viitorul Otiliei. Clanul Tulea urmrete succesiunea
total a averii lui, plan pus n pericol, ipotetic, de nfierea Otiliei. Dei are o afeciune
sincer pentru fat, btrnul amn nfierea ei, de dragul banilor i din teama de
Aglae. Iniial ntr-un plan secundar, Stnic Ratiu urmrete s parvin, vizeaz
averea clanului Tulea, dar smulge in final banii lui mo Costache. El susine n fond
intriga romanului, pn la rezolvarea din deznodmnt.
--- Planul destinului tnrului Felix, a formrii sale, urmrete experienele trite n
casa unchiului su, n special iubirea adolescentin pentru Otilia. Este gelos pe
Pascalopol, dar nu ia nicio decizie, fiindc dorina de a-i face o carier primeaz.
Otilia l iubete pe Felix, dar dup moartea lui mo Costache i las tnrului
libertatea de a-i mplini visul i se cstorete cu Pascalopol, brbat matur, care i
poate oferi nelegere i protecie. n epilog, aflm c Pascalopol i-a redat cu
generozitate libertatea de a-i tri tinereea, iar Otilia a devenit soia unui conte exotic;

ea rmne pentru Felix o imagine a eternului feminin, iar pentru Pascalopol o enigm.
La final, simetric, Felix se ntoarce pe strada Antim si revede casa lui Mos Costache,
lsat n paragin, amintindu-si de replica btrnului, acum adevarat :"Aici nu st
nimeni".
CONFLICTUL
--- Conflictul romanului se bazeaz pe relaiile dintre cele dou familii nrudite, cea
a lui Costache Giurgiuveanu si cea surorii lui Costache, Aglae. Acestea sugereaz
universul social prin tipurile umane realizate.
--- Istoria motenirii determin conflicte succesorale iar rivalitatea dintre
adolescentul Felix i maturul Pascalopol pentru mna Otiliei isc un conflict erotic.
CARACTERUL DE FRESCA
--- Caracterul de fresc al romanului este dat de prezentarea diverselor aspecte ale
societtii burgheze: avaritia, lcomia, parvenismul, ct si de prezentarea unor aspecte
ale familiei burgheze: relatia dintre printi si copii, relatia dintre soti, cstoria.
CONSTRUCTIA PERSONAJELOR
--- Construcia personajelor este realizat prin tehnica balzacian a descrierii
mediului si fizionomiei pentru deducerea trsturilor de caracter. Personajele
reprezint tipologii: mos Costache - avarul sufletist, iubitor de copii; Otilia cocheta;
Felix ambitiosul; Pascalopol aristocratul rafinat, Aglae baba absolut si rea;
Aurica fata btrn; Simion dementul senil. Aceste tipuri realiste pornesc de la
caracterele clasice pe care realismul le preia. Tot un element clasic este si triunghiul
amoros.
--- Tehnicile de caracterizare a personajelor utilizate sunt caracterizarea direct,
realizat de narator nc de la nceputul romanului cnd ne d lmuriri despre gradele
de rudenie, starea civil si biografia personajelor reunite la jocul de table ct si de
personaje si caracterizarea indirect ce rezult din fapte, comportamente, limbaj,
vestimentaie, relaii ntre personaje.
--- Felix Sima este unul dintre personajele principale al crui destin este urmrit de-a
lungul romanului. Orfan, el este definit chiar de George Clinescu ca martor si actor
si cu el se deschide actiunea romanului, care ntr-unul din planurile narative urmreste
formarea personalittii acestui personaj.
FELIX
Felix a mostenit o cas si un depozit n bani, pe care urma s le administreze tutorele
su Costache Giurgiuveanu.
Caracterizarea direct este realizat de ctre autorul nc de la nceput, din momentul
sosirii lui Felix n Bucuresti: un tnr de vreo optsprezece ani, mbrcat n uniform

de licean. Portretul fizic ilustreaz, prin detaliile descrierii directe, trsturile morale
ale tnrului, care rezult n mod indirect: fata i era juvenil si prelung, aproape
feminin sugereaz delicatetea sufleteasc. Nasul de o tietur elenic i d o not
voluntar, iar mbrcmintea, desi o uniform de licean, i d un aer brbtesc si
elegant.
Caracterizarea indirect rezult din comportamentul, gesturile, atitudinile, faptele sale
si denot o fire rational, lucid, cu o mare nevoie de certitudini, o fire analitic si un
spirit de observatie foarte dezvoltat.
Drama erotic a lui Felix provine din faptul c, desi vede n Otilia o fat admirabil,
superioar, el n-o poate ntelege n momentele sale de luciditate, cnd opereaz
ratiunea si nu sentimentul.
Dac pe plan sentimental el esueaz, el se va realiza, n schimb, pe plan profesional,
iar experienta erotic i este benefic, determinnd o oarecare maturizare pe plan
afectiv.
OTILIA MARCULESCU
Otilia Mrculescu este personajul principal feminin al romanului si unul din cele mai
complexe personaje feminine din literatura romn. Autorul spune despre ea c
Otilia este eroina mea liric, proiectia sa n afar, o imagine lunar si feminin.
Otilia este fiica vitreg a lui mos Costache, pe care acesta vrea s o nfieze.
Prin caracterizare direct este realizat portretul ei fizic, din perspectiva lui Felix, care
sugereaz tineretea, delicatetea si distinctia: prea s aib optsprezece-nousprezece
ani, Fata mslinie, cu nasul mic si ochii foarte albastrii, trupul subtiratic, cu oase
delicate.
Otilia este caracterizat si prin prisma celorlalte personaje cheie ale romanului:
Felix o vede ca pe o femeie exceptional, cult, atrgatoare, idealul feminin;
Pascalopol o vede ca o mare strengrit cu un temperament de artist; mos
Costache o numeste fetita mea si o soarbe umilit din ochi, Stnic o elogiaz si
crede c i leag nevoia de libertate si lipsa de prejudecti, iar Aglae o consider o
stricat, Otilia reprezentnd pentru ea un pericol n calea obtinerii averii lui
Costache.
Otilia nssi se autocaracterizeaz astfel: Sunt foarte capricioas, vreau s fiu
liber!, Eu am un temperament nefericit: m plictisesc repede, sufr cnd sunt
contrariat.
Caracterizarea indirect este realizat printr-o serie de trsturi contradictorii:
copilroas si matur, expansiv si interiorizat, rational si impulsiv.

Comportamentul ei este derutant att pentru Felix ct si pentru Pascalopol. Otilia este
fascinanta, dilematic prin comportament.
Rolul substantivului enigma din titlul romanului este de a nftisa enigma etern a
feminittii, receptat din perspectiva lui Felix. Fire complex, plin de neprevzut, ea
are o influent magic asupra celorlalti.
RELATIA DINTRE FELIX SI OTILIA
Relatia dintre Felix si Otilia este cea mai interesant relatie ntre personajele
romanului. Ea este constituit de povestea de dragoste dintre cei doi tineri. Acestia
alctuiesc un cuplu de personaje care ilustreaz tema iubirii, n acest roman realist.
Cocheta si ambitiosul, din tipologia clasic, fata exuberant si tnrul rational,
personaje ce pun n evident antiteza romantic, dar si atractia contrariilor, au n
comun conditia social adolescenti orfani care au nc nevoie de protectori - si
statutul intelectual superior.
ntre cei doi se naste, nc de la nceput, o afectiune delicat. Impulsiv si nc imatur,
Felix percepe dragostea la modul romantic, transformnd-o pe Otilia ntr-un ideal
feminin. El are nevoie de certitudini, iar comportamentul derutant al fetei l
descumpneste.
Ultima ntlnire dintre Felix si Otilia, naintea plecrii ei din tar cu Pascalopol, este
esential pentru ntelegerea personalittii celor doi tineri si a atitudinii lor fat de
iubire. Felix este tnrul intelectual ambitios, al crui tel n viat este reusita n carier
si care consider c femeia trebuie s-i fie un sprijin n atingerea telului. Otilia, ns,
este de prere c rostul femeii este s plac, n afar de asta neputnd exista fericire.
Felix este dispus s astepte orict dac la un moment dat se va cstorii cu Otilia, n
timp ce tnra concepe iubirea n felul aventuros al artistului, cu druire si libertate
absolut. Otilia, realiznd aceasta diferent, dar si faptul c ea ar putea reprezenta o
piedic n calea realizrii profesionale a lui Felix, fata l prseste pe tnr si alege
siguranta cstoriei cu Pascalopol.
Prin urmare, cile celor doi ndrgostiti se despart. Ctiva ani mai trziu, Felix afl de
la Pascalopol c acesta i-a redat libertatea Otiliei, aceasta devenind sotia unui conte
exotic, undeva n Argentina. La rndul su, Felix si realizeaz ambitiile profesionale,
devenind un medic renumit si profesor universitar si ntemeindu-si o familie.
Naratorul obiectiv si las personajele s-si dezvluie trsturile n momente de
ncordare, consemnndu-le gesturile, limbajul, prezentnd relatiile dintre ele.
Se remarc limbajul uniformizat, utilizarea frazei ample, preferina pentru epitetul
neologic (faa juvenil, aspect bizar) si a procedeelor artistice utilizate mai ales n

descrieri. Precizia notaiei are uneori rolul didascaliilor i susine mpreun cu

dialogul sau monologul caracterul scenic al secvenelor.
Toate aceste trsturi prezentarea unor aspecte ale societtii bucurestene de la
nceputul secolului XX, motivul mostenirii si al paternittii, structura simetric,
tehnica detaliului, importanta decorului si a vestimentatiei, a mijloacelor de
caracterizare si realizarea personajelor ncadrabile n tipologii, veridicitatea si
naratiunea la persoana a III-a conduc la concluzia c opera literar Enigma
Otiliei de George Clinescu este un roman realist balzacian, care se nscrie, prin
valoarea sa, n seria capodoperelor literaturii romne.
Opinii:
- roman
n opinia mea, Enigma Otiliei de George Clinescu, este, datorit prezentrii unor
aspecte ale societtii burgheze de la nceputul secolului ct si prin realizarea
personajelor ncadrabile n tipologii, o creaie original, un roman fundamental al
literaturii romne.
- caracterizare Otilia
n opinia mea, Otilia d dovad de maturitate, n parte dobndit de-a lungul
romanului, atunci cnd, dndu-si seama c ea reprezint o piedic n calea realizrii
profesionale a lui felix si c ea si doreste o alt viat, pleac, prsindu-l pe Felix si
cstorindu-se cu Pascalopol.
- relatia Felix Otilia
Consider c n relaia Felix-Otilia, femeia este cea care dovedete c are puterea de a
decide pentru amndoi i fora de a face un sacrificiu din iubire, oferindu-i lui
posibilitatea de a se mplini profesional. Nici ei nu i s-ar fi potrivit viaa modest pe
care ar fi fost obligat s o duc alturi de studentul Felix. Moartea lui mo Costache
i pierderea motenirii impune acest deznodmnt.