DIRECTIVA CONSILIULUI 86/188

din 12 mai 1986

privitoare la protectia salariatilor impotriva riscurilor
determinate de expunerea la zgomot in timpul lucrului
(86/188/CEE)
CONSILIUL COMUNITATILOR EUROPENE
tinand seama de tratatul de creare a Comunitatii economice europene, si in primul rand de
articolul 100 al acestui tratat,
de propunerea Comisiei, stabilita in urma consultarii comitetului consultativ pentru securitatea,
igiena si protectia sanatatii la locul de munca (1)
de avizul Adunarii (2),
de avizul Comitetului economic si social (3).
considerand ca rezolutiile Consiliului din 29 iunie 1978 si din 27 februarie 1984 cu privire la
programele de actiune ale Comunitatilor europene in domeniul securitatii si igienei la locul de munca (4)
prevad aplicarea unor proceduri speciale armonizate pentru protectia salariatilor expusi la zgomot; ca
masurile instituite in acest domeniu difera de la stat la stat si ca necesitatea apropierii si a imbunatatirii
acestor prevederi este recunoscuta ca fiind de cea mai mare urgenta;
considerand ca expunerea la un nivel ridicat de zgomot se intalneste intr-un mare numar de situatii
de munca si ca, prin urmare, numerosi salariati sunt expusi unui risc potential pentru sanatatea si
securitatea lor;
considerand ca, prin reducerea expunerii la zgomot, se poate diminua in primul rand riscul
pierderii auzului din cauza zgomotului;
considerand ca, in cazul in care nivelul zgomotului la locul de munca prezinta un risc pentru
sanatatea si securitatea salariatilor, limitarea expunerii la zgomot reduce acest risc, fara a aduce atingere
prevederilor aplicabile in scopul limitarii emisiunilor sonore;
considerand ca reducerea nivelului zgomotului in procesul muncii se realizeaza in mod mai
eficient prin aplicarea unor masuri preventive inca din momentul proiectarii instalatiilor si al alegerii unor
materiale, procedee si metode de lucru care produc mai putin zgomot; ca aceasta reducere trebuie sa se
faca in primul rand la nivelul sursei de de zgomot;
considerand ca asigurarea si utilizarea unor echipamente de protectie individuala reprezinta o
masura complementara indispensabila, alaturi de reducerea zgomotului la sursa, in cazul in care
expunerea nu se poate practic evita prin alte mijloace;
considerand ca zgomotul este un agent la care se aplica directiva 80/1107/CEE a Consiliului, din
27 noiembrie 1980, privind protectia salariatilor impotriva riscurilor legate de expunerea la agenti
chimici, fizici si biologici in procesul muncii (5); ca articolele 3 si 4 din aceasta directiva prevad
posibilitatea stabilirii unor valori-limita si alte dispozitii speciale pentru agentii respectivi;
considerand ca unele aspecte de ordin tehnic se impun a fi precizate si vor putea fi revizuite in
lumina experientei dobandite si a progreselor realizate in domeniile stiintei si tehnologiei;
considerand ca situatia actuala din statele membre nu permite stabilirea unui nivel de expunere
sub care nu exista nici un fel de risc pentru auzul salariatilor;
considerand ca nivelul actual al cunostintelor stiintifice cu privire la efectele expunerii la zgomot
asupra sanatatii, altele decat efectele asupra auzului, nu permit stabilirea unor niveluri precise de
securitate; ca reducerea zgomotului va determina, in orice caz, diminuarea riscului de boli care nu sunt
legate de o afectiune a auzului; ca prezenta directiva cuprinde prevederi care se impun a fi reexaminate pe
baza experientei dobandite si a evolutiei cunostintelor stiintifice si tehnologice in acest domeniu,
A ADOPTAT PREZENTA DIRECTIVA:
Articolul 1
1. Prezenta directiva, care este cea de-a treia directiva speciala in sensul directivei 80/1107/CEE,
are ca obiect protectia salariatilor impotriva riscurilor pentru auz, iar in masura in care acest lucru este
1

special prevazut, impotriva riscurilor pentru sanatatea si securitatea lor, inclusiv prevenirea unor
asemenea riscuri care decurg sau pot decurge din expunerea la zgomot in procesul muncii.
2. Prezenta directiva se aplica in cazul tuturor salariatilor, inclusiv cei expusi radiatiilor din aria de
aplicare a tratatului CEEA, cu exceptia salariatilor din navigatia maritima si din navigatia aeriana.
In sensul prezentei directive, termenii "salariati din navigatia maritima si navigatia aeriana"
desemneaza personalul de bord.
La propunerea Comisiei, Consiliul va examina, inainte de 1 ianuarie 1990, posibilitatea aplicarii
prezentei directive si in cazul salariatilor din navigatia maritima si navigatia aeriana.
3. Prezenta directiva nu aduce nici un prejudiciu dreptului statelor membre de a aplica sau
introduce, in conditiile respectarii tratatului, prevederi legislative, regulamentare sau administrative care
sa asigure, cand este posibil, o mai buna protectie a salariatilor si/sau sa duca la o reducere a nivelului
zgomotului in procesul muncii, incepand de la sursa, pentru a se atinge valori de expunere care sa permita
evitarea anumitor noxe.
Articolul 2
In sensul prezentei directive, termenii de mai jos se inteleg astfel:
1. Expunerea zilnica personala a unui salariat la zgomot L EP, d
Expunerea zilnica personala a unui salariat la zgomot se exprima in decibeli (dB) (A), prin
ecuatia:

LEP ,d =LAeq ,T e+10log10

Te
To

unde:
L Aeq, Te = 10 log 10...
Te = durata zilnica a expunerii personale a unui salariat la zgomot
To = 8 h = 28 800 s
Po = 20 Pa
P A = presiunea acustica instantanee ponderata A, exprimata in pascali, la care ete expusa, in aer
la presiunea atmosferica, o persoana care se poate sau nu deplasa dintr-un punct in altul la locul de
munca aceasta este determinata prin masuratori facute in punctele unde se afla urechile persoanei in
timpul lucrului, de preferinta in absenta acesteia, cu ajutorul unei technici care minimalizeaza efectul
asupra campului sonor.
Daca microfonul trebuie asezat foarte aproape de corp, se vor face ajustarile necesare pentru a
permite determinarea unui camp de presiune neperturbat echivalent.
Expunerea zilnica personala nu tine seama de efectul vreunui echipament protector individual
care poate fi folosit.
2. Media saptamanala a valorilor zilnice L EP, w
Media saptamanala a valorilor zilnice se calculeaza dupa ecuatia
L Ep. w = 10 log 10....
unde (LEP, d) k sunt valorile lui LEP, d pentru fiecare din numarul m de zile de lucru din
saptamana considerata.
2

Articolul 3
1. Zgomotul la care salariatii sunt supusi in procesul muncii face obiectul unei evaluari si, daca
este necesar, al unei masuratori cu scopul de a identifica salariatii si locurile de munca vizate de prezenta
directiva si de a determina conditiile de aplicare a prevederilor sale specifice.
2. Evaluarea si masurarea mentionate la paragraful 1 sunt programate si efectuate in mod
competent la intervale corespunzatoare, responsabilitatea revenind patronilor.
Toate probele vor fi reprezentative pentru expunerea zilnica personala a salariatului la zgomot.
Metodele si aparatura folosite vor fi adaptate la conditiile existente, tinandu-se seama in primul
rand de caracteristicile zgomotului ce urmeaza a fi masurat, de durata expunerii, de factorii ambientali si
de caracteristicile aparatului de masurat.
Cu ajutorul lor vor fi determinate marimile definite la articolul 2 si se va vedea daca, in cazurile
respective, valorile stabilite prin prezenta directiva sunt sau nu depasite.
Statele membre pot hotari ca expunerea personala la zgomot sa fie inlocuita cu zgomotul
inregistrat la locul de munca. In acest caz, criteriul expunerii personale va fi inlocuit, in sensul articolelor
de la 4 la 10, cu cel de expunere la zgomot in timpul lucrului de zi cu zi, pe o durata de cel putin opt ore,
in punctele in care se afla salariatii.
Statele membre pot de asemenea hotari sa se tina seama in mod deosebit, la masurarea
zgomotului, de zgomotul impulsional.
4. Salariatii si /sau reprezentantii acestora din intreprindere sau institutie participa, conform
legislatiei si practicii nationale, la evaluarea si masurarea prevazute in paragraful 1. Acestea vor fi
revizuite in momentul in care, din anumite motive, nu mai sunt considerate corecte sau in cazul in care a
intervenit in procesul muncii o modificare de ordin material.
5. Evidenta si pastrarea datelor obtinute prin aplicarea prezentului articol vor fi asigurate intr-o
forma corespunzatoarea, in conformitate cu legislatia si practica nationala.
Medicul si/sau autoritatea raspunzatoare, precum si salariatii si/sau reprezentantii acestora din
intreprindere sau institutie vor avea accesul asigurat la aceste date, in conformitate cu legislatia si practica
nationala.
Articolul 4
1. In cazul in care expunerea zilnica personala a unui salariat la zgomot sau la valoarea maxima a
presiunii acustice instantanee neponderate pot depasi 85 dB (A) si respectiv 200 Pa (1), vor fi luate
masurile necesare pentru ca:
a) salariatii si /sau reprezentantii acestora din intreprindere sau institutie sa beneficieze de o
informare si, dupa caz, de o pregatire corespunzatoare cu privire la:
- riscurile potentiale care rezulta, pentru auzul lor, din expunerea la zgomot;
- masurile luate in sensul aplicarii prezentei directive;
- obligativitatea de a respecta masurile de protectie si de prevenire, in conformitate cu legislatia
nationala;
- folosirea de echipamente de protectie individuala si necesitatea supravegherii functiei auditive
conform articolului 7;
b) salariatii si /sau reprezentantii acestora din intreprindere sau institutie sa aiba acces la
rezultatele evaluarii si ale masurarii zgomotului, efectuate in urma aplicarii articolului 3 si sa poata
beneficia de explicatii privind semnificatia acestor rezultate.
2. In locurile de munca unde se poate produce o expunere zilnica personala a salariatului la
zgomot de peste 85 de dB (A), salariatii vor fi informati, in mod corespunzator, asupra cazurilor in care
se aplica prevederile articolului 6.
3

In locurile de munca unde se poate produce o expunere zilnica a salariatului la zgomot de peste 90
de dB (A) sau unde poate exista o valoare maxima a presiunii acustice instantanee neponderate de peste
200 Pa, informarea prevazuta la primul alineat se va face, daca este posibil, cu ajutorul unei semnalizari
corespunzatoare. Aceste locuri sunt, de altfel, delimitate si fac obiectul unei limitari a accesului daca
riscul de expunere justifica acest lucru si in masura in care este posibil.
Articolul 5
1. Riscurile ce decurg din expunerea la zgomot vor fi reduse la nivelul minim posibil, tinandu-se
seama de progresul tehnic si de posibilitatea adoptarii unor masuri pentru controlarea zgomotului, daca se
poate chiar la sursa.
2. In cazul in care expunerea zilnica personala a unui salariat la zgomot sau valoarea maxima a
presiunii acustice instantanee neponderate depasesc 90 de dB (A) si respectiv 200 Pa:
a) vor fi identificate cauzele acestor depasiri, iar patronul va stabili si pune in aplicare un program
de masuri de ordin tehnic si /sau de organizare a muncii pentru a reduce, pe cat posibil, expunerea
salariatilor la zgomot;
b) salariatii si reprezentantii acestora la nivelul intreprinderii sau institutiei vor beneficia de o
informar corespunzatoare privind aceste depasiri si masurile luate in urma aplicarii punctului a).
Articolul 6
1. Fara a aduce in vreun fel atingere articolului 5, in cazul in care expunerea zilnica personala a
unui salariat la zgomot sau valoarea maxima a presiunii acustice instantanee neponderate depasesc 90 de
dB (A) si respectiv 200 de Pa, se vor folosi echipamente de protectie individuala.
2. In cazul in care expunerea vizata la paragraful 1 poate depasi 85 de dB (A) se vor asigura
echipamente de protectie individuala pentru salariati.
3. Echipamentele de protectie individuala vor fi asigurate de patron in numar suficient, modelele
fiind alese prin consultarea salariatilor, in conformitate cu legislatia si practica nationala.
Echipamentele de protectie vor fi adaptate salariatului individual si conditiilor sale de munca,
tinandu-se seama de securitatea si de sanatatea sa. In sensul prezentei directive, aceste echipamente vor fi
socotite corespunzatoare si adecvate daca se poate considera ca utilizarea lor corecta va mentine riscul
pentru auz la un nivel inferior celui rezultat din expunerea vizata la paragraful 1.
4. Daca aplicarea prezentului articol determina un risc de accident, acesta va fi diminuat, pe cat
posibil, prin adoptarea de masuri corespunzatoare.
Articolul 7
1. In cazul in care expunerea zilnica personala a unui salariat la zgomot nu poate fi practic redusa
sub 85 de dB (A), salariatul expus are dreptul la supravegherea functiei sale auditive, efectuata de un
medic sau sub responsabilitatea acestuia, iar daca acesta considera necesar, de catre un medic specialist.
Modalitatile de efectuare a supravegherii vor fi definite de statele membre in conformitate cu
legislatia si practica fiecaruia.
2. Supravegherea are drept scop diagnosticarea oricarei slabiri a auzului din cauza zgomotului si
pastrarea functiei auditive.
3. Rezultatele supravegherii vor fi pastrate conform legislatiei si practicii nationale.
Salariatii vor avea acces la rezultatele care ii privesc, in masura in care acest lucru este permis de
legislatia si practica nationala.

4. Statele membre vor lua toate masurile necesare pentru ca, in cadrul supravegherii, medicul
si/sau autoritatea personala sa poata da indicatii corespunzatoare legate de eventualele masuri de protectie
sau de prevenire individuale.
Articolul 8
1. Statele membre vor lua masuri corespunzatoare pentru ca:
a) proiectarea, construirea si/sau realizarea de noi structuri (uzine, instalatii sau utilaje, extinderea
sau modificarea substantiala a uzinelor sau a utilajelor existente, inlocuirea unor instalatii sau masini) sa
se faca in conditiile respectarii prevederilor articolului 5 paragraful 1;
b) in cazul in care un material nou (unealta, masina, aparat, etc.) destinat utilizarii in procesul
muncii i-ar putea provoca salariatului care il foloseste in mod corect, pe durata conventionala de 8 ore a
zilei de munca, o expunere la zgomot egala sau mai mare de 85 de dB (A) sau o presiune acustica
instantanee neponderata a carei valoare maxima este egala sau mai mare de 200 Pa, sa se asigure o
informare corespunzatoare cu privire la zgomotul produs in conditii de utilizare ce se impun a fi
specificate.
2. La propunerea Comisiei, Consiliul va stabili prevederile conform carora materialul vizat la
paragraful 1 punctul b) sa nu produca, pe cat posibil, daca este utilizat in mod corespunzator, un zgomot
care sa poata reprezenta un risc pentru auz.
Articolul 9
1. In cazul in care caracteristicile unui loc de munca determina, de la o zi la alta, o variatie
importanta a expunerii zilnice personale a salariatului la zgomot, statele membre vor putea acorda in mod
exceptional salariatilor care executa operatiuni speciale derogari de la articolul 5, paragraful 2, de la
articolul 6, paragraful 1 si de la articolul 7, paragraful 1, cu singura conditie ca un control corect sa arate
ca media saptamanala a expunerii salariatului se incadreaza in valorile stabilite prin aceste prevederi.
2. a) In cazuri exceptionale, in care nu se poate practic reduce, prin masuri de ordin tehnic sau de
organizare a muncii, expunerea zilnica personala la zgomot la un nivel sub 90 de dB (A) si nici nu se pot
asigura echipamente de protectie individuala prevazute la articolul 6 corespunzatoare si adecvate in
sensul paragrafului 3 alineatul doi al aceluiasi articol, statele membre pot acorda derogari de la aceasta
prevedere pe perioade limitate, derogarile respective putand fi prelungite.
In acest caz, se vor folosi totusi echipamente de protectie individuala care sa asigure cel mai inalt
grad de protectie posibil.
b) De asemenea, statele membre pot acorda, in mod exceptional, salariatilor care efectueaza
operatiuni speciale, derogari de la articolul 6 paragraful 1, daca aplicarea acestei prevederi duce la
agravarea riscului global prezentat pentru sanatatea si/sau securitatea salariatilor respectivi si daca acest
risc nu poate fi practic diminuat prin alte mijloace.
c) Derogarile mentionate la punctele a) si b) vor fi insotite de conditii care sa asigure, in conditii
deosebite, reducerea la minimum a riscurilor care rezulta din ele. Ele vor face obiectul unei reexaminari
periodice si vor fi revocate indata ce acest lucru va fi posibil.
d) Statele membre vor transmite Comisiei, o data la doi ani, un raport de ansamblu corespunzator
asupra derogarilor mentionate la punctele a) si b). Comisia va proceda la o informare corespunzatoare a
statelor membre.
Articolul 10
Consiliul va reexamina prezenta directiva, la propunerea Comisiei, inainte de data de 1 ianuarie
1994, tinand seama de progresele realizate in domeniul cunostintelor stiintifice si tehnologice si de
experienta dobandita in urma aplicarii acestei directive in scopul diminuarii riscurilor care decurg din
expunerea la zgomot.
5

In cadrul reexaminarii, Consiliul va incerca sa stabileasca, la propunerea Comisiei, indicatii

pentru masurarea zgomotului mai precise decat cele cuprinse in Anexa I.
Articolul 11
Statele membre vor veghea ca organizatiile salariatilor si ale patronatului sa fie consultate inainte
de adoptarea masurilor necesare pentru punerea in aplicare a prezentei directive si ca reprezentantii
salariatilor din intreprinderi si institutii sa poata verifica sau participa la aplicarea lor.
Articolul 12
1. Masurarea zgomotului si supravegherea functiei auditive a salariatilor se vor face dupa metode
care sa corespunda cel putin prevederilor articolelor 3 si respectiv 7.
2. Anexele I si II cuprind indicatii pentru masurarea zgomotului si supravegherea functiei auditive
a salariatilor.
Ele vor fi adaptate progresului tehnic, in conformitate cu directiva 80/1107/CEE si cu procedura
prevazuta in articolul 10 din aceasta directiva.
Articolul 13
1. Statele membre vor aplica prevederile legislative, reglementare si administrative necesare
pentru a se alinia la prezenta directiva pana la 1 ianuarie 1990 si vor informa imediat Comisia.
In ceea ce priveste Republica Elena si Republica Portugheza, data-limita de aplicare va fi 1
ianuarie 1991.
2.Statele membre vor aduce la cunostinta Comisiei continutul prevederilor de drept intern pe care
le vor adopta in domeniul de actiune al prezentei directive, iar Comisia va proceda la informarea
celorlalte state membre.
Articolul 14
Prezenta directiva va fi adusa la cunostinta tuturor statelor membre.
Adoptata la Bruxelles, la 12 mai 1986.
In numele Consiliului
Presedinte
W. F. van EEKELEN
1) Jurnalul Oficial (JO) nr. C 289 din 5. 11. 1982, p. 1 si JO nr. C 214 din 14. 08. 1984, p. 11
2) JO nr. C 46 din 20.2.1984, p. 130 si JO nr. C 117 din 30. 4. 1984, p. 5.
3) JO nr. C 23 din 30.1. 1984, p. 36.
4) JO nr. C 165 din 11. 7. 1978, p. 1 si JO nr. C. 67 din 8. 03. 1984, p. 2
5) JO nr. L 327 din 3. 12. 1980, p. 8.
6) 140 de dB la 20 Pa.
In cazul in care valoarea maxima a nivelului de presiune ponderat A, masurat cu ajutorul unui sonometru
care utilizeaza caracteristica temporala I (dupa CEI 651) nu depaseste 130 de dB (AI), se poate admite ca
valoarea maxima a presiunii acustice instantanee neponderate nu va depasi 200 de Pa.
ANEXA I
INDICATII PENTRU MASURAREA ZGOMOTULUI
6

A. 1. Generalitati
Marimile definite la articolul 2 sunt:
i) fie masurate direct cu ajutorul unor sonometre integratoare;
ii) fie calculate pe baza masurarii presiunii acustice si a duratei de expunere.
Masuratorile se pot face la locurile de munca ocupate de salariati sau cu ajutorul unor instrumente
fixate pe persoane.
Localizarea si durata masuratorilor trebuie sa fie exacte, pentru a permite determinarea expunerii
la zgomot in timpul duratei zilnice a lucrului.
2. Aparatura
2.1. In cazul folosirii unor sonometre integratoare-mediatoare, se vor respecta prescriptiile normei
CEI 804.
In cazul utilizarii sonometrelor, acestea se vor incadra in prescriptiile normei CEI 651. Se vor
folosi de preferinta aparate prevazute cu un indicator de suprasarcina.
Daca metoda de masurare cuprinde, ca etapa intermediara, inregistrarea de semnale pe banda, se
va tine seama, la analiza datelor, de potentialele greseli datorate proceselor de inregistrare si descifrare.
2.2. Un aparat folosit pentru a masura direct valoarea maxima (varful) presiunii acustice
instantanee neponderate va avea o constanta de timp la urcare care nu va depasi 100 de s.
2.3. Orice aparatura va fi etalonata in laborator la intervale regulate.
3. Masurarea
3.1. Se va proceda la verificarea pe teren la inceputul si la sfarsitul fiecarei zile de masurare.
3.2. Masurarea presiunii acustice se va face, de preferinta, intr-un camp sonor neperturbat la locul
de munca (adica in lipsa persoanei respective), microfonul fiind pus in punctele unde se afla in mod
normal urechea expusa la nivelul de zgomot cel mai inalt.
Daca prezenta persoanei este necesara:
i) microfonul va fi plasat la o distanta de cap care sa atenueze, pe cat posibil, efectele difractiei si
ale distantei asupra valorii masurate (0,1 m este o distanta potrivita);
ii) in cazul in care microfonul va fi asezat foarte aproape de corp, se vor face ajustarile necesare
pentur a permite determinarea unui camp de presiune neperturbat echivalent.
3.3. In general, ponderarile temporale S si F sunt valabile atata timp cat timpul de masurare
este mare fate de constanta de timp a ponderarii alese, dar nu vor fi bune pentru determinarea lui LAeq,
Te, cand fluctuatia nivelului de zgomot este foarte rapida.
3.4. Masurarea indirecta a expunerii
Rezultatul masurarii directe a lui LAeq, Te poate fi corectat prin cunoasterii duratelor de expunere
si a masurarii palierelor de nivel de zgomot clar identificabile; o metoda de esantionare si o distributie
statistica se pot dovedi de asemenea utile.
4. Precizia masurarii zgomotului si a determinarii expunerii
Tipul de aparatura si ecartul-tip al rezultatelor influenteaza precizia masuratorii. In cazul
compararii cu o limita de zgomot, precizia masuratorii stabileste domeniul valorilor citite in care nu se
poate lua nici o hotarare cu privire la depasire; daca nu poate fi luata nici o hotarare, masurarea trebuie
reluata, cu mai multa precizie.
Masurarile cele mai precise permit luarea unei hotarari in toate cazurile.
B. Unele masuratori facute pe durate scurte cu ajutorul unor sonometre simple sunt intru totul
satisfacatoare in cazul salariatilor care, la un post fix, executa activitati repetitive care produc, in mare,
aceleasi niveluri de zgomot cu banda larga pe durata intregii zile de lucru. Dar daca presiunea acustica la
care este expus un salariat prezinta fluctuatii care cuprind un domeniu larg de niveluri si/sau caracteristici
7

temporale neregulate, determinarea expunerii zilnice personale a unui salariat la zgomot devine din ce in
ce mai complexa; metoda cea mai exacta consta in observarea expunerii pe timpul intregii perioade de
lucru, cu ajutorul unui sonometru integrator-mediator.
In cazul in care un sonometru integrator-mediator care se incadreaza in prevederile normei CEI
804 (care este bine adaptat masurarii nivelului de presiune acustica continuu in echivalent de zgomot
impulsional) respecta cel putin specificarile de tip 1 si a fost etalonat recent si corect in laborator, iar
microfonul este bine pozitionat (vezi punctul 3.2.), rezultatele permit, cu unele exceptii, sa se stabileasca
daca o expunere data a fost depasita (vezi punctul 4), chiar in situatii complexe; aceasta metoda este deci
cu aplicabilitate generala si poate fi folosita ca metoda de referinta.
___________
ANEXA II
INDICATII PENTRU SUPRAVEGHEREA FUNCTIEI AUDITIVE A SALARIATILOR
Pentru supravegherea functiei auditive a salariatilor, se vor lua in considerare urmatoarele aspecte:
1. Supravegherea se va efectua in conformitate cu practica medicinei muncii si va cuprinde
urmatoarele:
- dupa caz, un examen initial care se va efectua inainte de expunerea la zgomot sau la inceputul
acesteia;
- examene periodice la intervale calculate in functie de gravitatea riscului si stabilite de medic.
2. Fiecare examen va consta cel putin intr-o otoscopie combinata cu un control audiometric,
cuprinzand o audiometrie liminara tonala in conductie aeriana, in conformitate cu punctul 6.
3. Examenul initial va cuprinde o anamneza; otoscopia initiala si controlul audiometric vor fi
repetate la interval de douasprezece luni.
4. Examenul periodic se va efectua la un interval de cel putin cinci ani, in cazul in care expunerea
zilnica personala la zgomot se mentine sub 90 de dB (A).
5. Examenele vor fi efectuate de persoane competente, in conformitate cu legislatia si practica
nationala, si se vor putea organiza pe etape succesive (test de depistare, control efectuat de un medic
specialist).
6. Controlul audiometric va respecta prescriptiile normei ISO 6189-1983, completate dupa cum
urmeaza:
Audiometria acopera si frecventa de 8000 Hz; nivelul sonor ambiant permite masurarea unui nivel
de prag de auditie egal cu 0 dB fata de norma ISO 389-1975.
Pot fi utilizate, in orice caz, si alte metode, cu conditia obtinerii de rezultate comparabile.