PROIECT

Scule Aschietoare
Specializare: Tehnologia Constructiilor de Masini

2014 2015

Elementele cunoscute privind suprafata de brosat:

- Dimensiunile caracteristice si tolerantele acestora:
Diametrul interior: 36
Lungimea canalului de pana: 40
+0.036
Latimea canalului de pana: 100
+0.2
Adancimea canalului de pana: 3.30

- Materialul piesei:
2
OLC 45 r =70 85 daN /m m

- Modul de prelucrare inainte de brosare

Gaurire prin burghiere
Etapa de proiectare:
Din punct de vedere consturctiv, cea mai complexa este brosa
pentru prelucrari de suprafete interioare care lucreaza prin tragere.
O astfel de constructive este reprezentata in figura 1, din care
rezulta si principalele parti component.

Figura 1.
Ea este formata din urmatoarele parti component:
1 Partea de prindere a brosei cu lungimea l1;
2 Partea gatuita (redusa) a brosei, numita si gatul brosei, cu
lungimea l2;
3 Conul de ghidare de lungime l3;
4 Partea de ghidare din fata (anterioara) cu lungimea l4;
5 Partea active a brosei, de lungime lactiv, formata dintr-o parte de
aschiere las si o parte de calibrare lc;
6 Partea de ghidare posterioara, numita si partea de conducere din
spate, de lungime l6;
7 Partea de prindere posterioara (din spate), a brosei, de lungime l 7
(constructie proprie broselor folosite la masini de brosat
semiautomate si automate).

Din punct de vedere consturctiv, cea mai complexa este brosa

pentru prelucrari de suprafete interioare care lucreaza prin tragere.
Din punct de vedere al schemelor de aschiere, adica al
modului de impartire a adaosului de prelucrare si succesiunea
indepartarii lui, brosarea poate fi de trei feluri:

Brosare dupa profil

Brosare prin generare
Brosare progresiva

Brosarea prin generare, este reprezentata schematic in figura

2 unde:
a zsuprainaltare pe dinte
A max adaosul de prelucrare maxim
b x latimea aschiei

Figura 2.

In cazul unui canal de pana, adaosul radial Ar se determina cu relatia:

A r =t maxD 0 + c=39.536+ 0.7=4.2
c=0.5( D 0 D 20b 2)=0.5( 36 362 102 )=0.7
t max=t +a s=39.3+0.2=39.5

Figura 3.
A r Adaosul radial
7
7
A rd = A r= 4.2=3.675
8
8
1
1
A rf = A r= 4.2=0.525
8
8
Supta inaltarea pe dinte , in functie de schema de brosare,
corespunde avansului generator sau director masurat pe un dinte al
brosei. Marimea ei este determinata in functie de materialul piesei, de
tipul si dimensiunile suprafetei ce se prelucreaza.

Figura 4.

a zsuprainaltare pe dinte ; z a numarul de dinti aschietori ; p pasul ;

hinaltimea ; sgrosimea ; ggrosimea golului ; r raza de racordare;

unghiul de degajare ; unghiul de asezare ; unghiul spatelui dintelui

Pentru un

r > 80 daN /m m2

avem

a z=0.05(fin .)0.10(deg .)

Unghiul de degajare se alege in functie de natura materialului, de

prelucrat. Fata de degajarepoate fi executata (cel mai des) fara fateta sau
cu fateta. Cea de adoua solutie este aplicata in special pentru dintii de
finisare. In general, si dintii de degrosare si cei de finisare, din motive de
executie si de ascutire, se efectueaza cu fata de degajare fara fateta.
a=10 si 1=5
In cazul broselor pentru canale de pana si pentru suprafete plane,
a=4 5
unghiul de asezare poate avea valorile:
, iar daca exista si
posibilitatea reglarii la cota dupa reascutiri, atunci

a=8 .12

. Dintii

aschietori de degrosare ca si cei de finisare au acelas unghi de asezare.

Pasul dintilor este un element principal si de referinta al danturii
brosei. La alegerea valorii sale se pune conditia ca numarul de dinti aflati
z sa aila valori in limitele 2 z 6 si cum
simultan in aschiere

valoarea minima a lui

este

z =

lp
p

(iar valoarea maxima

se poate stabili o valoare initiala pentru pasul

l
z = p +1 ),
p

p .

Pentru schemele dupa profil sau prin generare si foloseste formula:

p=( 1.25 1.5 )l p =1.5 40=9.5
l
40
z = p =
=4.2( A)
p 9.5
l
40
z max = p +1=
+1=5.2( A)
p
9.5
Inaltimea dintelui

se determina pe baza unui criteriu functional.

Se pune conditia ca suprafata sectiunii golului

Sg

dintre doi dinti vecini,

in care se inmagazineaza aschia, sa fie mai mare decat aria sictiunii

S la
longitudinale a aschiei
. Raportul dintre cele doua arii se numeste
coeficient de umplere k

si constituie un element caracteristic la

proiectarea unei brose.

S g =r 2 =

h=

S
h2
; Sla =l pa z ; k= g
4
S la

4l pa zk
4400.104
=
=4.5

Celelalte dimensiuni ale dintilor brosei se determina (caloare

rotunjita) in functie de marimea pasului, folosindu-se urmatoarele relati:
Grosimea dintelui
s=( 0.3 0.35 )p= ( 0.3 0.35 )9.5=2.85 3.33
Grosimea golului
g=( 0.65 0.7 )p=( 0.65 0.7 )9.5=6.18 6.65
Raza de racordare de la fundul dintelui

r=0.2p=0.29.5=2
r=0.5h=0.54.5=2

Unghiul spatelui dintelui

=30 45
Canalele pentru fragmentarea aschilor. Pentru micsorarea latimii
aschiei, in special la prelucrarea profilelor curbilinii, dintii aschietori au
muchia intrerupta de canalele de fragmentare a aschiilor. In figura 5 este
reprezentat dintele unei brose cu canale de fragmentare si un detaliu cu
constructia unui astfel de canal.

Figura 5.
Latimea

continua

aschiei

lasata

intre

doua

canale

b=4 6 mm , iar numarul canalelor se determina corespunzator acestei

marimi.
In figura 6 a sunt reprezentate o aschie rectilinie si una curbilinie
detasate de un dinte fara canal de fragmentare, iar in figura 6 b, aceleas
aschii eliminate de dintii cu canale de fragmentare. Se remarca in al
doilea caz existenta unei nervuri de inaltime egala cu suprainaltarea a z si
care se va gasi pep e intreaga lungime a aschiei.

Figura 6.
Numarul de dinti aschietori

za

ai brosei depinde de marimea

adaosul de prelucrare si de marimea suprainaltarii pe dinte. Cu cat brosa

are mai multi dinti, cu atat ea va rezulta mai lunga, cea ce inseamna
dezavantaje de executie, de exploatare si de intretinere. La stabilireaa
za
numarului de dinti aschietori
ai brosei, se mai tine seama si de
calitatea suprafetei initiale ce urmeaza a se brosa.
A rd

In cazul in care adaosul radial a fost impartit in adaos de degrosare

A rf
si de finisare
, partea aschietoare va avea doua feluri de dinti:

de degrosare

zd

zf

si de finisare
z d=

, in care:

Ard
3.675
+ 1=
+1 38
a zd
0.1

zf =

Arf 0.525
=
11
a zf 0.05

z a=z d + z f =38+11=49
Unii autori recomanda ca, din motive de exploatare indelungata a
za
brosei, la numarul de dinti
sa se adauge 24 dinti fara suprainaltare
(nu dinti de calibrare), cu dimensiunile egale cu al ultimului dinte de
finisare, dinti care, au si rolul de a proteja partea de calibrare, dupa
reascutirile repetata ale brosei, cand ea se va decalibra, vor devein dinti
aschietori.

l as

Lungimea parti de aschiere

dintilor

p , si numarul de dinti

za

se determina in functie de pasul

. Daca partea activa are numai dinti

de degrosare:
l as = pz a =9.549=465.5
Daca este formata dintr-o parte de degrosare
finisare

lf

ld

si o parte de

, atunci:

l as =l d +l f = p( z d + z f ) =9.5( 38+11 ) =465.5

Partea de calibrare, de lungime

lc

este formata din

z c =3 8

dinti fara suprainaltare al caror profil este reprezentat in figura 7.

Figura 7.
In general la prelucrarea pieselor rigide (cu pereti relative grosi), la
brosare apare o largire a alezajului prelucrat, astfel ca se recomanda ca
dimensiunile transversal ale dintilor de calibrare sa fie, in cazul broselor
plane sau pentru canale de pana:
H C =H 0 max ( 0.005 0.015 )=

In care

H 0 max

este inaltimea maxima a brosei pentru cazul in care

se executa canalul la adancimea maxima tolerate.

pc =( 0.6 0.7)p=(5.7 6.65)
l c = pcz c =65=30
l cd

In componenta cozii brosei, de lungime

l1

Partea de prindere
Gatul brosei

(figura 1) intra:

l2

Conul de ghidare

l3

Partea de ghidare din fata

l4

In cazul dornurilor de brosare, partea de prindere si gatul

brosei lipsesc.
Fiecare din aceste parti au rol functional bine determinat, care
va influennta asupra formei, dimensiunilor, preciziei de executie si
constructiei ei.
Partea de prindere a brosei serveste la realizarea lecaturii
cu dispozitivul de actionare al masinii de brosat.
Gatul brosei are rolul de siguranta: in cazul ruperii brosei sub
actiunea accidentala a fortelor de aschiere, ruperea se va produce in
aceasta zona, singura in care brosa se mai poate recupera (prin
sudare cap la cap). Aceasta parte gatuita exista numai la brosele
pentru prelucrarea suprafetelor interioare.
Conul de ghidare (sau trecere) face legatura intre gatul
brosei si partea de ghidare din fata a brosei si are rolul unui cautator
de gaura. Lungimea acestuia se lasa la aprecierea proiectantului
l 3=10 20 mm
.
Partea de ghidare din fata are rolul de a orienta si ghida
brosa in alezajul initial executat in piesa.

Figura 8.
Tabelul 1. Dimensiuni ale parti de prindere, a carei forma este
reprezentata in figura 8
b1

b3
l5

l2
mi
n

l3
mi
n

l4

r1

Nomin
al

r2

Abater
Nomin
Abater
ea
al
ea
limita
limita
c11
c11
10
-0.080
7
-0.080
18 11 20 1 2 0. 0. 0. 0.
-0.170
-0.170
0
6 2
8
1
2
6
In cazul broselor pentru canale de pana, partea de ghidare din spate se
formeaza din prelungirea ultimului dinte de calibrare. Lungimea l 6 a partii
posterioare de ghidare se alege constructiv:
-

Pentru brosele plane sau canale de pana

l 6=( 1.5 2 )p=(1.5 2)9.5=(14.25 19)

Corespunzator partilor componente ale brosei, lungimea totala a ei va fi:

L=l cd +l as +l c +l 6=180+ 465.5+30+14.5=690
Pentru brosele de tractiune care prelucreaza alezaje (cilindrice, canele,
poligonale), din motive tehnologice (de executie, de tratament termic, de
reascutire) si de greutate proprie, se impune o conditie privind lungimea
lor (numita conditie de svelteta):
L 40d p

690 4036 690 1440( A )

Tabelul 2. Oteluri aliate pentru brose
Marca

Duritatea
dupa
recoacere
[HB]
237255

Rp3

Corespondente
U.R.S.S.

R.S.C.

R.D.G.

R.F.G.

P18

19826

X74WV18.
1

E18

Tabelul 3. Tratamentul termic al otelurilor rapide

Marca

Rp3

Preincalzirea si
incalzirea
I

II

final
a

550
600

800
850

1260

1290

Racirea

Calire
clasic
a
Ulei
sau
aer

Calire in
trepte
Racire in
baia de
saruri la
500550C
(3-5
min)
apoi in
aer

Calire
izoterm
a
Racire
in baie
de
saruri
(20-30
min.)
apoi in
aer

Revenirea

Duritat
e
HRC

550580C (24
reveniri,
timp de
45-60
min si
racier in
aer)

63-65

Fortele de aschiere la brosare

In procesul de generare prin brosare rezistentele de aschiere determina fortele de aschiere
Fx , Fy , Fz . Dintre cele 3 forte , cea mai importanta pentru calculelele de proiectare ale brosei
este forata principala de aschiere.

Determinarea ei este necesara pentru :

-verificarea brosei in sectiunile periculoase
-verificarea elementelor dispozitivului de prindere
-compararea ei cu forta capabila a masinii de brosat
Literatura tehnica indica mai multe metode de calculare a fortei de aschiere dar noi vom
folosi metoda expeditiva.
Metoda expeditiva vine in sprijinul proiectantului prin indicarea valorilor unei forte pe
unitatea de latime de aschie in functie de materialul de prelucrat si de suprainaltarea pe dinte.
Forta unitara fz se refera la forta necesara detasarii pri brosare a unei aschii de 1 mm latime de
catre un dinte al brosei.
f z= p za z1=

Fz
bz min

Forta unitara am ales-o in functie de HB-ul materialului folosit , si in acest caz f z = 33.5
daN/mm2.
Forta principala de aschiere totala va rezulta :
F z=f zbz min =33.514.2=140.7 daN /mm2
Verilicarea la rezistenta a brosei pentru canal de pana
ef tr =

Fz
= a tr (OLC 45)
b3h

Unde:
FZ Forta principala de aschiere
b3 dimensiunea minima a cozii brosei in sectiunea B-B
h inaltimea normalizata a dintelui brosei
a (OLC 45)=20 daN /mm 2
ef tr =

ef tr =

140.7
=4.47 20
74.5
Fz

( H 1h )b

a tr (RP 3)

Unde:
H1 inaltimea primuluui dinte al brosei
b latimea canalului de pana
ef tr =

140.7
=0.76
( 234.5 )10

a (RP 3) =35 daN /mm 2

H1

b
10

Fz
140.7
+ h=
+22 23
b a
1035
h
22

B
15

H0
15

D0
30

S0
12

b1
0.08

D0
30