Sunteți pe pagina 1din 88

Coordonatorul colecţiei: dr.

LEONARD GAVRILIU
MICA BIBLIOTECĂ DE
PSIHOLOGIE
Redactor de carte: MĂRIA STANCIU

Concepţia grafică a copertei colecţiei: VENIAMIN &


VENIAMIN
THEODULE RIBOT

MEMORI
A
SI PATOLOGIA
EI
Traducere, eseu introductiv şi
note de dr. LEONARD
GAVRILIU

ISBN 973-97627-8-6 EDITURA IRI


Bucureşti, 1998
jperta reproduce: R. Magritte - CUPRINS
Memoria

Traducerea s-a făcut după Memoria, condiţia princeps a psihicului,


volumul eseu
introductiv de dr. LEONARD GAVRILIU
Les maladies de la memoire par Th. Ribot,
...............................................................................
Virigt-sixieme edition, Felix Alean, Paris, 9
1920
Cuvânt înainte
© Toate drepturile pentru ...............................................................................
17
traducerea în limba
Capitolul I: MEMORIA CA FAPT BIOLOGIC
română sunt rezervate (• Memoria este esenţialmente un
Editurii IRI fapt biologic, iar în mod accidental
un fapt psihic • Despre memoria
organică • Sediul memoriei. •
Modificări ale elementelor
nervoase; asociaţii dinamice între
aceste elemente • Despre memoria
conştientă: intensitate, durată •
Cerebraţia inconştientă • Acţiunea
nervoasă este condiţia
fundamentală a evenimentului;
conştiinţa nu este decât ceva
accesoriu. • Despre localizarea în
trecut sau „recunoaştere"
•Mecanismul acestei operaţii •
Recunoaşterea nu este
un act simplu şi instantaneu, ci constă
din aditiunea de
stări de conştiinţă secundare la starea
de conştiinţă prin
cipală • Memoria este o viziune în
timp • Localizare
teoretică şi practică • Puncte de
reper • Prin ce se
aseamănă şi prin ce se deosebeşte
localizarea în viitor de
localizarea în trecut • Orice memorie este o
iluzie
•Uitarea, condiţie a memoriei:
memoria conştientă
redevine încetul cu încetul automatism)
19
Capitolul II: AMNEZIILE GENERALE (. Clasificarea CONCLUZIE ( • Raporturile dintre conservarea amin-
maladiilor memoriei • Amnezii temporare • Epilepticii tirilor şi nutriţie • Raporturile dintre
•Uitarea anumitor perioade de viaţă • reproducerea amintirilor şi circulaţia
Exemple de sanguină generală şi locală
reeducare • Reamintiri lente şi reamintiri •Influenţa cantităţii şi calităţii sângelui •
bruşte Exemple
•Cazuri de memorie provizorie • Amnezii periodice •Legea regresiei decurge dintr-un principiu fiziologic
sau intermitente • Formarea a două memorii şi dintr-un principiu psihologic • Rezumat)
total sau ................................................................................ 153
parţial distincte • Cazuri studiate de Maenish,
de Azam, INDICE DE NUME 163
de Dufay (memoria celor hipnotizaţi) •
Amnezii
progresive; importanţa lor: ele ne dezvăluie
legea care
guvernează distrugerea memoriei • Legea
regresiei:
enunţul acestei legi • în ce ordine are loc
disoluţia
memoriei • Contraprobă: ordinea inversă
în care
memoria se reface • Exemple • Amnezii congenitale
•Memoria fenomenală a unor idioţi) .............63

Capitolul III: AMNEZIILE PARŢIALE (• Reducerea


memoriei la unele sectoare ale ei • Cauzele anatomice
şi fiziologice ale memoriilor parţiale •
Amnezia numerelor, a numelor, a figurilor etc. •
Amnezia semnelor
•Natura sa: este o pierdere a memoriei motorii • Exa
minarea acestei probleme • Amnezia
progresivă a sem
nelor verifică total legea regresiei • Ordinea în
care are
loc disoluţia: nume proprii, nume comune,
verbe şi
adjective, interjecţii şi limbajul sentimentelor,
gesturi
•Raportul dintre această disoluţie şi evoluţia
limbilor
indo-europene • Contraprobă: reamintirea
semnelor în
ordine inversă).....................................................109

Capitolul IV: EXALTĂRILE MEMORIEI SAU


HIPERMNEZIILE (Suscitări generale •
Suscitări parţiale
•Revenirea amintirilor pierdute • Reamintirea limbilor
uitate • Reducerea acestui fapt la legea regresiei
•Cazuri de falsă memorie • Exemple şi
încercare de
explicaţie) ...........................................................139
MEMORIA, CONDIŢIA PRINCEPS A
PSIHICULUI

Definită azi ca proces psihic de înregistrare,


păstrare şi regăsire a informaţiei receptate
(faimoşii „thc three R's of rcmembering" ai
psihologilor de limba engleză: Record, Retain, and
Retrieve information), memoria este faptul primordial al
istoriei dezvoltării psihicului pe scara animală cât
şi mecanismul fundamental care asigură
funcţionarea orientată a individului în timp şi
spaţiu, prin prisma actualizării selective a
experienţei acumulate. Rezultatul global este
constituirea unei „lumi interioare", personale,
care adesea rulează ca un scop în sine. încă I.M.
Secenov, autorul celebrei cărţi Reflexele creierului
(1863), a subliniat că memoria este „piatra
unghiulară a dezvoltării psihicului" sau „condiţia
fundamentală a vieţii psihice", psihologii din
zilele noastre nefăcând uneori decât să repete
aproape mot-â-mot aceste spuse1. Nici un fenomen
psihic nu-şi poate găsi explicaţia altfel decât pe
baza existenţei memoriei. După Henri Pieron, în
percepţie „nous trouvons [...] la clefdes phenomdnes de
memoire"2, dar adevărată este în primul rând
reciproca acestei propoziţii. Temperamentul,
emotivitatea, deprinderile, obişnuinţele,
limbajul, aptitudinile, caracterul, limbajul, învăţarea
în genere etc, presupun memoria ca premisă a
proprietăţilor, trăsăturilor şi capacităţilor stocate
filogenetic sau a însuşirilor
LEONARD GAVRILIU _____MEMORIA, CONDIŢIA PRINCEPS A PSIHICULUI_________
şi capacităţilor dobândite în cursul Legată direct de procesul de importanţă vitală
ontogenezei. Memoria mediază în permanenţă al învăţării (apprentissage, learning, Lernvermogen),
raportarea excitanţilor momentani la stocul de memoria constituie de fapt garanţia fiinţării şi baza
experienţă anterioară al individului, aşa încât identităţii, a permanenţei individualităţii (a
orice reacţie sau acţiune actuală poartă sigiliul personalităţii, pe un plan superior), cu alte
trecutului. cuvinte, premisa unui comportament adecvat, adaptat
Rene Zazzo susţine că autonomia individului condiţiilor de mediu în care se dezvoltă acest
este dată de memorie, pe filiera deprinderii: „La comportament6. în lipsa memoriei, viaţa psihică
memoire libere l'individu du prcsent par l'arbitrage du (admiţând că prin absurd ar putea să existe aşa
passe. L'habitudc le libere d'activitcs d'un niveau ceva) s-ar pulveriza într-o seric de momente
inferieur" 3. Cu cât experienţa acumulată este izolate, trăite strict în prezent (deci de fapt
mai bogată şi mai diversificată, cu atât netrăite!), fără raport cu trecutul şi nici cu clipa
comportamentul virtual (de dinaintea trecerii la act) faţă de imediat următoare. Memoria este aceea care ne
un stimul dat dispune de mai multe variante dă sentimentul continuităţii, fiind un instrument
posibile şi, deci, de un mai mare grad de strategic al dezvoltării şi adaptării. Cu cât în
imprevizibil, în beneficiul purtătorului memoriei. memoria noastră se depozitează un trecut mai
In legătură cu acest aspect, reputatul bogat şi mai variat, cu atât perceperea şi
neuroscientist român Mircca Steriade scrie: „Pe treapta priceperea prezentului sunt mai ample şi mai
structurilor biologice înzestrate cu memorie, gradul profunde, iar previziunea evenimentelor viitoare,
reacţiilor şi uneori chiar natura lor nu mai depind planificarea şi dirijarea în cunoştinţă de cauză a
integral de stimul, de intensitatea şi de conduitei, în vederea atingerii scopurilor fixate,
calitatea acestuia, ci de congruenţa excitantului devin tot mai exacte şi adecvate.
cu toată istoria individului. Determinismului Psihologii scot în evidenţă rolul inteligenţei
reflexelor necondiţionate, în general perfect în performanţele memoriei7, mai ales în prezent,
previzibile, i se adaugă un grad de imprevizibil pe când se pune accentul pe aşa-zisa memorie
care unii se mulţumesc să-1 eticheteze cu semantică (semantic memory). Reciproca pare însă a
termenul de «spontaneitate», dar care rezultă din fi şi aici mult mai adevărată, în pofida acelora
integrarea tuturor stărilor anterioare şi a care susţin că inteligenţa n-ar depinde de
stimulului din momentul declanşării reacţiei. memorie, văzând un semn de mediocritate
Imprevizibilul este deci perfect determinat, deşi psihică în excedentul acestui proces, în raport cu
factorii care concurează sunt greu şi uneori judecata logică. Ba chiar unii se încumetă să
imposibil de pus în evidenţă tocmai prin afirme că inteligenţa s-ar afla într-un raport
complexitatea lor, prin capacitatea sistemului invers proporţional cu memoria. Alfred Binet se
nervos de a fixa urmele excitanţilor. Memoria numără printre psihologii care, fără a pierde din
faptelor trecute profilează individualitatea vedere importanţa esenţială a inteligenţei, au
gândurilor fiecăruia dintre noi, asociaţiile de idei combătut în mod argumentat această concepţie
depind de modul cum s-au înlănţuit şi s-au stocat unilaterală: „au contrate - precizează el - a petite
în creier diversele momente ale reflectării intelligcncc correspond petite memoire, voila la regie"*.
realităţii. Un soldat şi un ţăran văd urmele unui Pierre Janet merge şi mai departe, impunând
cal. Primul se va gândi la război, al doilea la ideea că memoria este un act intelectual. Pentru el
munca câmpului 4 . Astfel - adaugă M. Steriade, memoria umană este o operaţie intelectuală
citându-1 pe Spinoza - fiecare va trece de la o idee la alta, care a „inventat" trecutul şi chiar timpul9. P.
după cum fiecăruia i s-au înlănţuit într-un alt mod Janet se legitimează
imaginile lucrurilor5.
10
LEONARD GAVRILIU _____MEMORIA, CONDIŢIA PRINCEPS A PSIHICULUI_______
astfel ca un incontestabil precursor al teoreticienilor memoriei soient recues, ii faut qu'elles soient fixees, enregistrees
semantice. organiquement, incrustees; ii faut qu 'elles deviennent une
Fireşte că nu există învăţare care să nu modification permanente de l'encephale; ii faut que les
implice efectiv memoria. Nulla scientia* sine modifications imprimees aux cellules et aux filets nerveux et
memoria este o axiomă. De obicei, însă, que les associations dynamiques que ces elements forment
fenomenul învăţării este identificat de profani cu entre eux restent stables"11. A sa teorie a „reziduurilor"
fenomenul memorării, deşi nu se reduce deloc coincide cu ceea ce este azi teoria engramei. Engramarca
informaţiei este astăzi unanim admisă,
la simpla memorare. Problema a fost şi rămâne
engramele fiind elementele structurale
complexă. „Faptul dacă această aptitudine a
moleculare de procesare a informaţiei după
învăţării e o aptitudine aparte, ca inteligenţa,
criterii de tip, de loc şi de semnificaţie. S-a
memoria, atenţia etc. sau nu, precum şi faptul
stabilit că suportul codificării informaţiei la
dacă ea e o singură aptitudine sau o
nivelul memoriei de lungă durată (long-term
colectivitate de aptitudini, constituie încă o
memory) este de natură biochimică. După H.
chestiune nelămurită în psihologie. Unii
Hyden, care distinge patru etape în formarea engramei,
psihologi înclină să o socotească o aptitudine
păstrătoare ale informaţiei ar fi moleculele de
generală, alţii, ca Watson, par să o identifice cu ADN din creier, pe când moleculele de ARN ar
memoria, reflexologii, în frunte cu PavJov şi Behterev, deţine rolul de transportori de informaţie 12.
vor să o socotească una cu asociaţia, în vreme ce Conform acestei ipoteze - notează A. Kreindler -, urma
configuraţioniştii, în cap cu Koehler, o leagă de de memorie este fixată simultan într-un număr
inteligenţă. Soluţia cea mai apropiată de adevăr - mare de neuroni, ceea ce ar explica faptul că, în
ŞJ însuşită de cei mai mulţi psihologi - e că
cazul unor leziuni localizate ale sistemului nervos,
învăţarea pare să fie mai mult un fruct al colaborai memoria poate fi compensată. Teoria moleculară,
ii acestor funcţiuni, deci şi al inteligenţei şi al biochimică, a memoriei aduce o contribuţie nouă
memoriei şi asociaţiei, precum şi al atenţiei şi şi însemnată care deschide perspective noi în
imaginaţiei, fiind controlată îndeaproape şi de cercetarea proceselor psihice"13. Ulterior s-a putut
afectivitate10." preciza că localizarea unei engrame depinde de
Departe de noi intenţia ca, în acest scurt natura informaţiei receptate şi de sistemul
eseu introductiv la versiunea în limba română a neuronal specific care o procesează14. S-a stabilit, de
cărţii de pionierat Les maladies de la memoirc (1881) asemenea, că engramele sunt distribuite,
a lui Theodule Ribot, să abordăm întreaga întrucât mai multe sisteme cerebrale de procesare sunt
problematică a memoriei (formele, tipurile şi angrenate simultan în orice situaţie de învăţare
operaţiile memoriei, calităţile acesteia, uitarea ca (learning situation), ceea ce duce la o diseminare a
un complement al memoriei, mnemotehnica etc). engramelor în diferite zone ale creierului15, cu avantajele deja
Dat fiind însă faptul că psihologul francez subliniate de A. Kreindler în citatul de mai sus. Fapt este
acordă o atenţie aparte memoriei ca fapt biologic, însă că Ribot a profesat de mult ideea că
este necesar să spunem măcar câteva cuvinte memoria este multiplă, în corelaţie cu diferitele
despre ceea ce se înţelege astăzi prin bazele aparate senzoriale, şi că „reziduurile" sunt diseminate:
biologice ale memoriei, compensând întrucâtva „ii n 'y a, en derniere analyse, que des memoires speciales,
fatalul handicap al lui Ribot în comparaţie cu ou, comme disent certains auteurs, locales. Nous
rezultatele cercetărilor neurofiziologice şi acceptons volontiers cette derniere denomination, ă
neuro-psihologice din ultimul secol. în prezent condition qu 'on n 'oublie pas qu 'ii s 'agit ici
este pe deplin confirmată ideea sa că „ii ne suffit
pas que les impressions 13

Tu sensul de învăţare.

12
LEONARD GAVRILIU _____MEMORIA, CONDIŢIA PRINCEPS A PSIHICULUI_________
d'une localisation disseminee, suivant cette hypothese des şi sub denumirea de legea Ribot), rareori se
associations dynamiques dont nous avons si souventparle"16. întâlnesc lucrări cu o cazuistică mai abundentă şi
Dacă într-o vreme se căuta cu toată mai completă. Este însă de la sine înţeles că el nu
seriozitatea „sediul" sau „centrul memoriei" (!) putea descrie în termenii de azi sindromul lui
sau măcar anumite structuri cerebrale implicate Korsakov (descris ca atare de către psihiatrul
direct în sedimentarea structurală şi în vehicularea rus Serghei Korsakov în 1887, deci după şase
faptelor de memorie (în 1937, neuroanatomistul american ani de la apariţia cărţii lui Ribot) şi nici boala lui
James W. Papez a descris un circuit neuronal hipocampo- Pick (descrisă în 1903) sau boala lui Alzheimer
mamilo-talamie despre care susţinea că (descrisă abia în 1906); cu toate acestea,
reprezintă baza neurof'iziologică a memoriei cât simptomatologia acestora nu lipseşte din
şi regulatorul vieţii emoţionale), astăzi, deşi se monografia de o neştirbită ţinută ştiinţifică a lui
mai admite că hipocampul şi amigdala au rolul lor în Ribot. Faptele de observaţie relatate de psihologul
special în ceea ce unii neuwscientists numesc new memohes şi francez pot fi lesne încadrate în rubricile clasificării agreate
conversiunea informaţiei senzoriale recente într- în prezent: amnezii anterograde şi amnezii
o formă care sa permită stocarea în alte zone retrograde, amnezii totale şi amnezii lacunare.
ale creierului17, câştig de cauză are ideca implicării în factologia sa poate fi identificat chiar şi
tuturor sectoarelor cerebrale în înregistrarea, ictusul amnezic. Cititorii care doresc să
conservarea şi destocarea informaţiei, fără a se cunoască evoluţia etiologiei din acest domeniu
exclude însă specializarea funcţională a unor pot consulta cu mult folos lucrări mai noi, ba
formaţiuni neuronale mai mult sau mai puţin chiar şi recente, cum sunt Les dissolutions de la
memoire (1942) şi Les maladies de la memoire (1943)
vaste şi complicate. Arătând că diversele leziuni
de Jean Delay, Patholosie de la memoire de J. Barbizet
cerebrale, cauzatoare de tulburări de memorie,
(P.U.F., Paris, 1970), Absentmindcd? The psychology of
infirmă teza potrivit căreia memoria ar fi în
mental lapses and everyday errors de J.Reason şi
strictă dependenţă de modelul lui Papez,
K.Mycielska (Prentice-Hall, Englewood Cliffs, New
psihoneuro-logii români Constantin Arseni,
Jersey, 1982), precum şi senzaţionala The mind of
Mihai Golu şi Leon Dănăilă ajung la o concluzie a mnemonist de Aleksandr Romanovici Luria (Harvard
care trebuie reţinută: „Sepoate admite că, cu cât University Press, Cambridge,Massachusetts, 1987).
se stabilesc mai multe conexiuni între cortex şi
aceste formaţiuni vechi subcorticalc, cu atât Dr. LEONARD GAVRILIU
mai eficientă va fi fixarea şi cu atât mai uşoară
evocarea. Prin urmare, reproducerea unei acţiuni
nu este o simplă conexiune între elementul NOTE
senzorial şi cel motor prin zonele de asociaţie, ci
ca constituie rezultanta unui complex de axe 1
A se vedea Richard Meili, Manuel du diagnostic psychologique,
spaţiale şi temporare ale funcţionării creierului, P.U F.,2 Paris, 1964, p. 95.
fapt care constituie substratul constant al 3
HenriPieron,Lecerveauef/apen.see,Felix Alean, Paris, 1923,p. 18.
Rene Zazzo, „Pour une psychologie integrale", în Conduites
activităţii. Se poate deci afirma că întregul creier et
participă la procesul memoriei, dar diferitele sale conscience, I!, Theorie et pratique en psychologie, Delachaux et Niestle,
zone şi formaţiuni nu joacă acelaşi rol"1H. Este de Neuchâtel,
4
1968, p. 15.
crezut că Theodule Ribot ar fi subscris fără nici o Mircea Steriade, Creier şi reflectare. Editura Politică,
Bucureşti,
rezervă la această concluzie. 1966, p. 75.
în ceea ce priveşte partea consacrată de
Ribot, în cartea sa, patologiei memoriei şi legii 15
disoluţiei memoriei (cunoscută
14
LEONARD GAVRILIU
5

1947,p.91.
B.Spinoza, âthique (trad. R. Lantzenberg), Flammarion, Paris,
CUVÂNT ÎNAINTE
6
A. Krcindler,Dinamica proceselor cerebrale, Editura Academiei,
Bucureşti.
7
1967,p. 117.
Richard Meili.op.cit., p. 89.
8
Alfred Binet,Les idees modernes sur Ies enfants, Flammarion,
Paris, 91929, p. 166.
Pierre Janet,L 'intelligencc avânt le langage,Flammarion, Paris.
1936. p. 139.
I
° Nicolae Mărgineanu,Psihologia persoanei,Sibiu, 1944,
p..202.
II
Theodule Ribot,Les maladies de la memoire, Librairie Felix
Alean.12Paris, 1920, p. 156.
H. Hyden, „A macromolecular basis of neuron-glia interaction",
în Macromolecular specificity and biological memory, MIT Press,
Cambridge, Massachusetts. 1962. (Cercetări ulterioare nu
au premis,însă, Mi-am propus să realizez în această lucrare o
o demonstraţie
13
clară aunui codaj mnezic în macromolecuie.) monografie psihologică a maladiilor memoriei
A.kreindier,op.c;t.„p. 115.
14
L. R. Squire,„Mechanisms of memory", Science,
în iir. 232. iunie şi, atât cât ne-o permite starea actuală a
1986,pp.1612-1619. cunoştinţelor, să trag în această privinţă unele
15
M.F.Bear, L.N. Cooper, F.F.Ebner, ..A psychological basis for a concluzii. S-a studiat adesea memoria, dar fără
Theorylh of synapse modification",în Science, nr. 237, 1987, pp. 42-48. nici o preocupare pentru patologia sa. Mi s-a
Theodule Ribot,op.cit., p. 112.
17
A. J. Hostetler, „Exploring the «gatekeeper» of memory",APA în părut întrucâtva profitabil să reiau subiectul din
Monitor,19,1988; a se vedea şi E. Tulving, Elcments of Episodic acest punct de vedere. Am căutat să mă limitez
Memory, la acesta, aşa încât nu am spus despre memoria
Oxford University, Oxford, 1983; J. R. Anderson, Architecture of normală decât ceea ce era necesar spre a se
Cognition, Harvard University Press, Cambridge, Mass., 1983;
L. R. Squire,Memory and Braw,Oxford University Press, New York,
înţelege despre ce este vorba.
1987. 18 Am citat multe fapte: acest procedeu nu este literar,
C.Arseni, M.Golu, L Dănăilă,Psihoneurologie, dar îl socot singurul instructiv. A descrie în termeni
Editura generali tulburările memoriei, fără a da exemple
Academiei, Bucureşti, 1983, p. 252. pentru fiecare dintre ele, mi se pare un lucru zadarnic,
deoarece trebuie ca interpretările autorului să poată
fi controlate în orice moment.
îl rog pe cititor să ia aminte că în această
carte i se oferă un eseu de psihologie
descriptivă, adică un capitol de istorie naturală,
nimic mai mult, şi că, în lipsa oricărui alt merit,
acest volumaş îl va face să cunoască un mare
număr de observaţii şi de cazuri curioase,
împrăştiate în culegeri de tot felul şi care până
aci încă nu au fost reunite.

16 Ianuarie, 1881
17
CAPITOLUL I

MEMORIA CA FAPT BIOLOGIC

Studiul descriptiv al amintirii a fost foarte


bine făcut de diferiţi autori, îndeosebi de către
scoţieni1, iar scopul acestei cărţi nu este de a
reveni la acesta. îmi propun să cercetez ceea ce
noua metodă în psihologie ne poate învăţa cu
privire la natura memoriei, să arăt că datele
fiziologiei şi acelea ale conştiinţei ne determină
să punem această problemă într-o formă mai
cuprinzătoare, că memoria, aşa cum o înţelege
simţul comun şi cum a descris-o de obicei
psihologia, departe de a fi memoria în întregul ei,
nu este decât un caz particular al acesteia, cazul
cel mai nobil şi mai complex şi care, luat în el
însuşi şi studiat aparte, poate fi rău înţeles.
Memoria este termenul ultim al unei lungi
evoluţii, este ca o eflorescentă ale cărei
rădăcini se înfig adânc în viaţa organică. Pe
scurt, memoria este esenţialmente un fapt
biologic, iar în mod accidental un fapt
psihologic.
Astfel conceput, studiul nostru cuprinde o
fiziologie şi o psihologie generală a memoriei şi,
în acelaşi timp, o patologie a acesteia.
Tulburările şi maladiile acestei facultăţi,
clasificate şi supuse unei interpretări, încetează
de a fi o culegere de fapte bizare şi de anecdote
amuzante pe care le menţionăm doar în treacăt.
Ele ne apar a fi guvernate de anumite legi
care
19
THEODULE RIBOT MEMORIA ŞI PATOLOGIA
EI

constituie fondul însuşi al datele sale cele mai simple şi să


memoriei şi care îi dezvăluie vedem cum, în afara oricărei
mecanismul. conştiinţe, o stare nouă se
implantează în organism, se con-
servă şi se reproduce: cu alte
cuvinte, să vedem cum, în afara
oricărei conştiinţe, se formează
în accepţiunea curentă a o memorie.
termenului, adoptată de toată înainte de a ajunge la
memoria organică veritabilă, se
lumea, memoria cuprinde trei elemente:
impune să menţionăm câteva
conservarea anumitor stări,
fapte între care uneori s-a făcut
reproducerea acestora,
apropiere. S-au căutat fapte
localizarea lor în trecut. Cu toate
analoage memoriei în planul unor
acestea, nu avem aici decât un anumit
fenomene anorganice, în special
fel de memorie, aceea pe care o
în proprietatea pe care o au
putem numi perfectă. Valoarea
vibraţiile luminoase de a putea
acestor trei elemente este inegală:
fi înmagazinate pe o foaie de
primele două sunt necesare, hârtie şi de a persista, în starea
indispensabile, pe când cel de de vibraţii silenţioase, un timp
al treilea, acela care în limbajul mai mult sau mai puţin lung,
şcolii este numit gata de a reapărea la apelul unei
„recunoaştere", desăvârşeşte substanţe revelatoare. Gravuri
memoria, însă nu o constituie. expuse la razele solare şi
Suprimaţi-le pe cele dintâi şi păstrate în întuneric pot, la mai
memoria este nimicită; multe luni după aceea, cu
suprimaţi-1 pe cel de al treilea ajutorul unor reactivi speciali,
şi veţi constata că memoria să reveleze urmele suprafeţei
încetează de a exista pentru ea lor"3. Aşezaţi o cheie pe o foaie
însăşi, dar fără a înceta să existe de hârtie albă, expuneţi-o la
în ea însăşi. Acest al treilea soare, păstraţi apoi acea hârtie
element, care este exclusiv la întuneric, într-un sertar, şi,
psihologic, se dovedeşte deci a chiar şi după câţiva ani,
fi ca supraadăugat celorlalte imaginea spectrală a cheii va fi
două; el este instabil, apare şi încă vizibilă4. După părerea
dispare; ceea ce reprezintă el noastră, aceste fapte şi altele
este aportul conştiinţei în faptul similare au o analogie prea
memoriei; nimic mai mult. îndepărtată cu memoria, aşa
Dacă studiem memoria, aşa încât nu trebuie să insistăm
cum s-a făcut până azi, ca pe „o asupra lor. Găsim aici prima
facultate a sufletului", cu condiţie a oricărei reproduceri:
ajutorul exclusiv al simţului conservarea; dar este singura, deoarece
2
intim , este inevitabil să vedem în aici reproducerea este atât de
această formă perfectă şi pasivă, atât de dependentă de
conştientă memoria în întregul intervenţia unui agent străin
ei, dar aceasta înseamnă, ca încât nu se aseamănă cu
efect al unei metode eronate, a lua partea reproducerea naturală din cazul
drept întreg sau mai degrabă specia memoriei. Pe de altă parte, în
drept gen. Unii autori ceea ce priveşte tema noastră,
contemporani (Huxley, Clifford, nu trebuie niciodată să pierdem
Maudsley etc.), susţinând că din vedere că avem de-a face cu
conştiinţa nu este decât legi vitale, nu cu legi fizice, şi că
însoţitorul unor procese bazele memoriei trebuie căutate
nervoase şi că ea este „la fel de în proprietăţile materiei orga-
incapabilă să acţioneze asupra nizate, nu în altă parte. Vom
lor pe cât de incapabilă este vedea mai departe că cei care
umbra de a acţiona asupra uită lucrul acesta rătăcesc
paşilor călătorului pe care îl drumul.
însoţeşte", au deschis calea Nu voi insista nici asupra
pentru noua teorie pe care o obişnuinţelor din lumea
încercăm aici. Să îndepărtăm vegetală, care au fost
pentru moment elementul psihic, comparate cu memoria; mă
cu condiţia de a-1 studia mai grăbesc să ajung la fapte mai
departe; să reducem problema la decisive.
în regnul animal, ţesutul
20 muscular ne oferă o primă eboşă
de achiziţie a unor proprietăţi
noi, de conservare a lor şi de
reproducere automată.
„Experienţa de zi cu zi - spune
Hering -
21
THfiODULE RIBOT MEMORIA ŞI PATOLOGIA
EI

ne arată că un muşchi devine noastre zilnice. Astfel,


cu atât mai puternic cu cât locomoţia, care la multe specii
lucrează mai mult. Fibra inferioare este o putere
musculară care, la început, înnăscută, la om trebuie
răspunde slab la excitaţia dobândită, în special acea putere de
transmisă de nervul motor o coordonare care menţine echilibrul
face cu atât mai energic cu cât este corpului la fiecare pas, prin
mai frecvent excitat, admiţând, combinarea de impresii tactile
fireşte, pauze şi odihna şi vizuale. Putem spune, în
respectivă. După fiecare acţiune general, că membrele adultului
muşchiul este mai apt de acţiune, şi organele sale senzoriale nu
mai dispus să repete un acelaşi funcţionează cu atâta uşurinţă
travaliu, mai capabil de decât datorită acelui ansamblu
reproducerea procesului de mişcări dobândite şi
organic. El câştigă mai mult din
coordonate care constituie
activitate decât dintr-o lungă
pentru fiecare parte a corpului
odihnă. Avem aici, în forma cea
memoria sa specială,
mai simplă, cea mai apropiată
dintre condiţiile fizice, acea acumularea de capital pe seama
facultate de reproducere care căreia el trăieşte şi acţionează cu
se întâlneşte într-o formă atât ajutorul experienţelor sale
de complexă în substanţa trecute. Aceleiaşi categorii îi
nervoasă. Iar ceea ce este bine aparţin acele grupe de mişcări cu
cunoscut despre substanţa un caracter mai artificial care
musculară, vedem mai mult sau constituie învăţarea unei
mai puţin în substanţa celorlalte meserii manuale, a jocurilor de
organe. Pretutindeni se pune în îndemânare, a diverse exerciţii
evidenţă, o dată cu creşterea corporale etc. etc.
activităţii, întreruptă de Dacă examinăm cum sunt
perioade de odihnă suficiente, o dobândite, fixate şi reproduse
creştere a puterii în funcţiile aceste mişcări automate,
organelor"5. vedem că travaliul iniţial constă
Ţesutul cel mai nobil al în formarea de asociaţii. Materia
organismului, ţesutul nervos, primă este furnizată de reflexele
prezintă în cel mai înalt grad primitive: este vorba de gruparea lor
această dublă proprietate de într-un anumit mod, de combinarea
conservare şi de reproducere. unora, cu excluderea altora.
Cu toate acestea, nu vom căuta Această perioadă de formare nu
în forma cea mai simplă a este uneori decât o lungă
activităţii sale, reflexul, tipul de tatonare. Actele care ni se par azi
memorie organică. Reflexul, de cele mai naturale au fost la început
fapt, care constă dintr-o ex- dobândite cu trudă. Când ochii
citaţie urmată de o contracţie sau noului-născut sunt pentru prima
de mai multe contracţii, este dată izbiţi de lumină, observăm
rezultatul unei structuri anatomice. Ce-i o fluctuaţie incoerentă a
drept, s-ar putea susţine, nu fără mişcărilor oculare; câteva
temei, că această structură
săptămâni mai târziu,
anatomică, întotdeauna
coordonarea mişcărilor este
înnăscută la animal, este
realizată, ochii se pot adapta, pot
produsul eredităţii, adică al unei
memorii a speciei; că ea a fost fixa un punct luminos şi pot
dobândită odinioară, apoi fixată urmări toate mişcările din jur.
şi făcută organică prin repetiţii Când un copil învaţă să scrie,
nenumărate. Renunţăm să observă Lewes, îi este imposibil
punem în valoare acest să mişte doar mâna; el îşi
argument, în favoarea tezei mişcă şi limba, muşchii feţei şi
noastre, care se sprijină pe chiar picioarele7. Cu timpul
argumente mai puţin reuşeşte să suprime mişcările
discutabile. inutile. Noi toţi, atunci când
Adevăratul tip de memorie încercăm pentru prima dată un
organică - iar aici intrăm în act muscular, cheltuim o mare
miezul temei noastre - trebuie cantitate de energie de prisos,
căutat în acel grup de fapte pe pe care încetul cu încetul învă-
care Hartley6 le-a numit atât de ţăm să o restrângem la strictul
nimerit acţiuni automate necesar. Prin exerciţiu, se fixează
secundare (secondarily automatic), spre mişcările adecvate, cu excluderea
deosebire de actele automate primare celorlalte. în elementele nervoase
sau înnăscute. Aceste acţiuni corespunzătoare organelor
automate secundare, sau motorii se formează asociaţii
mişcări dobândite, constituie dinamice, secundare, mai mult
însuşi fondul vieţii sau mai puţin stabile
22 23
THfiODULE RIBOT MEMORIA ŞI PATOLOGIA
EI

(adică o memorie), care se afirmăm că aceste serii bine


adaugă asociaţiilor anatomice, definite sunt, în ceea ce priveşte
primitive şi permanente8. memoria organică, riguros
Dacă cititorul vrea să-şi dea analoage cu o frază, o pereche
osteneala să observe aceste de versuri sau o arie muzicală
acţiuni automate secundare, în ceea ce priveşte memoria
atât de numeroase, atât de psihologică?
cunoscute de toată lumea, el Aşadar, în ceea ce priveşte
va vedea că această memorie modul de achiziţie, conservarea
organică seamănă întru totul cu şi reproducerea, găsim că
memoria psihologică, cu ex- memoria organică este identică
cepţia unui aspect: absenţa cu aceea a spiritului. Doar că
conştiinţei. Să trecem în revistă lipseşte conştiinţa. La început
caracteristicile lor, iar ea însoţeşte activitatea motorie,
asemănarea perfectă a celor iar după aceea dispare treptat.
două memorii va apărea de la
Uneori - iar aceste cazuri sunt cele mai
sine:
instructive -dispariţia sa este
Achiziţie când imediată,
bruscă. Un bărbat, obiect al unor
când lentă. Repetare a actului,
suspendări temporare a
necesară în unele cazuri, inutilă
în altele. Inegalitatea memoriilor conştiinţei, în timpul crizei îşi
organice, în raport cu un individ sau continua mişcarea începută:
altul; ea este rapidă la unii, lentă într-o zi, mergând drept înainte,
sau cu totul refractară la alţii a căzut în apă. Adesea (era
(lipsa de dexteritate este rezultatul unei cizmar) îşi înţepa degetele cu
proaste memorii organice). La unii, sula, continuând mişcările de
permanenţă a asociaţiilor o dată găurire a pielii10. în vertijul
formate; la alţii, uşurinţa în a le epileptic numit „criză minoră"11,
pierde, în a le uita. Dispunerea acestor fapte analoage se observă în
acte în serii simultane sau mod obişnuit. Un muzicant,
succesive, ca pentru amintirile violonist într-o orchestră, avea
conştiente. Chiar şi în cazul frecvent crize de vertij epileptic
acestora, fapt demn de subliniat, (pierderea pe moment a
fiecare membru al seriei îl sugerează conştiinţei) în timp ce executa o
pe următorul: este ceea ce ni se partitură. „Cu toate acestea, el
întâmplă când mergem fără a continua să cânte şi, deşi era
lua seama la mers. Chiar dacă absolut străin de cele din jur, cu
dorm, soldaţii care mărşăluiesc toate că nu-i vedea şi nu-i auzea
şi chiar cavaleriştii în şaua cailor pe cei care îl acompaniau,
îşi pot continua drumul, deşi păstra măsura"12.
aceştia din urmă au a-şi ţine Se pare că, aici, conştiinţa
mereu echilibrul. Această se însărcinează ea însăşi sa ne
sugestie organică este încă şi demonstreze rolul ei, să-1 reducă
mai frapantă în cazul citat de la valoarea sa şi, prin bruştele
Carpenter9, al unui pianist sale absenţe, să ne facă să
desăvârşit care a executat o vedem că ea este în
piesă muzicală dormind, fapt mecanismul memoriei un
care trebuie atribuit mai puţin element supraadăugat.
simţului auzului cât simţului
muscular care sugerează
Logica ne determină acum
succesiunea mişcărilor. Fără a
să mergem mai departe şi să ne
căuta cazuri extraordinare,
întrebăm ce modificări ale
găsim în actele noastre
cotidiene serii organice organismului sunt necesare pentru
complexe şi bine determinate, stabilirea memoriei, care sunt
adică ale căror început şi final schimbările suferite de sistemul
sunt fixe şi ale căror termeni, nervos atunci când s-a organizat
diferiţi unii de alţii, se succed într- în mod definitiv un grup de
o ordine constantă: de exemplu, mişcări. Ajungem aici la ultima
urcarea sau coborârea unei scări în întrebare care, fără a ieşi de pe
mod obişnuit. Memoria terenul faptelor, s-ar putea pune
noastră psihologică ignoră în legătură cu bazele organice
numărul treptelor, pe când ale memoriei, iar dacă
memoria noastră organică le memoria organică este o
cunoaşte în felul ei, ca şi proprietate a vieţii animale,
diviziunea în etaje, din care memoria psihologică
distribuirea palierelor şi alte nu este decât un caz
detalii: ea nu se înşeală. Nu particular, atunci tot ce vom
se impune să putea descoperi
24 25
THEODULE RIBOT MEMORIA ŞI PATOLOGIA EI

sau presupune în ceea ce există un sediu al memoriei, ci


priveşte condiţiile sale ultime sedii particulare pentru fiecare
va fi aplicabil la memoria în memorie particulară. Amintirea
întregul ei. nu se află, după expresia vagă a
Ne este imposibil, în cadrul limbii curente, „în suflet": ea este
acestei cercetări, să nu fixată în locul ei de naştere, într-o
formulăm ipoteze. Dar, evitând parte a sistemului nervos.
orice concepţie a priori, urmând Lucrul acesta o dată stabilit,
din aproape faptele, bazându-ne începem să vedem mai clar
pe ceea ce ştim despre acţiunea problema condiţiilor fiziologice
nervoasă, evităm orice ale memoriei. Pentru noi,
probabilitate de eroare aceste condiţii sunt
grosolană. Ipoteza noastră este, următoarele:
de altfel, susceptibilă de per- 1)O modificare specială
manente modificări. în imprimată elementelor
concluzie, în locul unei fraze nervoase;
vagi asupra conservării şi 2)O asociaţie, o conexiune
reproducerii celor memorate, specială stabilită între un
ea va substitui în spiritul nostru anu
o anumită reprezentare a mit număr dintre aceste
procesului extrem de complex elemente.
care produce şi susţine Aşa după cum vom încerca
memoria. să arătăm, acestei a doua
Prima chestiune pe care o avem de condiţii nu i s-a dat importanţa
stabilit este aceea referitoare la sediul pe care o merită.
memoriei. Această problemă nu Ca să rămânem,
poate da loc actualmente nici deocamdată, la memoria
unei controverse serioase: organică, să examinăm una
„Trebuie să privim ca aproape dintre acele mişcări automate
demonstrat - spre Bain - faptul secundare care ne-a servit
că impresia reînnoită ocupă drept tip şi să vedem ce se
exact aceleaşi părţi ca impresia întâmplă în perioada de
iniţială şi în acelaşi mod". Iată organizare: fie, de exemplu,
un exemplu frapant în această mişcările membrelor inferioare
privinţă: experienţa arată că în timpul locomoţiei.
ideea persistentă a unei culori Fiecare mişcare cere
vii oboseşte nervul optic. Este punerea în acţiune a unui
cunoscut faptul că perceperea anumit număr de muşchi
unui obiect colorat este adesea superficiali sau profunzi, a unor
urmată de o senzaţie13 tendoane, articulaţii, ligamente
consecutivă care ne arată etc. Aceste modificări - sau cea
obiectul cu aceleaşi contururi, mai mare parte a lor- sunt
dar având culoarea transmise la simţuri. Orice opinie
complementară faţă de s-ar profesa cu privire la
culoarea reală. Lucrurile pot fi condiţiile anatomice ale
la fel pentru imagine (amintire). sensibilităţii musculare, este
Ea lasă, deşi cu o intensitate cert că ea există, că ne face să
mai mică, o imagine cunoaştem partea corpului
consecutivă. Dacă, cu ochii nostru inclusă într-o mişcare şi
închişi, ne închipuim că avem în că ne permite s-o reglăm.
faţa noastră o imagine viu Ce presupune faptul acesta?
colorată, pe care o fixăm timp El implică modificări receptate şi
îndelungat, iar după aceea, conservate de un grup
deschizând ochii, îi îndreptăm determinat de elemente
pe o suprafaţă albă, vom vedea nervoase. „Este evident - spune
timp de o fracţiune de secundă Maudsley (care a studiat atât de bine
imaginea contemplată în rolul mişcărilor la om) - că există
imaginaţie, dar cu culoarea în centrii nervoşi reziduuri care
complementară. Acest fapt, provin de la reacţiile motorii.
subliniază Wundt, de îa care l- Mişcările determinate sau
am luat, dovedeşte că operaţia efectuate de un centru nervos
nervoasă este aceeaşi în ambele particular lasă, ca şi ideile, re-
cazuri, în percepţie şi în ziduurile lor, care, repetându-se de
amintire14. mai multe ori, se organizează sau se
Numărul de fapte şi de încarnează atât de bine în
inducţii în favoarea acestei teze structura sa încât mişcările
este atât de mare încât ea corespunzătoare pot avea loc în
aproape că echivalează cu o mod automat... Când afirmăm: o
certitudine şi ar fi nevoie de urmă, un vestigiu sau un
argumente foarte puternice pentru reziduu, tot ceea ce vrem să
a o zdruncina. De fapt nu spunem este că în elementul
există o memorie, ci memorii; organismului rămâne un
nu
27
26
THfiODULE RIBOT MEMORIA ŞI PATOLOGIA
EI
anumit efect, ceva ce el reţine deranjament. Fără îndoială,
şi care îl predispune să func- dacă aceeaşi activitate
ţioneze din nou în acelaşi fel"15. exterioară nu ar mai acţiona din
Tocmai această organizare a nou asupra aceloraşi molecule,
„reziduurilor" este aceea care, ele ar tinde să-şi reia mişcarea
după perioada de tatonare des- lor naturală; dar lucrurile se vor
pre care am vorbit, ne face apţi
petrece cu totul altfel dacă ele
să ne facem mişcările cu o
suferă de mai multe ori aceeaşi
uşurinţă şi cu o precizie
acţiune. în acest caz ele îşi vor
crescânde, până ce, în sfârşit, ele
pierde puţin câte puţin capa-
devin automate.
citatea de a reveni la mişcarea lor
Supunând analizei acest caz
naturală şi se vor identifica tot
extrem de comun al memoriei
organice, vedem că implică cele mai mult cu aceea care le este
două condiţii menţionate mai imprimată, în aşa fel încât
sus. aceasta le va deveni naturală la
Prima este o modificare rându-i, iar mai târziu vor
particulară imprimată elemen- asculta de cea mai
telor nervoase. Dat fiind faptul neînsemnată cauză care le va
că ea a fost adesea semnalată, pune în mişcare"18.
nu ne vom opri prea mult asupra ei. Este imposibil19 de spus în ce
Filetul nervos, virgin în mod constă această modificare. Nici
ipotetic, păstrează el o microscopul, nici reactivii, nici
modificare permanentă atunci histologia sau histochimia nu ne
când receptează o impresie cu pot da vreo informaţie în acest
totul nouă? Acest aspect este sens, dar faptele şi
discutabil. Unii văd în nervi un raţionamentul logic ne
simplu conductor a cărui demonstrează că ca are loc.
materie constitutivă, tulburată Cea de a doua condiţie,
pentru o clipă, revine la starea care constă în stabilirea de
iniţială de echilibru. Fie ca asociaţii durabile între diversele
explicăm transmiterea prin grupe de elemente nervoase, nu
vibraţii propagate de-a lungul axonului a atras până în prezent atenţia.
sau printr-o descompunere chimică a Nu am cunoştinţă de faptul că
protoplasmei sale16, este greu autorii, fie ei şi contemporani,
să se admită că nu rămâne să fi semnalat importanţa
nimic din acestea. Fără a acesteia. Ea este totuşi o
insista, cel puţin găsim în celula consecinţă necesară a tezei lor
nervoasă elementul care cu privire la sediul memoriei.
receptează, înmagazinează şi Unii autori par să admită, în
reacţionează. Or, impresia, o mod implicit cel puţin, că o
dată receptată, o marchează cu amintire, organică sau
o amprentă. Prin aceasta „se conştientă, este imprimată într-o
produce o aptitudine şi, cu ea,
celulă unică, celulă care,
o diferenţiere a elementului, cu
împreună cu filamentele sale
toate că nu avem nici un motiv
nervoase, ar avea într-un fel
să credem că la origine acest
element se deosebea de celulele monopolul conservării şi
nervoase omoloage"17. „Orice reproducerii amintirii respective.
impresie lasă o anumită urmă Cred că ceea ce a contribuit la
de neşters, ceea ce înseamnă această iluzie este artificiul de
că moleculele, o dată ce sunt limbaj20 care ne face să
aranjate altfel şi sunt forţate să considerăm o mişcare, o idee, o
vibreze într-un alt mod, nu vor imagine, un sentiment ca pe un
mai reveni exact la starea lucru, ca pe o unitate. Reflecţia ne
iniţială. Dacă ating suprafaţa arată totuşi de îndată că
unei ape liniştite cu o pană, fiecare dintre aceste pretinse
lichidul nu va mai căpăta forma unităţi este compusă din
pe care a avut-o înainte; el va elemente numeroase şi
putea să prezinte din nou o eterogene, că este o asociaţie,
suprafaţă liniştită, dar un grup, o fuziune, un complex,
moleculele îşi vor fi schimbat o multiplicitate. Să revenim la
locul, iar un ochi destul de exemplul nostru: o mişcare de
pătrunzător ar descoperi în mod locomoţie. Ea poate fi considerată
cert aici evenimentul trecerii penei. un reflex de un ordin extrem de
Moleculele animale deranjate au complicat, pentru care contactul
dobândit deci prin aceasta, într-un grad piciorului cu solul este, în fiecare
oarecare, capacitatea de a suferi acest moment, impresia iniţială.
28 29
THfiODULE RIBOT MEMORIA ŞI PATOLOGIA EI

Să examinăm mai întăi Credem că este de cea mai


forma completă a acestei mare importanţă să atragem
mişcări. Punctul de plecare este, oare, atenţia asupra următorului
un act voluntar? în acest caz impulsia aspect: că memoria organică
generată - după Ferrier21 - într-o nu presupune doar o modificare a unor
regiune particulară a scoarţei elemente nervoase, ci şi formarea
cerebrale traversează substanţa între ele de asociaţii
albă, atinge corpii striaţi, determinate pentru fiecare
parcurge pedunculii cerebrali, eveniment particular, stabilirea
protuberanta, structura complicată a unor anumite asociaţii dinamice,
bulbului rahidian, unde trece de care, prin repetiţie, devin la fel
cealaltă parte a corpului,
de stabile ca şi conexiunile
coboară mai departe de-a lungul
anatomice primitive23. După părerea
cordoanelor antero-laterale ale
noastră, ceea ce are
măduvei spinării, până în
regiunea lombară, iar de aici, prin importanţă, ca bază a memoriei,
nervii motori, până la muşchi. nu este numai modificarea
Această transmisie este însoţită imprimată fiecărui element, ci
sau urmată de un retur spre modul în care mai multe
centri pe traseul cordoanelor elemente se grupează spre a
posterioare ale măduvei şi al forma un complex.
substanţei cenuşii, bulb, istmul Acest aspect având, pentru
encefalului, pătura optică şi concepţia noastră, o importanţă
substanţa albă, până la scoarţa capitală, nu ezităm să insistăm
cerebrală. Să cercetăm această asupra lui. Putem sublinia, în
mişcare în forma sa abreviată - primul rând, că ipoteza noastră -
cea mai obişnuită -, aceea care consecinţă necesară a ceea ce s-
are un caracter automat. în a admis cu privire la sediul
acest caz, după ipoteza în memoriei - simplifică anumite
general admisă, traiectul merge dificultăţi, chiar dacă se pare că le
doar de la periferie la ganglionii complică. S-a pus întrebarea dacă
cerebrali—, pentru a reveni la fiecare celulă nervoasă poate
periferie, partea superioară a conserva mai multe modificări
creierului rămânând diferite sau dacă, o data
neinteresată. modificată, ea este polarizată
Acest traiect, căruia i-am pentru totdeauna. Fireşte, ne
indicat în linii mari principalele limităm la conjecturi. Putem
etape şi căruia chiar şi cei mai totuşi gândi, fără teamă, că dacă
savanţi anatomişti sunt departe celula este capabilă de multiple
de a-i cunoaşte toate detaliile, modificări, numărul lor trebuie să
presupune intrarea în activitate a fie limitat. Ba chiar putem admite
unor elemente nervoase extrem de că ea nu păstrează decât una.
numeroase în ceea ce priveşte Numărul celulelor cerebrale fiind
cantitatea şi foarte diferite în
de 600 000 000, după calculele
ceea ce priveşte calitatea. Astfel,
lui Meynert (iar sir Lionel Beale
nervii motori şi senzitivi diferă
dă o cifră mult mai ridicată)24,
prin constituţia lor histologică
de nervii măduvei şi ai creierului. ipoteza unei impresii unice nu are nimic
Celulele diferă între ele prin inacceptabil. Dar această problemă
volum, formă (fusiforme, gigantice, este pentru noi de un interes
piramidale etc), prin orientare, prin secundar, întrucât, chiar dacă
numărul prelungirilor, prin poziţia admitem ipoteza ultimă - cea
lor în diversele părţi ale axului mai defavorabilă pentru expli-
cerebro-spinal, întrucât ele sunt carea numărului şi complexităţii
răspândite de la extremitatea amintirilor organizate -, vom
inferioară a măduvei şi până la observa că această modificare
straturile corticale. Toate aceste unică, care are posibilitatea să
elemente cântă partitura lor în intre în combinaţii diferite, poate
acest concert. Dacă cititorul va produce rezultate diferite. Nu
voi să-şi arunce ochii pe câteva trebuie să ţinem seama doar de
planşe anatomice şi pe câteva fiecare factor luat în parte, ci de
preparate histologice, el îşi va raporturile lor reciproce şi de
face o oarecare idee despre combinaţiile care rezultă de
suma considerabilă de aici. Celula modificată o putem
elemente nervoase necesare compara cu o literă a alfabetului25;
producerii unei mişcări şi, drept această literă, rămânând
urmare, pentru a o conserva şi aceeaşi, a contribuit la formarea
reproduce. a milioane de cuvinte în limbile
30
vii sau moarte. Prin
31
THEODULE RIBOT MEMORIA ŞI PATOLOGIA
EI

grupări, dintr-un mic număr de produce, aşadar, efecte diferite.


elemente pot lua naştere Cel puţin aşa ne explicăm faptul
combinaţii din cele mai următor, raportat de Lewes27:
numeroase şi mai complexe. „Povesteam într-o zi o vizită la
Ca să revenim la exemplul Spitalul de epileptici şi, dorind
nostru privind locomoţia, să dau numele prietenului care
memoria organică, aceea care îi mă însoţea şi care era dr.
serveşte drept bază, constă Bastian, am spus dr. Brinton;
dintr-o modificare particulară a am vrut imediat să repar
unui mare număr de elemente greşeala şi am spus dr. Bridges,
nervoase. Dar multe dintre aceste dar a trebuit să mă corectez din
elemente, astfel modificate, pot servi nou, spunând în sfârşit dr.
unui alt scop, intrând în alte Bastian. Nu făceam nici o
combinaţii, făcând parte dintr-o confuzie în ceea ce priveşte
altă memorie26. Mişcările persoanele, însă, deoarece
secundare automate care ajustasem imperfect grupurile
constituie înotul sau dansul de muşchi necesare articulării
presupun anumite modificări în unui nume, singurul element
musculatura, în articulaţiile deja comun acestui grup şi celorlalte ,
utilizate în locomoţie, modificări anume sunetul B, servise la
deja înregistrate în anumite reamintirea a tustrei"28. Această
elemente nervoase: ele găsesc, explicaţie ni se pare absolut
pe scurt, o memorie deja exactă şi, recurgând la acelaşi
organizată, din care autor, putem nota un fapt bine
deturnează multe elemente în cunoscut, care vine în sprijinul
folosul lor, pentru a le face să tezei noastre: „Cine nu ştie că,
intre într-o nouă combinaţie şi a atunci când încercăm să ne
contribui la formarea unei alte amintim un nume şi avem
memorii. sentimentul că începe cu un
Să mai subliniem şi faptul anumit sunet, o facem păstrând
că necesitatea unui mare în permanenţă în cuget acel
număr de celule şi de filamente sunet şi că, în sfârşit, grupul
nervoase pentru conservarea şi întreg apare, fără ca de altfel să
reproducerea unei mişcări, fie fi fost necesar ca acel sunet să
şi relativ simplă, implică o fie mereu prezent în conştiinţă".
posibilitate mai mare de O remarcă analoagă poate fi
permanenţă şi de reviviscenţă; făcută în ceea ce priveşte
ca urmare a numărului de mişcările dobândite care
elemente şi a solidarităţii care constituie scrisul. Este o
se stabileşte între ele, şansele greşeală pe care adesea am
de reînviere cresc, fiecare observat-o la mine însumi, mai
putând contribui la ales atunci când scriu repede şi
reconfortarea tuturor celorlalte. am capul plin de idei încurcate; ea
în concluzie, ipoteza noastră este atât de scurtă, atât de repede
concordă cu două fapte de reperată şi atât de repede uitată,
observaţie curentă: încât a trebuit să notez imediat
1)O mişcare dobândită, bine mai multe dintre ele. Iată
fixată în organism, bine exemple în această privinţă: voind
reţinută, este foarte greu de să scriu „doit de bonnes", scriu
înlocuit cu o alta care are aproape „donne"; voind să scriu „ne pas faire
acelaşi sediu, dar care une part," scriu „nepart /kzre"etc. etc.
presupune un mecanism Evident, în primul caz litera D şi în al
diferit. Este doilea caz litera P (înţeleg prin
vorba, de fapt, de a desface o literă starea psihologică care
asociaţie pentru a face alta; serveşte drept bază conceperii şi
de a reproducerii sale grafice) au
rupe raporturile stabilite pentru a suscitat un grup în loc de alt
înnoda altele noi. grup; iar această confuzie este cu
2)Se întâmplă uneori că, în atât mai lesnicioasă cu cât restul
loc de a face o mişcare obiş grupelor onne, artera deja evocat
nuită, facem involuntar o în conştiinţă. Nu mă îndoiesc că
altă mişcare, care ne este toţi cei care îşi vor da osteneala
obişnuită: să se observe în această
ceea ce se explică prin privinţă vor constata că este un
faptul că, acelaşi elemente fapt frecvent29.
intrând în Să nu uităm că toate cele de
combinaţii diferite, care mai sus constituie o ipoteză, dar
pot provoca descărcări în care pare conformă cu datele
diferite ştiinţifice, dând seama de
sensuri, sunt suficiente
33
circumstanţe cu totul
neînsemnate
pentru a pune în activitate
un grup în loc de un altul
şi a
32
THfiODULE RIBOT MEMORIA ŞI PATOLOGIA
EI

fapte. Ipoteza aceasta ne psihologia ca ştiinţă a faptelor


permite să ne reprezentăm nu trebuie să se neliniştească pe
într-o formă destul de clară această temă. Ea ia stările de
bazele memoriei organice, a conştiinţă în calitate de date,
acelor mişcări dobândite care fără a se ocupa de geneza lor.
constituie memoria diferitelor Tot ceea ce poate ea face este
noastre organe, a ochilor, a să determine unele din
mâinilor, a membrelor condiţiile lor de existenţă.
superioare şi inferioare. Aceste Prima dintre aceste condiţii
baze nu constituie pentru noi o este modul de activitate al
înregistrare pur mecanică şi sistemului nervos, pe care
nici, conform unei comparaţii fiziologii îl desemnează cu
obişnuite, o amprentă care s-ar numele de descărcare nervoasă.
conserva nu ştiu unde, Dar majoritatea stărilor
asemănătoare cu imaginea nervoase nu generează
cheii despre care am vorbit mai conştiinţa şi nu contribuie la
sus. Acestea sunt metafore de aceasta decât foarte rar şi într-
ordin fizic, care nu-şi au locul un mod indirect: de exemplu,
aici. Memoria este un fapt excitaţiile şi descărcările al căror
biologic. O memorie bogată şi sediu este marele simpatic;
bine înzestrată nu este o acţiunea normală a nervilor
colecţie de amprente, ci un vasomotori; un mare număr de
ansamblu de asociaţii dinamice reflexe etc. Altele sunt însoţite
de conştiinţă în mod
foarte stabile şi foarte prompte
intermitent; sau, după ce au
în a se trezi.
fost conştiente pe parcursul
primei perioade a vieţii,
încetează de a mai fi astfel în
II starea adultă (de exemplu,
acţiunile automate despre care
Vom studia acum o formă am vorbit). Activitatea nervoasă
mai complicată de memorie, este mult mai întinsă decât
accr.a care se însoţeşte de activitatea psihică: orice
fapte de conştiinţă, pe care acţiune psihică presupune o
limba uzuală şi chiar aceea a acţiune nervoasă, dar reciproca
psihologilor o consideră ca fiind nu este adevărată. între activitatea
întreaga memorie. Să vedem în nervoasă care nu este niciodată
ce măsură cele spuse despre (sau aproape niciodată) însoţită
memoria organică îi sunt de conştiinţă şi activitatea
aplicabile şi ce adaugă aici nervoasă care este întotdeauna
conştiinţa. (sau aproape întotdeauna)
Trecând de la simplu la complex, însoţită de conştiinţă se situează
de la inferior la superior, de la o acea activitate nervoasă care
formă stabilă la o formă instabilă este uneori însoţită de aceasta.
a memoriei, nu putem scăpa de în acest grup de fapte avem de
o problemă prealabilă: aceea a studiat inconştientul.
raporturilor inconştientului cu înainte de a formula
conştiinţa. Această problemă concluzii mai clare şi mai valide
este atât de înconjurată de pe această temă, să mai notăm
obscuritate naturală şi de două condiţii de existenţă a
misticism artificial încât pare conştiinţei: intensitatea şi
dificil să spunem despre ea durata.
ceva clar şi pozitiv30. Vom 1) Intensitatea este o
încerca să o facem. condiţie cu un caracter extrem
Este în primul rând cu totul de variabil. Stările noastre de
evident că nu avem a ne ocupa conştiinţă luptă fără încetare
de metafizica inconştientului, pentru a-şi lua locul una alteia,
aşa cum a înţeles-o Hartmann31 însă victoria poate fi în egală
sau oricare altul. Ba chiar vom începe măsură rezultatul forţei
prin a declara că nu vedem nici învingătorului sau al slăbiciunii
un mod de a explica trecerea celorlalţi luptători. Ştim - iar
de la inconştient la conştiinţă. lucrul acesta a fost foarte bine
Putem formula în această elucidat de şcoala lui Herbart -
privinţă ipoteze ingenioase, că starea cea mai puternică
plauzibile; nimic mai mult. De altfel, poate descreşte continuu, până
în momentul în care cade „sub
34 pragul conştiinţei", adică acolo
unde una din condiţiile sale de
existenţă lipseşte. Avem tot
temeiul să afirmăm că
conştiinţa are toate gradele
posibile, oricât de mici, spre a
admite în ea modalităţi
35
THfiODULE RIBOT MEMORIA ŞI PATOLOGIA
EI

infime, - acele stări pe care socotim conştiinţa ca pe o


Maudsley le numeşte subcon- esenţă, ca pe o proprietate
ştiente; dar nimic nu ne fundamentală a sufletului, totul
autorizează să spunem că devine obscur; dacă o
această descreştere nu are considerăm un fenomen care
limită, cu toate că ea ne scapă. are propriile sale condiţii de
2) Nimeni nu s-a ocupat de exigenţă, totul devine clar, iar
durată ca de o condiţie inconştientul nu mai prezintă
necesară a conştiinţei. Ea este, nimic misterios. Nu trebuie
totuşi, de o importanţă capitală, niciodată să uităm că starea de
permiţându-ne să raţionăm pe conştiinţă este un eveniment
marginea unor date precise. complex care presupune o stare
Cercetările efectuate în ultimii particulară a sistemului nervos;
treizeci de ani au determinat că această acţiune nervoasă nu
timpul necesar pentru diferite este un accesoriu, ci o parte
percepţii (sunet = de la 0",16 la integrantă a evenimentului; că
0",14; senzaţie tactilă = de la ea este baza, condiţia
0",21 la 0"18; lumină = de la fundamentală; că, de îndată ce
0",20 la 0",22), pentru actul de s-a produs, evenimentul există
discernământ cel mai simplu, cel în sine însuşi; că de îndată ce
mai apropiat de reflex (= de la conştiinţa i s-a adăugat,
0",21 până la 0",04). Cu toate evenimentul există pentru el
că rezultatele variază de la un însuşi; că starea de conştiinţă îl
experimentator la altul, de la o completează, îl desăvârşeşte,
persoană la alta, conform dar nu-1 constituie. Dacă una
circumstanţelor şi naturii actelor din condiţiile fenomenului-
psihice studiate, s-a stabilit totuşi că conştiinţă lipseşte - fie
fiecare act psihic cere o durată intensitatea, fie durata, fie
apreciabilă şi că pretinsa viteză altele pe care nu le cunoaştem
infinită a gândului nu este decât -, atunci o parte a acestui
o metaforă. O dată ce am stabilit complex, conştiinţa, dispare; o
lucrul acesta, este clar că orice altă parte, procesul nervos,
acţiune nervoasă a cărei durată subzistă. Nu rămâne din
este inferioară aceleia pe care o eveniment decât faza sa pur
cere acţiunea psihică nu poate fi organică. Nimic uimitor, aşadar,
conştientă32. Este instructiv, în dacă mai târziu rezultatele
această privinţă, să apropiem acestui travaliu cerebral se
actul nervos însoţit de regăsesc: el a avut de fapt loc,
conştiinţă de purul reflex. După deşi nimic nu 1-a făcut
33
Exner , timpul fiziologic constatat.
necesar pentru un reflex ar fi de O dată ce am înţeles lucrul
0",0662 până la 0",0578, număr acesta, tot ceea ce ţine de
foarte mic faţă de cele pe care le-am activitatea inconştientă îşi
dat mai sus pentru diferite pierde caracterul misterios şi se
categorii de percepţii. Dacă, aşa explică cu cea mai mare
cum spune Herbert Spencer, uşurinţă; de exemplu: irupţiile
aripa unei musculiţe bate de 10 neaşteptate de amintiri care nu
până la 15 mii de ori pe par provocate de nici o asociaţie
secundă34, iar fiecare bătaie şi care ne vin în orice clipă a
implică o acţiune nervoasă zilei; lecţiile şcolare citite azi şi
separată, avem aici exemplul învăţate a doua zi; problemele
unei stări nervoase a cărei timp îndelungat rumegate, a
rapiditate este uluitoare şi în căror soluţie ţâşneşte brusc în
comparaţie cu care starea conştiinţă; invenţiile poetice,
nervoasă însoţită de conştiinţă ştiinţifice, mecanice; simpatiile
ocupă un timp enorm. Din cele şi antipatiile secrete etc. etc.
de mai sus rezultă că, orice stare Cerebraţia inconştientă îşi face
de conştiinţă ocupând în mod fără zgomot lucrarea, pune
necesar o anumită durată, o ordine în ideile obscure. într-un caz
condiţie esenţială a conştiinţei bizar citat de Carpenter, un bărbat
lipseşte de îndată ce durata avea vaga conştiinţă a
procesului nervos cade sub travaliului care avea loc în
acest minimum35. creierul său, fără a atinge gradul
Să ne limităm la aceste unei conştiinţe distincte: „Un om
remarci şi să tragem o concluzie. de afaceri din Boston mi-a spus
Problema inconştientului nu este că, fiind ocupat cu o afacere
atât de vagă, atât de îmbâcsită foarte importantă, o
de opinii contradictorii decât abandonase vreme de o săptă-
pentru că este rău pusă. Dacă mână, considerând-o peste
puterile sale. Dar el avea
36 conştiinţa unei acţiuni care se
petrecea în creierul său şi care
era atât de
37
THEODULE RIBOT MEMORIA ŞI PATOLOGIA EI

chinuitoare, atât de ieşită din aceşti termeni într-un sens


comun încât se temea că îl ame- echivoc. Ba este vorba de
ninţă o paralizie sau vreun amprente materiale în creier,
accident similar; după câteva ba de modificări latente
ore petrecute în acea stare conservate în „suflet". Cei care
incomodă, starea sa de au adoptat această din urmă
perplexitate a dispărut, iar opinie rămân în planul logicii.
soluţia pe care o căutase s-a Dar această teză, cu toate că
prezentat de la sine, în mod numără mulţi partizani printre
firesc: ea se elaborase pe parcursul cei care se abţin de la
acelui interval tulbure şi obscur"36. fiziologie, este de nesusţinut. O
Ca să rezumăm, să spunem stare de conştiinţă care nu mai
că ne putem reprezenta sistemul este conştiinţă, o reprezentare
nervos ca fiind traversat de care nu mai este reprezentată
descărcări permanente. Dintre este o pură flatus vocis39. A suprima
aceste acţiuni nervoase, unele dintr-un lucru ceea ce constituie realitatea
răspund ritmului neîncetat al sa este a-1 reduce la un posibil;
acţiunilor vitale; altele, în număr este a spune că, atunci când
mai mic, răspund succesiunii condiţiile de existenţă vor
stărilor de conştiinţă, iar altele, reapărea, va reapărea şi lucrul:
într-un număr cu mult mai ceea ce ne duce la teza despre
mare, constituie cerebraţia inconştient expusă mai sus.
inconştientă. Cele 600 de Pentru noi problema
milioane (sau 1 200 de „reziduurilor psihologice" este
milioane) de celule şi cele 4 sau dinainte rezolvată: dacă orice
5 miliarde de fibre37, chiar dacă stare de conştiinţă implică, în
ţinem seama de cele aflate în calitate de parte integrantă, o
stare de repaus sau de cele acţiune nervoasă, şi dacă
rămase neocupate întreaga această acţiune modifică centrii
viaţă, oferă un contingent nervoşi într-un mod permanent,
considerabil de clemente active. starea de conştiinţă se află
Encefalul este ca un laborator plin înscrisă aici prin însuşi acest
de mişcare, în care mii de fapt. Ce-i drept, se poate obiecta
lucrări au loc în mod simultan. că starea de conştiinţă implică o
Cerebraţia inconştientă, nefiind acţiune nervoasă şi ceva în plus.
supusă condiţiei timpului38, Ne interesează prea puţin. Dacă
neavând loc, ca să zicem aşa, starea nervoasă iniţială - aceea
decât în spaţiu, poate acţiona în care corespunde percepţiei - a
mai multe locuri deodată. fost de ajuns ca să provoace
Conştiinţa este îngustul ghişeu ceva în plus, atunci starea
prin care ne apare o parte foarte nervoasă secundară- aceea care
mică din acest travaliu. corespunde unei amintiri - este
şi ea de ajuns. Condiţiile sunt
Am văzut în ce constă aceleaşi în ambele cazuri, iar
raportul conştiinţei cu incon- soluţia acestei dificultăţi, dacă
ştientul; chiar prin acest raport este posibilă, îi incumbă unei
ne-am edificat şi asupra rapor- teorii a percepţiei, nu unei teorii
tului memoriei psihice cu a memoriei.
memoria organică: acesta nu Acest reziduu
este decât un caz particular. în psihofiziologic îl putem numi,
general, ceea ce am spus despre împreună cu Wundt, o
memoria fiziologică se aplică la dispoziţie şi, tot împreună cu el,
memoria conştientă; cu ex- putem observa prin ce diferă de
cepţia unui factor în plus. Este o amprentă: „Analogiile extrase
totuşi util să reluăm de la capăt din domeniul fiziologic fac să se
problema, fără a ocoli detaliile. vadă această deosebire. în ochiul
Avem aici de examinat care a fost expus la o lumină
două lucruri: reziduurile şi intensă, impresia primită persistă
grupările lor. sub forma unei imagini
I) Vechile teorii despre memorie, consecutive. Ochiul care zilnic
care au examinat-o doar sub compară şi măsoară distanţe şi
aspectul ei psihologic, i-au dat relaţii în spaţiu câştigă tot mai
ca unică bază „vestigii", mult în precizie. Imaginea
„urme", „reziduuri" şi, pe consecutivă este o amprentă;
nedrept, adesea au folosit acomodarea ochiului,
capacitatea sa de a măsura
38
este o dispoziţie funcţională. Se
poate ca, în ochiul neexersat,
retina şi muşchii să fie constituiţi
ca în ochiul exersat; dar există în
acesta din urmă o
39
THEODULE RIBOT MEMORIA ŞI PATOLOGIA EI

dispoziţie mai marcată decât în ne imaginăm mărul ca pe un


primul. Fără îndoială că se obiect solid cu o formă sferică.
poate spune că obişnuinţa Aceste judecăţi rezultă din
fiziologică a organelor se sensibilitatea musculară fină a
bazează mai puţin pe aparatului nostru vizual şi din
schimbările lor propriu-zise cât pe mişcările sale. Or, mişcările
amprentele care rămân în centrii ochiului sunt reglate de
lor nervoşi. Dar toate studiile numeroşi nervi: pateticul,
fiziologice referitoare la nervul oculomotor comun,
fenomenele de obişnuinţă, de nervul oculomotor extern.
adaptare la condiţii date etc. Fiecare dintre aceşti nervi duce
arată că amprentele însele la un punct particular al bulbului42,
constau esenţialmente în care el însuşi este ataşat printr-
dispoziţii funcţionale" 40.
un lung traiect la scoarţa
II) Aceste consideraţii ne
creierului, unde se formează
conduc la un aspect asupra
ceea ce Maudsley numeşte
căruia dorim să insistăm.
intuiţiile motorii. Descrierea
Asociaţiile dinamice ale
noastră este făcută în linii mari.
elementelor nervoase joacă un
rol mult mai important în Pentru detalii se pot consulta
memoria conştiinţei decât în tratatele de anatomie şi de
aceea a organelor. Am putea fiziologie. Cititorul îşi va face
repeta cele spuse mai sus, dar acest astfel o idee despre numărul
aspect al problemei a fost atât de fantastic de filamente nervoase
puţin studiat încât este de şi de celule diseminate, în
preferat să-1 reluăm într-o altă insuliţe şi arhipelaguri, în
formă. diferitele părţi ale axului
Fiecare dintre noi găseşte cerebrospinal, care servesc drept
în conştiinţa sa un anumit bază acestei stări psihice -
număr de amintiri: imagini de imaginea din memorie a unui
oameni, de animale, de oraşe, măr -, pe care dubla iluzie a
de câmpii, de cunoştinţe conştiinţei şi a limbajului ne
ştiinţifice, istorice, lingvistice etc. face să o considerăm simplă.
Aceste amintiri ne revin sub Se va spune că o percepţie
forma de serii mai mult sau mai vizuală este prea complexă şi că
puţin lungi. Formarea acestor dovedeşte prea mult în
serii a fost foarte bine explicată favoarea tezei noastre? Să
prin legile asociaţiei dintre stările luăm exemplul unui cuvânt. Dacă
de conştiinţă; nu avem nimic de este vorba de cuvântul scris, avem de-a
adăugat în această privinţă. face cu memoria vizuală, care
Ceea ce ne interesează nu sunt se apropie de cazul precedent.
seriile, ci termenii lor. Dacă este vorba de cuvântul
Cercetăm starea de conştiinţă vorbit, complexitatea este la fel
simplă spre a demonstra ce de mare. Limbajul articulat
complexitate presupune. presupune intervenţia laringelui,
Să luăm, aşadar, unul a gurii, a foselor nazale şi, prin
dintre aceşti termeni: urmare, a numeroşi nervi care îşi
memorarea unui măr. Dacă ar
au centrii în diversele părţi ale
fi să credem verdictul
bulbului: spinalul, facialul,
conştiinţei, este un fapt simplu.
hipoglosul43. Dacă în memorarea
Fiziologia ne arată că acest
verdict este o iluzie. Amintirea cuvintelor atribuim un rol
unui măr este în mod necesar impresiilor auditive,
forma palidă a perceperii unui complexitatea este şi mai mare.
măr. Ce presupune acea în sfârşit, centrul bulbar trebuie
percepţie? O modificare a el însuşi legat de circumvaluţia
retinei, terminaţie nervoasă cu lui Broca şi de lobul insula,
o structură extrem de considerate de toată lumea
complicată, o transmisie prin drept centrul psihic al vorbirii 44.
nervul optic, prin corpii geni- Vedem că acest caz nu diferă
culaţi, până la tuberculii de precedentul nici în natura şi
cvadrigemeni, de aici la nici în complexitatea sa şi că
ganglionii cerebrali (stratul memoria fiecărui cuvânt
optic?), apoi, prin substanţa trebuie să aibă ca bază o
albă, la straturile corticale (în asociere determinată de
regiunea pliului curb, după elemente nervoase45.
Ferrier)41. Aceasta presupune Este inutil să insistăm: din
punerea în funcţiune a o cele de mai sus reiese înde-
mulţime de elemente diferite, ajuns importanţa acelor
risipite de-a lungul traiectului. Dar nu asociaţii pe care le voi numi
este totul, nefiind vorba de o bazele
simplă senzaţie de culoare. Noi
vedem sau 41

40
THfiODULE RIBOT MEMORIA ŞI PATOLOGIA
EI

dinamice ale memoriei,


modificările imprimate
elementelor fiind bazele statice. Vom studia acum caracterul
Poate că se va face observaţia că propriu memoriei psihice, caracter
exemplele noastre presupun care îi aparţine în exclusivitate şi
cazuri mai simple. Este care, fără a schimba nimic în
natura şi condiţiile sale organice,
adevărat, dar nu avem a ne
face din ea forma de memorie
ocupa de ele. Ceea ce memoria cea mai complexă, cea mai
conservă şi reproduce sunt stări înaltă şi cea mai instabilă47.
de conştiinţă concrete, reale; Acest caracter se numeşte în
trebuie deci să le considerăm ca limbaj şcolăresc „recunoaştere".
atare şi să ne alegem Voi numi-o localizare în timp, întrucât
exemplele în această ordine a acest termen nu implică nici o
faptelor. Că analiza fiziologică şi ipoteză şi nu este decât simpla
analiza ideologică, fiecare în expresie a faptelor.
parte, coboară până la Puţine sunt problemele pe
elemente ultime, este o care metoda „facultăţilor" le-a
încurcat cu mai multe dificultăţi
operaţie utilă pentru a explica
şi explicaţii factice. Va fi deci
geneza stărilor de conştiinţă: aici nimerit să spunem în primul rând,
noi le considerăm gata formate. pe scurt, cum se pune pentru noi
La vârsta la care începem să problema şi cum se rezolvă.
vorbim, folosim câteva cuvinte simple, Localizarea în timp (de
iar mai târziu fragmente de fraze. Timp exemplu, a ne aminti că un
îndelungat nu avem ştire de anumit accident ni s-a întâmplat
faptul că aceste cuvinte în cutare perioadă şi în cutare
presupun elemente mai simple; loc) nu este un act primar, ci
mulţi nu ajung să ştie niciodată presupune, în afară de starea de
lucrul acesta. Conştiinţa, care conştiinţă principală, stări
secundare, variabile ca număr
este o vorbire interioară,
şi grad şi care, grupate în juru-i,
procedează la fel. Ceea ce este o determină. Pentru noi, ceea ce
pentru ea simplu, pentru explică cel mai bine mecanismul
analiză este compus. Dar este „recunoaşterii" este mecanismul
neîndoielnic că aceste stări văzului.
simple, care sunt alfabetul Distincţia dintre percepţiile
conştiinţei, presupun ele însele, primare şi percepţiile dobândite
pentru conservarea şi ale văzului a devenit curentă de
reproducerea lor, anumite la Berkeley48 încoace. Se ştie că
complexe nervoase. Faptele pe care datul primar este suprafaţa
le-am citat mai sus, cu privire la colorată; că datele secundare
sunt direcţia, distanţa, forma
sunete, litere şi silabe, ne-o
etc; că primul depinde mai ales
dovedesc. Iată un alt fapt, încă şi de sensibilitatea retinei; că cele
mai curios. „Un bărbat foarte secundare depind mai ales de
instruit - spune Forbes Winslow - sensibilitatea musculară a
, după un acces de febră acută, a ochiului; că, din cauza
pierdut cu totul cunoaşterea literei obişnuinţei, datele primare şi
F"46. cele dobândite s-au contopit
Dacă, aşadar, încercăm să atât de bine încât, pentru simţul
ne reprezentăm o memorie comun, nu există aici decât un
bună şi să traducem această act simplu, imediat, cu toate că
expresie în termeni fiziologici, analiza, experienţa, cazurile
patologice dovedesc contrarul. La
trebuie să ne imaginăm un mare
fel în ceea ce priveşte memoria.
număr de elemente nervoase, Starea de conştiinţă primară
fiecare fiind modificat într-un este în primul rând dată ca
mod particular, fiecare făcând existând pur şi simplu; stările de
parte dintr-o asociere şi fiind conştiinţă secundare care se
probabil capabil de a intra în mai adaugă şi care constau în
multe, fiecare dintre aceste raporturi şi în judecăţi, o
asociaţii incluzând condiţiile de localizează la o anumită
existenţă ale stărilor de distanţă în durată, în aşa fel
conştiinţă. Memoria are deci încât putem defini memoria: o
baze statice şi baze dinamice. viziune în timp*9.
Puterea sa este în funcţie de 43
numărul şi de stabilitatea lor.
42
THEODULE RIBOT MEMORIA ŞI PATOLOGIA
EI

Această operaţie pe care, îi este de ajuns52. Admiţând acest


din motive de claritate, am punct de vedere, cum
descris-o în linii mari, trebuie acum localizăm în timp?
studiată mai îndeaproape, în Pe plan teoretic, nu avem decât un
detaliu. mod de a proceda. Determinăm
Explicaţia teoretică a poziţiile în timp ca pe nişte
localizării în timp are ca punct poziţii în spaţiu, în raport cu un
de plecare legea enunţată de punct fix, care, în ceea ce
Dugald Stewart şi atât de bine priveşte timpul, este starea
pusă în lumină de Taine: noastră prezentă. Este de
„Actele de imaginaţie sunt remarcat că acest prezent este o
întotdeauna însoţite de o stare reală, care are cantitatea
credinţă (cel puţin momentană) sa de durată. Oricât de scurtă ar
în existenţa reală a obiectului de fi, ea nu este, aşa cum ne fac să
care ele se ocupă" 50. Această credem metaforele limbajului, o
credinţă, care există în gradul străfulgerare, un nimic, o
cel mai înalt în halucinaţie, în abstracţie analoagă punctului
vertij, în vis (în absenţa unor matematic: ea are un început şi
percepţii reale care s-o un sfârşit. Pe deasupra, înce-
corecteze), există, într-un grad putul ei nu ne apare ca un
mai scăzut, pentru toate stările început absolut: ea are o
de conştiinţă. Nu voi vorbi de tangenţă cu ceva, cu care
mecanismul prin care starea de formează o continuitate. Când citim
conştiinţă este despuiată de (sau ascultăm) o frază, la al
realitatea sa obiectivă şi redusă cincilea cuvânt, de exemplu,
la o concepţie pură a spiritului. rămâne ceva din al patrulea. O
Trimit, în această privinţă, la stare de conştiinţă nu dispare
explicaţiile date de domnul decât progresiv: ea lasă o
Taine51. prelungire analoagă cu ceea ce
Cu toate acestea, nu avem aici de-a optica fiziologică numeşte o
face cu o amintire. Atâta timp cât o imagine consecutivă (în alte limbi
imagine, oricare i-ar fi conţinutul expresiile sunt mai fericite: after-
(fie că reprezintă o casă, o sensation, Nachempfindung). Aşa se
invenţie mecanică sau un face că al patrulea şi al cincilea
sentiment), rămâne izolată şi ca cuvânt sunt în continuitate,
suspendată în conştiinţă, fără sfârşitul unuia atingând
legătură cu alte stări care pentru începutul celuilalt. Este aici un
noi au un loc fix, fără însă a le aspect de o importanţă capitală.
putea localiza undeva anume, Există o contiguitate, nu
noi nu vedem în ea decât o stare nedeterminată, care constă în
actuală. Dar unele dintre aceste aceea că două extremităţi uneori
imagini au proprietatea ca, de se ating; dar în sensul că
îndată ce intră în conştiinţă, să extremitatea iniţială a stării
emită ramificaţii în diverse actuale atinge extremitatea
sensuri, să provoace stări care le finală a stării anterioare. Dacă
leagă de prezent şi datorită acest fapt simplu este bine
cărora ne apar ca făcând parte înţeles, atunci este înţeles şi
dintr-o serie mai lungă sau mai mecanismul teoretic al localizării în
scurtă, care duce la prezent; cu alte timp, întrucât este clar că
cuvinte, ele sunt localizate în timp. trecerea regresivă se poate face
Nu voi cerceta dacă şi de la al patrulea cuvânt la al
memoria este aceea care face treilea, şi aşa mai departe, şi că
ideea de timp posibilă sau fiecare stare de conştiinţă
dacă, dimpotrivă, ideea de timp având cantitatea sa de durată,
face posibilă memoria; nici numărul stărilor de conştiinţă
dacă timpul este o formă a priori parcurse în felul acesta în mod
a spiritului; nici dacă ea este regresiv şi cantitatea lor de
explicabilă printr-o geneză em- durată ne dau poziţia unei stări
pirică. Aceste probleme provin oarecare în raport cu prezentul,
de la o critică a cunoaşterii, nu distanţarea sa în timp. Acesta
dintr-o psihologie empirică. Ea este mecanismul teoretic al
constată, cu titlu de fapt, că localizării: un mers regresiv care,
timpul implică memoria şi că pornind de la prezent, parcurge o serie
memoria implică timpul: ceea ce de termeni mai mult sau mai
44 puţin lungă.
45
THEODULE RIBOT MEMORIA ŞI PATOLOGIA
EI

Pe plan practic, am recurs la evenimente din care este


procedee mai simple şi mai compusă viaţa noastră:
expeditive. Foarte rar facem ocupaţii zilnice, evenimente de
această cursă regresivă prin toţi familie, ocupaţii profesionale,
intermediarii şi destul de rar cercetări ştiinţifice etc, aceste
prin majoritatea acestora. serii fiind cu atât mai
Simplificarea noastră constă în numeroase cu cât viaţa
primul rând în folosirea unor individului este mai variată. Ele
puncte de reper. Iau un exemplu sunt ca bornele kilometrice sau ca
dintre cele mai obişnuite. stâlpii indicatori plasaţi pe căile
Pentru ziua de 30 noiembrie rutiere, care, plecând din
aştept o carte de care am mare acelaşi punct, diverg în diferite
trebuinţă. Ea vine de departe, direcţii. Au totuşi particularitatea
iar expedierea ei cere cel puţin că seriile se pot întrucâtva
douăzeci de zile. Am cerut-o, suprapune, pentru a se compara
oare, în timp util? După câteva între ele.
ezitări, îmi amintesc că am făcut Rămâne de arătat cum
comanda în ajunul unei mici aceste puncte de reper permit
călătorii căreia îi pot fixa cu simplificarea mecanismului
precizie data, în ziua de localizării. Evenimentul pe care îl
duminică 9 noiembrie. Din acest numim punct de reper, revenind,
moment amintirea este conform ipotezei, foarte des în
completă. Dacă analizăm acest conştiinţă, este foarte adesea
caz, vedem că starea de comparat cu prezentul în ceea
conştiinţă principală -comanda ce priveşte poziţia sa în timp,
cărţii - este mai întâi situată în ceea ce înseamnă că stările
trecut într-un mod intermediare care le separă
nedeterminat. Ea trezeşte stări sunt mai mult sau mai puţin clar
secundare: comparată cu active. Rezultă că poziţia
acestea, ea se plasează când punctului de reper este sau cel
înainte, când după. „Imaginea puţin pare să fie (căci vom
călătoreşte, glisând înainte şi vedea mai departe că orice
înapoi pe linia trecutului; fiecare amintire implică o iluzie) din ce
dintre frazele pronunţate mental în ce mai cunoscută. Prin
a fost o basculare"53. în urma unor repetiţie, această localizare
asociaţii mai mult sau mai puţin devine imediată, instantanee,
lungi, ea îşi găseşte în sfârşit automată. Cazul este analog cu
locul; este fixată, recunoscută. în formarea unei obişnuinţe.
acest exemplu, amintirea Intermediarii dispar, fiind inutili.
călătoriei este ceea ce eu Seria se reduce la doi termeni,
numesc un punct de reper. iar cei doi termeni sunt de
înţeleg prin punct de reper ajuns, deoarece distanţarea lor
un eveniment, o stare de în timp este suficient de
conştiinţă căreia îi cunoaştem cunoscută. Fără acest procedeu
bine poziţia în timp, adică abreviativ, fără dispariţia unui
distanţa faţă de momentul număr considerabil de termeni,
actual şi care ne serveşte ca să localizarea în timp ar fi foarte
măsurăm celelalte distanţe. îndelungată, foarte anevoioasă,
Aceste puncte de reper sunt restrânsă la limite înguste.
stări de conştiinţă care, prin Datorită ei, dimpotrivă, de îndată
intensitatea lor, luptă mai bine ce imaginea răsare, ea comportă
decât celelalte împotriva uitării, o primă localizare cu totul
sau care, prin complexitatea instantanee, se situează între
lor, sunt de natură să suscite două jaloane: prezentul şi un
numeroase raporturi, să punct de reper oarecare.
sporească şansele de Operaţia se desăvârşeşte după
reviviscenţă. Ele nu sunt alese în câteva tatonări, adesea fiind
mod arbitrar, ci ni se impun. laborioasă, infructuoasă şi,
Valoarea lor este cu totul poate, niciodată precisă.
relativă. Unele au valoare pentru Dacă cititorul consimte să-şi
o oră, altele pentru o zi, o studieze propriile-i amintiri, nu
săptămână, o lună, pentru ca cred ca el să ridice obiecţiuni
apoi, scoase din uz, să cadă în serioase împotriva celor spuse
uitare. Punctele de reper au, în mai sus. El va observa, pe
general, un caracter pur individual, dar, cu deasupra, cât de mult seamănă
toate acestea, unele sunt comune acest mecanism cu acela prin
unei familii, unei mici societăţi, care facem localizări în spaţiu.
unei naţiuni. Dacă nu mă înşel, Şi în acest caz avem puncte de
aceste puncte de reper reper, procedee abreviative,
formează, pentru fiecare dintre distanţe perfect cunoscute pe
noi, diverse serii care corespund care le folosim ca unităţi de
diverselor măsură.
46 47
THfiODULE RIBOT MEMORIA ŞI PATOLOGIA
EI

Nu este inutil să arătăm, pe amintirile care dau loc la ezitări,


scurt, că localizările în viitor se cerând un timp apreciabil
fac printr-un mecanism pentru localizarea lor; încă şi
asemănător. Cunoaşterea mai jos avem recunoaşterile
noastră privind viitorul nu poate fi laborioase, care nu reuşesc
decât o copie a trecutului. Nu identific decât prin încercări şi
aici decât două categorii de stratageme; în unele cazuri
fapte: unele care sunt pur şi travaliul memoriei nu izbuteşte,
simplu o reproducere a ceea ce iar indecizia noastră se exprimă
s-a petrecut în aceleaşi prin fraze de felul: „Mi se pare că
perioade, în aceleaşi locuri, în am mai văzut chipul acesta!" -
aceleaşi împrejurări; altele care „Oare nu am visat?". încă un
constau în inducţii, deducţii, pas şi localizarea este nulă;
concluzii trase din trecut, dar imaginea, lipsită de cadrul ei, se
produse prin travaliul logic al rostogoleşte, vagabondează în
spiritului. în afară de aceste două haos, fără nici un căpătâi.
categorii, totul este posibil, dar totul Există numeroase exemple de
este necunoscut. acest fel şi ele se întâlnesc acolo
Evident, prima clasă de fapte unde ne-am aştepta mai puţin.
este aceea care seamănă cel mai Ca o consecinţă a bolii sau a bă-
mult cu memoria, deoarece ea trâneţii, oameni celebri nu-şi
este o simplă reproducere a ceea recunosc cele mai personale
ce a fost. Un bărbat are obiceiul opere. La sfârşitul vieţii, Linne54
de a merge în fiecare an să-şi încerca plăcerea de a-şi citi
petreacă luna septembrie într-o propriile-i opere şi pe când era
casă la ţară. în plină iarnă el o antrenat în lectura aceasta,
revede cu împrejurimile ei, cu uitând că el era autorul,
locatarii, cu viaţa ei. Această exclama: „Ce frumos! Cum aş
imagine pluteşte mai întâi în mai fi dorit să scriu astfel!" Un
nedeterminare; ea este în egală fapt analog se povesteşte pe
măsură materie pentru amintire seama lui Newton şi a
şi pentru viitor. Mai întâi ea se descoperirii calculului
îndepărtează de prezent, apoi diferenţial. Walter Scott,
alunecă dincolo de iarnă, în îmbătrânit, era şi el victima
primăvară, în vară; în sfârşit, se unor astfel de uitări. într-o zi a
localizează. Cursul anului, cu auzit recitându-se un poem care
succesiunea de anotimpuri, de i-a plăcut; el a cerut să i se
sărbători, cu schimbările de spună numele autorului: era un
ocupaţii, furnizează punctele de cântec din al său The Pirate55.
reper. Acest mecanism nu Ballantyne, care i-a fost secretar şi a
diferă de acela al memoriei scris biografia sa, arată în detaliu
decât într-un punct: faptul că cum romanul Ivanhoe i-a fost în mare
trecem de la capătul finul al parte dictat în timpul unei maladii
prezentului la capătul iniţial al acute. Cartea era terminată şi
stării următoare. Nu mergem, tipărită înainte ca autorul să fi
ca în cazul amintirii, de la un putut părăsi patul în care bolise.
început la un sfârşit, ci de la El nu păstrase despre carte nici o
un sfârşit la un început. amintire, în afară de ideea de
Parcurgem, în această ordine bază a romanului, care era
invariabilă, în mod teoretic toate anterioară maladiei.
stările intermediare, în mod practic într-un caz citat de Forbes Winslow,
doar câteva puncte de reper. imaginea pare cât pe ce să fie
Mecanismul este deci acelaşi ca recunoscută, localizată, ea este
pentru memorie, numai că la limită, un ajutor cât de mic ar
funcţionează în alt sens. fi făcut să fie recunoscută, dar
în fond, dacă lăsăm de-o aceasta nu s-a întâmplat:
parte explicaţiile verbale, „Poetul Rogers, în vârstă de
constatăm că „recunoaşterea" nouăzeci de ani, se plimba în
nu este o „facultate", ci un fapt trăsură cu o doamnă. Aceasta îl
şi că acest fapt rezultă dintr-o întreba de o altă doamnă, de
serie de condiţii. în consecinţă, care el nu-şi putea aminti. El a
„recunoaşterea", localizarea în cerut să fie oprită trăsura şi 1-a
timp variază în funcţie de chemat pe valet, pe care 1-a
condiţii, înregistrând toate întrebat: - O cunosc eu pe doamna
gradele posibile. La gradul cel M...? Răspunsul a fost afirmativ.
mai înalt se situează punctele Momentul a fost penibil atât
de reper; dedesubt, amintirile pentru el cât şi pentru mine.
vii, precise, detectate aproape la fel Atunci mi-a luat mâna şi mi-a
de repede; sub acestea, spus: N-avea nici o grijă, draga
mea, încă nu am
48
49
TF.EODULE RIBOT MEMORIA SI PATOLOGIA EI

ajuns până acolo încât să din Boemia. Astăzi o refac cu


opresc trăsura ca să întreb uşurinţă în imaginaţie: intru prin
dacă te cunosc"56. imensa poartă, traversez rând
Un fapt mult mai instructiv pentru pe rând curţi, galerii, săli, capele
noi este raportat de Macauley57 în unul suprapuse; revăd frescele,
din ale sale Essays consacrate lui decoraţiile interioare originale;
Wycherley58. La asfinţitul vieţii mă orientez destul de bine în
sale - spune Macauley -memoria labirintul acelui vechi castel,
sa era pe cât de viguroasă tot pe până la ieşire, dar îmi este
atât de slabă. Dacă i se citea imposibil să-mi reprezint
ceva seara, a doua zi dimineaţa durata acelei vizite ca egală cu
se trezea cu spiritul plin de ideile cele două ore care s-au scurs.
şi expresiile auzite în ajun şi le Ea îmi apare mult mai scurtă,
aşternea pe hârtie cu deplină iar diferenţa va fi mult mai
încredinţare că îi aparţin. Aici mare dacă cele două ore au
mecanismul memoriei este în fost cheltuite în vreo vizită
mod clar scindat în două: asemănătoare sau în vreo
patologia ne face analiza societate agreabilă.
acestei scindări. Interpretând Orice amintire, oricât de
acest caz în lumina celor spuse clară ar fi, suferă o enormă
mai sus, vom spune: modificarea condensare. Acest fapt este
imprimată celulelor cerebrale a indiscutabil şi se produce
persistat; asociaţiile dinamice întotdeauna. Experienţe
ale elementelor nervoase au ştiinţifice aplicate unor cazuri
rămas stabile; starea de foarte simple, unde şansele de
conştiinţă legată de fiecare din eroare sunt foarte mici, confirmă
ele şi-a făcut apariţia; aceste această lege. Vierordt a
stări de conştiinţă s-au demonstrat că dacă încercăm
reasociat şi reconstituit în serii să ne reprezentăm fracţiuni de
(fraze sau versuri). Apoi operaţia secundă, reprezentarea acestei
mentală se opreşte brusc. Aceste fracţiuni de durată este
serii nu trezesc nici o stare întotdeauna prea mare; atunci
secundară, ele rămân izolate, când este vorba să ne repre-
fără raporturi care să le lege de zentăm mai multe minute sau
prezent, fără nimic care să le mai multe ore, se produce
situeze în timp. Ele rămân în contrariul. Pentru a studia durata
starea de imagini şi par noi, acestor mici intervale, el punea să fie
deoarece nici o stare observate câtva timp bătăile
concomitentă nu le imprimă unui metronom; apoi
marca trecutului. observatorul trebuia să
Localizarea în timp este atât reproducă singur bătăile pe
de puţin un act simplu, primar, care le auzise. Or, intervalul
instantaneu, încât adesea cere un interval bătăilor imitate devenea prea
apreciabil chiar şi pentru lung când intervalul real era scurt,
conştiinţă. în cazurile în care ea după cum devenea prea scurt
pare instantanee, rapiditatea sa când intervalul real era lung60.
este un rezultat al obişnuinţei. Eroarea creşte şi mai mult,
Ochiul judecă la fel distanţa o dată cu complexitatea stărilor
obiectelor şi probabil că pentru de conştiinţă. Ceea ce este mai
o memorie născândă, ca şi supărător este faptul că această
pentru un văz născând, nici o scurtare nu are loc după nici o
localizare nu este instantanee59. lege apreciabilă. Nu putem
în definitiv, în cea mai spune că ea este proporţională
înaltă formă de memorie nu am cu distanţa. Ba chiar trebuie să
identificat decât o operaţie nouă: spunem că nu este. Dacă îmi
localizarea în timp. Pentru a reprezint ultimii zece ani din
încheia, nu ne rămâne decât să viaţa mea pe o linie lungă de
arătăm caracterul relativ iluzoriu al un metru, ultimul an se întinde pe
acestei operaţii. trei sau patru decimetri; al cincilea,
bogat în evenimente, se întinde pe doi
îmi amintesc în acest decimetri; ceilalţi opt ani se
moment, într-o formă extrem înghesuie pe ceea ce rămâne.
de vie, o vizită pe care am făcut- în istorie are loc aceeaşi
o anul trecut într-un vechi castel iluzie. Anumite secole par mai
lungi şi, dacă nu mă înşel,
50 perioada care merge din zilele
noastre şi până la căderea
Constantinopolului pare mai
lungă
51
THEODULE RIBOT MEMORIA Ş( PATOLOGIA
EI

decât aceea care merge de la acest IV


eveniment la prima cruciadă, deşi
ambele sunt aproape egale din Am urcat treaptă cu treaptă
punct de vedere cronologic. Lucrul până la gradul cel mai înalt al
acesta se întâmplă, probabil, din memoriei; trebuie acum să
cauză că prima perioadă ne urmăm ordinea inversă şi să
este mai bine cunoscută şi revenim treptat la punctul de plecare.
pentru că în ea amestecăm şi Acest retur este necesar spre a arăta
amintirile noastre personale. încă o dată că memoria constă
Pe măsură ce prezentul intră dintr-un proces de organizare
în trecut, stările de conştiinţă la stadii variabile, cuprins între
dispar, se şterg. Revăzute peste două limite extreme: starea
câteva zile, nu mai rămâne din nouă, înregistrarea organică.
ele nimic sau puţin: cele mai Nu există altă formă de
multe s-au scufundat într-un activitate mentală care să
neant de unde nu vor mai ieşi, depună mai categoric mărturie în
ducând cu ele cantitatea de favoarea teoriei evoluţiei. Numai
durată care le era inerentă; drept din acest punct de vedere
urmare, un deşeu de conştiinţă înţelegem natura memoriei;
este un deşeu de timp. Or, înţelegem că studiul ei nu
procedeele abreviative despre trebuie să fie doar o fiziologie,
care am vorbit presupun acest ci şi o morfologie, adică o
deşeu. Dacă, pentru a ajunge la istorie a transformărilor sale.
o amintire îndepărtată, ar Să reluăm problema din
trebui să urmărim întreaga punctul în care am lăsat-o. O
serie de termeni care ne separă achiziţie nouă a spiritului, mai
de ea, memoria ar fi imposibilă, mult sau mai puţin complexă,
din cauza lungimii acestei este reactivată pentru prima sau
operaţii61. a doua oară. Aceste amintiri sunt
Ajungem deci la concluzia elementele cele mai instabile ale
paradoxală că o condiţie a memoriei, atât de instabile încât multe
memoriei este uitarea. Fără dispar pentru totdeauna: aşa
uitarea totală a unui număr sunt majoritatea faptelor ce ni
considerabil de stări de se prezintă zilnic, ceas de ceas.
conştiinţă şi fără uitarea Oricât de clare şi oricât de
momentană a unui mare număr intense ar fi aceste amintiri,
de asemenea stări ne-ar fi ele au un minimum de
imposibil să ne amintim. organizare. La fiecare revenire,
Uitarea, cu excepţia anumitor voluntară sau involuntară, ele
cazuri, nu este deci o maladie a câştigă însă în stabilitate;
memoriei, ci o condiţie a tendinţa la organizare se
sănătăţii şi a vieţii sale. Găsim accentuează.
aici o analogic frapantă cu cele Dedesubtul acestui grup de
două procese vitale esenţiale. A amintiri pe deplin conştiente şi
trăi înseamnă a dobândi şi a neorganizate se găseşte grupul
pierde; viaţa este constituită amintirilor conştiente şi
prin travaliul care semiorganizate, de exemplu o
dezasimilează cât şi prin acela limbă pe care tocmai o învăţăm,
care fixează. Uitarea este o teorie ştiinţifică sau o meserie
dezasimilare. manuală pe care nu ni le-am
O a doua concluzie (iar însuşit decât pe jumătate. Aici
aceasta ne duce la funcţiile caracterul foarte individual al
vizuale) este că cunoaşterea primului grup dispare; amintirea devine
trecutului seamănă cu un din ce în ce mai impersonală, se
tablou în perspective obiectivează. Localizarea în timp
îndepărtate, în acelaşi timp dispare, deoarece este inutilă.
înşelător şi exact şi care îşi trage Ici-colo,câţiva termeni izolaţi
exactitatea chiar din iluzie. Dacă, aduc cu ei impresii personale
printr-o ipoteză irealizabilă, am care îi localizează. îmi amintesc
putea compara trecutul nostru că am învăţat cutare cuvânt
real, aşa cum a fost el, fixat pentru german sau englez în cutare
noi în mod obiectiv, cu reprezentarea oraş, în cutare împrejurare. Este ca
subiectivă pe care ne-o dă un vestigiu, ca o marcă a unei
memoria, am vedea că această stări anterioare, ca o
copie constă dintr-un sistem
particular de proiecţie: fiecare 53
dintre noi se orientează lesne în
acest sistem, deoarece îl
creează.
52
THEODULE RIBOT MEMORIA ŞI PATOLOGIA EI

amprentă originală. Puţin câte Putem admite că aceste


puţin vestigiul dispare, iar acel reflexe, care suni rezultatul
termen capătă caracterul banal şi unei dispoziţii anatomice
impersonal al tuturor celorlalţi. înnăscute, au fost ele însele
Cunoaşterea unei ştiinţe, a dobândite şi fixate prin
unei limbi, a unei meserii se experienţe nenumărate în
consolidează tot mai mult. Ea evoluţia speciilor. Am trece
se retrage progresiv din sfera astfel de la memoria individuală
psihică, pentru a se apropia tot la ereditate, care este o memorie
mai mult de memoria organică. a speciei. Este suficient să indicăm
Aşa este pentru adult memoria această ipoteză.
limbii sale materne. Vedem, în fond, că este
Pe un plan inferior, dăm imposibil să spunem unde sfâr-
peste memoria complet orga- şeşte memoria, fie ea psihică
nizată şi aproape inconştientă:
sau organică. în ceea ce desem-
aceea a unui muzician priceput,
năm prin termenul colectiv de
a unui muncitor stăpân pe
memorie există serii care au
meseria sa, a unei dansatoare
desăvârşite. Cu toate acestea, toate gradele de organizare, de
toate cele de mai sus au fost la starea născândă şi până la
memorie în sensul riguros şi starea perfectă. Există o
obişnuit al cuvântului, memorie trecere neîncetată de la instabil
pe deplin conştientă. la stabil, de la starea de conştiinţă,
Putem coborî şi mai jos. achiziţie nesigură, la starea
Exerciţiul fiecăruia dintre sim- organică, achiziţie statornică.
ţurile noastre (văz, pipăit, simţ Datorită acestui mers neîntrerupt
muscular etc), presupune o spre organizare, în materiale are
memorie complet organizată. loc o simplificare, o ordonare
Ea ne este atât de bine încor- care face posibilă o formă de
porată, încât majoritatea gândire mai înaltă. Redusă la sine
oamenilor nu bănuiesc niciodată şi fără contrapondere, ea ar
în ce măsură sunt dobândite tinde la nimicirea progresivă a
toate acestea. La fel stau conştiinţei şi ar face din om un
lucrurile cu o mulţime de judecăţi automat.
ale vieţii comune. „Nimeni nu Să presupunem, printr-o
spune că îşi aminteşte că ipoteză irealizabilă, că o fiinţă
obiectul pe care îl priveşte are o umană adultă ar fi plasată în
parte ascunsă sau că o anumită asemenea condiţii încât orice
modificare a impresiei vizuale stare de conştiinţă nouă -
implică o anumită distanţă, nici percepţii, idei, imagini,
că o mişcare a picioarelor îl va sentimente, dorinţe - i-ar lipsi: în
face să înainteze, nici că obiectul acest caz seriile de stări de
pe care îl vede mişcându-se este conştiinţă care constituie fiecare
un animal viu. S-ar considera un formă de activitate psihică ar
abuz de limbaj să fie întrebat sfârşi în cele din urmă prin a se
cineva dacă îşi aminteşte că organiza atât de bine încât nu
soarele străluceşte, că focul
am mai găsi în el decât un
arde, că fierul este tare, că
automat abia conştient.
gheaţa este rece"62. Şi totuşi,
Spiritele mărginite şi rutiniere
repetăm, într-o inteligenţă
născândă toate acestea au fost realizează într-o anumită
memorie în sensul strict al măsură această ipoteză. Izolate
cuvântului. într-un cerc strâmt, din care au
Nu este necesar să fost îndepărtate pe cât posibil
adăugăm că toate cele de mai noul şi imprevizibilul, ele tind
sus sunt o schiţă absolut ideală, spre starea de stabilitate
o schemă. Ar fi cu totul iluzoriu perfectă; devin „absolut
să dorim să decupăm în maşinale"; pentru cea mai mare
segmente bine conturate o parte a vieţii lor conştiinţa este
evoluţie care are loc prin superfluă.
tranziţii imperceptibile şi care,
pe deasupra, variază de la După ce am întors
individ la individ. subiectul pe toate feţele,
S-ar putea merge mai revenim, aşadar, la propoziţia
departe? Răspunsul este noastră iniţială: memoria
afirmativ. Dedesubtul reflexelor conştientă nu este decât un caz
compuse, care reprezintă particular al memoriei biologice. Putem,
memoria organică la nivelul său prin consideraţii de un alt ordin,
cel mai de jos, există reflexele să evidenţiem faptul că memoria
simple. este legată de condiţiile
fundamentale ale vieţii.
54
55
THEODULE RIBOT MEMORIA ŞI PATOLOGIA
EI
Toate formele de memorie, 2
Referire la metoda introspecţiei,
de la cea mai înaltă la cea mai de prin care un subiect îşi observă pro
jos, au drept suport asociaţii priile stări de conştiinţă. (Nota trad.)
3
dinamice între elementele 4
Luys, Le cerveau etses fonctions,p. 106.
nervoase şi modificări G.H. Lewes, Problems oflifc and mind,
particulare ale acestor Third series, p. 57.
5
elemente, cel puţin ale celulelor. Hering, Ueber das Gedăchtnis
Aceste modificări, care rezultă din als allgemeine Function der
organisirten Materie. Vortragetc, Zwcite
impresia primară, nu s-au Auflage, Wien, Gerold's Sohn,
conservat într-o materie inertă; 1876,p. 13.
ele nu seamănă cu pecetea 6
DavidHartley( 1705-1757),
imprimată pe ceară, ci s-au psiholog, medic şi filosof englez, unul
depus într-o materie vie. Or, dintre promotorii psihologiei
toate ţesuturile vii sunt în stare asociaţioniste, care a încercat să
de renovare moleculară explice
continuă, ţesutul nervos mai originea fenomenelor psihice prin teoria
mult ca oricare altul şi, în vibraţiei particulelor de substanţă
ţesutul nervos, substanţa nervoasă. (Nota trad.)
7
cenuşie mai mult decât Op.cit., p. 51.
H
substanţa albă, cum o dovedeşte Schiţare a principiului reflexelor
condiţionate, care va fi pe larg formulat
excesiva abundenţă a vaselor de I.P. Pavlov. (Nota trad.)
sanguine care Ic irigă 63. 9
Mental Physiology, p. 75.
Deoarece modificările persistă, 10
Carpenter, Mental Physiology, p. 75.
este necesar ca aportul de noi " „petit mal", în textul original. (Nota trad.)
materiale, ca aranjamentul de 12
Trousseau, Legons cliniques,\o\.
noi molecule să reproducă .H,XLI,paragr. 2. Vor fi găsite aici multe
exact tipul celor înlocuite. alte fapte de acest gen. Vom reveni la ele atunci
Memoria depinde direct de nutriţie. când vom vorbi despre patologia memoriei.
13
Dar celulele nu au numai Nu este însă vorba de senzaţie,
proprietatea de a se nutri, ele sunt ci de imagine. (Nota trad.)
14
dotate, cel puţin într-o parte a Pentru mai multe detalii asupra acestui
aspect, a se vedea Bain, Les
vieţii lor, cu capacitatea de a se
sens et I'intelligence, trad. Gazelles, p. 304
reproduce, iar mai târziu vom şi apendicele D.
vedea cum acest fapt explică 15
Maudsley, Physiologiedel'esprit, trad.
anumite restabiliri ale Herzen,pp. 233 şi 252.
memoriei. Potrivit părerii 16
în momentul în care scria Ribot
tuturor fiziologilor, această încă nu se descoperise sinapsa şi
reproducere nu este, de altfel, transmiterea sinaptică a influxului
decât o formă a nutriţiei. Baza nervos prin intermediul neurotrans-
memoriei este deci nutriţia, miţătorilor. (Nota trad.)
17
adică procesul vital prin Maudsley, op.rif.,p. 252.
18
excelenţă. Delboeuf, Theorie generale de la
Deocamdată nu insist sensibilite, p. 60.
19
Imposibilitate cu totul relativă,
asupra acestei probleme. După legată de rudimentara tehnică de
ce vom fi vorbit de tulburările cercetare din acea vreme. (Nota trad.)
memoriei, de stimulările şi 20
în m o d c u t o t u l p a r a d o x a l, lim b a ju l,
depresiile sale, de suspendările d e ş i e s t e p r in e x c e le n ţ ă in s t r u
sale de moment, de dispariţiile şi m e n t a l g â n d i r i i, n u dţ einpeu o r i c o n s t i t u i e u n
reapariţiile sale bruşte, vom s e r io s o b s t a c o l î n c a le a u n o r
putea reveni cu folos la ra ţ io n a m e n t e c o r e c te , a x a te p e a d e v ă r .
respectiva problemă, iar atunci (N o ta tra d .)
21
rolul capital al nutriţiei se va D a v id F e rr ie r (1 8 4 3 -1 9 2 8 ) , m e d ic
arăta de la sine. Până aici ne- ş i fiz io lo g s c o ţia n , fo n d a to r a l
am limitat la preliminariile r e v i s t eTi h e B r a i na, u t o r a l c u n o s c u t e i
subiectului nostru: memoria l u c r ă r Fi u n c ţ i i l e c r e i e r u l u i { \ % 1 6 ) .
(N o ta tr a d .)
sănătoasă. Patologia memoriei 22
D en u m ire su b care u n ii au to ri d escriu u n
completează fiziologia sa; vom g ru p d e n u clei cereb ra li
vedea dacă o şi confirmă. d e la b a z a c r e i e r u l u i , n u m i ţ i d e a c e e a ş i
n u c l e i b a z a l i : c o r p ii s t r i a ţ i ( n u c le u l

NOTE 57

1
Va fi citat, între alţii, Alexander
Bain (1818-1903), psiholog pozitivist
din şcoala experimentală, asociaţionist,
fondator al prestigioasei reviste Mind. (Nota
trad.)

56
T H fiO D U L E R IB O T M E M O R IA Ş I
P A T O L O G IA
c a u d a t ş i p u t a m e n ) , g lo b u s p a ll i d u s ,
c l a u s t r a m ş i n u c l e u l a m ig d a l i a n . ( N o t a m a i m u lţ i a n i d u p ă a c e e a s o lu ţ ia i s -a
tra d .) p r e z e n t a t a tâ t d e b r u s c „ în c â t l-a u
23
A p a r e a i ci in n u c ei d e e a s t e r e o ti p u lu i t re c u t fio rii, c a ş i c u m p ro p r iu l s ă u
d i n a m i c d e s c r is m a i tâ r z iu d e s e c re t i-a r f i fo s t c o m u n ic at d e c ă tr e un
I .P . P a v l o v . ( N o t a t r a d . ) s t r ă in " ( p . 5 3 6 ) . D a c ă c it it o r u l v r e a s ă
24
A s t ă z i n u mr uăl c e l u l e l o r n e r v o a s e a ib ă s p e c t a c o lu l u n u i s p ir it v igşuir o s
e s te e s tim a t d e u n ii la 1 0 0 s a u p ăt ru n z ă t or p u s în în c ur c ă tu ră de o
c h ia r 2 0 0 d e m ilia rd e . (N o ta tra d .)
25 m e t od ă p ro a s tă , p o a te c it i e x tr e m d e
A c e a s t ă c o m p a r a ţ i e v a ju c a u n
re m a rc a b ilu l s tu d iu L a te n c y d e S ir W iilia m
r o l d e o s e b i t în d e s c r ie r e a m e c a n is
H a m ilto n ( L e c tu r e s o nm e ta p h ys ic s .v o i. I .
m u lu i c o d u lu i g e n e t ic d e c ă tr e F ra n c is
Ie c t . X V III). C u a s a t e o r ie a f a c u lt ă ţ ilo r
C r i c k26 ş i J a m e s W a t s o n . ( N o t a t r a d . )
P o s i b i l i t ă ţ i e xapt al ot e a z i d e s u fle t u lu i şig i n o r â n d în m od v o it o r ic e
p ro g ra m a to rii d e ca lc u la to are fiz io lo g ie, e l n u re uş e ş te s ă o s c o a tă la
e le c tr o n ic e . ( N o ta tr a d .) c a p ăt c u n ic i o d if ic ulta t e.
37
27
O p . c it.,p 1. 2 8 . C ifr e r id ic o le a s t ă z i, c â n d
28
N e p u te m în tr e b a c e a r fi a v ut d e s pu s în t e h n ic a d e n u m ă r a r e a u n o r a s e m e n e a
ac e s t c a z S .F re u d , p rin e le m e n t e e s t e c u t o t u l a lt a . ( N o t a
p ris m a „ a c tu lu i ra ta t" . (N o ta tra d .) t r a d .) .
29
C e a m a i fr e c v e n t ă g r e ş e a lă p e 3a
C o n d iţ ie p r e z e n t a t ă d e S .F r e u d
c a r e o c o m it c â n d c o p ie z în g r a b ă ca o c a r a c t e r is t ic ă d e f in it o r ie a
v reu n te x t fran ce z es te in c o n ş t ie n t u lu i. ( N o t a t r a d .) .
t r a n s f o r m a r e a c o n ju n c ţ ie i/ a d v e r b u lu i 39
în lim b a la t in ă . în t e x t u l o r ig in a l
s i în = s u fla r ea v oc ii.E x p re sia s -aim p u s în a ş a -
r o m â n e s c u l s i, c e e a c e ţ in e , d e s ig u r ,
n u m ita ..c e ar tă a u n ive rs a liilo r " d in
e x c lu s iv d e m e c a n ic a d e p r in d e r i i,
e v u l m e d iu . în tâ ln in d u p- seen t r u p r im a
n e a v â n d s e m n if ic a ţ ie p s ih a n a lit ic ă .
( N o t 30a t r a d .) o a r ă . p a r e - s e . în t r a t aDtue l tr in ita tea l
S e p o a t e a f ir m a d e s p r e lu i A n s e lm d C e anterbury (103 3-110 9).
T h e o d u le R ib o t ca ăre p rez e n ta t c u to a ta a b a t e b e n e d ic t in i şap o i e p is c op d e
se rio z ita te a po z itiv ism u l în p s ih o lo g ie. (N o ta C a n te rb u ry . ad ep t a l ..r ea lis m u lu i" , u n u l d in tre
trad .) fo nd a to r ii sc o las tic ii. (N o ta trad .)
31 4(1
E d u a rd v o n H a rtm a nn (1 84 2 -1 9 0 6) , W u n d t.G ru n d ziig e d e rp h y s io lo g is ch en
filoso f g erm an , c un o scu t m ai P sy c ho lo g iep,. 7 9 1 .
41
a le s c a a u t o r a l lu c r ăFrilo ii s o f ia T r a s e u l in f l u x u r i lo r n e r v o a s e
in c o n ş t ie n t u lu(1i 8 6 9 ). ( N o ta tra d.) d e s o r g in t e v i z u a l ă e s t e d e f a p t
32
„ n ep e u t e v e ille r la c o n sc ie n cîne ", u r m ă t o r u l: r e t in a , n e r v u l o p t ic ,
te x tu l o r ig in a l. ( N o ta tra d . ). c h ia s m a o p t ic ă , b a n d e le t a o p t ic ă ,
33
P flu ge r 's A rc h ivV,III, 1 8 7 4 , p . 5 2 6 . corpul
D u r a t a r e fle x e lo r v a r ia z ă în g e n ic u la t e x t e r n , r a d ia ţ iile o p tic e ,
fu n c ţie d e in te n s it at e a e xc it a ţ ie i, c e n t r u l c o r t ic a l (z o n a s c iz u r ii c a lc a r in e
u r m â nd s en s u l lo n g it u d in al s a u d in lo b u l o c c ip ita l) . (N o t a t r a d .)
tr an s v e r s a l 42
A s t ă z i e s t e c u n o s c u t c ă n e rv ii
a l t r a n s m is ie i în m ă d u v ă . P r o b le m a c ra n ie n i m e nţ io n a ţi m a i s u s d e c ă tr e
e s t e d e a ltf e l d e p a r t e d e a f i e lu c id a tă . R ib o t a u u r m ă t o a r e le o r ig in i r e a le :
34
P rin cipe* de p sycho logI,ie, p. 220. p a t e t ic u l ( n e r v ii t r o h le a r i s a u p e r e c h e a
P otriv it c e rc e tă rilo r lu i M a rey , a IV -a d e n e r v i c r a n ie n i) p o r n e ş te d in t r -
a rip a u ne i m uş te b a te d e n um a i 3 3 0 d e u n n u c le u s it u a t în c a lo t a p e d u n -
o ri p e s ec u n d ă . A c e s te d ive rg en ţ e n u c u la r ă , ie ş in d la t e r a l d e v a lv u la lu i
s c h im b ă n im ic în v a lid it a te a V ie u s s e n s ; n e r v u l o c u lo m o t o r c o m u n
r a ţ io n a m e n t u lu i n o s t r u . (pe rech e a a IlI- a), atât fib re le so m a toiim co âtotr
35
C er c e tă rile as u p ra d u r a te i ş i c e le v e g e ta tiv e p a ra s im -
a c te lo r p s ih ic e p ot p u n e în t r-o n o u ă lu
p a tic e , p ro v in e d in tr- u n n u c leu s itu a t d e
m ină u n ele fa p te d in via ţa n o as tră
a se m e n e a în ca lo ta p ed u n cu lilo r
p s ih ic ă . E le c o n trib uie , c re d , la
c e re b ra li; ne rv u l o c u lo m o to r ex te rn (n e rv ii
e xp lic a rea
a b d u c en s sa u p e re c h e a a I V -a )
tr ec er ii d in c o n ş tie n t în in c on ş t ie n t, în
îş i a r e o r ig in e a în p o r ţ iu n e a
o b iş n u in ţă . U n a c t es te e xe c u ta t m a i
p r o t u b e r a n ţ ia lă a p la n ş e u lu i
în t â i le n t ş i c o n ş t ie n t ; p r in r e p e t iţ ie e l
d e v in e m a i le s n ic io s ş i m a i r a p id ; v e n t r ic u l u i a l
a c ea s ta în s ea m n ă c ă p ro c e s ele n erv oa s e IV - le a . T o ţ i a c e ş t i n e r v i s u n t d u b li ş i,
c a re îi s ta u la b a z ă, g ă s ind c ăile g a ta b in e în ţ e le s , r e p r e z in t ă a x o n ii, c a r e
tr as a t e , d e v in ra p ide ş i pu ţin c â t e p u ţin p o rn es c d in n u c le i s itu a ţi în stâ n g a sa u
c a d s u b m in im u m d e du ra tă n e c e s a r în d rea p ta tru n c h iu lu i c ere b ral. (N o ta
c o n ş t iin ţ e i. tr a d .)
43
36
C arpen ter,M ental Physio logy, p. 533. N e r v u l s p in a l ( p e r e c h e a a X l- a )
într egcap ito lu X l III con ţin e ş i n e r v u l h ip o g lo s ( p e r e c h e a a
fa pte interesa nte cu p riv ire la ce re b ra ţia X I I - a ) a u , în t r - a d e v ă r , o r ig in e b u lb a r ă ,
in co n şt ie n t ă . U n m a te m a tic ia n , p e c â n d în c a z u l n e r v u lu i f a c ia l
p r ie t e n a l a u t o r u lu i , s e o c u p a d e o ( p e re c h ile a V il-a ş i a V il- a b is ) lu c r u r ile
p r o b l e m ă d e g e o m e t r ie c ă r e ia îi s u n t m a i c o m p lic at e , a c e s t a av â n d
între zăriseso luţia . A în ce rca t de m ai ş i răd ă c inextra i bulba re. (N o ta tra d.)
44
m u lte o ri să o re zolve , fără a re uşi. L a Com plexitatea bazei anatom ofiziologice
a lim bajului este m ult m ai
58 m are. Zo n a lim b ajul u i z is ă„ c la sică "
c u p rin d e o a rie a n a to m ic ă
a n te rio a ră
59
TH EO D U LE R IBO T M E M O R IA Ş I P A T O L O G IA E I
47
e g a lă c u c e n t ru l lu i B ro c a , u n a in fe r io a r ă E s te a ic i e v id e n t ă a d o p t a r e a
e g a l ă c u c e n t r u l I u i W e r n i clo k eb u l ş i c o n c e p ţ i e i l uJ i. H . J a c k s o n
p a r ie ta l i n f e r io r c o m p u s g ydriuns a n g u la rşi si ( 1 8 3 4 -1 9 1 1 ) a ie r a r h iz ă r ii fu n c ţ io n a le a
g y r u s s u p r a m a r g in a Jl.is . J . D e j e r i n e ( 1 9 1 4 ) d ife r ite lo r s t r u c t u r i n e r v o a s e ,
p re c iz a că în com ponenţa zonei c o n fo r m p r in c ip iu lu i e v o lu ţie i d e la
lim b a ju lu i in tr ă : l) a ria lu i B r o c a d in s im p lu la c o m p le x . P o tr iv it a c e s te i
p a rt e a p o s t e r io a r ă a p ic io ru lu i c e le i d e a c o n c e p ţ ii, b o a la n e r v o a s ă e s t e o d is o l u ţ ie
t re ia c ir c u m v o lu ţ ii fr o n t a le , o p e r c u lu l c a r e , în c o n d iţ ii d e t e r m in a t e , a t a c ă
fr o n t a l, z o n a c o r t ic a lă im e d ia t în v e c in a t ă r â n d p e r â n d e t a j e l e i e r acr heinc it r i l o r n e r v o ş i ,
( c a p u l c e l e i dae t r e i a c i r c u m v o l u ţ i i în c e p â n d c u c e l m a i d e s u s
f r o n t a le ş i p ic io r u l c e le i d e a d o u a ş i d e f in in d u - s e d e c i c a o r e g r e s iu n e î n
c ir c u m v o lu ţ ii fr o n ta le , c u e x c lu d e r e a r a p o r t c u p u n c t u l c u lm in a n t a t i n s d e
o p e r c u lu lu i r o la n d ic ; 2) a r ia lu i e v o lu ţ ie . ( N o t a tr a d .)
48
W e r n ic k e , co re sp u n z â n d p ă r ţ il o r G e o r g e B e r k e le y ( 1 6 8 5 - 1 7 5 3 ) .
p o s t e r i o a r e a le p r i m e i ş i c e l e i d e a d o u a e p is c o p , f il o s o f id e a li s t c a r e a f ir m ă
c ir c u m v o l u ţ i ite m p o ra le ( c e n tr u l im a g in i lo r c ă î n e x p e r ie n ţ ă n u s u n t d a t e în m o d
a u d itiv e a le c u v in te lo r) ; 3 ) p liu l c u r b d in lo b u l n e m ij lo c i t e x c lu s i v s e n z a ţ i i le Fş i c ă a
p a r ie ta l s t â n g ( c e n t r u l im a g in i lo r v iz u a l e a le î n s e a m n ă f ai p e r c e p u t i e s s e e s t p e r cDi pai c) .ă
c u v in te lo r ) . P r o f i lu l m a i eaxl a c t z o n e i d is tr u g e m s e n z a ţ iile , d is p a r e
lu c r u l. E x is te n ţa lu c r u r ilo r - s u s ţ in e
lim b a ju lu i cu prin de c â m p u r ile
B e r k e l e y îTnr a t a t a s u p r a p r i n c i p i i l o r
B r o d m a n n 4 4 , 4 5 , 4 6 ş i 4 7 d i n f rloonbt aul l,
c u n o a ş t e r i i o m e n e( 1ş 7t i1 0 ) - c o n s t ă î n
c â m p u r i l e 2 1 ,2 2 ,3 8 , 4 1 , 4 2 ş i 5 2 d i n l o b u l
a c e e a c a e l e s ă f ie eppet irbci l e s a u
t e m p o r a l , c â m p u l 4 0 l odbi nu l p a r i e t a l ş i
c o g n o s c ib ile ş i c ă a t â t a t im p c â t e le n u
c â m p u rile 3 7 ş i 3 9 d e la c o n flu e n ţa
s u n t p e r c e p u t e s a u n u e x is tă în
l o b i l o r t e m p o r a l p şair i e t a l c u l o b u l
s p ir it u l c u i v a , f ie c ă n u a u n i c i u n f e l d e
o c c ip it a l. T o a t e a c e s te c â m p u r i s u n t e x is t e n ţ ă , f ie c ă e x is t ă în i n t e l e c t u l
i n t e r c o n e c t a t e ş i , a sdeem e n e a , î n p r i n c i p a l u n u i s p ir it e te rn . (N o ta tra d .)
p rin co rp u l ca lo s , su n t co n ectate cu câ m p u rile 49
.M n e v is io n d a n s I c te mînp ste" ,x tu l
a n a lo a g e d in e m is fe r a c e r e b r a lă o p u s ă . o r ig in a l. B e r g s o n v a a p r o f u n d a
D u p ă J . M . N i e l s e n ( 1 9 6 5 ) , dc ei nl et r e1 1 în fe lu l s ă u , m e t a f iz ic , a c e s t e p r e c iz ă r i
a r i i d e a s o c i a ţ ie d e f in it e d e e l, 8 s u n t p o z itiv is t e . ( N o ta tr a d .).
l e g a t e d e f u n c ţ i i a l e l im b aI)j upl ua ri :s 50
D u g a l d S t e w aPrst i, h o s o p h i e
t r i a n g u la r di si n F 3 ( c â m p u l 4 5 ) . în r a p o r t c u d e l ' e s p r i t h u n m tirna,d . P e i s s e . v Io, i .
to a te f u n c ţ i i le z icmii u v o c a l e şi p . 1 7 7 , T a i nDe ,c r in te llig e n cpca,r te a 1 , c a r te a a I i- a ,
in s t r u m e n t a le ; 2) e x t re m ita te a c a p .I , p a r a g r . 3 . V o m
a n t e r i o a r ă a T I ( c â m p u l 3 r8a) p, of nr t c u g ă s i în a c e a s t ă u ltim ă c a r te o c u le g e r e d e
r e c u n o a ş t e r e a ş i in t e r p r e t a re a a u d it iv ă fa p te c a r e n u la s ă n ic i o în d o ia lă
m u z i c a l ă ( l e z i u nbi lilea t e r a l e a l e a c e s t e i în a c e a s t ă p riv in ţ ă .
z o n e d e t e r m i n ă o p ie r d e r e a a u z u l u i 51
H . T a i n e , Dl ' ei n t e l l i g c n cî ne , s p e c i a l
m u z ic a l) ; 3z o) n a W e r n i c k e( c â m p u r i l e 4 1 ş i p a r t e a a 2 - a , c a rIt,ce a p .I I .
52
4 2 ) , în ra p o rt c u in te rp re ta re a lim b a ju lu i v o rb it; D e lim it a r e ju d ic io a s ă d e
4 ) c â m p u l 3 7 , în ra p o r t c u „ f o r m u la r e a p r o b le m a t ic a p r o p r ie c r itic is m u lu i lu i
v e r b a l ă " a i d e i l o r ( l e z i u n ed ae t se ar m i n ă K a n t. (N o ta tra d .)
53
a f a z i a a m n e z i c ă ) ; c i5r )c u m v o l u ţ i a l u i T a i n e ,D e l 'i n t e l l i g e n pc ea ,r t e a a 2 - a ,
B r o c a ( c â m p u l 4 4 )c, o n ţ i n â n d e n g r a m e l e c a r t e aI , c a p .I I , p a r a g r . 7 .
c a r e c o n s t i t u i e b a z a f i z i o l o g i c ă ar i i u t i l i z ă V o m g ă s i a ic i, în le g ă t u r ă c u u n e x e m p lu
o r g a n e l o rf o n a to a r e în a r ti c u l a r e a c u v in te lo r ; 6 ) a s e m ă n ă to r , o e x c e le n t ă a n a liz ă
c ir c u m v o l u ţ i a lu i G r a( st io
it uleatt ă în c a r e n e s c u t e ş te s ă in s is t ă m a s u p ra
c â m p u r ile 1 9 ş i 3 5 ) , c o n s t it u in d z o n a a ce stu i a spe c t.
54
s c h e m e i c o r p o r a l e ş i a d e n pu ămr ţi rilioi r C ari v o n L in n e (1 7 0 7 -1 7 7 8 ) n a tu ralis t
c o r p u l u i; 7c e) n t r u l f r o n t a l a l s c r is( upliuci i o r u l suedez, autor al un ei
c ir c u m v o l u ţ i e i F î2n) , r a p o r t c u m e c a n i s m u l c la s if ic ă ri a flo r e i ş i fa u n e i, a d e p t a l
m n e z i c a l s c r i s u l u i ;g y8r)u s a n g u l a r ai sr ,i e d e te o rie i c r e a ţ io n is t e a s p e c iilo r . (N o t a
re v iz u a liz a r e a c u v in te lo r sc rise . (N o ta tra d .) tra d .)
55
45
F o r b e s W i n s l o( O wn the ob scure R o m a n p u b lic a t în 1 8 2 2 , a n în
D is ea s e s o f th e B r a in a n d c a r e a u a p ă r u t ş i r o m aTnhee l e
D is o r d e r s o f th e M eindd., a 4 - a , p . 2 5 7 ) , F o r t u n e s o f N i gş ei lP e v e r i l o f t h e P e(aNk o. t a
cite a z ă c a z u l u n u i s o ld a t ca re , s u trad .)
56
f e r i n do o p e r a ţ i e c u t r e p a n u l , ş i - a p i e r d u t L a y co ckA, c h a p ter o n s o m e o r g a n ic la w s
c â te v a p o r ţ iu n i d in c r e ie r . S - a o f p er s o n a l a n d a n c e s tr a l
c o n s t a t a t c ă d in a c e a s t ă c a u z ă e l a u it a t memory, p. 19; Carpeuter, Mental Physiology, p.
n u m e r e le c i n c iş i ş a p t eş i n u m a i p e 444; Ballantyne, Life of
a c e s t e a . L a c â t v a t im p d u p ă a c e e a e l WalterScott,cap. XLIV;
ş i- a r e g ă s it m e m o r ia c e lo r d o u ă Spring,Symptomatologie, voi. 11,p. 530; Forbes
Winslow, op.cit., p. 247.
nu m ere.
46 57 Thomas Babington Macauley
O p . c i t .p, . 2 5 8 . A u t o r u l n u
(1800-1859), istoric şi om politic
p r e c iz e a z ă d a c ă e s te v o rb a d e
britanic, autor a trei volume de Criticai
a r t ic u la r e a s u n e t u lu i s a u d e s c r ie r e a lit e r e i
and Historical Essays (1843) şi al
r e s p e c t iv e , o r i ş i d e u n a ş i d e a lt a ;
unei The History ofEngland from the accession of
ş i n ic i n u n e s p u n e d a c ă b o ln a v u l s -a
James II, în cinci volume
în s ă n ă to ş it.
61
60
T H fiO D U L E R IB O T
( 1 8 4 9 - 1 8 6 1 ). A le sSaplee e c h e (s a f o s t p a r l a m e n t a r ) a u f o s t e d it a t e în 1 8 5 4 . CAPITOLUL II
(N o tatrad .).
58
W illia m W y ch erley (1 6 4 0 -1 7 1 5 ), d ra m atu rg en g lez , p lez ir is t, a AMNEZIILE GENERALE
c ă r u i p r i m ă p ie s ă , d e s u Lc oc vees i,n a W o o1d6(7 1 ) , 1 - a im p u s în
c e r c u r il e
su s -p u s e . (N o ta tra d .)
59
E s te d e s u b lin ia t ş i c e e a c e s e în tâ m p lă în c a z u l
e v e n im e n te lo r
fr e c v e n t re p e t a t e . A m fă c u t d e o s u t ă d e o r i d r u m u l d e la
P a r is la B r e s t .
T o a t e a c e s te im a g in i s e s u p r a p u n , f o r m e a z ă o m a s ă
in d is t in c t ă , la d r e p t
v o r b in d , a lc ă tu ie s c u n a ş i a c e e a ş i s t a re v a g ă . în to t a c e s t
n u m ă r , d o a r c ă lă
t o r iile le g a te d e v r e u n e ve n im e n t im p o rt a n t , p lă c u t s a u
Materialele pentru studiul maladiilor
n e p lă c u t, îm i a p a r
c a a m i n t ir i d is t i n c t e : n u m a i a c e l e a c a r e î m i e v o c ă s t ă r i d e memoriei sunt abundente. Ele se află
co n ş tiin ţă s e c u n răspândite în cărţile de medicină, în tratate de
d a r e s u n t l o c a l i z a t e î n t i m p ş i r e c u n o s c u t e c a a t a r e . T r e b uboli i e mintale, în scrierile diverşilor psihologi. Le
s u b lin ia t că putem aduna fără prea mare osteneală, având
e x p lic a ţia p e c a r e a m d a t- o m e c a n is m u lu i re c u n o a ş t e r ii astfel la îndemână o colecţie suficientă de
concordă cu aceea fapte de observaţie. Greu este să le clasificăm,
d a t ă în t r a t a t u l d e sI np tr e l ig e n ţ ă lau li T a in e , p a r t e a a 2 - a , c a r t e a
l, c a p .I I,
să le interpretăm, să extragem din ele câteva
p a ra g r . 6 . concluzii cu privire la mecanismul memoriei. Din acest punct
60
V i e r o r d tD, e r Z e i t s i n n n a c h V e r s u cphpc. n3, 6 - 1 1 1 . E x p e ţr ei e n de vedere, faptele adunate au o valoare cât se
a n a l o a g e a l e l u i H . W e b e r , a s u p r a p e r c e p ţ i i l o r v i / . u a l e . poate de inegală: cele mai extraordinare dintre
T a s ts in n u n d ele nu sunt şi cele mai instructive; cele mai
G e m c i n g e f u hpl ,. 8 7 . A s e v e d e a H aşnid b u c h d e r bizare nu sunt şi cele mai transparente. Medicii
P h y s io lo g ic , cărora li le datorăm nu le-au descris şi studiat,
h e r a u s g e g e b e n v . H e r m a n n , 1 8 7I 9I , pvaor ti e. a a 2 - a , p . 2 8 2 .
61 în marea lor majoritate, decât în vederea meseriei lor. O
A b c r c ro m b (i Ee s s a y o n i n t c l l c c tPuoa ul e r s , p . 1 0 1 ) n e d ă o
dovadă tulburare a memoriei nu este pentru ei decât un simptom, îl
î n a c e s t s e n s : „ D r . L e y d e n a v e a o c a p a c i t a t e e x t r a o r d i n a rnotează ă în această calitate şi se servesc de el
d e în v ă ţ a r e a pentru a formula un diagnostic şi un
l i m b i l o r ş i p u t e a r e p e t a c u m a r e e x a c t i t a tAec tu( =nl elguen, g prognostic. La fel în ceea ce priveşte
decret) al clasificarea; ei se mulţumesc să asocieze
P a r l a m e n t u l u i s a u o r i c e d o c u m e n t s i m i l a r , d u p ă o s i n g u rfiecare ă caz de amnezie la starea morbidă al
le c tu r ă . U n
p r i e t e nf e l i c i t â n d u - 1 p e n t r u a c e l d a r r e m a r c a b i l e i i - a r ă s p u n s
cărei efect ea este: ramolisment, hemoragie,
c ă ,d e p a r te d e comoţie cerebrală, intoxicaţie etc. etc.
a f i u n a v a n t a j, e r a p e n tr u e l a d e s e a u n m a r e i n c o n v e n i e n t . E x p li c â n d f a p t u l , Pentru noi, dimpotrivă, maladiile memoriei
e l a a r ă t a t c ă a t u n c i c â n d v o ia s ă - ş i a m in t e a s c ă c e v a a n u m e trebuie studiate în ele însele, în calitate de stări
d in t r - u n t e x t c it it psihice morbide, care ne pot face să înţelegem
n u o p u t e a f a c e d e c â t r e p e t â n d în în tr e g imd e Iteu xîn t ucl e, p upt,â n ă c â n d mai bine starea normală. în ceea ce priveşte
a ju n g e a la c e e a c e d o re a s ă - ş i a m in te a s c ă ." clasificarea lor, suntem nevoiţi să o facem
62
H e rb e r t S p e n c Pe r,r in c ip e s d e p s y c h o lovgoie i.I., p a r te a a 4 - a . c a p .
V I . A c e s t c a p i to l e s t e f o a rt e im p o r t a n t p r in c e l e s p u s e d e s p r e m e m o r i e d in
după
p u n c t d e v e d e re e v o lu ţio n is t. 63
63
E s te lim p e d e c ă R ib o t n u a re n ic i o id e e d e s p re
p er e n ita tea
n e u r o n il o cr ,e l u l e l e n e r v o a s e f ii n d s i n g u r e l e d i n o r g a n is m c a r e n u s e r e p r o
d u c , în s u ş i a c e s t fa p t , a l p e r e n it ă ţii n e u r o n ilo r , e x p lic ă b a z a
m a t e r ia lă a
m e m o ri e Pi. e r e n it a t e a e s t e î n s ă r e l a t iv ă , p e n t r u c ă a c e i n e u r o n i
care nu sun t
in c lu ş i în c ir c u it e le fu n c ţio n a le d e g e n e re a z ă ş i p ie r , f iin d
în lo c u iţ i d e
ţe s u t u r i d e u m p lu t u ră ( g lia le ) . ( N o t a t r a d .)

62
THEODULE RIBOT MEMORIA ŞI PATOLOGIA
EI

asemănări şi deosebiri. Nu minoră2 şi vertijul; că ei le


cunoaştem destule pentru a consideră mai puţin ca pe nişte
încerca o clasificare naturală, varietăţi distincte cât ca pe
adică prin prisma cauzelor. nişte grade ale aceleiaşi stări
Trebuie deci să declar, pentru a morbide; că, în sfârşit, cu cât
preveni orice obiecţie, că acea atacul este mai moderat în
clasificare de mai jos nu are alt manifestările sale exterioare,
scop decât de a pune puţină cu atât mai funest este pentru
ordine în masa confuză şi inteligenţă. Accesul este urmat
eterogenă a faptelor, de o tulburare mentală care se
clasificare despre care nu poate manifesta atât prin simple
ascund că, în multe privinţe, bizarerii şi acte ridicole cât şi prin
este arbitrară. crime3. Toate aceste acte au un caracter
Tulburările memoriei pot fi comun, pe care Hughlings Jackson le
limitate la o singură categorie de desemnează sub numele de
amintiri, lăsându-le intacte pe automatism mental. Ele nu lasă nici o
toate celelalte, în aparenţă cel amintire, cu excepţia câtorva
puţin: acestea sunt tulburările cazuri în care rămân unele urme
parţiale. Altele, dimpotrivă, mnezice extrem de slabe.
afectează memoria în întregul Un bolnav, aflat în
ei, sub toate formele, trăind în consultaţie la medicul său, este
două sau în mai multe tronsoane
cuprins de un vertij epileptic. El
viaţa noastră mentală, făcând
îşi revine numaidecât, dar a
aici spărturi care nu mai pot fi
uitat că i-a plătit medicului
astupate sau distrugând-o în
onorariul cu o clipă mai înainte
totalitate încetul cu încetul:
de acces4. Un funcţionar de birou
acestea sunt tulburările
stă la masa sa de lucru, cu ideile cam
generale.
Distingem, aşadar, în confuze, fără altă indispoziţie.
primul rând două mari clase: îşi aminteşte că şi-a comandat cina
maladiile generale şi maladiile la restaurant; din acel moment nu mai are
parţiale ale memoriei. Numai cele nici o altă amintire. Se întoarce
dintâi vor constitui obiectul acestui la restaurant, dar află că a şi
capitol. Le vom studia sub titlurile mâncat, că a plătit şi că, fără să
următoare: 1) amnezii temporare; fi părut indispus, a plecat spre biroul
2) amnezii periodice; 3) amnezii său. Acea stare de absenţă
progresive, cele mai puţin bizare şi durase aproximativ trei sferturi
cele mai instructive; 4) vom încheia de oră. Un alt epileptic, cuprins
cu câteva cuvinte referitoare la amnezia de un atac, cade într-o prăvălie,
congenitală. se ridică şi o ia la fugă, lăsându-şi
pe podea pălăria şi carnetul. Am
fost găsit - spune el - la o
distanţă de jumătate de
kilometru de acolo, întrebam de
Amneziile temporare se pălărie în toate prăvăliile, dar nu
instalează cel mai adesea prin ştiam ce fac şi mi-am revenit
invazie bruscă şi sfârşesc, la după zece minute, ajungând la
fel, într-un mod inopinat. Ele calea ferată. Trousseau
cuprind o perioadă de timp care raportează cazul unui magistrat
poate varia de la câteva minute care, ocupând un loc pe scaun în
la câţiva ani. Cazurile cele mai localul primăriei Parisului, ca
puţin întinse în timp, cele mai membru al unei societăţi
clare şi mai comune se întâlnesc savante, a ieşit fărâ pălărie, a
în epilepsie. mers până la cheiul Senei şi a
Medicii nu sunt de acord nici revenit la locul său ca să ia
asupra naturii, nici asupra sediului şi parte la discuţii, neavând nici o
nici asupra cauzelor acestei amintire despre ceea ce făcuse.
maladii. Problema aceasta nu se Adesea bolnavul continuă pe
înscrie nici în tema acestei cărţi şi parcursul perioadei de auto-
nici nu este de competenţa matism actele pe care le
noastră. Ne este de ajuns să săvârşea în momentul
ştim că toţi autorii recunosc în accesului sau vorbeşte despre
unanimitate trei forme: criza cele citite. Am dat asemenea
majoră1, criza exemple în capitolul precedent. Nu
sunt deloc rare tentativele infructuoase
64 de sinucidere despre care,
după vertijul epileptic, nu
rămâne
65
THEODULE RIBOT MEMORIA ŞI PATOLOGIA EI

nici o urmă în memorie. La fel pleacă de-aici!", dar când îşi


stau lucrurile cu tentativele venea în fire habar n-avea de
criminale. Un cizmar, apucat cele întâmplate... Uneori
de manie epileptică în ziua epilepticii reuşesc, cu mari
căsătoriei sale, şi-a ucis socrul eforturi, să regăsească în
cu lovituri de cuţit. Reve-nindu- memoria lor unele fapte
şi în fire după câteva zile, nu petrecute în timpul crizelor,
avea nici cea mai mică mai ales cele petrecute cu
cunoştinţă despre ceea ce puţin înainte de a-şi reveni... Ei
făcuse5. sunt în acest caz într-o stare
Iată destule exemple pentru comparabilă cu aceea a trezirii
ca cititorul să poată înţelege dintr-un coşmar. Principalele
natura amneziei epileptice mai bine circumstanţe ale accesului le-
decât prin descrieri generale. O au scăpat la început şi încep
anumită perioadă de activitate prin a nega faptele care li se
mentală este ca şi cum ea nu
impută, însă încetul cu încetul
ar fi fost: epilepticul nu o
îşi amintesc unele detalii pe
cunoaşte decât prin mărturia
care se părea că le-au uitat"6.
altcuiva sau prin vagi
conjuncturi. Acestea sunt Dacă circumstanţele ne
faptele. Cât priveşte permit să afirmăm că în aceste
interpretarea lor psihologică, cazuri a existat conştiinţă, putem
două ipoteze sunt posibile. Putem crede fără teamă că la fel stau
admite: fie că perioada lucrurile în multe alte cazuri. Nu
automatismului mental nu a fost vreau, de altfel, să susţin că aşa
însoţită de nici o stare de se întâmplă întotdeauna.
conştiinţă, caz în care amnezia Magistratul despre care a fost
nu are nevoie de explicaţie; vorba mai sus se orienta destul de bine
neproducându-se nimic, nimic spre a evita obstacolele, trăsurile şi
nu poate fi conservat şi nici trecătorii, ceea ce denotă o
reprodus. Sau putem admite că anumită conştiinţă; dar într-un caz
a existat stare de conştiinţă, dar analog, raportat de Hughlings Jackson,
la un grad atât de slab încât a bolnavul este răsturnat de un
urmat amnezia. Cred că omnibuz, iar altădată era cât p-
această a doua ipoteză este aci să cadă înTamisa.
cea adevărată, într-un mare Cum să ne explicăm deci
număr de cazuri. amnezia în cazurile în care au
Dacă este să ne bazăm doar existat stări de conştiinţă? Prin
pe raţionament, este greu să extrema slăbiciune a acestor
admitem că actele foarte stări. Starea de conştiinţă nu se
complicate, adaptate la diferite fixează, în definitiv, decât prin
scopuri, se săvârşesc fără două mijloace: intensitatea şi
prezenţa, cel puţin repetiţia; acest din urmă mijloc
intermitentă, a conştiinţei. se reduce la celălalt, deoarece
Oricât de mare ar fi locul repetiţia este o sumă de inten-
acordat obişnuinţei, trebuie să sităţi mici. Aici nu avem nici
recunoaştem că dacă acolo unde intensitate şi nici repetiţie.
este uniformitate de acţiune Tulburarea mentală care
conştiinţa tinde să dispară, în
urmează accesului mi se pare
schimb acolo unde este
foarte bine definită de Jackson
diversitate ea tinde să se
atunci când el o numeşte „un
producă.
vis epileptic". Unul dintre
Dar raţionamentul nu poate
da decât posibilităţi; numai bolnavii săi, în vârstă de
experienţa decide. Or, sunt fapte nouăsprezece ani şi care nu
care dovedesc existenţa unei putea fi suspectat că dogmatiza
anumite conştiinţe chiar şi în problema, a găsit în mod
acele cazuri extrem de spontan aceeaşi expresie. „în
numeroase în care bolnavul nu urma accesului său, el se culca.
păstrează nici o amintire despre O dată culcat, spunea (vorbind
accesul său. „Unii epileptici, cu un prieten imaginar):
interpelaţi în timpul crizei în mod «Aşteaptă o clipă, William, că
brusc şi cu un ton de comandă, vin». Cobora din pat, deschidea
răspund la întrebări cu o voce uşa, ieşea afară în cămaşă.
stridenţii şi ţipând. După aceea Frigul îl făcea să-şi revină;
ei nu-şi amintesc nici de atunci tatăl lui îl lua de mână.
întrebările puse, nici de «A, foarte bine, am visat», zicea
răspunsurile date. Un copil, el şi se culca din nou".
căruia i se dădea să miroase eter 67
sau amoniac în timpul acceselor,
ceea ce nu putea suporta, striga
furios „pleacă de-aici, pleacă
de-aici,
66
TH£ODULE RIBOT MEMORIA ŞI PATOLOGIA EI

Să comparăm cu visul acte motorii? După Hughlings


starea mentală a epilepticilor, Jackson, „automatismul mental
ca să mergem de la cunoscut la provine dintr-un exces de
necunoscut. Nimic mai frecvent acţiune al centrilor nervoşi
decât visele a căror amintire inferiori, care se substituie
dispare imediat. Ne trezim în toiul
centrilor superiori sau centrilor
nopţii; amintirea visului
conducători". Nu am avea aici decp.t un
întrerupt este foarte clară; a
caz particular al unei legi fiziologice bine
doua zi, însă, nici urmă de vis.
cunoscute: puterea
Lucrul acesta este încă şi mai
frapant în momentul trezirii. excitomotoare a centrilor
Visele ne apar atunci cu multă reflecşi sporeşte atunci când
vivacitate; la o oră după aceea este ruptă conexiunea lor cu
dispar pentru totdeauna. Cui centrii superiori8.
nu i s-a întâmplat să facă Să ne limităm la problema
zadarnice eforturi spre a-şi psihologică, la care este posibil
aminti un vis din noaptea un răspuns. Dacă perseverăm să
precedentă, despre care nu mai facem din conştiinţă o „forţă"
ştie nimic, decât doar că 1-a care există şi acţionează prin
avut? ea însăşi, atunci totul devine
Explicaţia este simplă: stările obscur. Dar dacă admitem, aşa
de conştiinţă care constituie visul cum am spus în capitolul
sunt extrem de slabe. Ele par precedent, că conştiinţa este
puternice nu pentru că sunt aşa însoţitoarea unei stări nervoase,
în realitate, ci pentru că nu există stare care rămâne elementul
nici o stare viguroasă care să le fundamental, atunci totul
arunce pe un plan secundar. De devine clar. Nu există nici o
îndată ce starea de veghe se contradicţie în a admite că o
reinstalează, toate revin la locul stare nervoasă, suficientă pentru
lor. Imaginile dispar în faţa a determina anumite acte, este
percepţiilor, percepţiile dispar suficientă şi pentru a trezi
în faţa unei stări de atenţie conştiinţa. Producerea unei
susţinute, iar o stare de atenţie mişcări şi producerea unei stări
susţinută dispare în faţa unei de conştiinţă sunt două fapte
idei fixe. La urma urmei, distincte şi independente;
conştiinţa în timpul celor mai condiţiile de existenţă ale uneia
multe vise are o intensitate nu sunt acelea ale alteia.
minimă. Să subliniem, în încheiere,
Dificultatea, aşadar, constă
că o consecinţă fatală a
în a explica de ce, în perioada
acceselor epileptice repetate,
care urmează accesului
mai ales sub formă de vertij,
epileptic, conştiinţa se reduce
la minimum. Nici fiziologia şi este slăbirea progresivă a
nici psihologia nu o pot face, memoriei în totalitatea sa.
deoarece ele ignoră condiţia Această formă de amnezie va fi
genezei conştiinţei. Cazul este cu studiată mai departe.
atât mai incomod cu cât amnezia
este legată de delirul epileptic şi Trecem acum la studierea unor
numai de el. Iată ce li se cazuri de amnezie temporară cu un
întâmpla de fapt subiecţilor caracter distructiv. în
care sunt în acelaşi timp exemplele citate în prealabil,
alcoolici şi epileptici. Un bolnav capitalul acumulat până în
este cuprins în timpul zilei de o momentul declanşării maladiei
criză de epilepsie; el sparge tot nu este ştirbit: se întâmplă
ce îi iese în cale şi se dedă la numai ca un lucru care a fost în
acte de violenţă. După o scurtă conştiinţă să nu rămână în
perioadă de remisiune, în timpul memorie. în cazurile pe care le
nopţii este cuprins de delirul vom prezenta, o parte a
alcoolic caracterizat, după cum capitalului este pierdută. Aceste
se ştie, de vedenii terifiante. A cazuri sunt cele mai frapante
doua zi, revenit la normal, îşi pentru imaginaţie. Este posibil ca
aminteşte de delirul nocturn, dar într-o zi, o dată cu progresele
nu are nici o amintire despre delirul înregistrate în fiziologie şi
diurn7. psihologie, aceste ştiinţe să ne
Există şi o altă dificultate. înveţe multe în privinţa naturii
Dacă amnezia se datorează memoriei. Deocamdată ele nu
slăbiciunii stărilor de conştiinţă sunt prea instructive, pentru
primare, atunci cum se explică
69
faptul că aceste stări, atât de
slabe, conform ipotezei,
determină
68
THEODULE RIBOT MEMORIA ŞI PATOLOGIA EI

mine cel puţin, fără a vrea să a zăcut câtva timp inconştient.


prejudiciez ceea ce ele le vor După ce şi-a revenit, a ajuns
releva celorlalţi. destul de repede la o perfectă
Cazurile de amnezie sănătate fizică, păstrându-şi
temporară cu caracter amintirea tuturor anilor scurşi
distructiv diferă mult între ele. până în momentul accidentului;
Uneori suspendarea memoriei de la acest moment încoace, însă,
are loc de la începutul maladiei şi nu mai are memorie, fie şi pentru
se întinde înainte, alteori se faptele strict personale. „Ajungând la
întinde întrucâtva retrospectiv, spital, el nu poate spune dacă a
asupra ultimelor evenimente venit pe jos, cu trăsura sau cu
trăite; cel mai adesea se întinde trenul. Ieşind să dejuneze, uită
în ambele sensuri, înainte şi că a făcut-o: nu are nici o idee
îndărăt. Câteodată memoria de ora, ziua sau de săptămâna
revine de la sine, brusc, alteori în care se găseşte. încearcă cu
cu încetineală şi cu puţin efort; ajutorul raţionamentului să
sunt şi cazuri în care pierderea răspundă la întrebările care i se
este absolută şi în care trebuie pun, dar fără a reuşi. Vorbeşte
procedat la o reeducare tărăgănat, însă clar. Spune
completă. Vom da exemple ceea ce vrea să spună şi citeşte
pentru toate aceste cazuri. fără greşeală". Această
„O tânără femeie, căsătorită infirmitate a dispărut datorită
10
cu un bărbat pe care îl iubea cu unei medicaţii adecvate .
pasiune, în timp ce dădea în cazurile de amnezie
naştere unui copil a fost victima temporară datorate unei comoţii
unei lungi sincope, în urma cerebrale are loc, în general, un efect
căreia şi-a pierdut memoria pe o retroactiv. Bolnavul, recăpătându-şi
perioadă de timp care includea conştiinţa, nu a pierdut doar
şi căsătoria ei. Ea îşi amintea cu amintirea accidentului şi a
foarte mare exactitate tot restul perioadei care i-a urmat, ci şi a
vieţii, până la... în primele unei perioade, mai lungi sau mai
momente ea şi-a respins cu scurte, care a precedat accidentul. Am
groază soţul şi copilul care îi putea da numeroase exemple,
fuseseră prezentaţi. De atunci dar să ne mulţumim cu unul
încoace nu a putut niciodată să- singur, raportat de Carpenter11: „un
şi amintească de acea bărbat călătorea, împreună cu
perioadă a vieţii şi nici de soţia şi copilul, într-o cabrioletă.
evenimentele care au însoţit-o. Speriindu-se, calul a luat-o razna.
Părinţii ei şi prietenii au reuşit, încercând zadarnic să-1
prin înţelepciune şi prin stăpânească, bărbatul a fost
autoritatea mărturiei lor, să o aruncat la pământ, primind o
convingă că este căsătorită şi că lovitură puternică la creier. Şi-a
are un fiu. Ea îi crede numai recăpătat cunoştinţa, dar a
pentru că preferă mai degrabă uitat antecedentele imediate ale
să admită că a pierdut amintirea accidentului. Ultimul lucru de
unui an din viaţă decât să care îşi amintea era că pe drum
admită că toţi sunt nişte se întâlnise cu un prieten, la vreo
impostori. Dar în cugetul ei nu le două mile depărtare de locul
dă nici o crezare. Se uită la soţul unde fusese doborât. Dar nici
ei şi la copil, neputându-şi până azi nu-şi aminteşte nimic
imagina prin ce magie s-a măritat de eforturile lui de a stăpâni
şi cum de a dat viaţă unui copil"9. calul şi nici de groaza trăită de
Avem aici un exemplu de soţia sa şi de copil"12.
amnezie ireparabilă care se
întinde doar îndărăt. Cât despre Iată acum cazuri de
cauza sa psihologică, o putem amnezie mult mai grave, dintre
identifica într-o distrugere a care unele au necesitat o
reziduurilor şi într-o reeducare completă. Le iau din
imposibilitate a reproducerii. în revista engleză Brain.
cazul următor, raportat de Prima observaţie, raportată
Laycock, amnezia nu se întinde de dr. Mortimer Granville, se
decât înainte şi nu poate fi referă la o femeie în vârstă de
atribuită, prin urmare, decât douăzeci şi şase de ani, isterică;
imposibilităţii stărilor de în urma unei munci excesive,
conştiinţă de a fi înregistrate şi ea a fost cuprinsă de o criză
conservate. Un mecanic de 71
vapor a căzut pe spate, lovindu-se cu
ceafa de un obiect dur; el
70
THfiODULE RIBOT MEMORIA Şl PATOLOGIA EI

violentă, cu pierderea completă gusturile, deoarece refuza categoric


a cunoştinţei. „Când conştiinţa a unele feluri de mâncare. Rareori avea
început să-i revină, ultimele idei momente de trezire, timp în care
sănătoase de dinainte de boală nu răspundea la nici o întrebare,
se amestecau în mod bizar cu noile nu recunoştea pe nimeni, cu o
impresii, ca în cazul ieşirii cu încetul excepţie, în cazul „unei vechi
dintr-un vis. Aşezată pe pat, cunoştinţe pe care nu o văzuse
lângă fereastră, de unde se uita de un an. Ea a examinat-o
la trecători, toate obiectele care îndelung, căutându-i probabil
se mişcau le numea „copaci numele. Găsindu-1, 1-a repetat
care merg", iar dacă era de mai multe ori, strângând
întrebată unde a mai văzut mâna persoanei respective,
ceea ce vedea, ea răspundea pentru ca apoi să recadă în
invariabil: «în cealaltă somnul ei". Către sfârşitul lunii
Evanghelie». Pe scurt, în mintea august, puţin câte puţin, a
ei nu se făcea nici o deosebire revenit la normal. Moment în
între ideal şi real. Amintirile ei care începe activitatea de
erau ceţoase, iar în ceea ce reeducare. „Revenindu-şi din
priveşte un mare număr de somnolenţă, părea să fi uitat tot
lucruri banale, care înainte de ce învăţase. Totul i se părea
atac constituiau fondul principal al nou; nu recunoştea pe nimeni,
gândurilor ei, memoria sa era nulă. nici măcar rudele cele mai
Ideile imediat anterioare apropiate. Veselă, zburdalnică,
maladiei se pare că i-au saturat fascinată de tot ce vedea sau
atât de bine spiritul, încât primele impresii auzea, ea semăna cu un copil. /în
primite erau cu totul impregnate de ele, scurt timp a devenit capabilă de
pe când înregistrarea travaliului cerebral atenţie. Memoria sa, în
penultim era, ca să spunem aşa, întregime pierdută în ceea ce
obliterată. De exemplu, deşi priveşte cunoştinţele anterioare,
această femeie îşi câştiga era foarte vie şi foarte trainică
existenţa dând lecţii, ea nu avea cu privire la tot ce a văzut sau
nici o amintire privind un lucru atât de auzit după însănătoşire. A
simplu ca tocul de scris. Dacă i se recuperat o parte din cele
punea în mână un condei sau un învăţate altădată, cu o foarte
creion, ca unui copil, acestea nu erau mare uşurinţă în unele cazuri,
sesizate nici măcar prin acţiune mai puţin lesne în altele. Este de
reflexă. Nici vederea şi nici subliniat că, deşi procedeul
contactul cu asemenea folosit pentru recuperare părea
instrumente nu-i trezeau să constea mai puţin în a studia
asociaţii de idei. Cea mai din nou cât în a-şi reaminti cu
perfectă distrugere a ţesutului ajutorul celor apropiaţi14, cu toate
cerebral nu ar fi şters mai acestea, chiar şi în prezent, ea pare
complet efectele educaţiei şi să nu-şi dea deloc seama că a
obişnuinţei. Această stare a posedat odinioară acele
durat câteva săptămâni". cunoştinţe/. La început era
Memoria s-a refăcut lent, cu imposibil să ai cu ea o
trudă, fără a necesita totuşi o conversaţie. în loc de a
reeducare atât de radicală ca în răspunde la o întrebare, ea o
cazurile de mai jos'3. repeta aidoma cu voce tare şi
A doua observaţie, datorată multă vreme, înainte de a
profesorului Sharpey, este unul răspunde, repeta întrebarea în
din exemplele cele mai întregime. Nu avea la început
curioase de reeducare descrise decât un mic număr de cuvinte
vreodată. Nu extrag din lungul de care să se servească, dar a
său articol decât detaliile dobândit repede o mulţime de
psihologice. Este vorba tot de o cuvinte, nu fără a comite erori
femeie, în vârstă de douăzeci şi stranii în folosirea lor. Cu toate
patru de ani, cu o constituţie acestea, în general, nu confunda decât
fizică şubredă, care, timp de cuvintele care aveau unele raporturi.
vreo şase săptămâni, a căzut Astfel, în loc de «ceai» spunea
pradă unei irezistibile tendinţe la «zeamă» (multă vreme a folosit
somnolenţă. Starea i s-a agravat acest cuvânt pentru lichide); în
de la o zi la alta. în jur de 10 iunie i- loc de «piciorul meu» spunea
a fost imposibil să se mai «braţul meu», în loc de «ochiul
trezească. A rămas în această meu» spunea «dintele meu» etc.
stare timp de două luni. Era în prezent utilizează în mod
hrănită cu lingura; când se adecvat cuvintele, deşi le
sătura ţinea dinţii încleştaţi şi schimbă uneori terminaţiile sau
întorcea capul. Părea să distingă compune terminaţii inedite. /încă
72
nu a recunoscut pe nimeni, nici
măcar
73
THfiODULE RIBOT MEMORIA ŞI PATOLOGIA EI

dintre rudele cele mai urma unei comoţii cauzate de o


apropiate, ceea ce înseamnă că cădere, rămâne mai multe zile
nu-şi aminteşte deloc să le fi total inconştient. Revenindu-şi.
văzut înainte de boala sa. Le el se găseşte în starea unui
numeşte cu numele lor sau cu acelea copil inteligent. Deşi vârstnic, a
pe care li 1-a dat ea, dar le consideră început cu dascăli studii de
ca pe nişte noi cunoştinţe şi nu engleză şi clasice. Memoria i-a
are nici o idee despre gradul lor revenit treptat, în câteva luni,
de rudenie cu dânsa. De când iar în câteva săptămâni spiritul
s-a însănătoşit nu a văzut decât său şi-a redobândit vigoarea şi
vreo zece oameni şi aceştia cultura din trecut"18.
sunt toată lumea cunoscută de Un alt bărbat, în vârstă de
ea vreodată/. A reînvăţat să treizeci de ani, foarte instruit, în
citească, dar a fost necesar să urma unei grave maladii a uitat
înceapă cu alfabetul, întrucât totul, până şi numele obiectelor
nu mai cunoştea nici o literă. A celor mai comune. Restabilindu-
învăţat apoi să formeze silabe, şi sănătatea, a reînceput să
cuvinte, iar în prezent citeşte înveţe totul ca un copil, mai întâi
acceptabil. Ceea ce a ajutat-o în numele lucrurilor, apoi să
aceasta a fost cântarea citească; mai târziu a început să
cuvintelor unor cântece care îi înveţe limba latină. Progresele
erau familiare şi care i se sale au fost rapide. într-o zi, pe
prezentau imprimate în timp ce când studia cu fratele său, care
ea cânta la pian. /Ca să înveţe îi slujea de dascăl, s-a oprit
să scrie, a început prin lecţiile deodată şi şi-a dus mâna la
cele mai elementare, dar a făcut frunte. „Am - zicea el - în cap o
progrese cu mult mai rapide senzaţie cu totul aparte şi mi se
decât o persoană care nu a pare acum că toate acestea le-
scris niciodată/. La scurtă am ştiut odinioară". începând din
vreme după ieşirea din acel moment el şi-a recăpătat
somnolenţă, a putut cânta cu repeziciune facultăţile.
multe din vechile cântece, Pentru moment mă
folosind pianul, cu sau fără mulţumesc să pun sub ochii
ajutor. Când cântă, în general cititorului faptele. Consideraţiile
are nevoie să fie ajutată în ceea pe care ele le sugerează îşi vor
ce priveşte primele cuvinte, găsi locul în altă parte. Voi
restul venind de la sine, din încheia cu un caz nu prea
memorie după cât se pare 15. cunoscut, care face în mod firesc
Este capabilă să cânte, după trecerea la grupul amneziilor
partitură, mai multe arii pe care intermitente, într-adevăr, vom
nu le-a cunoscut niciodată vedea cum se formează încetul
înainte. /A învăţat fără dificultate cu încetul o memorie provizorie,
să joace cărţi; ştie să tricoteze şi care va dispărea brusc în faţa
să facă diverse lucruri analoage. memoriei primitive.
Dar, repet, este de subliniat că O tânără femeie, robustă,
pare să nu-şi dea deloc seama cu o sănătate bună, a căzut
că a făcut vreodată toate accidental într-un râu, unde era
acestea; deşi este evident că a cât pe ce să se înece. A rămas
fost enorm ajutată în munca ei şase ore fără simţire, după care
de reachiziţie de acele şi-a revenit. Zece zile mai târziu
cunoştinţe anterioare despre a intrat într-o stare de stupoare
care ea nu are nici o amintire completă, care a durat patru ore.
conştientă. Dacă este întrebată Când a redeschis ochii, nu a mai
unde a învăţat să cânte o arie recunoscut pe nimeni; era lipsită de
privind notele pe o carte, spune auz, de vorbire, de simţul
că nu poate şti şi se miră că gustului şi de miros. Nu-i mai
interlocutorul ei nu poate face la rămăsese decât văzul şi pipăitul,
fel. /La drept vorbind, ţinând care era de o sensibilitate
seama de diversele remarci extremă. Nerecunoscând nici un
făcute întâmplător de ea însăşi, lucru, incapabilă să se mişte
se pare că posedă multe idei singură, semăna cu un animal
generale de o natură mai mult decerebrat. Nu-i lipsea pofta de
sau mai puţin complexă, pe care mâncare, însă trebuia hrănită şi
nu a avut ocazia să le mânca cu indiferenţă, înghiţind
dobândească după în mod cu totul automat.
însănătoşire"16. Automatismul era singura formă
Pe cât putem judeca după de activitate de care era
raportul lui Sharpey, această capabilă, aşa încât,
reeducare nu a putut dura mai mult de
75
trei luni. De altfel nu trebuie să
credem că acest fapt este unic.
„Un clergyman11', în
74
THEODULE RIBOT MEMORIA ŞI PATOLOGIA
EI

zile la rând, singura ei ocupaţie tânărul se afla lângă ea,


era de a destrăma, de a jumuli şi ameliorarea stării fizice,
de a fărâmiţa tot ceea ce îi revenirea facultăţilor
cădea în mână: flori, hârtie, intelectuale şi a memoriei erau
veşminte, o pălărie de pai etc, vizibile.
apoi de a aduna rămăşiţele în Această revenire avea loc,
grămezi. Mai târziu, i s-a dat tot ce într-adevăr, puţin câte puţin,
era necesar pentru a cârpi haine: după într-o zi, în care mama sa avea
câteva lecţii pregătitoare, a pus un mare necaz, ea a strigat deo-
mâna pe ac şi cosea fără dată, după o oarecare ezitare:
încetare, de dimineaţa până „Ce s-a întâmplat?" începând din
seara, nefăcând nici o distincţie acel moment, a prins să
între duminică şi celelalte zile şi articuleze câteva cuvinte, dar
neputând măcar sesiza deosebirea fără a numi niciodată
dintre o zi de lucru şi una de persoanele şi nici lucrurile cu
sărbătoare. Nu păstra nici o adevăratul lor nume. Termenul ei
amintire de la o zi la alta şi în favorit era pronumele „asta", pe care îl
fiecare dimineaţă lua treaba de la aplica otova oricărui obiect, fie el
capăt. Cu toate acestea, ca un animat sau neanimat. Primele
copil, începea să înregistreze obiecte pe care le-a numit cu
unele idei şi să acumuleze ceva numele lor adevărat au fost
experienţă. La un moment dat florile de câmp, pe care le iubea
a fost pusă să facă o muncă de mult încă din copilărie, fără ca în
o categorie superioară: acel moment să fi avut vreo
tapiserie. Părea să simtă o amintire cât de firavă despre
mare plăcere privind modelele, meleagurile sau persoanele
cu florile şi cu armoniile lor de care îi fuseseră familiare în
culori; dar în fiecare zi începea copilărie.
un nou lucru, uitând de cel din „Modul în care ea şi-a
ajun, în afară de cazul în care îi era recăpătat memoria este cu totul
prezentat. demn de subliniat. Se părea că
Ideile derivate din vechea sa sănătatea şi vigoarea îi reveni-
experienţă, care par să se fi seră complet, vocabularul ei
trezit primele, erau legate de sporea, capacitatea mentală
două chestiuni care probabil o creştea, când a aflat că iubitul
impresionaseră puternic: ei făcea curte altei femei.
căderea în râu şi o poveste de Vestea aceasta i-a stârnit
dragoste. Când i se arăta un gelozia şi, într-o anumită
peisaj unde apărea un râu sau o împrejurare, a şocat-o atât de
mare agitată era cuprinsă de o puternic încât a căzut într-o
mare tulburare, urmată de un stare de insensibilitate care,
atac de rigiditate spasmodică, prin durată şi intensitate,
asociată cu insensibilitate. semăna cu primul ei acces. Cu
Sentimentul de groază pe care i- toate acestea, însă, şocul
1 cauza apa, îndeosebi apa în respectiv a fost întoarcerea ei la
mişcare, era atât de intens încât sănătate. De îndată ce şi-a
o apuca tremuratul chiar şi numai revenit din starea de
la vederea turnării apei dintr-un insensibilitate, vălul uitării s-a rupt
vas în altul. S-a putut observa că şi, ca şi cum s-ar fi trezit dintr-
atunci când se spăla pe mâini, un somn lung, de un an, s-a
ea le băga pur şi simplu în apă, regăsit înconjurată de bunici, de
unde le ţinea nemişcate. vechii lor prieteni din bătrâna
încă din prima perioadă a casă de la Soreham. S-a trezit în
maladiei, vizita unui tânăr de posesia facultăţilor ei naturale şi
care era ataşată îi cauza o a cunoştinţelor anterioare, dar
plăcere evidentă, chiar şi atunci fără nici cea mai mică amintire
când era insensibilă faţă de orice despre cele petrecute pe
altceva. El venea cu regularitate parcursul unui an, de la primul
în fiecare seară şi ea îl aştepta ei atac şi până în momentul
mereu. într-o vreme în care ea revenirii. Vorbea, dar nu auzea:
nu-şi amintea ce făcea de la o încă mai era surdă; cum însă
oră la alta, aştepta neliniştită ca putea să citească şi să scrie ca
uşa să se deschidă la ora altădată, nu mai era privată de
obişnuită, iar dacă nu venea era comunicarea cu semenii. începând din
toată seara în proastă acel moment, progresele ei au fost
dispoziţie. Dacă era luată la rapide, cu toate că o vreme a
ţară, devenea tristă, iritabilă şi mai rămas surdă. înţelegea din
adesea cădea pradă unor mişcarea buzelor ceea ce spunea
accese. Dacă, dimpotrivă, mama sa (dar numai mama),
aşa încât ele conversau cu
76 uşurinţă. în timpul celei de a
«doua conştiinţe» nu avea nici o idee
de cele
77
THEODULE RIBOT MEMORIA ŞI PATOLOGIA EI

petrecute cu iubitul ei. O organizare. Nu insist asupra


explicaţie penibilă a fost acestui aspect, care va fi pe larg
necesară, dar ea a suportat-o examinat în altă parte.
bine. De atunci încoace şi-a Cauza fiziologică a amneziilor
recuperat cu totul sănătatea fizică din acest grup nu poate da loc
şi intelectuală"19. decât unor ipoteze şi este
Vom vedea mai târziu, după probabil că ea variază de la caz
ce vom fi parcurs întregul la caz. în primul rând (observaţia
ansamblu de fapte, ce concluzii generale lui Laycock, în special) capa-
se pot desprinde din patologia sa cu citatea de a înregistra experienţe
privire la mecanismul memoriei. Pentru noi este suspendată temporar: pe
moment ne vom limita la câteva remarci măsură ce ele apar, stările de
sugerate de cazurile precedente. conştiinţă dispar fără urmă. Dar
în primul rând este de cu amintirile înregistrate mai
observat că, deşi ele sunt puse înainte, pe parcursul unor
laolaltă de către medici sub titlul săptămâni, luni, ani, ce se
comun de amnezii totale, în întâmplă? Ele au durat, s-au
realitate, din punct de vedere conservat şi au fost evocate; par
psihologic, aparţin la două tipuri o achiziţie stabilă şi, totuşi, în
morbide diferite. locul lor nu rămâne decât vidul.
Primul tip (reprezentat de cazurile Bolnavul nu le utilizează decât
raportate de Villiers, Laycock, Mortimer prin artificiu şi indirect, cu
Granville etc. etc.) este de departe cel mai ajutorul mărturiei semenului şi al
frecvent. Dacă nu am dat decât unor reflecţii personale care, de
un număr mic de exemple, este bine-de rău, leagă prezentul de
pentru a nu-1 obosi pe cititor ceea ce i-a rămas din trecut.
printr-o repetiţie monotonă şi fără Observaţiile nu atestă că
folos. Ceea ce îl caracterizează pe bolnavul astupă acest vid printr-
plan psihologic este că amnezia o reminiscenţă directă. în
nu atacă decât formele cele mai consecinţă, putem face
puţin automate şi mai puţin deopotrivă două supoziţii: sau că
organizate ale memoriei. în înregistrarea unor stări
cazurile care aparţin acestui grup anterioare s-a şters; sau că,
morbid nu vedem dispărând nici stările anterioare con-servându-
obişnuinţele, nici aptitudinea se, este nimicită capacitatea lor
pentru o meserie manuală de a fi reanimate prin asociaţii cu
(cusutul, brodatul), nici prezentul. Nu suntem în stare să
capacitatea de a citi şi a scrie, de decidem în mod pertinent care
a vorbi limba maternă sau alte dintre aceste ipoteze este cea
limbi: într-un cuvânt, memoria corectă.
sub forma sa organizată sau Al doilea tip morbid, mai
semiorganizată rămâne intactă. puţin frecvent, este reprezentat
Distrucţia patologică este de cazurile raportate de
limitată la formele cele mai Sharpey şi de Winslow
elevate şi mai instabile ale (observaţia relatată de Dunn
memoriei, la acelea care au un formează o tranziţie către grupul
caracter personal şi care, amneziilor intermitente). Aici
însoţite de conştiinţă şi de travaliul de distrucţie este
localizarea în timp, constituie complet; memoria sub toate
ceea ce am numit, în formele sale - organizată,
precedentul capitol, memoria semiorganizată, conştientă - este
psihică propriu-zisă. în afară de abolită; este amnezia completă.
aceasta, se mai impune să Am văzut că autorii care au
subliniem că amnezia atacă descris-o îl compară pe bolnav
faptele cele mai recente; că, cu un copil, iar spiritul său cu o
pornind de la prezent, ea se tabula rasa. Cu toate acestea, expresiile
întinde îndărăt pe o perioadă de nu trebuie luate într-un sens riguros.
o durată variabilă20. La o primă Cazurile de reeducare pe care le-am
abordare, acest fapt poate să relatat arată că, dacă întreaga
surprindă, deoarece nimic nu pare experienţă anterioară este
mai viu şi mai puternic decât amintirile nimicită, rămân totuşi în creier
noastre recente. în realitate, acest câteva capacităţi latente. Fără
rezultat este logic, stabilitatea unei acestea nu s-ar explica marea rapiditate
amintiri fiind în raport direct cu gradul cu care are loc reeducarea, mai ales
ei de în ultima vreme. Faptele ne fac
să credem în mod categoric că
78
această revenire, care pare
opera priceperii, este mai ales opera
naturii. Memoria revine pentru
79
THfiODULE RIBOT MEMORIA ŞI PATOLOGIA EI

că elementelor nervoase I. Cazul cel mai clar, cel mai


atrofiate le succed cu timpul autentic şi mai complet de
alte elemente, care au aceleaşi amnezie periodică este acela
proprietăţi primitive şi care a fost relatat de Macnish în
experienţă ca şi acelea pe care a sa Philosophy ofsleep şi care de
le înlocuiesc. Lucrul acesta ar atunci încoace a fost citat adesea.
demonstra şi relaţia care există „O tânără lady americană, după
între memorie şi nutriţie. un somn prelungit, a pierdut
în sfârşit, dat fiind faptul că amintirea a tot ce învăţase.
nu toate observaţiile privind Memoria sa a devenit o tabula
amnezia se reduc la o singură rasa. A trebuit să reînveţe totul. A
formulă, în cazurile în care fost obligată să o ia de la
pierderea şi revenirea memoriei început cu cunoaşterea
sunt bruşte, este greu să nu se obiectelor şi persoanelor care o
vadă analogia cu acele înconjurau, cu cititul şi scrisul, cu
fenomene de stopare a funcţiei socotitul. După câteva luni a
sau de „inhibiţie" pe care recăzut în acel somn profund, iar
fiziologia le studiază când s-a trezit s-a regăsit în starea
actualmente cu ardoare şi în care se aflase înainte de primul ei
despre care ştim atât de puţin. somn, având toate cunoştinţele şi
Nu indicăm aceste concluzii toate amintirile din copilărie şi
decât în treacăt. Ar fi prematur din tinereţe, dar uitând cu totul,
să ne oprim la ele. Să ceea ce se petrecuse între cele
continuăm trecerea în revistă a două accese. Timp de mai bine de
faptelor, studiind amneziile patru ani ea a trecut periodic de la o stare
periodice. la alta, întotdeauna în urma
unui somn lung şi profund...
Tânăra lady este prea puţin
conştientă de dublul ei personaj,
II
tot atât pe cât două persoane
distincte sunt conştiente, fiecare
Cercetarea amneziilor periodice în parte, de natura celeilalte. în
este mai indicată pentru starea sa primară, de exemplu,
punerea în lumină a naturii Eului ea posedă toate cunoştinţele de
şi a condiţiilor de existenţă ale până la primul acces şi de după
persoanei conştiente decât cel de al doilea acces etc. în noua
pentru a ne dezvălui mecanismul stare nu dispune decât de cele
memoriei sub un aspect nou. Ea dobândite în aceste condiţii. în
constituie un capitol interesant al vechea stare are o scriere
unei lucrări care niciodată nu a frumoasă. în cea nouă scrierea îi
fost realizată în forma sa este stângace, dispunând de
completă şi căreia i s-ar putea prea puţin timp pentru
da titlul: Maladii şi aberaţii ale exersarea caligrafiei. Dacă
personalităţii. Ne va fi foarte unele persoane îi sunt
greu să nu alunecăm mereu în prezentate pe parcursul uneia
acest subiect. Voi încerca să nu din cele două stări, cunoştinţa
spun decât ceea ce este făcută este lacunară; pentru a
indispensabil pentru claritatea se înlătura lacunele, este
expunerii. necesar ca o persoană să-i fie
Voi fi moderat în ceea ce prezentată în ambele stări trăite
priveşte faptele: ele sunt destul de tânăra lady. La fel trebuie să se
de cunoscute. Studiul de cazuri procedeze cu toate lucrurile"21.
numite „dublă conştiinţă" este Lăsând deocamdată de-o
foarte la modă. Observaţia atât parte aspectele privind alter-
de detaliată şi de instructivă nanţa celor două personalităţi,
datorată îndeosebi doctorului este necesar să remarcăm că s-
Azam a făcut ca publicul să au format aici două memorii
înţeleagă mai bine decât prin complete şi absolut indepen-
orice definiţie în ce constă dente una de alta. S-a tăiat în
amnezia periodică. Mă voi două părţi, care nu se amestecă
mărgini deci să trec în revistă niciodată şi care se ignoră
principalele cazuri, începând cu forma reciproc, nu numai memoria
cea mai perfectă de amnezie faptelor personale, memoria pe
periodică şi terminând cu deplin conştientă, ci chiar şi
formele care doar o schiţează. acea memorie semiorganică,
semiconştientă, care face
posibile vorbirea, cititul şi
scrisul. Observaţia nu ne arată
dacă această
81
THEODULE RIBOT MEMORIA ŞI PATOLOGIA
EI
sciziune a memoriei s-a extins atât de lesne de consultat, încât
la formele pur organice, la va fi suficient să le rezumăm în
obişnuinţe; dacă bolnavul a câteva cuvinte.
fost obligat, de exemplu, să O femeie, isterică, suferă din
reînveţe să se servească de 1856 de o maladie ieşită din
mâinile sale pentru acte din comun, care o face să trăiască o
cele mai banale (mâncatul, viaţă dublă, trecând alternativ
îmbrăcatul etc). Chiar prin două stări, pe care dr. Azam
presupunând că această grupă le desemnează cu numele de
de achiziţii a rămas intactă, „condiţia primă" şi „condiţia
separarea în două grupe secundă". Dacă o avem în vedere
distincte şi independente încă pe această femeie în starea sa
nu este atât de completă încât normală („condiţia primă"), ea
un observator exigent să o este serioasă, aşezată, reţinută,
noteze. harnică. Pe neaşteptate, însă, ea
Dr. Azam a relatat un fapt pare prinsă de somn, îşi pierde
care, deşi este mult mai puţin cunoştinţa, iar când îşi revine o
clar, se apropie de precedentul. găsim în „condiţia secundă". în
Memoria normală dispare şi această stare nouă caracterul
reapare în mod periodic. în ei este altul: este veselă,
interval nu se formează o turbulentă, imaginativă,
memorie nouă, ci bolnavul cochetă. „îşi aminteşte perfect
conservă câteva slabe de toate cele petrecute în
rămăşiţe din cea veche. Cel timpul celorlalte stări
puţin aceasta este concluzia pe asemănătoare din trecut şi în
care o putem trage dintr-o timpul vieţii sale normale". Apoi,
observaţie ale cărei detalii după o perioadă mai mult sau
psihologice nu sunt întotdeauna mai puţin lungă, este iarăşi
precise22. Este vorba de un cuprinsă de torpoare şi, după ce
adolescent care, în urma unor iese din aceasta, se regăseşte în
accidente isterice şi coreice, şi- „condiţia primă". în această
a pierdut complet memoria, stare, însă, ea uită toate cele
uitând tot ceea ce a învăţat, petrecute în „condiţia secundă"
nemaiştiind să citească, să şi nu-şi aminteşte decât de
scrie, să numere şi perioadele normale anterioare.
nemairecunoscând persoanele din Să adăugăm că, pe măsură ce
anturaj, cu excepţia părinţilor şi bolnava avansează în vârstă,
a călugăriţei care îl îngrijea. perioadele de stare normală
Constatăm totuşi că pe („condiţia primă") devin din ce
parcursul amneziei (iar ea în ce mai scurte şi că tranziţia
durează de obicei o lună) tânărul de la o stare la alta, care
poate urca pe cal, poate conduce altădată dura zece minute, se
trăsura, îşi trăieşte viaţa face cu o mare rapiditate.
obişnuită şi îşi spune cu Acestea sunt datele
regularitate rugăciunile, la esenţiale ale observaţiei. în
momentul potrivit. Memoria îi revine, vederea studiului nostru special, ele
în general, brusc. După câte se pot rezuma în câteva cuvinte.
putem înţelege, ceea ce se Bolnava trece alternativ prin
produce aici este o suspendare două stări: în una din ele
periodică a memoriei în formele dispune de întreaga sa
sale instabile şi semistabile sau, memorie; în cealaltă nu
dacă preferăm, conştiente şi dispune decât de o memorie
semiconştiente (conştiinţa fiind, parţială, formată din toate
în general, în raport invers cu stările de aceeaşi natură,
stabilitatea). Tot ce este însă sudate între ele.
memorie organizată, rutină, nu Cazul bolnavei din Blois, relatat
suferă ştirbire: fundamentele de dr. Dufay, este analog. în
memoriei rezistă. De altfel nu perioada care corespunde
vreau să insist asupra unei „condiţiei secunde" a Felidei,
observaţii prea trunchiate ca să bolnava „îşi aminteşte cele mai
poată da satisfacţie interpretării mărunte fapte petrecute în
psihologice. starea normală sau în starea de
II. O a doua formă, mai puţin somnambulism". Este de notat
completă şi mai frecventă, de aceeaşi schimbare de caracter,
amnezie periodică este aceea iar în perioada memoriei complete23
despre care dr. Azam ne-a dat o bolnava califică starea ei
descriere atât de interesantă normală drept „stare de
în cazul Felidei X şi căreia dr. tâmpită" .24

Dufay i-a găsit analogia la una dintre


83
bolnavele sale. Aceste cazuri sunt atât de
cunoscute, iar documentele originale
sunt
82
THEODULE RIBOT MEMORIA ŞI PATOLOGIA EI

Este necesar să subliniem în cazurile de amnezie


că, în această formă de periodică completă (Macnish),
amnezie periodică, există o cele două memorii se exclud una pe
parte a memoriei care nu este alta: când una apare, cealaltă
niciodată afectată de boală, dispare. Fiecare dintre ele îşi
memorie ce persistă şi într-o este suficientă, recla-mându-şi,
stare şi în cealaltă. „în ambele ca să spunem aşa, materialul
stări - spune dr. Azam -, bolnava complet. Această memorie
ştie perfect să citească, să scrie, organizată, care permite să se
să numere, să croiască, să vorbească, să se citească, să se
coasă". Aici nu avem, ca în cazul scrie, nu este un fond comun
relatat de Macnish, o sciziune celor două stări. Pentru fiecare
completă. Formele stare se formează o memorie
semiconştiente ale memoriei distinctă a cuvintelor, a
cooperează în egală măsură cu semnelor grafice, a mişcărilor
cele două forme ale vieţii necesare trasării acestora.
mentale. în cazurile de amnezie
III. Pentru a încheia periodică incompletă (Azam,
expunerea noastră privind Dufay, somnambulism),
diversele moduri de amnezie memoria normală alternează
periodică, să menţionăm unele cu o memorie parţială. Prima
cazuri mai schematice, pe care le întâlnim cuprinde totalitatea stărilor de
conştiinţă; a doua cuprinde un
în somnambulismul natural sau în cel
grup restrâns de stări care,
provocat. Somnambulii, în
printr-un triaj natural, se
general, de îndată ce accesul
separă de celelalte şi formează
trece, nu au nici o amintitre în viaţa individului o suită de
despre ceea ce au spus sau au tronsoane care se reunesc. Dar
făcut, însă fiecare criză nouă ele păstrează un fond comun
aduce amintirea crizelor precedente. constituit din formele cele mai
Există excepţii la această lege, puţin stabile, cele mai puţin
însă ele sunt rare. S-a citat conştiente ale memoriei, care
adesea, după Macario, povestea intră fără distincţie în cele două
acelei fete care a fost violată în grupuri.
timpul unui acces şi care nu avea Rezultatul acestei sciziuni a
nici o idee despre acest fapt la memoriei este că individul îşi
trezire, dar care în accesul următor a apare lui însuşi - sau cel puţin
dezvăluit mamei sale cele celorlalţi, ca având o viaţă
întâmplate. Dr. Mesnet a fost dublă. Iluzie naturală, Eul
martor la o tentativă de constând (sau părând a consta)
sinucidere continuată cu multă din posibilitatea de a asocia
luciditate în timpul a două accese stărilor prezente stări care sunt
consecutive25.0 tânără servitoare, recunoscute, adică localizate în
timp de trei luni, s-a crezut trecut, potrivit unui mecanism
seară de seară episcop, vorbind pe care am încercat să-1
şi acţionând ca atare (Combe), descriem anterior. Există aici doi
iar Hamilton ne vorbeşte despre centri distincţi de asociaţie şi de
un sărman ucenic care, de atracţie. Fiecare atrage un grup
îndată ce intra în starea de de stări şi nu le influenţează pe
somnambul, se credea tată de celelalte.
familie, bogat, senator, Este evident că formarea
reluându-şi noapte de noapte celor două memorii, fiecare
povestea, cu voce tare, foarte distinct, dintre ele excluzând-o pe
renegându-şi starea de ucenic ori cealaltă în totalitate sau în parte,
nu poate fi un fapt primitiv, ci este
de câte ori era interpelat în
simptomul unui proces morbid,
această privinţă. Este inutil să
expresia psihică a unei
multiplicăm exemplele, care se
tulburări ce rămâne de
găsesc pretutindeni şi a căror
determinat. Aceasta ne face,
concluzie evidentă este că, spre marele nostru regret, să
alături de memoria normală, se tratăm doar în treacăt o mare
formează în timpul acceselor o problemă: aceea a condiţiilor
memorie parţială, temporară şi personalităţii26.
parazită. Să lăsăm de-o parte ideea
Rezumând caracterele generale ale unui Eu conceput ca o entitate
amneziilor periodice, aşa cum ni se distinctă de stări de conştiinţă,
arată ele în realitate, vom ipoteză inutilă şi contradictorie,
constata în primul rând explicaţie demnă de o
constituirea a două memorii. psihologie în faza copilăriei,
care ia drept simplu ceea ce
84
pare simplu, care inventează în
loc să
85
THEODULE RIBOT MEMORIA ŞI PATOLOGIA EI

explice. Mă raliez la opinia unor variaţii lente care constituie


psihologi contemporani, care văd starea normală, are variaţii
în persoana conştientă un bruşte sau pur şi simplu rapide,
compus, o rezultantă de stări care modifică personalitatea.
foarte complexe. Toţi alieniştii profesează ideea
Eul, aşa cum îşi apare lui că perioada de incubaţie a
însuşi, constă într-o sumă de maladiilor mentale se exprimă nu
stări de conştiinţă. Există o stare prin tulburări intelectuale, ci prin
principală, în jurul căreia se schimbări de caracter, care nu
grupează stări secundare care reprezintă decât aspectul psihic al
tind să i se substiutuie şi care ele cenesteziei. La fel, vedem cum
însele sunt înlăturate de alte o leziune organică adesea
stări, abia conştiente. Starea ignorată transformă cenestezia,
care deţine primul rol, după o substituie sentimentului obişnuit
luptă mai mult sau mai puţin al existenţei o stare de tristeţe,
lungă, cedează, este înlocuită de angoasă, de anxietate (fără
de alta, în jurul căreia se cauză, declară bolnavul); uneori
constituie o grupare analoagă. o stare de bucurie, de
Mecanismul conştiinţei este plenitudine, de exuberanţă, de
comparabil, fără a metaforiza, fericire deplină, expresie
cu acela al văzului. în cazul înşelătoare a unei grave
văzului există un punct vizual, dezorganizări, al cărei exemplu
singurul care asigură o dintre cele mai frapante se
percepţie clară şi precisă; în întâlneşte în ceea ce numim
jurul acestuia există un câmp euforia muribunzilor27. Toate aceste
vizual, care descreşte în claritate schimbări au o cauză
şi în precizie pe măsură ce se fiziologică, ele reprezentând
îndepărtează de centru şi se răsunetul acestora în conştiinţă;
apropie de circumferinţă. Eul cât despre a susţine că dacă
nostru de fiece clipă, acel prezent aceste variaţii sunt simţite
perpetuu reînnoit, este în mare parte starea normală nu este simţită,
alimentat de memorie, ceea ce ar însemna să susţinem că viaţa
înseamnă că la starea prezentă obişnuită nu este un mod de a
se asociază alte stări care, trăi, deoarece este monotonă.
aruncate şi localizate în trecut, Acel sentiment al vieţii care,
constituie persoana noastră aşa întrucât se repetă perpetuu,
cum îşi apare ea în fiecare rămâne sub pragul conştiinţei,
moment. într-un cuvânt, Eul este baza veritabilă a
poate fi examinat în două personalităţii28. îi este bază
moduri: sau sub forma sa deoarece, întotdeauna prezent,
actuală, caz în care este suma întotdeauna activ, fără o clipă
stărilor de conştiinţă actuale, de repaus, el nu cunoaşte nici
sau în continuitate cu trecutul somn şi nici sincopă şi durează
său, caz în care este format de cât durează viaţa, căreia nu-i
memorie, potrivit unui mecanism descris este decât o formă. El îi
mai sus. serveşte drept suport acelui Eu
S-ar părea, în această conştient pe care îl constituie
viziune, că identitatea Eului se memoria; el este acela care face
bazează în întregime pe posibile asociaţiile şi le
memorie. Aceasta ar însemna, menţine.
însă, printr-o reacţie prost Unitatea Eului nu este deci aceea a
înţeleasă contra entităţilor, să unui punct matematic, ci aceea a unei
nu vedem decât o parte a maşini foarte complicate. Este
realităţii. Sub acest compus, un consens de acţiuni vitale,
care se face, se desface şi se coordonate în primul rând de
reface clipă de clipă, există sistemul nervos, coordonatorul
ceva care persistă: acea prin excelenţă, apoi de către
conştiinţă obscură care este conştiinţă, a cărei formă
rezultatul tuturor acţiunilor naturală este unitatea. De fapt,
vitale, care constituie percepţia 29
în mod normal stările psihice nu
propriului nostru corp şi pe care pot coexista decât într-un foarte
o desemnăm printr-un singur mic număr, grupate în jurul
cuvânt: cenestezie. Sentimentul uneia principale, care singură
pe care îl avem despre aceasta este atât de reprezintă conştiinţa în
vag încât este greu să vorbim despre plenitudinea sa.
ea cu precizie. Este un mod de a Se presupunem acum că
fi care, repetându-se perpetuu, am putea dintr-odată să ne
nu mai este simţită decât ca o schimbăm corpul, punând în
obişnuinţă. Dacă însă nu este locul său un alt corp: schelet,
simţit nici în el însăşi şi nici în
87
acele
86
THEODULE RIBOT MEMORIA ŞI PATOLOGIA EI

vase, viscere, muşchi, piele, ce 1-a îmbogăţit pe cel nou cu


totul este nou, cu excepţia vestigiile sale, adică cu o parte
sistemului nervos, care rămâne din asociaţiile care îl
acelaşi, cu întregul său trecut constituiau, fie ambele Euri
înregistrat în el30. Fără îndoială că alternează, fără a reuşi să se
în acest caz afluxul de senzaţii înlocuiască, fie că Eul vechi nu
vitale insolite va produce cea mai există decât în memorie, dar
mai mare dezordine, între nefiind legat de nici o cenestezie, îi
vechea cenestezie gravată în apare Eului nou ca un străin34.
sistemul nervos şi cea nouă care Digresiunea de mai sus are
acţionează cu intensitatea a tot drept scop să argumenteze
ceea ce este actual şi nou31, am ceea ce pur şi simplu a fost
avea o contradicţie afirmat. Amnezia periodică nu
inconciliabilă. Această ipoteză este decât un fenomen
se realizează într-o anumită secundar, ea îşi are cauza într-
măsură în cazurile morbide. o tulburare vitală, sentimentul
Tulburări organice obscure, o existenţei, care nu este de fapt
anestezie totală modifică decât sentimentul unităţii
uneori cenestezia în aşa măsură corpului nostru, trecând prin
încât subiectul crede că este două faze care alternează.
făcut din piatră, din unt, din Acesta este faptul primar care
ceară, din lemn, crede a-şi fi determină formarea a doi centri
schimbat sexul sau că este de asociaţie şi, ca urmare, a
mort32. Dincolo de aceste cazuri două memorii.
morbide, să notăm ceea ce se Se mai pun şi alte întrebări,
produce la pubertate: „O dată cărora însă, din păcate, nu le
cu intrarea în funcţiune a unor putem găsi răspunsul:
părţi ale corpului până acum 1)Care este cauza fiziologică
rămase într-un calm complet şi o a acestor variaţii rapide şi
dată cu revoluţia totală produsă regulate ale cenesteziei? în
în organism în această această privinţă nu s-au
perioadă a vieţii, mari mase de emis decât
senzaţii noi, de înclinaţii noi, de ipoteze (starea sistemului
idei vagi sau distincte şi de vascular, acţiuni inhibitorii
impulsii noi trec, într-un interval etc).
de timp relativ scurt, în starea de 2)Din ce cauză fiecare
conştiinţă. Ele penetrează puţin formă a cenesteziei se
câte puţin cercul ideilor vechi şi leagă de
ajung să facă parte integrantă din anumite forme de asociaţie, cu
Eu. Tocmai prin aceasta Eul excluderea altora? Nu
devine cu totul altul, se cunoaş
reînnoieşte, iar sentimentul de tem nimic în această
sine suferă o metamorfoză privinţă. Putem doar afirma
radicală. Până când asimilarea că, în am
ajunge să fie completă, această neziile periodice,
penetrare şi această disociere a conservarea rămâne intactă,
Eului primitiv nu se pot nicidecum ceea ce înseam
realiza fără ca mari mişcări să nă că modificările celulare
aibă loc în conştiinţa noastră şi şi asociaţiile dinamice
fără ca ea să sufere o zguduire subzistă:
tumultuoasă"33. Putem spune că atinsă este doar
ori de câte ori schimbările capacitatea de
cenesteziei, în loc de a fi reviviscenţă. Asociaţiile au
insesizabile sau temporare, sunt două puncte de plecare: o
rapide si permanente, se stare A activează câteva
declanşează un dezacord între grupuri, dar
cele două elemente care este incapabilă să le
constituie personalitatea noastră activeze pe celelalte; o
în stare normală: sentimentul stare B face
corpului nostru şi memoria contrariul; unele grupuri
conştientă. Dacă noua stare intră în ambele complexe
rezistă, ea devine centrul la (cazul
care se ataşează noile sciziunii incomplete).
asociaţii; se formează astfel un Pe scurt, avem două stări
nou complexus, un nou Eu. fiziologice care, prin alternanţa
Antagonismul dintre cei doi centri lor, determină două cenestezii
de atracţie - cel vechi, pe cale de care, la rândul lor, determină
disoluţie, şi cel nou, pe care de două forme de asociaţie şi, în
propăşire - produce, în raport consecinţă, două memorii.
cu circumstanţele, rezultate Pentru a completa
diferite. Fie că vechiul Eu remarcile noastre, este bine să
dispare, după adăugăm câteva cuvinte
despre acea legătură naturală
care se stabileşte, în pofida unor
întreruperi uneori lungi, între
perioadele de aceeaşi natură,
în special între diversele
accese de somnambulism.
Acest fapt, interesant în mai
multe privinţe,
89
THEODULE RIBOT MEMORIA SI PATOLOGIA EI

nu trebuie examinat aici decât din punctul un pachet pe când era beat, s-a
de vedere al întoarcerii periodice şi îmbătat din nou şi şi-a amintit
regulate a aceloraşi amintiri. unde 1-a lăsat.
Oricât de bizar ar părea la Aşa după cum am arătat,
început, el este logic şi amneziile periodice, oricât de
concordă perfect cu concepţia bizare ar fi ele, ne învaţă o
noastră despre Eu. Căci dacă Eul mulţime de lucruri cu privire la
nu este în fiecare moment decât natura Eului, precum şi cu privire
suma stărilor de conştiinţă la natura memoriei. Cu toate
actuale şi a acţiunilor vitale în acestea, o parte dintre aspecte
care conştiinţa îşi are rădăcinile, rămân ascunse; vom reveni la
este limpede că, ori de câte ori ele în paragraful care urmează.
acest complexus fiziologic şi psihic
se va reconstitui, Eul va fi
acelaşi şi aceleaşi asociaţii vor
fi trezite. în fiecare acces se III
produce o stare fiziologică
particulară; simţurile sunt în Amneziile progresive sunt acelea
mare parte închise excitaţiilor care, printr-un travaliu de disoluţie
exterioare; drept urmare, multe lent şi continuu, duc la abolirea
asociaţii nu mai pot fi suscitate. completă a memoriei. Această
Are loc o simplificare a vieţii definiţie este aplicabilă la
mentale, o reducere la o majoritatea cazurilor. Numai în
condiţie aproape mecanică. Este mod excepţional evoluţia
de altfel clar că aceste stări se morbidă nu sfârşeşte printr-o
aseamănă mult între ele din extincţie totală. Mersul maladiei
cauza înseşi a simplităţii lor şi este foarte simplu; prea puţin
că diferă total de starea de frapantă, ca orice se produce
veghe. De aceea este firesc ca prin acţiuni lente; foarte
aceleaşi condiţii să determine instructivă, arătându-ne modul
aceleaşi efecte, ca aceleaşi în care memoria se
elemente să producă aceleaşi dezorganizează, şi arătându-ne
combinaţii, ca aceleaşi asociaţii în acelaşi timp şi cum este
să aibă loc, cu excluderea organizată.
altora. Ele îşi găsesc în starea Nu avem aici a relata cazuri
patologică condiţiile lor de speciale, rare, excepţionale.
existenţă, care în starea normală Există un tip morbid aproape
nu se întâlnesc sau sunt în luptă constant şi este suficient să-1
cu multe altele. descriem pe acesta.
în starea de sănătate sau de Prima cauză a maladiei
veghe, într-adevăr, fenomenele este o leziune a creierului cu
de conştiinţă sunt prea variate, evoluţie invadantă (hemoragie
prea numeroase pentru ca cerebrală, apoplexie, ramo-
aceeaşi combinaţie să aibă lisment, paralizie generală,
şanse de a se produce de mai atrofie senilă etc. etc). în
multe ori. Lucrul acesta se perioada iniţială nu există decât
întâmplă, totuşi, în unele cazuri tulburări parţiale. Bolnavul este
bizare, ca urmare a unor cauze victima a frecvente uitări care
necunoscute. „Un clergyman - spune privesc întotdeauna fapte recente.
dr. Reynolds -, în aparenţă Dacă întrerupe vreo treabă, ea
sănătos, celebra serviciul rămâne uitată. Evenimentele de
religios într-o duminică; el a ieri, de alaltăieri, un ordin primit,
cântat imnuri, a ţinut predici, a o hotărâre luată, toate acestea
pronunţat o rugăciune dispar imediat. Amnezia
nepremeditată. în duminica parţială este un simptom banal
următoare a procedat exact în al paraliziei generale în faza de
acelaşi mod, a cântat aceleaşi debut. Azilurile de alienaţi sunt
imnuri, a rostit aceleaşi predici, pline de bolnavi din această
a recitat aceeaşi rugăciune. categorie care, a doua zi după
Coborând din amvon, el nu-şi ce au intrat aici, afirmă că se
amintea deloc că duminica găsesc acolo de un an, de cinci
trecută făcuse exact la fel. sau
Lucrul acesta 1-a zguduit şi multă
vreme s-a temut să nu sufere de 91
o maladie cerebrală, ceea ce nu
s-a întâmplat"35. S-au văzut stări
de beţie producând revenirea
aceleiaşi amintiri, ca în cazul
foarte cunoscut al comisionarului irlandez
care, pierzând
90
THfiODULE RIBOT MEMORIA ŞI PATOLOGIA EI

de zece ani; ei nu au nici cea mai subliniem cât de şocant este


vagă amintire că şi-au părăsit lucrul acesta pentru simţul
casa şi familia, nu pot arăta în comun. Mai firesc ar fi să credem
ce zi a săptămânii se găsesc şi a priori că faptele cele mai
nici în ce lună. Dar amintirea a recente, cele mai apropiate de
ceea ce au făcut şi învăţat prezent sunt şi cele mai stabile,
înainte de boală rămâne încă cele mai clare; ceea ce se şi
riguroasă şi tenace. Toată lumea întâmplă în starea normală. Dar,
ştie că la bătrâni slăbirea foarte
la începutul demenţei se produce
marcată a memoriei se referă
la fapte recente. o leziune anatomică gravă: un
început de degenerescentă a
La acestea se limitează sau
celulelor nervoase. Aceste
aproape că se limitează datele
elemente pe cale de atrofiere nu mai
psihologiei curente. Această
psihologie pare să admită, cel pot conserva impresiile noi. în termeni mai
puţin în mod implicit, că exacţi, nici o modificare nouă în
disoluţia memoriei nu urmează celule şi nici formarea de
nici o lege. Vom dovedi asociaţii noi, dinamice, nu sunt
contrariul. posibile sau nu sunt cel puţin
Pentru a descoperi această durabile. Lipsesc condiţiile
lege, trebuie să studiem din anatomice ale stabilităţii şi ale
punct de vedere psihologic reviviscenţei. Dacă faptul este
evoluţia demenţei36. De îndată ce total nou, el nu se înscrie în
perioada prodromală37, despre centrii nervoşi sau dispare
care am vorbit, este depăşită, se curând de aici41. Dacă nu este
produce o slăbire generală şi decât o repetiţie de experienţe
graduală a tuturor facultăţilor, anterioare şi încă vii, bolnavul
care sfârşeşte prin a reduce aruncă faptul în trecut;
individul la o viaţă în întregime circumstanţele concomitente
vegetativă. Medicii au distins, ale faptului actual se şterg
prin prisma cauzelor, diverse repede şi nu mai permit
specii de demenţă (senilă, localizarea. Dar,modificările
paralitică, epileptică etc). fixate în elementele nervoase de
Aceste distincţii sunt pentru noi ani şi ani şi devenite organice,
lipsite de interes. Travaliul de asociaţiile dinamice şi grupurile
disoluţie mentală rămâne în de asociaţii repetate de sute şi de
fond acelaşi oricare ar fi cauzele, mii de ori persistă, având o mai
iar lucrul acesta este singurul mare putere de rezistenţă
care ne interesează. în con- contra distrugerii. Astfel se
secinţă, problema care se pune explică acest paradox al memoriei:
este următoarea: în această noul moare înaintea vechiului.
disoluţie, pierderea memoriei 2) Curând acest fond vechi,
urmează ea o ordine? din care bolnavul încă mai
Numeroşii alienişti care au poate trăi, se deteriorează la
lăsat descrieri ale demenţei nu rându-i. Achiziţiile intelectuale
s-au oprit la această problemă, (cunoştinţe ştiinţifice,
fără importanţă pentru dânşii.
artistice,profesionale, limbi
Mărturia lor va avea o valoare
străine etc.) se pierd puţin câte
cu atât mai mare dacă vom
puţin. Amintirile personale se
putea descoperi la ei un răspuns;
iar răspunsul se găseşte la ei. şterg, coborând spre trecut. Cele din
Dacă cercetăm lucrările celor copilărie dispar ultimele. Chiar şi
mai mari autorităţi în domeniu la o vârstă înaintată, aventurile,
(Griesinger38, Baillarger39, Falret40, Foville cântecele din copilărie revin.
etc. etc), descoperim că amnezia, Adesea demenţii uită o bună
după ce s-a limitat mai întâi la parte din limba maternă, doar
fapte recente, se extinde la unele expresii revin accidental,
idei, apoi la sentimente şi la dar de obicei ei repetă în mod
afecte, iar finalmente la acte. Avem automat cuvintele care le-au
aici toate datele unei legi. Pentru a o rămas (Griesinger, Baillarger).
degaja, este suficient să examinăm Această disoluţie intelectuală
rând pe rând aceste diverse grupe are drept cauză anatomică o
de fapte. atrofie care cotropeşte puţin câte
1) Ţine de observaţia de puţin scoarţa creierului, apoi
toate zilele faptul că slăbirea substanţa albă, producând o
memoriei se referă în primul degenerescentă grăsoasă şi
rând la faptele recente, ca să nu ateromatoasă a celulelor, a
92 tuburilor şi capilarelor
substanţei nervoase.
93
THEODULE RIBOT MEMORIA ŞI PATOLOGIA EI

3)Cei mai buni observatori reprezintă organizarea la gradul


au remarcat „că facultăţile cel mai de jos. Ea sfârşeşte prin
afective se sting mult mai acea memorie senzorială,
lent decât facultăţile instinctivă, care, fixată în
intelectuale". organism, devenită o parte a
Poate să pară surprinzător că acestuia sau mai degrabă el
stări atât de vagi ca însuşi, reprezintă organizarea la
sentimentele
sunt mai stabile decât ideile 94
şi stările intelectuale în
general.
Reflecţia arată că
sentimentele sunt ceea ce
avem în noi mai
profund, mai intim şi mai
tenace. Pe când inteligenţa
este
dobândită şi oarecum
exterioară nouă,
sentimentele sunt înnăs
cute42. Examinate în ceea ce
priveşte sursa lor,
independent de
formele rafinate şi
complexe pe care le pot
căpăta, ele sunt
expresia imediată şi
permanentă a organizării
noastre.
Viscerele, muşchii, oasele,
totul, până la elementele
cele mai
infime ale corpului nostru,
îşi au partea lor de
contribuţie la
formarea sentimentelor.
Sentimentele noastre suntem noi
înşine (nos sentiments, c'est
nous-memcs); amnezia sen
timentelor este uitarea de
noi înşine. Este deci logic ca
ea să se
producă într-o perioadă în
care dezorganizarea este
atât de
mare încât personalitatea să
înceapă a se destrăma.
4)Achiziţiile care rezistă
până la capăt sunt acelea
care
sunt aproape în întregime
organice: rutina cotidiană,
obiş
nuinţele contractate de
multă vreme. Mulţi se pot
încă scula
din pat, se pot îmbrăca, îşi
iau mesele cu regularitate,
se culcă,
au îndeletniciri manuale,
joacă cărţi şi alte jocuri,
uneori chiar
cu o remarcabilă aptitudine,
în timp ce nu mai au nici
judecată,
nici voinţă, nici atitudini
afectuoase. Această
activitate
automată, care nu
presupune decât un
minimum de memorie
conştientă, aparţine acelei
forme inferioare de memorie
pentru
care sunt suficienţi
ganglionii cerebrali, bulbul
şi măduva.
Distrugerea progresivă a
memoriei urmează deci un mers
logic, o lege. Ea coboară în mod
progresiv de la instabil la stabil.
Distrugerea începe prin amintirile
recente care, slab fixate în
elementele nervoase, rareori
repetate şi, prin urmare,
insuficient asociate cu celelalte,
gradul ei cel mai înalt. De la să revină de la sine. Cazurile de
punctul iniţial la punctul final, reeducare dovedesc prea puţin.
mersul amneziei, reglat de în afară de aceasta, rareori
natura lucrurilor, urmează linia amneziile progresive sunt
minimei rezistenţe, adică a urmate de vindecare. în sfârşit,
minimei organizări. Patologia atenţia nefiind niciodată
confirmă astfel pe deplin ceea îndreptată asupra acestui
ce am spus mai sus despre me- aspect, documentele lipsesc.
morie: „Acesta este un proces Medicii, preocupaţi de alte
de organizare în grade variabile simptome, se mulţumesc să
cuprins între două limite noteze că memoria „revine
extreme: starea nouă, încetul cu încetul".
înregistrarea organică". în al său Essai, citat mai sus,
Această lege, pe care o voi Louyer Villermay observă că
numi legea regresiunii sau legea „atunci când memoria se
reversiunii, mi se pare a reieşi din restabileşte ea urmează în
fapte, a se impune ca un adevăr reabilitarea sa o ordine inversă
obiectiv. Cu toate acestea, ca să aceleia care se observă în abo-
risipim toate îndoielile şi ca să lirea sa: faptele, adjectivele,
prevenim orice obiecţie, cred substantivele, numele proprii".
că ar fi bine să verificăm Sunt puţine lucruri de extras din
această lege printr-o această remarcă destul de
contraprobă. confuză. Iată una mai clară: „Nu
Dacă memoria, atunci când de mult, s-a văzut în Rusia un
se desface, urmează mersul astronom celebru care uitase, în ordine,
invariabil pe care l-am arătat, mai întâi evenimentele din ajun, apoi
ea trebuie să urmeze un mers pe acelea ale anului, după care
invers atunci când se reface: formele au urmat evenimentele din
care dispar ultimele trebuie să ultimii ani, şi aşa mai departe,
apară primele, deoarece sunt lacuna sporind mereu, aşa încât
cele mai stabile, iar restaurarea la un moment dat nu-şi mai
trebuie să se facă ascendent. amintea decât de întâmplările
Este destul de greu să din copilărie. S-a crezut că era un
găsim cazuri probatoare. în om pierdut, dar,
primul rând trebuie ca memoria 95
THEODULE RIBOT MEMORIA ŞI PATOLOGIA
EI
pe neaşteptate memoria i-a fiecare cu numele său, ştia că este
revenit, iar lacuna s-a astupat ofiţer, că era în săptămâna sa de
în sens invers, redevenind accesibile mai serviciu etc. L-am ţinut sub
întâi evenimentele din tinereţe, apoi observaţie oră de oră. De
acelea din anii maturităţii, după fiecare dată când reveneam la
care au urmat cele mai recente el credea că mă vede pentru
şi în sfârşit, cele din ajun. Anul prima dată. Nu-şi amintea de
morţii 1-a găsit cu memoria nici una dintre prescripţiile
restaurată în întregime"43. medicale care îi fuseseră
Observaţia care urmează administrare (baie la picioare,
este încă şi mai precisă. Ea a frecţii etc). într un cuvânt, pentru el
fost notată oră cu oră. O nu exista nimic decât acţiunea
transcriu în cea mai mare parte44: de moment. /La şase ore după
„Trebuie să menţionez mai accident, pulsul i s-a.accelerat,
întâi câteva detalii insignifiante iar bolnavul a început să reţină
în sine, dar necesar de răspunsul care ii fusese dat de
cunoscut, întrucât se leagă de atâtea ori: «Aţi căzut de pe
un fenomen deosebit. în ultimele zile cal»./ La opt ore după accident,
ale lui noiembrie, un ofiţer din pulsul încă este accelerat,
regimentul meu a suferit la bolnavul amintindu-şi că m-a
piciorul stâng o rosătură de văzut o dată. /După două ore şi
cizmă. în ziua de 30 noiembrie s- jumătate, pulsul este normal.
a dus laVersailles ca să se Bolnavul nu mai uită nimic din
întâlnească cu fratele său. A cele ce i se spun. îşi aminteşte
cinat în acel oraş şi în seara perfect de rosătură de la picior.
aceleiaşi zile s-a întors la Paris, începe de asemenea să-şi
unde, intrând în apartamentul amintească de drumul făcut la
său, a găsit pe şemineu o Versailles, dar atât de incert
scrisoare de la tatăl său. /Acum încât mărturiseşte că, dacă i s-ar
iată faptul care ne interesează. afirma contrariul, ar fi dispus să-1
în ziua de 1 decembrie ofiţerul creadă. Cu toate acestea,
respectiv era la manej, iar calul revenirea memoriei are loc din
său căzând, 1-a doborât pe ce în ce mai mult, aşa încât
partea dreaptă a corpului, ceea seara este pe deplin convins că
ce i-a cauzat o lovitură la a fost la Versailles. Aici se
craniu, îndeosebi în zona osului opreşte însă progresul reamintirii.
parietal drept. Această comoţie Se culcă fără a-şi putea aminti
a fost urmată de o uşoară de ce a făcut drumul la
sincopă. Revenindu-şi, a urcat Versailles, cum de s-a întors la
iarăşi pe cal «pentru a risipi un Paris şi nici că a primit o
rest de ameţeală» şi şi-a scrisoare de la tatăl său. /în
continuat lecţia de echitaţie ziua de 2 decembrie, după o
timp de trei sferturi de oră, cu o noapte de somn liniştit, îşi
mare exactitate. Cu toate aminteşte imediat, rând pe
acestea, din când în când îi rând, ceea ce a făcut la
spunea profesorului de Versailles, cum s-a întors la
echitaţie: «Parcă m-am trezit Paris şi că a găsit pe şemineu
dintr-un vis. Ce mi s-o fi scrisoarea de la tatăl său. Dar
întâmplat?» A fost condus acasă. despre ce a făcut, văzut sau auzit
/Locuind în aceeaşi casă cu în ziua de 1 decembrie, înainte
bolnavul, am fost imediat de căderea de pe cal, nu-şi
chemat. El stătea în picioare, m-a aminteşte nici azi, cunoştinţă
recunoscut, m-a salutat ca de despre cele petrecute neavând
obicei şi mi-a spus: «Parcă m-am decât din spusele martorilor./
trezit dintr-un vis. Ce mi s-o fi Această pierdere a memoriei a
întâmplat?» Vorbea curgător. avut loc, cum spun matematicienii, în
Răspundea corect la toate raport invers cu timpul scurs între
întrebările. Nu se plângea decât acţiuni şi căderea de pe cal, iar
de o stare de confuzie în cap./ în întoarcerea memoriei a avut loc
pofida întrebărilor mele, ale într-o ordine determinată, de la
maestrului de călărie şi ale mai îndepărtat la mai apropiat."
servitorului său, nu-şi amintea Această observaţie, făcută
nici de rosătură de cizmă, nici de fără spirit de sistem, de către un
drumul făcut la Versailles în om care pare extrem de surprins
ajun, nici de ieşirea la manej de ceea ce constată, nu este ea
din cursul dimineţii, nici de cât se poate de probantă? Ce-i
ordinele date înainte de plecarea drept, nu avem aici de-a face decât cu
de acasă, nici de cădere şi de o amnezie temporară şi limitată,
urmările ei. Recunoştea perfect dar vedem că, fie şi
pe toată lumea, îl numea pe
97
96
THfiODULE RIBOT MEMORIA Şl PATOLOGIA
EI

în aceste limite înguste, legea se suspendarea tuturor formelor de


verifică. Regret că, în pofida memorie, cu excepţia acelora
unui mare număr de cercetări semiorganizate şi organice; în
şi anchete, nu mi-a fost cu amneziile totale şi temporare,
putinţă să pun sub ochii abolire completă, cu excepţia
cititorului mai multe fapte de formelor organice; într-un caz
felul acesta. O atenţie orientată (Macnish). abolire completă,
în această direcţie va inclusiv formele organice. Vom
descoperi, sper, multe altele. vedea. în proximul capital. ca
în definitiv, legea noastră, tulburările p;irţinlca\c memoriei
extrasă din fapte, verificată prin sunt guvernate de aceeaşi lege
contraprobă, poate fi a regresiunii şi că mai ales
considerată drept adevărată grupul cel mai important - amneziile
până la proba contrarie. O limbajului - este guvernat de
putem chiar corobora cu alte această lege.
consideraţii. O dată ce am admis legea
Această lege, oricât de regresiunii, ne-ar rămâne să
generală ar fi ea în raport cu determinăm cum acţionează. Voi
memoria, nu este decât un caz particular al fi succint în această privinţă,
unei legi încă şi mai generale, a unei neavând de propus decât ipoteze.
legi biologice. Este un fapt bine Ar fi pueril să presupunem
cunoscut, în domeniul vieţii, că că amintirile se depun în creier
structurile formate ultimele sunt sub formă de straturi, în
cele dintâi care degenerează. ordinea vechimii, în felul
Este, spune un fiziolog, analog stratificărilor geologice, şi că
cu ceea ce se petrece în marile crize maladia, coborând de la suprafaţă
comerciale. Vechile case de comerţ la straturile profunde,
rezistă la furtună, pe când acţionează ca un
casele noi, mai puţin solide, se experimentator care rezecă
prăbuşesc din toate părţile. într- bucată cu bucată creierul unui
un cuvânt, în lumea biologică animal. Pentru a explica mersul
disoluţia se face în ordinea procesului morbid, se impune
inversă evoluţiei: ca merge de să recurgem la ipoteza
la complex la simplu. Hughlings formulată mai sus asupra
Jackson a fost cel dintâi care a arătat bazelor fizice ale memoriei. O
în detaliu ca funcţiile voi reaminti în câteva cuvinte.
superioare, complexe, speciale, Este cu totul verosimil că
voluntare ale sistemului nervos amintirile ocupă acelaşi sediu
dispar primele, şi că funcţiile anatomic ca şi impresiile
inferioare, simple, generale, automate primare si că ele presupun
dispar ultimele. Am constatat activitatea aceloraşi elemente
lucrul acesta în disoluţia nervoase (celule şi fibre).
memoriei: noul piere înaintea Acestea pot ocupa poziţii
vechiului, complexul piere înaintea extrem de diverse, de la scoarţa
simplului. Legea pe care am formulat-o creierului şi până la măduvă.
nu este deci altceva decât expresia Conservarea şi reproducerea
psihologică a unei legi a vieţii, depind: 1) de o anumită
iar patologia ne reliefează, la modificare a celulelor; 2) de
rându-i,în memorie un fapt formarea de grupări mai mult
biologic. sau mai puţin complexe, pe
Cercetarea amneziilor periodice a care le-am numit asociaţii
adus lumină în acest domeniu. dinamice. Acestea sunt pentru noi bazele
Arătându-ne modul în care fizice ale memoriei.
memoria se desface şi se reface, Achiziţiile primitive, acelea
ea ne permite să înţelegem ce care datează din copilărie, sunt
este. Cercetarea faptelor nc-a cele mai simple: formarea de
dezvăluit o lege care ne îngăduie mişcări secundare automate,
în prezent să ne orientăm în educaţia simţurilor noastre. Ele
mijlocul a numeroase varietăţi depind în principal de bulb şi de
morbide şi ea ne va permite mai centrii inferiori ai creierului: şi
târziu să le cuprindem într-o este ştiut că, în această
viziune de ansamblu. perioadă a vieţii, scoarţa
Fără a încerca să facem un cerebrală este imperfect
rezumat prematur, să dezvoltată. Independent de
recapitulăm cele constatate mai simplitatea lor, ele au toate
sus: în primul rând, şi în toate raţiunile posibile de a fi cele mai
cazurile, abolirea amintirilor recente; în stabile. Mai întâi, impresiile sunt
amneziile periodice, receptate de elemente virgine.
Nutriţia este foarte activă, dar
98
această
99
THEODULE RIBOT MEMORIA ŞI PATOLOGIA EI

reînnoire moleculară neîncetată Aceste lămuriri sunt


nu serveşte decât fixării de suficiente. Să subliniem, de
impresii; moleculele noi altfel, că această ipoteză asupra
înlocuindu-le exact pe cele cauzei amneziei progresive este
vechi, dispoziţia dobândită a de o importanţă secundară. Fie
elementelor nervoase sfârşeşte că o acceptăm sau nu, aceasta
prin a echivala cu o dispoziţie nu schimbă nimic din valoarea
ereditară. Mai mult, asociaţiile legii noastre.
dinamice, formate între aceste
elemente, ajung în stare de
fuziune completă, datorită unor
IV
repetiţii fără număr. Este deci
inevitabil ca aceste achiziţii
primare să fie mai bine Sunt puţine lucruri de spus
conservate şi mai uşor de despre amneziile congenitale. Voi
reprodus decât oricare alta, ele vorbi de ele din grija de a nu omite nimic.
constituind forma cea mai Aceste amnezii se întâlnesc la
trainică a memoriei. idioţi, la imbecili şi, într-un grad
Atâta vreme cât individul mai mic, la cretini46. Majoritatea
adult rămâne în starea de dintre ei suferă de o debilitate
sănătate, impresiile şi asociaţiile generală a memoriei. Variabilă de
noi, deşi de un ordin mult mai la individ la individ, ea poate
complex decât cele din copilărie, cădea atât de jos la unii încât
au încă mari şanse de să facă imposibilă dobândirea
stabilitate. Cauzele enumerate şi conservarea acelor
acţionează mereu, deşi cu mai obişnuinţe foarte simple care
puţină forţă. constituie rutina cotidiană a
Dar dacă, din cauza vieţii.
înaintării în vârsta sau a bolii, Dar dacă deteriorarea
condiţiile se schimbă, dacă generală a memoriei este
acţiunile vitale, mai ales regula, întâlnim în realitate 47
nutriţia, diminuează, dacă frecvente excepţii. Printre aceşti
pierderile sunt excesive. în acest caz infirmi, există unii care, într-un
impresiile devin instabile, iar domeniu limitat, au o memorie extrem de
asociaţiile sunt fragile. Să luăm remarcabilă.
un exemplu. Un bărbat se S-a observat, la mulţi idioţi şi
găseşte în acea perioadă de imbecili, că simţurile sunt lezate
amnezie progresivă în care în mod inegal: astfel, auzul
uitarea de fapte recente este poate avea o fineţe şi o precizie
extrem de rapidă. Aude o superioare, pe când celelalte
relatare; vede un peisaj sau un simţuri sunt tocite. Oprirea
spectacol. Evenimentul psihic se dezvoltării nu este uniformă în
reduce, în ultimă analiză, la o toate privinţele. Nu este deci de
sumă de impresii auditive sau mirare ca slăbirea generală a
optice care formează anumite memoriei să coincidă la acelaşi
grupuri foarte complexe. în acea om cu evoluţia şi chiar
relatare inedită sau în acel hipertrofia unei memorii
spectacol nou nu este, de obicei, speciale. Astfel, unii idioţi,
decât un singur lucru nou: gruparea, refractari la orice altă impresie,
asociaţia. Sunetele, formele, au un gust foarte viu pentru muzică
culorile care îi constituie materia şi pot să reţină o melodie auzită
au fost deja trăite şi memorate de o singură dată. Alţii (cazul este
multe ori în cursul vieţii. Dar, ca mai rar) au memoria formelor, a
urmare a stării morbide a culorilor şi dovedesc o anumită
encefalului, acest nou complexus aptitudine pentru desen. Mai
nu izbuteşte să se fixeze: frecvent se întâlneşte memoria
elementele care îl compun fac parte cifrelor, a datelor, a numelor
din alte asociaţii sau grupuri proprii, a cuvintelor în general.
mult mai stabile, formate pe „Un imbecil îşi amintea de ziua
parcursul perioadei de sănătate fiecărei înmormântări dintr-o
şi repetate adesea. între noul parohie, pe o perioadă de
complexus, care abia tinde a se treizeci şi cinci de ani. El
stabili, şi vechile complexuri45, putea repeta cu o
care s-au stabilit temeinic, iupta
este foarte inegală. Există deci 101
toate şansele posibile pentru ca
vechile combinaţii să fie suscitate
mai târziu, chiar în locul celei noi.
100
THEODULE RIBOT MEMORIA ŞJ PATOLOGIA EI

nedezminţită exactitate numele NOIE


şi vârsta decedaţilor, ca şi ale
1
oamenilor din conducerea ,,/e grand mal". în textul original =
cortegiului funerar. în afară de formă clinică de epilepsie generalizată
convulsivă, manifestată printr-o
acest registru mortuar, el nu
pierdere bruscă a cunoştinţei, urmată
avea nici o idee. nu putea de cădere şi de fenomene motorii
răspunde nici la cea mai simplă tonico-elonice; în faza tonică poate avea
întrebare şi nici măcar nu era loc muşcarea limbii sau a buzelor şi un
capabil să se hrănească". Unii stop respirator care face ca faţa
epilepticului să devină cianoticâ si
idioţi, care nu pot să facă cele crispată: hipersecreţie salivară,
mai elementare calcule48, repetă midriază, absenţa reflexelor oculare:
fără a se poticni tabla înmulţirii. în faza tonică musculatura se
Alţii recită pe de rost pagini relaxează, apar convulsiile
întregi învăţate din auzite şi nu generalizate si se reiau mişcările
respiratorii: ultima fază, comatoasă.
izbutesc să cunoască literele poate continua cu somn profund sau
alfabetului. Drobisch49 relatează cu o stare stuporoasă, la trezire
următorul fapt, la care a fost bolnavul arătându-se dezorienlat şi
martor: un băiat în vârstă de amnezic. (Nota trad.)
paisprezece ani, aproape idiot, se - ..Ic petit mul". în textul original =
formă clinică de epilepsie
chinuia mult să înveţe să generalizată, neconvulsivantă,
citească. Avea totuşi o uşurinţă caracterizată prin suspendarea de
uimitoare în reţinerea ordinii în scurtă durată a cunoştinţei şi
care se succedau cuvintele şi întreruperea activităţii, fără fenomene
postparoxistice relevante, dar cu amnezie
literele. Dacă i se acordau două
privind intervalul de timp al crizei. (Nota trad.)
sau trei minute pentru a ' Modul în care asemenea stări
parcurge o pagină imprimată patologice pot duce la crimă este
într-o limbă pe care nu o pregnant descris de geniul lui FM.
cunoştea sau care trata Dostoevski, stăpân ca nimeni altul pe
acea ..bâtă cu două capete" care este
chestiuni care îi erau cu totul psihologia; „Acuzarea vrea să ştie în
străine, el era capabil să care moment anume a săvârşit
silabisească din memorie Smerdeakov crima. Dar este foarte
cuvintele acestora, absolut ca în uşor să precizăm acest moment.
cazul în care cartea ar fi rămas Bolnavul putea să se dezmeticească, să
se trezească din somnul lui adânc
deschisă sub ochii lui5(). Existenţa (fiindcă nu era decât adormit; accesele
acestor memorii parţiale este un de epilepsie sunt urmate totdeauna de
fapt atât de comun. încât s-a un somn greu) chiar în clipa când
ţinut seama de ea în educarea bătrânul Grigori îl apucase de picior pe
idioţilor şi imbecililor51. inculpat, urlând cât îl ţinea gura: «L-ai
omorât pe taică-tu!». Nu e de mirare
Mai este de notat faptul că că strigătul acela neobişnuit, ce
unii idioţi atinşi de manie sau de izbucnise fără veste în toiul beznei şi al
vreo altă maladie acută liniştii nocturne, să fi tulburat somnul
dovedesc o memorie Iui Smerdeakov. care poate în momentul acela nu
mai dormea atât de adânc, ba poate chiar era
temporară. Astfel, „un idiot
pe cale să se trezească. Sculându-sc din
contaminat de turbare a povestit un fapt pat, feciorul porneşte aproape în
destul de complicat la care fusese neştire, fără să-şi dea seama ce face. în
martor cu mult timp înainte şi direcţia de unde venise ţipătul, să vadă
care părea sa nu fi făcut atunci despre ce e vorba. E încă năuc. amorţit
de boală, raţiunea lui e somnolentă,
nici o impresie asupra lui"52. dar, de bine, de rău. iese în grădină, se
în amneziile congenitale, apropie de ferestrele luminate şi află
instructive sunt excepţiile. nenorocirea întâmplată din gura
Legea pomenită nu face decât să boierului, care, bineînţeles, se bucură
confirme acest adevăr banal: văzându-l. într-o clipă se dezmeticeşte.
înspăimântat, boierul începe să-i
memoria depinde de constituţia povestească totul de-a fir-a-păr. Şi în
creierului, care, la idioţi şi im- mintea lui detracată, bolnavă,
becili, este anormală. Dar încolţeşte şi se înfiripă treptat un gând
formarea acestor memorii cumplit, dar ispititor, de o logică
limitate, parţiale, ajută la implacabilă: să-şi ucidă stăpânul, să
pună mâna pe cele trei mii de ruble şi
înţelegerea anumitor tulburări pe urmă să arunce vina pe tânărul
despre care încă nu am vorbit. conaş. Cine ar putea fi suspectat dacă
înclin să cred că cercetarea nu el. pe cine altul ar putea să cadă
metodică a ceea ce se produce păcatul dacă nu pe băiatul cel mare al
boierului, din moment de există atâtea
la idioţi ar permite să se
dovezi c-a pătruns în grădină?
determine condiţiile anatomice Lăcomia năprasnică de bani,
şi fiziologice ale memoriei. Vom rapacitatea brusc aţâţată şi în acelaşi
reveni asupra acestor aspecte în timp
capitolul următor. 103
102
THEODULE RIBOT MEMORIA ŞI PATOLOGIA EI
conştiinţa că va scăpa nepedepsit îi de aceea fundamentală, cu efecte de
tăie răsuflarea. O, e un fenomen destul mare anvergură în plan psihosomatic.
de frecvent, sunt foarte dese cazurile (Nota trad.)
16
când asemenea imbolduri irezistibile se Brain, aprilie 1879, pp. 1 şi urm.
17
nasc spontan, din senin, punând deplină în limba engleză, în textul original
stăpânire pe sufletul unor ucigaşi care = preot, faţă bisericească. (Nota
cu un moment înainte nici nu se trad.).
18
gândeau măcar să ucidă!" (Fraţii Forbes Winslow, op.cit.,pp. 317-318.
19
Karamozov, trad. de Ovid Constantinescu Dunn, în The Lancet, 1845, nov. 16-19,
şi Izabela Dumbravă, aparatul critic de apud Carpenter, op. cit,
Ion Ianoşi, Editura Univers, Bucureşti, pp.460şi urm.
20
1982, voi. II,pp. 574-575). (Nota trad.) T re b u ie t o t u ş i s ă m e n ţ io n e z u n
4
Faptele citate sunt luate în cea mai f a p t re la t a t d e B r o w n S lq u a r d ,
mare parte din memoriul lui c o n fo r m c ă r u ia u n b o ln a v , în u rm a u n u i
Hughlings Jackson, publicat în West Riding a t a c d e a p o p le x ie , ş i-a r fi p ie r d u t
Asylum Reports, tradus în m e m o ria a cin c i a n i d e v ia ţ ă . A ce ş ti c in c i
Revue scientifique din 19 februarie 1876, şi a n i, c a r e c u p r in d e a u p e r io a d a
din lucrarea lui Falrets asupra c ă s ă t o r i e i s a lsef â, r ş e a ue x a c t c u ş a s e
stării mentale a epilepticilor, din lu n i în a in t e d e d a t a a t a c u lu i d e
Archives de medecine, decembrie 1860, ap o p le x ie.
21
aprilie şi octombrie 1861. M a c n i s h , î n T a i n e ,l 'Di net e l l i g e n cve o, i .
5
A se vedea şi Morel, Trăite I, p . 1 6 5 , ş i în C o m b e ,
des maladies mentales, p. 695. S y s t e m o f P h r e n o l o g1y7, p3 .
6 22
Trousseau, Lecons cliniques, voi. II, R e v u e s c i e n t i f i q 2u e2, d e c e m b r i e
p. 114. Falret, op. cit. 1 8 7 7 . S e s p u n e , d e e x e m p lu , c ă
7
Magnan, Clinique de Sainte-Anne, 3 b o ln a v u l , în u n u l d i n a c c e s e l e s a le , „ p o a t e
martie 1879. v o r b i c u in t e li g e n ţ ă ş i v i o i c i u n e ,
8
„O caracteristică foarte fă r ă a -ş i fi r e c ă p ă ta t to t u ş i m e m o ria " ( ? ? ).
23
importantă a maniei epileptice - M e m o ria d in „ sta re a s e cu n d ă "
spune p o a t e f i d e c i c o n s id e r a t ă .. c o m
Falret, op.cit. - este asemănarea p le tă " , d e v r e m e ce e a in c lu d e ş i fa p te le
absolută a tuturor acceselor la m e m o r a te în s ta r e a d e s o m n a b u lis m
acelaşi (s a u d e h ip n o z ă ) . S -a r s p u n e , a s t fe l, c ă în
bolnav, nu numai în ansamblu, ci şi „ s t a r e a s e c u n d ă " n u m a i e x is t ă n ic i
în fiecare detaliu... Acelaşi bolnav u n f e l d e m e m o rini ec o n ş t i e n t ă( N. o t a tr a d .)
24
exprimă aceleaşi idei, proferă aceleaşi P e n t r u d e ta l ii a s e v e d e a A z a m , R e v u e
cuvinte, se dedă la aceleaşi acte. sc i e n ti f i q u e1,8 7 6 , 2 0 m a i ,
Există o surprinzătoare uniformitate în 1 6 s e p t e m b r ie ; 1 8 7 7 , l O n o ie m b r ie ;
toate accesele". 1 8 7 9 ,8 m a r t ie ;ş iD u f a y ,ib id ., 1 5 iu lie
9
Lettre de Charles Villiers a G.Cu vier 18 7 6.
25
(Paris, Lenormant, 1802), A r c h i v e s m e d i c a l e s d e m e d e1c 8i n6 e0,,
ciitată în Louyer Villermay, Essais sur v o i . X V ,p . 1 4 7 .
26
Ies maladies de la m6moire, P ro b l e m a v a f i t r a t a t ă d e T h e o d u le
pp. 76-77. Această mică lucrare a lui L. R i b o t nî c a r te a sLa e s m a la d i e s
Villermay, din care, de altfel, nu d e la p e r - io n n a l it1e8, 8 5 ( v e r s iu n e a
prea avem ce extrage, a apărut în r o m â n e a s c ă e s t e in t i t uPl aa ttoălo g ia
Memoires de la Societe de medecine de p e r s o n a l i t ă ţ itir,a d u c e r e , a v a n p r e f a ţ ă
Paris,1817, voi.I. şi n o t e d e d r . L e o n a rd G a v r iliu ,
10
Laycock, On certains disorders and E d it u r a Ş t iin ţ i f i c ă , B u c u r e ş t i , 1 8 8 6 ) . ( N o t a
defects ofmemory, p. 12. tra d .)
11 27
Op.ci'r.,p.450. ,X ) n d i r a- sc r ie A n d r e C o m t e - S p o n v ii le -
12
Vom găsi alte cazuri de felul q u e si to u t e s t m a ti e r e ,
acesta în Dictionnaire encyclopedique le b o n h e u r e s t u n e't a t d u c o rp s, q u i n e p ro u v e ri e n .
des scienccs medicalcs. art. AMNESIE, par C e r te s, m a i s ii n 'a p a s
J.Falret, p. 728. Această n o n p lu s b e s o in d e p r e u v e s , e t r ie n n 'in te r d it
paralizie a memoriei datorată unei d e p en ser q u'u n co rp s
comoţn nu este o raritate. Un caz ph ilo sop h a nt y p a rv ien n e plu s fa c ile m e n t
recent q u 'u n a u tr e . L 'e x p e r ie n c e
a fost comunicat de dr. Motet la e n s e ig n e a s se z q u 'ii y a u n b o n h e u r d e la p e n se e , e t
Societatea de medicină din Paris şi a dat c e b o n h e u r . q u a n d b ie n
loc m e m e ii s e r a it i l l u s o i r e . v a u d r a i t e n c o r e , c o m m e
unei interesante dezbateri asupra amneziei b o n h e u r , la p e i n e d ' e t r e
temporare. A se vedea/'Lfaion v e 'c u . C e st I u s a g e s se d e M o n ta ig n e , c o n tr e q u o i le
medicale, iSmme 1879 sc e p ti c ism e n e p e u t r ie n :
13
Bram, a Journal ofNeumlogy, « C h a c u n es t b i en o u m a l se lo n q u 'il s'e n t ro u ve.
octombrie 1879,pp. 317 şi urm. N o n d e q u o i o n le c ro it
14
Aplicare realmente adecvată a m a i s q u 'i i l e c r od it e s o i e st e c o n t e n t . E t e n c e l a
maieutica lui Socrate, în cazul în se u l la c r e a n c e s e d o n n e
speţă „reminiscenţele"' fiind reale şi nu
imaginar-dogmatice. (Nota trad.) 105
15
Se poate spune că există un
„creier muzical", pe care toate carac
teristicile definitorii îl indică drept un
paleocortex, o structură arhaică,
hiperrezistentă. muzica afirmându-se
ca o artă de un primitivism absolut şi
104
THEODULE RIBOT MEMORIA ŞI PATOLOGIA
El
essence et verite» \Essais, I. 14, p. 67 de 37
Prin prodrom se înţelege un
l'edition Villey]. Sijeme croia heureuxje le simptom care se manifestă ca un fel de
suiş, ct c 'est ce qui s appelle itre semnal de alarmă al unei iminente
heureux. /Le scepticisme nepeut rien, ici, stări patologice: greaţa, febra,
contre la vie. ni la philosophie contre la sagesse. mâncărimile. de exemplu, sunt semne
Qu 'ii n 'y ait que des apparences - et quand bien prodromale ale hepatitei virale. (Nota
meme elles ne scraient apparences de rien -, qu trad.)
'est que cela retire aux apparences ? Qu' aucune 3S
Wilhelm Griesinger (1818-
pensee ne soit certaine, qu 'est-ce que cela retire 1868). psihiatru elveţian, cel dintâi
a la pensee? Que tout bonheur soit du corps, qu titular al clinicii psihiatrice Burgholzli din
'est-ce que cela retire au bonheur. /II se peut, Ziirich, iniţiator al expertizei mcdico-legalc
certes, que rien n 'existe et que tout ne soit qu a criminalilor.
'illusion; mais, meme dans ce casje n 'aurais pas (Nota trad.). ret (1824-1902). psihiatru francez, autor al unui Etude
paye mon bonheur trop cher./ Courage, mon 3
naladies mentalcs et nerveures, care în 1877 a descris
cerveau, courage et confiance: ton bonheur est M are 1-a numit ..nebunie în doi". (Nota trad.) 11 arger
plus certain que toi!" (în L 'Âme et le corps. u (1809-1891), psihiatru francez, fondator al revistei
Philosophie et psychiatrie, sous la direction de l
Michel-Pierre Haroche, Pion, Paris, 1990, pp. e
138-139). (Nota trad.) s
28
„Unitatea Eului - va arăta F
Theodule Ribot în Les maladies de la ;
personnalite - nu este deci aceea a
entităţii unice a spiritualiştilor care se c
împrăştie în fenomene multiple, ci l
coordonarea unui anumit număr de i
stări fără încetare renăscânde şi care au n
ca singur punct de sprijin sentimentul i
vag al corpului nostru. Această unitate q
nu se realizează de sus în jos^ ci de jos u
în sus; ea nu este un punct iniţial, ci un c
punct terminal" (Patologia p e rs o n a li tă ţi i, c d .
c it ., p . 1 3 6 ). (N o ta tr a d .). s
2y
„d an s la na tu rc " ,î n tex tu l orig in al. (N ota u
tr ad .) r
311
în rea litate, sistem ul nervos nu poate fi
nic idecum separ at de corp,f iin d p rin e x c e le n ţă l
p a rte in te g ra n tăa c o rp u lu i . (N o ta t ra d .) a
31
C h ia r d a că , prin tr-u n e xp erim e n t
p u i im a g in a r, utop ic , îi d ă m un ui siste m d
n e rv o s a lt co rp , n u po ate rez u lta de aic i o e
a /făc en e ste z ie. (No ta tra d . ) l
12
F a p tu l (. .p s i h ic " ) c ă u n i n d i v i d fş i i
im agin ea ză că are un c orp de r
l e m n e t c . n u î n se a m n ă c ă î l ş i a re î n u
r e a l i t a t e , „ c e n e s t e z i a " s a p a to lo g ic ă l
a vâ nd cau ze do ordin psih ob io fiz ic d e ce a m ai m a re
c om plex ita te, im po sib il i
d e tr a n sp u s î n „ p a ra d i g m e " . .. e x h au st i v e . ( N o t a n
trad.) d
13
Gr ie sing er ,T ră ite d e s m a la d ie s u
m en ta l c s, p . 55 şi u rm . în t re g a ce st s
p a sa j e s te e x c e l e n t c a a n a liz ă . ,
34
în fe lu l ac e sta ex pli c e u un ca z re la ta t de
L eu ret ( Frag me ntsp sych . p
su r la folie ,p . 2 77 ), ad e se a c ita t. O ali en a tă e
4u
c a re nu se d e se m n a d e c â t p rin JulesBa
e x p r e s i a „ p e r so a n a m e a " îş i a m in te a c u Annales mcdico-psychologiqucs. A descris,
f o a r te m a re e x a c ti ta te v ia ţa sa d e sub denumirea de „nebunie
p â n ă la în c ep u tul n eb un ie i, d a r ra po rta circulară", psihoza maniaco-
a c e a p erio a dă la o a ltă p erso an ă . D in depresivă. Importante investigaţii
v e c hiu l Eu n u pe rsi sta se d e câ t m e m o ria . privind responsabilitatea celor suferinzi de
A r fi m u lte d e sp u s a su p ra a ce sto r maladii psihice. (Nota trad.)
41
t u lb u r ă r i a le p e r so n a l i tă ţi i, d a r a r f i sa într-un caz de demenţă senilă,
ie şim d in sub ie c tu l n o str u . un bolnav nu şi-a recunoscut
35
R e y n o l d s , a p u d C a r p e n t eor p, . c i t ., p . 4 4 4 . medicul timp de paisprezece luni, deşi
3(1
Luăm aici termenul demenţăîn acesta îl vizita zilnic (Feldmann,
sens medical şi nu ca sinonim al Archiv fur Psychiatrie, 1864).
nebuniei în general. 42
înnăscute sunt afectele (frica,
106 furia etc), dar şi ele au multiple
componente dobândite (frica de injecţii,
frica de lup etc). Inteligenţa are si
ea atât componente native cât şi
dobândite,constituind o trăsătură
complexă
a person alit ăţii (a se vede a Leon ard
Gavr iliu, „In teli genţa- trăs ătură a
personalităţii", în Convorbiri literare, Anul II,
serie nouă, nr. 2, februarie
1971,pp. 71-78). (Nota trad.)
43
Taine, Del'intelligence, voi. I, cartea II,
cap. II.
44
„Observation sur un cas de perte de
memoire", de M. Koempfen,
în Memoires de 1'Academie de medecine, 1835,
voi. IV, p. 489. Datorez
indicarea acestei curioase observaţii
domnului dr. Riti, medic la azilul din
Charenton.
45
Complexuri şi nu complexe,
pentru a le diferenţia de bine
cunoscutele structuri psihice inconştiente
(complexul lui Oedip, complexul
castrării, complexul de inferioritate etc).
(Nota trad.)
46
Termenii de mai sus desemnează
grade bine definite de deficienţă
mentală. Categoriile de deficienţi se mişca şi fără a manipula vreun
mentali des crise azi sunt, în gener al, obiect: o astfel de existenţă ..umană"
următoarele: 1) idioţii, a căror vârstă vegetativă descrie Nicolae Breban în
mentală rămâne pentru totdeauna infe romanul Animale bolnave: la vârsta
rioară aceleia a unui copil normal de 3 ani: biologică de 30 de ani acest idiot avea
unii idioţi sunt cu totul incapabili înfăţişarea şi comportamentul unui
de reflexe condiţionate, ducând o viaţă
asemănătoare cu a plantelor, fără a
107
T H fiO D U L E R I B O T
b e b e lu ş a f la t la v â r s t a g â n g u r it u lu imi;b e c2i li) i,d e f i c ie n ţ i C A PIT O LU L III
m i n t a li c a r e n u d e p ă ş e s c n i c io d a t ă n iv e lu l m e n t a l a l u n u i
c o p il d e 7 a n i; d3e)b i l i i m in ta lid,e f i c i e n ţ i c a r e , o r ic a r e a r f i
v â r s t a lo r c r o n o l o g i c ă , n u d e p ă ş e s c m n iv
AMNEZIILE PARŢIALE
e netl au l a l u n o r
c o p i i n o r m a l i în v â r s tă d e 1 0 a pn ri ;o ş4t)ii ,in d iv i z i a l c ă r o r
g r a d d e d e f i c it a l in t e l ig e n ţ e i n u a t i n g e p r o p r iu - z i s
a n o r m a l it a t e a , dar n nicui se m e n ţin e în ca d rul
c o m p o r t a m e n t u l u i i n t e l ig e n t ( a s e v e d e a G L ea vo rni lai ur d,
I n t r o d u c e r en î p s i h o l o g i a e d u c a ţvi eo li .,I , c u r s l i t o g r a f iI an ts,ti t u t u l
P e d a g o g i c d e 3 a n i S u c e a v a , 1 9 6 9 , p p . 1 1 7 - 1 1 9 ) . î pn r ci ve eeaş tcee
c r e t i n i s m u la, c e s t a e s t e o b o a l ă d e n a t u r ă e n d o c r i n ă c a r e s e
c a r a c t e r i z e a z ă p r i n a r i e r a ţ i e m e n t a lă , a p a t i e , c o m p o r t a m e n t
a b u li c e t c , c a u r m a r e a in s u f i c ie n ţ e i t i r o i d ie n e ( m ix e d e m ) .
( N o t a t r a d .)
47
„ d a n s la p ra ti q u în e " ,te x t u l o r i g i n a l. (N o t a tr a d .)
48
C a l c u la t o a r e le e l e c t r o n i c e , în p o f id a p e r f o rm a n ţ e lo r lo r Studiul amneziilor parţiale presupune,
u lu it o a r e înainte de toate, câteva remarci asupra varietăţilor
(s tr ic t s p e c ia liz a te ! ), re z u lta t a l u n o r u r ia ş e in v e s tiţii d e memoriei. Fără aceste remarci preliminare,
in te lig e n ţ ă n a tu r a lă , faptele pe care le vom prezenta vor părea
v i e , n u i e s, în f o n d , d i n sf e r a i d i o t i sm u lu i. ( N o t a t r a d .)
49 inexplicabile şi chiar întrucâtva miraculoase. Ca
M . W . D r o b is c h , p s ih o lo g ş i lo g i c ia n g e r m a n , d in a
c ă r u iN e u e un om să-şi piardă doar memoria cuvintelor, ca
D a r s t e l l u n g d e r L o(g3i .k A u f l a g e , L e ip z i g , 1 8 6 3 ) s e v a „ i n s p i r a " c o p i o s el să uite o singură limbă şi să le păstreze pe
T i tu M a io r e sc u . (N o ta t ra d .) . celelalte, sau ca o limbă de mult uitată să-i revină
50
D ro b isc hE, m p i ri sc h e P sy c h o lo pg .9 ie 5, . W i n s lo wo p, .c it .,p . 5 6 1 . brusc, să fie privat de memoria muzicală şi numai
F a lr e t , a rt. A M N E S I ED, iînc tio n n e n c y c l o p d e s sc ie e n c e sDmr .6Hd .e r z e n de ea, iată fenomene atât de bizare la o primă
m i - a c o m u n i c a t c a z u l u n u i r u s d i n A r h a n g h e ls k , a c t u a lm e n t e examinare, fenomene care, dacă nu ar fi fost
în v â r s t ă d e constatate de cei mai scrupuloşi observatori, am
2 7 a n i, a t i n s d e i m b e c i l it a t e c a u r m a r e a u n o r e x c e s e . E l n - a
p ă stra t d in fi tentaţi să le considerăm de domeniul
s t r ă l u c it e le s a l e c a p a c i t ă ţ i d in a d o l e s c e n ţ ă d e c â t o m e m o r ie fabulaţiei. Dar dacă, dimpotrivă, neam făcut o
e x c e p ţ io n a l ă , idee exactă despre ceea ce trebuie să
p u tâ n d s ă fa c ă in s t a n t a n e u o p e r a ţ iile c e le m a i d ific ile d e înţelegem prin memorie, atunci întregul miracol
a r it m e t ic ă ş i se risipeşte, iar faptele, departe de a ne
a l g e b r ă ş i s ă r e p e t e c u v â n t c u c u v â n t l u n g i p o e m e , d u p ă c e surprinde, apar drept consecinţa naturală,
le -a c it it o
logică, a unei influenţe morbide.
sin g ură da tă . [C om po rta m e n t d e co m p u ter ş i d e ba n d ă
m a g n e tic ă .] Folosirea termenului memorie ca termen
( P a r a n t e z a tr a d .) general este de o exactitate ireproşabilă. El
51
A s e v e d e a , p e a c e a s t ă t e m ă , l u c r a r e a l u i OI rne l a n d , desemnează o proprietate comună a tuturor
Id io c y a n d fiinţelor care simt şi gândesc: posibilitatea de a con-
I m b e c il i t yL, o n d r a , 1 8 7 7 . serva impresiile şi de a le reproduce. Dar istoria
52
G r i e s in g e ro,p . c i t.,p . 4 3 1 .
psihologiei ne arată că suntem prea mult
înclinaţi să uităm că acest termen general, ca
oricare altul, nu are realitate decât în cazurile particulare,
că memoria se descompune în mai multe memorii,
întocmai cum viaţa unui organism se
descompune în viaţa
109

108
THEODULE RIBOT MEMORIA ŞI PATOLOGIA
ET

organelor, a ţesuturilor, a aceste inegalităţi ale memoriei


elementelor anatomice care îl sunt fapte bine stabilite. Să
compun. „Vechea eroare, încă vedem cum se explică ele,
admisă, care constă în a trata pentru a vedea apoi ce explică.
memoria ca pe o facultate sau Ce presupun aceste
ca pe o funcţie independentă, memorii parţiale? Presupun
care ar avea un organ sau un sediu dezvoltarea particulară a unui
distinct, provine, spune un psiholog anumit simţ, cu structurile
contemporan, de la incurabila anatomice dependente.
tendinţă de a personifica o Pentru a fi mai clar, să luăm
abstracţie. în loc de a recunoaşte un ca/ particular: o memorie
că este o expresie abreviativă vizuală bună. Ea arc drept
pentru a desemna ceea ce este condiţie o bună structură a
comun tuturor faptelor concrete ochiului, a nervului optic şi a
privind amintirea sau sumei părţilor cncefalului, care concură
acestor fapte, mulţi autori îi la actul văzului, adică (după
presupun o existenţă noţiunile anatomice în general
independentă"1. admise) ale anumitor porţiuni
în timp ce experienţa de ale protuberantei, ale pedunculilor
toate zilele a notat de multă cerebrali, ale stratului optic, ale
vreme inegalitatea naturală a emisferelor cerebrale. Aceste
diverselor forme de memorie la structuri, superioare ipotetic
acelaşi om, psihologii nu s-au mediei, sunt perfect adaptate să
preocupat de faptul acesta sau recapteze impresii şi să Ic
l-au negat în mod subiectiv-. transmită. Drept urmare,
Dugald Stewart afirmă cu modificările pe care le suferă
seriozitate că „acele deosebiri elementele nervoase, ca şi
care ne frapează trebuie asociaţiile dinamice care se
imputate în mare parte formează între ele (acestea
deosebirilor de obişnuinţă în sunt, cum am repetat-o de mai
folosirea atenţiei sau alegerii pe multe ori, bazele memoriei),
care o face spiritul între trebuie să fie mai stabile, mai
evenimentele sau obiectele ce clare, mai uşor de activat decât
se oferă curiozităţii"3. Gali4, cel într-un alt creier, într-un cuvânt,
dintâi, ridi-cându-se împotriva a spune că un organ de văz
acestei tendinţe, a atribuit are o bună constituţie
fiecărei facultăţi propria sa anatomică şi fiziologică, este a
memorie şi a negat existenţa spune că el prezintă condiţiile
memoriei ca facultate unei bune memorii vizuale 8.
independenta5. Putem merge mai departe
Psihologia contemporană, şi să subliniem că expresia „o
mai preocupată decât cea bună memorie vizuală" este şi
veche de a nu omite nimic, mai ea prea largă. Oare observaţia
preocupată de excepţiile care cotidiană nu ne arată că un
instruiesc. a relevat un număr individ îşi aminteşte mai bine
considerabil de fapte care nu lasă formele, iar un altul culorile?
nici o îndoială asupra inegalităţii Este verosimil să spunem că
naturale a memoriilor la acelaşi prima memorie depinde mai ales
individ. Taine a dat în această de sensibilitatea musculară a
privinţă numeroase şi excelente ochiului, iar cea de a doua de
exemple. Avem în vedere pictori ca retină şi de aparatele nervoase
Horace Vernet şi Gustave Dore, adiacente.
care pot să facă un portret din Aceste remarci sunt aplicabile la
memorie; jucători de şah care auz. miros, gust şi la acele
joacă mental una sau mai multe forme diverse de sensibilitate
partide; mici calculatori pe care le cuprindem în
prodigioşi, ca Zerah Collburn, termenul general de pipăit, într-
care „îşi văd calculele în faţa un cuvânt, la toate percepţiile
ochilor"6; bărbatul citat de Lewes, simţurilor.
care, „după ce a parcurs o Dacă reflectăm la relaţiile
stradă lungă de o jumătate de intime care există între
milă, putea enumera toate sentimente, emoţii,între
prăvăliile şi po/iţia lor relativă"; sensibilitate în general şi
Mozart, care a notat Miserere după constituţia fizică a fiecărui om,
două audiţii în Capela sixtină. dacă ţinem seama în ce măsură
Pentru mai multe detalii trimit la aceste stări fizice depind de
tratate speciale7, neavând a trata aici organele vieţii animale, vom
această problemă. îmi este de înţelege că aceste
ajuns ca cititorul să reţină că
111
110
THEODULE RIBOT MEMORIA ŞI PATOLOGIA
El

organe joacă în unele privinţe în psihologie, ca şi în toate


acelaşi rol pentru sentimente ca ştiinţele bazate pe fapte, expe-
organele de simţ pentru rienţa este aceea care decide în
percepţii. Drept urmare a ultimă instanţă. Să subliniem,
deosebirilor de constituţie, totuşi, că independenţa relativă a
impresiile transmise pot fi slabe, diverselor forme de memorie s-ar
intense, stabile, fugitive: tot atâtea fi putut stabili doar prin
condiţii care modifică memoria raţionament. Este, de fapt, un
sentimentelor. Preponderenţa corolar al următoarelor două
unui sistem de organe (acelea propoziţii generale: 1) Orice
ale reproducerii, de exemplu) amintire îşi are sediul în unele
creează o superioritate pentru un părţi determinate ale ence-
grup de amintiri. falului; 2) Encefalul şi emisferele
Rămân stările psihice de un creierului ca atare „constau
ordin superior: ideile abstracte, dintr-un anumit număr de organe
sentimentele complexe Ele nu pot fi total diferenţiate, dintre care
fiecare posedă o funcţie
ataşate nemijlocit nici unui
proprie, cu toate că rămâne în
organ; sediul producerii şi
conexiunea cea mai strânsă cu
reproducerii lor nu a putut fi
celelalte". Ultima propoziţie
localizat până în prezent în mod este în prezent admisă de
precis. Dar dat fiind faptul că ele majoritatea autorilor care
rezultă fără nici o îndoială dintr- studiază sistemul nervos.
o asociaţie sau dintr-o Nu ezit să insist asupra
disociaţie de stări primitive, nu acestui aspect. în fiziologie, ce-i
avem nici un motiv să pre- drept, distingerea de memorii
supunem că, în ceea ce le parţiale este un adevăr curent10;
priveşte, lucrurile se petrec în în psihologie, însă, metoda
mod diferit. „facultăţilor" a reuşit în aşa
Toate cele de mai sus le măsură să facă să se admită
putem rezuma după cum ur- memoria ca o unitate încât
mează: la acelaşi om, o existenţa unor memorii parţiale a
dezvoltare inegală a diverselor fost complet uitată sau
simţuri şi a diverselor organe considerată drept o anomalie.
produce modificări inegale în Cititorul trebuie readus la realitate,
părţile corespunzătoare ale amintindu-i-se că nu există, în
sistemului nervos, ca urmare a ultimă analiză, decât memorii
unor condiţii inegale ale speciale sau, cum spun unii autori,
amintirii, ca urmare a unor locale. Acceptăm cu dragă inimă
memorii variate. Este chiar această ultimă denumire, cu
verosimil ca inegalitatea condiţia de a nu uita că avem
memoriilor, la acelaşi om, să fie aici de-a face cu o localizare
regula, nu excepţia. întrucât nu diseminată, potrivit ipotezei
dispunem de procedee exacte de a le asociaţiilor dinamice, la care ne-am
doza separat şi de a le compara referit atât de adesea. Memoria a fost
între ele, nu considerăm cele de adesea comparată cu un
mai sus decât ca pe o magazin în care toate
conjunctură, fără a putea totuşi cunoştinţele noastre ar fi
păstrate în rafturi. Dacă vrem să
renunţa la a crede că nu s-au
păstrăm această metaforă, ar
constatat toate cazurile de
trebui să o prezentăm sub o
inegalitate, ci pur şi simplu
formă mai activă: să comparăm,
acelea care denotă o mare de exemplu, fiecare memorie
disproporţie. Antagonismul care particulară cu o echipă de
există între diversele forme de slujbaşi11 însărcinaţi cu un serviciu
memorie ne-ar oferi încă o special, exclusiv. Una dintre
probă indirectă: este un aspect aceste echipe poate fi
asupra căruia ar rămâne de suprimată fără ca restul
făcut cercetări interesante, dar serviciului să sufere într-un mod
el iese din raza temei noastre9. în şocant. Este ceea ce se întâmplă
sfârşit, nu putem contesta în tulburările parţiale ale
influenţa educaţiei. Este clar că memoriei.
multe lucruri trebuie puse pe
seama ei; dar educaţia nu se După aceste remarci
aplică decât la darurile deja preliminare, să intrăm în
reliefate de natură şi, de altfel, în patologie. Dacă, în starea
unele cazuri, este cert că ea nu a normală, diversele forme de
putut juca nici un rol. memorie au o independenţă
relativă, este firesc ca în starea
112 morbidă o formă
113
THEODULE RIBOT MEMORIA ŞI PATOLOGIA
EI

să dispară, pe când celelalte vorbesc cu inspectorul german


rămân intacte. Este un fapt care care mă însoţea. Toate cu-
acum trebuie să ne pară simplu, vintele, toate frazele în limba
necerând nici o explicaţie, germană îmi ieşiseră din
deoarece rezultă din însăşi memorie şi nu le-am regăsit
natura memoriei. Este adevărat decât după ce am îmbucat ceva,
că multe tulburări parţiale nu se am băut ceva vin şi m-am
restrâng la un singur grup de odihnit cât de cât".
amintiri. Nu ne va mira deloc Acest caz, cel mai cunoscut, este
lucrul acesta,dacă ne gândim la departe de a fi unicul. Dr.Beattie
solidaritatea profundă a tuturor relatează că unul dintre
părţilor creierului, a funcţiilor prietenii săi, fiind lovit la cap, a
acestora şi a stărilor psihice care uitat toată greaca pe care o
sunt legate de ele. Vom identifica, cunoştea, în rest memoria sa
totuşi, un anumit număr de părând să nu sufere deloc.
cazuri în care amnezia este cu Pierderea limbilor dobândite
totul limitată. prin studiu a fost adesea notată
Un studiu complet al ca rezultat al diverselor febre.
amneziilor parţiale ar consta în a „La fel în cazul muzicii. Un
lua una după alta diversele copil, după ce s-a lovit puternic
manifestări ale activităţii la cap, a rămas inconştient
psihice şi a arăta, cu exemple, vreme de trei zile. Re-venindu-
că fiecare grup de amintiri poate şi, el nu-şi mai amintea nimic în
să dispară, în mod temporar sau legătură cu muzica. Nimic altceva
pentru totdeauna. Suntem departe de a nu uitase"13. Există şi cazuri mai
aduce la îndeplinire acest plan. complicate. Un bolnav, care
Nu putem nici măcar să uitase complet valoarea notelor
spunem dacă unele forme nu muzicale, putea în schimb să
sunt pentru totdeauna lezate cânte o arie după ce o asculta.
parţial şi că nu dispar decât în Un altul putea să scrie notele pe
cazurile de disoluţie totală a portativ, putea chiar să compună
memoriei. Trebuie să ne şi să recunoască o melodie
resemnăm să aşteptăm apariţia auzită, dar era incapabil să cânte
de documente p-atologice mai după note14. Aceste fapte, care
ample şi mai probante. ne arată complexitatea
La drept vorbind, nu există operaţiilor noastre mentale, în
decât o formă de amnezie aparenţă cele mai simple, vor fi
parţială pe care s-o putem studiate mai departe15.
studia în profunzime: aceea a în anumite cazuri, vedem
semnelor (semne vorbite şi scrise, dispărând pentru moment amintirile cel
interjecţii, gesturi). Această mai bine organizate, cele mai stabile, în
amnezie este bogată în fapte timp ce altele, care prezintă
de tot felul, explicându-se prin acelaşi caracter, rămân intacte.
legea pe care am formulat-o mai sus. Astfel, Abercrombie relatează că
Rezervând-o pentru un studiu aparte, un chirurg trântit la pământ de
vom rezuma acum ceea ce se calul său şi rănit la cap a dat, de
cunoaşte despre amneziile îndată ce i-a revenit cunoştinţa,
parţiale. instrucţiunile cele mai minuţioase
„Câteva persoane - spune asupra modului de a fi tratat. Pe
Calmeil12 - şi-au pierdut de altă parte, însă, el nu-şi mai
facultatea de a reproduce amintea că are soţie şi copii, iar
anumite tonuri sau anumite această uitare a persistat timp
culori şi au fost obligate să de trei zile16. Trebuie, oare, să ne
renunţe la muzică sau la explicăm acest fapt prin
pictură". Alte persoane îşi pierd automatismul mental? Chirurgul,
doar memoria numerelor, a chiar pe jumătate inconştient17,
figurilor, a unei limbi străine, a îşi regăseşte cunoştinţele
numelor proprii, a existenţei profesionale.
rudelor lor cele mai apropiate. Unii bolnavi îşi pierd complet
Să dăm câteva exemple în memoria numelor proprii,
această privinţă: uitându-şi până şi propriul
A fost adesea citat cazul lui nume. Vom vedea mai departe,
Holland, relatat de el însuşi în a studiind amnezia semnelor în
sa Mental Pathology (p. 160): „Am evoluţia sa completă - ceea ce
coborât în aceeaşi zi în două putem observa la bătrâni -, că
mine adânci din Harz. în cea de a numele proprii sunt acelea care
doua mină eram atât de epuizat
115
de oboseală şi de foame încât mi-
a fost imposibil să
114
THEODULE RIBOT MEMORIA ŞI PATOLOGIA EI

se uită mai repede. în cazurile L-am întâlnit într-o zi la unul


care urmează, această uitare dintre prietenii noştri cei mai
este simptomul unui ramolisment vechi, care locuieşte de obicei la
cerebral. Londra, dar care se afla atunci la
Un bărbat, neputându-şi Brighton. Nu m-a recunoscut nici
aminti numele unui prieten, se
în casă, şi cu atât mai puţin în
vede obligat să-şi conducă
afara casei... Memoria sa s-a
interlocutorul în faţa uşii unde
deteriorat continuu şi a murit de
acest nume este înscris pe o
placă de aramă. Un altul, după un atac de apoplexie"20.
un atac de apoplexie, nu-şi în observaţia de mai sus
poate aminti numele nici unuia avem atât amnezia numelor
dintre prietenii săi, dar îi proprii cât şi amnezia figurilor;
desemnează în mod corect prin dar lucrul cel mai bizar este aici
vârsta lor. Domnul von B., rolul jucat de legea
ambasador la Madrid, apoi la contiguităţii. Recunoaşterea
Sankt-Peters-burg, obligat să-şi persoanelor nu are loc de la sine,
decline numele în faţa prin simplul fapt al prezenţei lor.
personalului casnic şi căutându- Pentru ca ea să aibă loc, trebuie
1 în zadar, se adresează să-i fie sugerată sau mai
însoţitorului său: „Pentru numele degrabă să fie ajutată de
lui Dumnezeu, spuneţi-mi cum impresia actuală a locurilor în
mă cheamă!" Această rugăminte care acele persoane se găsesc
stârneşte râsul. El insistă, iar de obicei. Amintirea acelor
vizita se termină aici18. locuri, fixată de experienţele de
La alţii atacul de apoplexie o viaţă, devenită aproape
este urmat de o amnezie a organică, rămâne stabilă. Ea
numerelor. Un voiajor, expus timp rămâne punctul de reper pentru
îndelungat la frig, a suferit o evocarea altor amintiri. Numele acelor
importantă slăbire a memoriei. „locuri publice" nu este activat:
Nu mai putea socoti şi nici asociaţia dintre obiect şi semn
reţine timp de un minut cel mai este prea slabă. Dar
neînsemnat calcul. recunoaşterea figurilor se
Uitarea figurilor este operează, întrucât ea depinde
frecventă. Nu este de mirare, de o formă de asociaţie foarte
deoarece în starea normală stabilă: contiguitatea în spaţiu.
mulţi oameni au această formă Singura categorie de amintiri
de memorie foarte puţin
care a supravieţuit ajută o altă
dezvoltată, foarte instabilă, ea
categorie să renască, o
rezultând de altfel dintr-o
categorie care, lăsată pe
sinteză mentală destul de
seama propriilor forţe, nu ar
complexă. Louyer Villermay dă
un exemplu destul de picant: izbuti să o facă.
„Un bătrân, fiind cu soaţa lui, îşi O mai lungă enumerare de
imagina că este la o damă cazuri de amnezie parţială ar fi
căreia odinioară îi consacra lesne de făcut, dar fără folos
toate serile sale, şi îi repeta pentru cititor. Este de ajuns că l-
neîncetat soaţei: «Doamnă, nu am făcut să înţeleagă prin
mai pot să rămân, trebuie să mă câteva fapte în ce constau
întorc la nevastă şi la copii»"19. acestea.
„Am cunoscut îndeaproape, Este firesc să ne punem
încă din copilărie - spune întrebarea dacă formele de
Carpenter -, pe un savant de memorie pe care maladia le
renume. în vârstă de mai bine dezorganizează pentru
de şaptezeci de ani, el era încă totdeauna sau le suspendă
viguros, dar memoria începuse a- temporar sunt cele mai bine
1 lăsa. Uita mai ales faptele structurate sau, dimpotrivă, sunt
recente şi cuvintele prea puţin cele mai slab structurate. La
uzitate. Cu toate că continua să această întrebare nu putem
frecventeze Muzeul Britanic, răspunde într-un mod pozitiv.
Societatea Regală şi Societatea Consultând doar logica, se pare
Geologică, nu era în stare să le că influenţele morbide trebuie să
numească cu numele lor şi le urmeze linia minimei rezistenţe.
desemna prin expresia «acel loc Faptele par să confirme această
public». Continua să-şi viziteze ipoteză. în majoritatea
prietenii, pe care îi recunoştea amneziilor parţiale sunt lezate
acasă la ei şi în alte locuri unde formele cele mai puţin stabile
îi întâlnea de obicei (ca, de ale memoriei. Nu cunosc nici
exemplu, pomenitele societăţi măcar un caz în care vreo formă
publice), dar nu în alte părţi. organică să fie suspendată sau
116 abolită, iar formele
117
THEODULE RIBOT MEMORIA ŞI PATOLOGIA EI

superioare să rămână intacte. Avem aici un subiect bine


Ar fi totuşi temerar să afirm că delimitat, bogat în fapte în
lucrul acesta nu s-a produs acelaşi timp similare şi diferite,
niciodată. deoarece au un caracter psihologic
La întrebarea pusă nu comun, adică sunt semne, care
putem deci să răspundem decât totuşi diferă în ceea ce priveşte
printr-o ipoteză. Ar fi de altfel natura lor: semne vocale,
contrar metodei ştiinţifice să scriere, gesturi, desen, muzică.
reducem cu uşurinţă la o lege Sunt cu uşurinţă şi frecvent
unică nişte cazuri eterogene, observabile, bine localizate, iar
depinzând fiecare de condiţii prin varietatea lor se pretează
speciale. Ar fi necesară studierea la comparaţie şi la analiză. Vom
aprofundată a fiecărui caz şi a vedea, în plus, că această clasă
cauzelor sale, înainte de a afirma de amnezii parţiale verifică într-
că toate sunt reductibile la o un mod cu totul deosebit legea
formulă unică. Problema este disoluţiei memoriei, lege pe care
actualmente prea obscură am expus-o în capitolul precedent sub
pentru ca acest lucru să poată fi forma ei cea mai generală.
făcut. Mai înainte de toate trebuie să
Aceleaşi remarci sunt evităm o neînţelegere. Cititorul
aplicabile mecanismului după ar putea crede că ne vom apuca
care se produc aceste amnezii. Mai de studiat afazia21. Nici
întâi, nu ştim nimic despre pomeneală. în majoritatea
mecanismul fiziologic propriu cazurilor, afazia presupune
fiecărei forme. Nu dispunem de desigur o tulburare de memorie, dar cu
nici un mijloc de explicaţie în ceva în plus; or, pe noi nu ne
această privinţă. Cât priveşte interesează decât tulburările
mecanismul psihologic, iată ce memoriei. Lucrările care apar de
putem presupune. Există patruzeci de ani asupra maladiilor
printre amneziile parţiale de limbajului au arătat că prin acest
care ne ocupăm două cazuri termen unic de afazie se
principale: distrucţia, desemnează cazuri extrem de
suspendarea. Primul caz este diferite. Lucrul acesta se
rezultatul imediat al întâmplă pentru că afazia nefiind
dezorganizării elementelor o maladie, ci un simptom,
nervoase. în al doilea caz, un variază după condiţiile morbide
anumit grup de elemente care o produc. Astfel, unii afazici
rămâne temporar izolat şi sunt privaţi de orice mod de
neputincios; în termeni expresie; alţii pot vorbi, dar nu
psihologici, acesta rămâne în pot să scrie, sau invers, pot să
afara mecanismului asociaţiei. scrie, dar nu pot vorbi; pierderea
Faptul citat de Carpenter gesticulaţiei este mult mai rară.
sugerează această explicaţie. Uneori bolnavul păstrează un
Solidaritatea strânsă care vocabular destul de cuprinzător de
există între diversele părţi ale semne vocale şi grafice, dar
encefalului şi, drept urmare, vorbeşte şi scrie în contrasens
între diversele stări psihice, (cazurile de parafazie şi de
persistă în general. Doar aceste paragrafie). Alteori bolnavul nu
grupe, împreună cu suma mai înţelege sensul cuvintelor,
amintirilor pe care le scrise sau vorbite, deşi auzul şi
reprezintă, sunt într-un fel văzul sunt intacte (cazuri de
imobilizate, inaccesibile la surditate şi de cecitate
acţiunea celorlalte grupe, inca- verbale). Afazia este când
pabile pentru un timp de a permanentă, când tranzitorie.
pătrunde în conştiinţă. Această Adesea ea este însoţită de
stare nu poate rezulta decât din hemiplegie. Această hemiplegie,
condiţii fiziologice care ne scapă. care atacă aproape întotdeauna
partea dreaptă a corpului, este,
prin ea însăşi şi independent de
II orice amnezie, un obstacol pentru
scris22. Aceste cazuri principale
Am rezervat pentru un studiu prezintă varietăţi care, la rândul
aparte o formă de amnezie lor, diferă de la individ la
parţială: aceea a semnelor, care individ, întrevedem complexitatea
cuprinde toate mijloacele de problemei23. Din fericire, nu avem a o
care dispune omul pentru a-şi trata aici. Sarcina noastră, care
exprima sentimentele şi ideile. este deja foarte complicată,

118 119
THEODULE RIBOT MEMORIA ŞI PATOLOGIA EI

constă în a căuta printre aceste puţin studiată de psihologi


tulburări de limbaj şi de capa- încât este dificil să vorbim clar
citate expresivă, în general, despre ea în treacăt, după cum
ceea ce pare imputabil exclusiv este imposibil să o tratăm aici
memoriei. pe larg.
Este limpede că nu avem a ne Am încercat în altă parte28,
ocupa de cazurile în care afazia deşi sumar şi insuficient, să
rezultă din idioţie, din demenţă, reliefez importanţa psihologică a
din pierderea memoriei în mişcărilor şi să arăt că orice
general; nici de cazurile în care stare de conştiinţă implică într-
este împiedicată doar un anumit grad elemente
transmiterea24: astfel, leziuni ale motorii29. Ca să rămânem la ceea
substanţei albe, în vecinătatea ce ne interesează acum.voi
celei de a treia circumvoluţii sublinia că nimeni nu se opune
frontale stângi25, substanţa să se admită că percepţiile,
cenuşie fiind intactă, pot să ideile, actele intelectuale în general nu sunt
împiedice facultatea de fixate în noi, nu fac parte din
expresie26. Dar această dublă memorie decât cu condiţia de a
eliminare nu reduce câtuşi de exista în encefal anumite
puţin dificultatea, afazia producându- reziduuri care, după părerea
se cel mai adesea în cu totul alte noastră, ar consta în modificări
condiţii. Să o examinăm prin ale elementelor nervoase şi în
prisma tipului ei cel mai asociaţii dinamice între aceste
obişnuit. elemente. Numai cu această
Cred că este inutil să dau condiţie ele sunt conservate şi
aici exemple pe care cititorul le reactivate. Dar este necesar ca
poate găsi peste tot27. De obicei lucrurile să stea în acest fel şi cu
afazia debutează brusc. mişcările. Acelea care ne
Bolnavul nu poate vorbi; dacă interesează pe noi aici, acelea
încearcă să scrie, se loveşte de care se produc în vorbirea
aceeaşi neputinţă: cel mult dacă articulată, scris, desen, muzică,
trasează, cu mare chin, câteva gesturi, nu pot fi conservate şi
cuvinte de neînţel&s. Fizionomia reproduse decât cu condiţia de a
sa rămâne aceea a unui om exista aici reziduuri motorii,
inteligent. El încearcă să se facă adică potrivit ipotezei, în mod
înţeles prin gesturi. Nu există, de repetat expuse, a unor
altfel, nici o paralizie a muşchilor modificări în elementele nervoase
care slujesc la articularea şi în asociaţiile dinamice dintre
cuvintelor: limba se mişcă liber. aceste elemente. în rest, orice
Acestea sunt trăsăturile cele mai opinie am profesa, este clar că,
generale, acelea care ne dacă nu ar rămâne nimic dintr-
interesează aici. un cuvânt pronunţat sau scris
Ce s-a întâmplat cu starea pentru prima oară, ar fi imposibil
psihică a bolnavului şi, în ceea ce să învăţăm să vorbim sau să
priveşte memoria sa, ce s-a scriem.
pierdut? Este de ajuns puţină O dată ce am admis
reflecţie ca să înţelegem că existenţa unor reziduuri
amnezia semnelor este de o motorii, putem înţelege natura
natură cu totul deosebită. Ea nu amneziei semnelor.
este comparabilă cu uitarea Activitatea noastră
culorilor, a sunetelor, a unei limbi intelectuală constă, după cum
străine, a unei perioade din viaţă, este cunoscut, dintr-o sene de
ci se extinde la întreaga stări de conştiinţă asociate
activitate a spiritului; în acest conform anumitor raporturi. Fiecare
sens, ea este generală; şi, totuşi, dintre termenii acestei serii îi apare
este parţială, deoarece bolnavul conştiinţei ca fiind simplu; ceea
şi-a conservat ideile, amintirile ce nu este cazul în realitate.
şi judecă el însuşi situaţia. Atunci când vorbim sau gândim
După părerea noastră, cu oarecare claritate, toţi
amnezia semnelor este mai ales termenii seriei formează
o maladie a memoriei motorii; tocmai cupluri, compuse din idee şi din
aceasta îi dă caracterul specific expresia sa. în starea normală,
şi face ca ea să ni se prezinte sub un fuziunea dintre aceste două
aspect nou. Dar ce trebuie să elemente este atât de completă
înţelegem prin „memorie încât nu fac decât un element,
motorie'', expresie care, la prima dar boala dovedeşte că ele pot fi
vedere, ne poate surprinde? Problema disociate. Mai mult, expresia
este atât de „cuplu" nu este suficientă. Ea nu
este exactă decât pentru acea
120
121
THEODULE RIBOT MEMORIA ŞI PATOLOGIA EI

parte a geniului uman care nu perifrază sau printr-o descriere.


ştie să scrie. Dacă mă gândesc la Pentru scalpel ei spun „ceea ce
o casă, în afara reprezentării serveşte la tăiat", pentru
mentale care este starea de fereastră - „cea prin care se
conştiinţă propriu-zisă, în afara vede clar". Ei desemnează un
semnului vocal care exprimă om prin locul în care domiciliază,
această idee şi care pare a se prin titlurile şi funcţiile sale, prin
contopi cu ea, există un element invenţiile realizate, prin cărţile
grafic aproape la fel de intim pe carele-a scris31.
contopit cu ideea şi care chiar în cazuri mai grave, vedem
devine predominant atunci când
bolnavi care joacă cărţi cu
scriu. Şi nu este totul: în jurul
multă chibzuinţă şi calcul; alţii îşi
semnului vocal „casă" se
gestionează afacerile. Cutare
grupează, printr-o asociaţie mai
puţin intimă, semnele vocale ale mare proprietar, despre care
celorlalte limbi pe care le cunosc vorbeşte Trousseau, „cerea să i
(domus, house, Haus, casa etc). în jurul se prezinte contractele de
semnului grafic „casă" se închiriere, convenţiile etc. prin
grupează semnele grafice ale gesturi inteligibile pentru
respectivelor limbi străine. anturajul său, arătând
Vedem deci că, într-un spirit modificările ce trebuiau făcute
adult, fiecare stare de conştiinţă şi care, de obicei, erau
clară nu este o unitate simplă, ci rezonabile şi utile". Un bărbat,
o unitate complexă, un grup. complet lipsit de vorbire, i-a
Reprezentarea mentală, ideea înmânat medicului său un istoric
nu este, la drept vorbind, decât detaliat al bolii sale, scris de el
nucleul; în jurul ei se grupează însuşi în termenii cei mai
semne, mai mult sau mai puţin adecvaţi şi cu o mână absolut
numeroase, care o determină. sigură.
Dacă lucrul acesta este bine Dispunem,de altfel, de
înţeles, mecanismul amneziei mărturii autentice ale bolnavilor,
semnelor devine clar. Aceasta după însănătoşire. „Am uitat
este o stare patologică în care, toate cuvintele - spune unul
ideea rămânând intactă sau dintre ei -, dar aveam toate
aproape intactă, o parte sau cunoştinţele, întreaga voinţă.
totalitatea semnelor care o Ştiam prea bine ce voiam să
exprimă este uitată temporar spun şi nu puteam spune. Când
sau pentru totdeauna. Această mă interogaţi [se referă la
propoziţie generală are nevoie medic], vă înţelegeam perfect;
de o completare printr-un studiu mai făceam toate eforturile ca să vă
detaliat. răspund; era însă imposibil să-
1. Este adevărat că, la mi amintesc cuvintele"32. Rostan33, lovit
afazici, ideea subzistă, pe când
în mod subit de afazie şi
expresia verbală şi grafică a
incapabil să pronunţe sau să
dispărut?
scrie un singur cuvânt, „analiza
Voi atrage atenţia asupra
faptului că nu am aici a examina simptomele maladiei sale şi
dacă putem gândi fără semne. căuta să le raporteze la vreo
Problema pusă este cu totul leziune specială a creierului,
diferită. Afazicul a folosit timp aşa cum ar fi făcut-o într-o
îndelungat semnele: dispare la el ideea, conferinţă clinică". Cazul lui Lordat
o dată cu posibilitatea de a o este foarte cunoscut: „El era capabil
exprima? Faptele răspund să coordoneze o lecţie, să-i
negativ. Cu toate că suntem de schimbe în spiritul său
acord că afazia, mai ales atunci distribuţia, dar când ideea
când este de durată şi gravă, se trebuia să se manifeste prin
asociază întotdeauna cu o vorbire sau prin scris, îi era cu
anumită slăbire a spiritului30, este neputinţă, cu toate că nu era
neîndoielnic că activitatea paralizat"34.
mentală persistă chiar şi atunci Aşadar, putem considera ca
când nu mai dispune decât de stabilit faptul că, mijloacele de
gesturi pentru a o exprima. expresie dispărând, inteligenţa
Exemplele abundă; nu voi cita rămâne aproape intactă şi că, în
decât câteva. consecinţă, amnezia se
Unii bolnavi, privaţi doar de limitează la semne.
o parte a vocabularului lor, dar 2. Această amnezie
incapabili se a găsi cuvântul depinde, aşa cum am spus, mai
potrivit, îl înlocuiesc printr-o ales de elementele motorii? Stabilind
122 mai sus existenţa necesară a
123
THEODULE RIBOT MEMORIA ŞI PATO LOG IA
EI

reziduurilor motorii, nu am organele lor vocale sunt intacte,


examinat problema în toată trebuie ca amnezia să se refere la
complexitatea ei. Trebuie să elementele motorii.
revenim. Aceeaşi experienţă poate fi
Când învăţăm limba noastră făcută în ceea ce priveşte
maternă sau o limbă străină, în scrisul; la afazicii care nu sunt
creierul nostru se înregistrează paralizaţi ea conduce la aceleaşi
sunete, semne acustice. rezultate şi la aceeaşi concluzie.
Aceasta, însă, nu este decât Bolnavul a conservat memoria
jumătate din sarcina noastră. semnelor optice, pierzând
Trebuie să le repetăm, să memoria mişcărilor necesare
trecem de la starea receptivă la pentru a le reproduce. Unii pot
starea activă, să transpunem copia, însă, de îndată ce le este
luat modelul, rămân
aceste semne acustice în mişcări
neputincioşi.
vocale. Această operaţie este
De altfel, susţinând teza
foarte anevoioasă la început,
unei amnezii motorii pentru
deoarece constă în coordonarea majoritatea cazurilor, nu pretind
de mişcări foarte complicate. că lucrurile stau întotdeauna în
Nu ştim să vorbim decât atunci felul acesta. într-o problemă atât
când aceste mişcări sunt cu de complexă este necesar să ne
uşurinţă reproduse, adică ferim de afirmaţii absolute.
atunci când reziduurile motorii sunt Când afazia rămâne incurabilă,
organizate. vedem uneori bolnavi care uită
Când învăţăm să scriem, ne semnele vocale şi scrise sau nu le
fixăm ochii pe un model: recunosc decât cu mare
semnele optice se înregistrează osteneală şi multă ezitare. în
în creierul nostru; apoi, cu mari aceste cazuri, amnezia nu se
eforturi, încercăm să le limitează numai la elementele
reproducem prin mişcările motorii. Pe de altă parte, am
mâinii. Şi aici avem de-a face cu o văzut că unii afazici pot repeta
coordonare de mişcări foarte fine. sau copia un cuvânt. Alţii pot citi,
Nu ştim să scriem decât atunci cu voce tare, fără a putea vorbi din
când semnele optice sunt impuls voluntar: este o
transpuse imediat în mişcări, excepţie35. Destui sunt cei care,
adică atunci când reziduurile dimpotrivă, pot citi în gând, fără
motorii sunt organizate. a putea citi cu voce tare. S-au
Aceleaşi remarci sunt văzut cazuri - rare de altminteri
aplicabile la muzică, la desen, - în care bolnavii au pronunţat în
la gesturile învăţate (acelea ale mod spontan o parte din frază,
surdo-muţilor, de exemplu). dar fără a o putea relua în mod
Capacitatea expresivă este mai voluntar. Brown Sequard chiar
complexă decât pare. Ideile sau citează cazul unui medic care vorbea în
sentimentele, pentru a se somn, cu toate ca în starea de veghe
exprima, au nevoie de o memorie era afazic. Aceste fapte, oricât
de puţin frecvente,
acustică (sau optică) şi de o
demonstrează că amnezia
memorie motorie. Ce motive
motorie nu este întotdeauna
avem ca sa susţinem că
totală. Cu această formă de
îndeosebi această memorie memorie se întâmpla ce se
motorie suferă în cazul amneziei întâmplă cu oricare alta: ea
semnelor? revine în anumite circumstanţe
Iată ce se petrece la excepţionale.
majoritatea afazicilor. Să notăm, în treacăt, o
Prezentaţi-le un obiect cunoscut, analogie. Afazicul care izbuteşte
un cuţit. Daţi acelui obiect nume să repete un cuvânt seamănă
inexacte (furculiţă, carte etc). întocmai cu acela care nu-şi
Negare din partea lor. Enunţaţi poate reaminti un fapt decât cu
cuvântul potrivit. Gest de ajutorul cuiva, iar mecanismul
afirmaţie. Dacă îi rugaţi să îl psihologic al uitării semnelor
repete imediat, puţini sunt este acela al oricărei uitări. El
capabili să o facă. Ei au constă dintr-o disociere. Un fapt
conservat deci nu numai ideea, este uitat atunci când nu poate fi
ci şi semnul acustic, deoarece îl suscitat de nici o asociaţie,
recunosc dintre mai multe şi se atunci când nu poate intra în nici
opresc asupra lui, dacă li se o serie. La afazic ideea nu mai
prezintă ocazia. Deoarece sunt suscită semnul său, cel puţin nu
incapabili să-1 exprime verbal mai suscită expresia sa motorie.
şi deoarece Numai că aici disocierea are
124 125
THEODULE RIBOT MEMORIA ŞI PATOLOGIA EI

o natură mai profundă. Ea are astfel dublă: 1) una pentru cuvinte în


loc nu între termeni pe care i-a reunit calitatea lor de grup de fenomene
experienţa anterioară, ci între acustice; 2) alta pentru cuvinte ca
elemente atât de contopite între ele imagini motorii (Bewegungsbilder).
încât constituie o unitate Trousseau a subliniat pe bună
pentru conştiinţă, iar a susţine dreptate că afazia este
independenţa lor relativă ar întotdeauna reductibilă la o
părea o subtilitate de analiză, pierdere de memorie, fie a
dacă boala nu şi-ar asuma memoriei semnelor vocale, fie a
demonstraţia de rigoare36. mijloacelor prin care cuvintele sunt
Tocmai această fuziune articulate. W. Ogle distinge, de
intimă între idee, semn (vocal asemenea, două memorii
sau scris) şi elementul motor verbale: una recunoscută de
face atât de greu să se toată lumea, datorită căreia
stabilească clar şi indiscutabil avem conştiinţa cuvântului, şi a
că amnezia semnelor este mai doua, datorită căreia îl
ales o amnezie motorie. întrucât exprimăm"39.
orice stare de conştiinţă tinde să Trebuie oare să admitem că
se transpună în mişcare, întrucât, reziduurile care corespund unei
după fericita expresie a lui Bain, idei, acelea care corespund
„a gândi este a te reţine de la semnului ei vocal, semnului ei
vorbire şi acţiune", este imposibil grafic, mişcărilor care le
ca analiza şi numai ea să exprimă, sunt învecinate în
stabilească separaţii tranşante stratul cortical? Ce concluzii
între cele trei elemente. Mi se putem trage, din punct de
pare, totuşi, că acea memorie a vedere anatomic, din faptul că
semnelor vocale şi scrise care se pierde memoria mişcărilor
supravieţuieşte la afazicul fără aceea a semnelor
inteligent reprezintă tocmai ceea interioare, din faptul că se
ce nimim limbaj interior37, acel pierde vorbirea fără a se pierde
minimum de determinare fără scrisul şi scrisul fără a se pierde
de care spiritul ar lua drumul vorbirea? Reziduurile motorii
demenţei şi că, prin urmare, în sunt ele localizate în
uitare nu sunt lezate decât circumvoluţia lui Broca40, aşa cum
elementele motorii. par să admită unii autori? Nu
Cercetând lucrările medicilor, putem decât să formulăm
nu prea numeroşi, care au aceste întrebări care, de altfel,
studiat psihologia afaziei, ajung nu sunt de competenţa
la concluzia că teza lor nu noastră. Raportul dintre semn
diferă vizibil de a noastră, decât şi idee, foarte simplu pentru
în terminologie. „M-am întrebat psihologii introspecţionişti41,
- spune Trousseau - dacă [afazia] devine foarte complex pentru un
nu este pur şi simplu uitarea psiholog pozitivist, în a cărui
mişcărilor instinctive şi armonice putere nu stă nimic atâta timp cât
pe care le-am învăţat din prima anatomia şi fiziologia nu vor fi
copilărie şi care constituie mai avansate în cercetările lor.
limbajul articulat şi dacă, datorită
acestei uitări, afazicul nu se Este necesar să examinăm
găseşte în condiţiile unui copil acum amnezia semnelor sub alt
pe care îl învăţăm să bâiguie aspect. Am studiat-o în natura
primele cuvinte, sau în condiţiile sa; vom studia-o acum în
unui surdo-mut care, vindecat evoluţia sa. Am încercat să arăt
deodată de surditatea sa, că este legată mai ales de
încearcă să imite limbajul unor elementele motorii şi că aceasta
persoane, pe care îl aude şi dă caracterul ei aparte; dar, fie
pentru prima dată. între afazic că admitem, fie că nu admitem
şi surdo-mut ar exista atunci această ipoteză, puţin
deosebirea că unul a uitat ceea interesează pentru cele de mai
ce a învăţat, pe când celălalt jos.
încă nu a învăţat"38. Uneori afazia este de scurtă
La fel Kussmaul: „Dacă durată, alteori devine cronică şi,
socotim că memoria este o dacă îi revedem pe bolnavi
funcţie generală a sistemului după mai mulţi ani, nu
nervos, este necesar, pentru ca constatăm la ei o schimbare
sunetele să se combine în vizibilă. Dar există cazuri în care
cuvinte, să admitem atât o noi atacuri apoplectice
memorie acustică cât şi o agravează maladia: ea are
memorie motorie. Memoria atunci un
cuvintelor este
127
126
THEODULE RIBOT MEMORIA ŞI PATOLOGIA EI

mers progresiv, de cel mai mare interes adjectivelor (Itard). Noţiunea de


pentru noi. Se produce un fel de nimicire realitate este cea mai stabilă,
pe etaje, în care memoria semnelor scade deoarece este cea dintâi
din ce în ce mai mult, într-o dobândită, fiind fondul
anumită ordine. Iată, rezumativ, concepţiilor noastre cele mai
care este această ordine: 1) complexe.
cuvintele, adică limbajul Deoarece particularul este în mod
raţional; 2) frazele exclamative, necesar ceea ce are cea mai mică
interjecţiile, ceea ce Max Mu'ller extensie, iar generalul este ceea
numeşte „limbaj emoţional"; 3) ce are cea mai mare extensie,
în cazuri foarte rare, gesturile. putem spune că rapiditatea cu
Să examinăm în detaliu care dispare memoria semnelor
aceste trei perioade de disoluţie; este în raport invers cu extensia lor; iar
vom fi cuprins astfel amnezia semnelor cum, în condiţii de altfel egale, un
în totalitatea sa. termen are cu atât mai mari
1. Prima perioadă este de şanse de a fi repetat şi fixat în
departe cea mai importantă, memorie cu cât desemnează un
deoarece cuprinde formele mai mare număr de obiecte, şi
superioare ale limbajului, acela cu atât mai puţine şanse de a fi
care exprimă gândirea repetat şi fixat în memorie cu
raţională, proprie omului. Şi aici cât desemnează un mai mic
disoluţia are loc într-o ordine număr de obiecte, vedem că
determinată. Unii medici, chiar această lege a disoluţiei se
şi înainte de cercetările bazează, în definitiv, pe condiţii
contemporane asupra afaziei, au experimentale.
remarcat că într-un astfel de caz Voi completa aceste
memoria numelor proprii se remarci cu următorul pasaj din
pierde înaintea aceleia a Kussmaul: „Când memoria
substantivelor, care ea msăşi o diminuează, cu cât un concept
precedă pe aceea a este mai concret, cu atât
adjectivelor. Această observaţie termenul care îl exprimă lipseşte
a fost confirmată apoi de primul. Cauza este că
numeroase cercetări. reprezentarea noastră despre
„Substantivele -spune Kussmaul persoane şi lucruri este mai slab
în recenta sa lucrare - şi în legată de numele lor decât
special numele proprii şi numele abstracţiile, cum ar fi starea lor,
de lucruri (Sachnamen) sunt mai cu raporturile, calităţile. Ne
uşurinţă uitate decât verbele, reprezentăm cu uşurinţă
adjectivele, conjuncţiile şi persoanele şi lucrurile fără
celelalte părţi ale vorbirii"42. Acest numele lor, deoarece aici imaginea
fapt nu a fost notat de medici decât senzorială este mai importantă
incidental. încă şi mai puţin au fost decât acea imagine care este
cercetate cauzele, Faptul nu semnul, adică numele lor.
prezintă, ce-i drept, interes Dimpotrivă, nu dobândim
clinic pentru dânşii, pe când conceptele abstracte decât cu ajutorul
pentru psihologie are o mare cuvintelor, singurele care le dau o
însemnătate. formă stabilă. Iată de ce
într-adevăr, vedem imediat verbele, adjectivele, pronumele
că mersul amneziei arc ioc de la şi mai ales adverbele,
particular la general. Ea atinge în primul prepoziţiile şi conjuncţiile sunt mai
rând numele proprii care sunt pur strâns legate de gândire decât substantivele.
individuale, apoi numele de lucruri care Ne putem imagina că, în reţeaua
sunt cele mai concrete, iar mai pe celulelor din straturile corticale,
urmă toate substantivele care nu trebuie să aibă loc fenomene de
sunt decât adjective luate într-un sens excitaţie şi de combinare mult
particular43; în sfârşit, vin mai numeroase pentru un concept
adjectivele şi verbele, care abstract decât pentru unul concret şi
exprimă calităţi, moduri de a fi, că, prin urmare, conexiunile
acte. Semnele care traduc organice care leagă o idee
calităţi în mod imediat pier, abstractă de semnul ei sunt mult
aşadar, ultimele. Savantul despre mai numeroase decât în cazul
care vorbeşte Gratiolet44, acela care, unei idei concrete"45. Tradusă în
uitând toate numele proprii, spunea limbaj psihologic, această ultimă
„confratele meu care a făcut cutare frază echivalează cu ceea ce am
invenţie", cobora astfel la afirmat mai sus: că stabilitatea
desemnarea prin calităţi. S-a semnului este în raport cu
observat, de asemenea, că mulţi organizarea sa, adică cu
idioţi nu au decât memoria numărul de experienţe repetate
şi înregistrate.
128
129
THfiODULE RIBOT MEMORIA SI PATOLOGIA EI

Ştiinţa limbajului ne semnelor - limbajul emoţiilor


furnizează, de asemenea, trebuie să dispară după limbajul
indicaţii valoroase pentru tema raţional. Faptele confirmă din
noastră. Cu riscul de a-1 obosi pe plin această deducţie.
cititor printr-un exces de probe, Cei mai buni observatori
mă feresc de a le neglija. (Broca,Trousseau, H. Jackson,
Evoluţia limbajului s-a făcut, Broadbent etc.) au notat un
cum era de aşteptat, într-o mare număr de cazuri în care
ordine inversă aceleia a disoluţiei afazici complet privaţi de
la afazici. vorbire, incapabili să articuleze un
înainte de a invoca în singur cuvânt în mod voluntar,
favoarea noastră legea pot profera nu numai interjecţii,
dezvoltării istorice a limbilor, ar ci şi fraze gata făcute, scurte
părea firesc să examinăm locuţiuni uzuale, potrivite spre a
dezvoltarea individuală. Dar exprima furia, ciuda sau sentimente legate
lucrul acesta este imposibil. de infirmitatea lor. Una din formele cele
Atunci când învăţăm să vorbim, mai persistente ale limbajului o constituie
limba ne este impusă. Cu toate înjurăturile.
că copilul, cum a spus foarte Am arătat că, în general,
bine domnul Taine, „învaţă ceea ce este de formaţie recentă
limba gata făcută, aşa cum un piere în primul rând şi că
adevărat muzician învaţă formaţiunile vechi dispar
contrapunctul, iar un adevărat ultimele. Găsim o confirmare în
poet prozodia, aşadar ca un cele de mai sus: limbajul
geniu original", în realitate el emoţiilor se formează înaintea
nu o creează. Trebuie deci să limbajului ideilor; el dispare după
avem în vedere evoluţia acesta din urmă. La fel, ceea ce
istorică. este complex dispare înaintea a
Este bine stabilit faptul că ceea ce este simplu; or, limbajul
limbile indo-europene au ieşit raţional, comparat cu limbajul
dintr-un anumit număr de afectiv, este de o extremă
rădăcini şi că aceste rădăcini complexitate.
erau de două feluri: verbale sau 3. Toate cele de mai sus se
predicative, pronominale sau aplică şi gesturilor. Această
demonstrative. Primele, care formă de limbaj, cea mai
conţineau verbele, adjectivele naturală dintre toate, nu este
şi substantivele, „sunt - spune Whitney (ca şi interjecţia, de altfel) decât
- semne indicative de acte sau de un mod de expresie reflex.
calităţi". Celelalte, de unde au Gesturile apar la copil cu mult
ieşit pronumele şi adverbul timp înaintea limbajului
(prepoziţia şi conjuncţia sunt articulat. La unele triburi
de provenienţă secundară), sunt sălbatice, staţionare în ceea ce
puţin numeroase şi indică priveşte dezvoltarea, gesturile
raporturi de poziţie. Forma joacă un rol tot atât de
primitivă a semnului este deci important ca cuvintele; în
afirmarea calităţilor. Apoi verbul consecinţă, acei primitivi nu se
şi adjectivul se separă. „Numele pot înţelege în întuneric.
sunt extrase din verbe prin Acest limbaj înnăscut se
intermediul participiilor, care nu pierde rar. „Afaziile în care se
sunt decât adjective a căror întâlnesc tulburări de mimică
derivaţie verbală încă nu s-a sunt întotdeauna - spune
şters"46. Cât despre transformarea Kassmaul - de o natură extrem
numelor comune în nume proprii, ea de complexă. în aceste cazuri,
este neîndoielnică. bolnavii fie că recunosc că se
Oare evoluţia naturală a înşeală în folosirea gesturilor, fie
limbajului nu explică ea stadiile nu au cunoştinţă de lucrul
disoluţiei sale la afazic, în acesta"47.
măsura în care o creaţie Hughlings Jackson, care a
spontană şi disoluţia unei limbi studiat îndeaproape acest
artificial învăţate sunt aspect, notează că unii afazici
comparabile? nu pot nici să râdă, nici să
2. Expunând, în forma sa surâdă, nici să plângă, decât în
generală, legea regresiunii cazuri de profundă emoţie. Tot el
memoriei, am văzut că memoria a notat că unii bolnavi afirmă sau
sentimentelor se pierde mai neagă prin gesturi cu totul
târziu decât aceea a ideilor. nepotrivite. Unul dintre ei, care
Logica ne-a condus la concluzia se mai slujea încă de câteva
că în cazul particular care ne
131
preocupă - amnezia progresivă
a
130
THEODULE RIBOT MEMORIA ŞI PATOLOGIA
EI

interjecţii şi de unele gesturi, o NOTE


făcea în contrasens sau într-un
mod neinteligibil. 1
Lew es, Pwbkm s;ofLife andMind, voi.
Un fapt citat de Trousseau V,p. 119.
1
ne oferă exemplul cu totul ..ou l'ont niee de parti pris",m textul
deosebit al unei amnezii motorii pure original. (Notatrad.)
3
privind gesturile: „Mi-am aşezat în Philosophie de l'esprithumain, voi. I,p.
310.
aşa fel mâinile şi îmi agitam 4
Franz Josep h Gali (1758-1828),
degetele, aşa cum face cineva m edic, an atom ist şi fiziolog
care cântă la clarinet, spunându- german, autor al unui tratat care a făcut
i bolnavului să mă imite. El a mare vâlvă la timpul său: Anatomie
executat imediat nişte mişcări şi fiziologiea sistemului nervos(1810).
cu totul anapoda. «Doar vezi - i- Creator, îm preun ă cu Johann
Cristoph Spurzheim (1776-1822), al
am spus - fac gesturile unui om frenologiei, disciplină care ar fi făcut
care cântă la clarinet». El mi-a posibilă cunoaşterea facultăţilor
răspuns cu o afirmaţie. După sufleteşti după configuraţia craniului.
câteva minute, l-am rugat să Până
facă la fel. El stătea şi reflecta şi şi W7fz-u!ui (cuvântul de duh) i se acorda
de cele mai multe ori îi era un „organ" cerebral special. (Nota
trad.)
imposibil să reproducă acea 5
Gali, Fonctions du cerveau,voi. I.
gesticulaţie atât de simplă". 6
Am avut ocazia să constat că mulţi
în rezumat, vedem că calculatori nu-şi văd cifrele şi
amnezia semnelor pogoară de calculele, ci le „aud". Interesează prea
la numele proprii la numele comune, puţin pentru teza noastră faptul că
de la adjective la verbe, şi de imaginile sunt vizuale sau auditive.
7
Taine, De l'intelligence,voi. I, cartea II.
aici la limbajul sentimentelor şi cap. I; Luys, Le cerveau et
gesturilor. Acest mers ses fonctions,p. 120; Lewes,op.cit.
destructiv nu are loc în mod * Condiţie realmente
întâmplător, ci urmează o ordine fundamentală, pe care destui psihologi,
riguroasă, de la mai puţin plutind în „transcendent", o pierd din vedere.
organizat la mai bine organizat, (Nota trad.)
9
A se vedea, cu privire la antagonismul
de la mai complex la mai simplu; de la memoriilor, Herbert Spencer.
mai puţin automat la mai Principes de Psychologie, voi. I, pp. 232-242.
automat48. Ceea ce a fost spus mai sus, cu 10
A se vedea îndeosebi Ferrier, Fonctions
privire la stabilirea legii generale a du cerveau;Gratiolet
reversiunii memoriei, am putea (Anat. comparee)etc, voi.II, p. 460, a
repeta aici, şi nu este una din remarcat mai de mult că „fiecărui
simţ îi corespunde o memorie care îi
cele mai mici probe ale este corelativă şi că inteligenţa are, ca
exactităţii sale să o vedem şi corpul, temperamentele sale, care
confirmată în cazul de amnezie rezultă din predominanţa cutărui sau
parţială cel mai important, mai cutărui fel de senzaţii în obişnuinţele
sistematic şi mai bine cunoscut. naturale ale spiritului".
1
Ar fi cazul să procedăm aici ' „escouade d'employes", în textul original.
(Nota trad.)
şi la o contraprobă. Când 12
Dictionnaire en trentc volumes, art.
amnezia semnelor a fost totală, AMNESIE.
iar revenirea acestora s-a făcut 13
Carpenter,MentalPhysiology, p. 443.
14
progresiv, a avut loc această Kussmaul,Die Storungen der
revenire în ordinea inversă a Sprache.p.181; Proust,Archives
dispariţiei lor? Cazul e rar. Cu generales de medecine, 1872.
15
A se vedea mai departe, II.
toate acestea, găsesc o 16
Abercrombie.Essay on intellectual
observaţie relatată de dr. Powers,p. 156.
Grasset, în care unui bărbat îi 17
„meme a demiinsensible",întextul
este „absolut imposibil să-şi original. (Nota trad.)
18
exprime gândurile prin vorbire, W in slow , pp . 266-269. Tot a ici
prin scris sau prin gesturi. în se gă sesc m ulte alte cazuri de
acelaşi fel.
zilele următoare, s-a putut 19
Louyer Villermay,Diction. scienc.med.,
constata reapariţia succesivă, art. MEMOIRE.
puţin câte puţin, a capacităţii 20
Carpenter,op.cit., p. 445.
de a face înţelese gesturile, apoi
133
a reapărut vorbirea şi scrisul"49.
Este foarte probabil să se
găsească şi alte exemple de
felul acesta, dacă atenţia
observatorilor se va fixa pe
acest aspect.
132
THEODULE RIBOT M E M O R IA Ş I P A T O L O G IA E I
21
Afazie, termen introdus în 1865 de le z a r e a in s tr u m e n te lo r p e r ife r ic e d e
Armând Trousseau (1801-1867), prin care e x e c u ţ i e s a u d e r e c e p ţ i e , c u- o p a r
s-a ajuns să se definească orice t ic ip a r e n o e t ic ă , p r im a r ă s a u s e c u n d a r ă ,
tulburare de limbaj ca efect al unor leziuni ale d u p ă u n a u t o r s a u a l t u li,n d ai src u t a b i l ă
creierului (embolii, tromboze, hemoragii, tumori, î n m a j o r i t a t e a c a z u r i lao rc .o rEe s p u n d e u n e i
traumatisme, intoxicaţii, maladii l e z i u n i î n f o c aLri.m b a j u l f i i n d u n m i j l o c d e
metabolice, encefalite etc), îndeosebi c u n o a ş t e r e ş i d e c o n ta c t în tr e in d iv iz i,
în emisfera dominantă (cea stângă la t u l b u r a r e a s a r e p r e z in t ă o r u p t u r ă c u
dreptaci, cea dreaptă la stângaci). a m b ia n ţ a , r u p t u r ă c a r e v a f i c u a t â t m a i
Dacă pentru Pierre Mărie (1853-1940) a c c e n tu a tă c u c â t v o i fi p r e z e n te ş i a lte
nu există decât o singură zonă tu lb u r ă r i a le a c t iv it ă ţilo r s im b o lic e le g a t e
cerebrală, din emisfera stângă, a cărei d e lim b a j, d a r p u t â n d fi d e z o r g a n iz a t e în
deteriorare poate provoca afazia, m od iz o la t " . în c o n s e c i sneţ ă ,
anume centrul auditivo-verbal descris de p r e c o n iz e a z ă o e x a m in a r e a a fa z ie i c a r e
Wernicke, iar afazia lui Broca nu este altceva să ia în co n sid e ra re în t r e a g a
decât afazia lui Wernicke + anartrie i n d i v i d u a l i t a t e a b o l n a v u l u i ş i in s e r ţ ii le
(incapacitatea de a pronunţa cuvintele), s a l e s o c ia l e . S e d e s c r iu ( u n e o r i s u b
cu timpul s-a dovedit că şi lezarea unor d e n u m i r e a d e d zi si fea) n u m e r o a s e f o r m e d e
centri subcorticali se poate înscrie în a f a z i e : m o t o r i e , s e n z o r i a l ăc o, n d uec e r e
etiologia afaziei, iar formele de afazie s- ( L e i t u n g s a p h a z i ea) ,m n e s t i c ă , a s i m b o l i c ă
au multiplicat, aşa încât s-a pus
(S .F re u d ), at iccuos- -a m n e s t i c ă ,
problema clasificării lor. Azi se cunosc
d in a m ic ă , a g n o z ic ă , a le x ic ă , a p ra x ic ă ,
zeci de asemenea clasificări, de la
c o m is u r a lă , k itne ez si c- ă , pură,
acelea ale lui Baillargcr (1865). Jackson
n o m in a l ă , p r a g m a t i c ă , s u b c o r t i c a lă ,
(1868) şi S.Freud (1891) şi până la acelea
tr a n s c o rtic a lă , î n c r u c i ş as teăm, a n t i c ă ,
ale lui Aleksandr Luria (1964), H.Hecaen (1972)
s in ta c t ic ă , c e n t r a lă , p a r o x is tic ă , t o t a lă
sau H.Goodglass (1973), fiecare autor propunând
teorii şi criterii diferite. Şi astăzi, însă, e t c . F o a r t e a d e s e a ascuebs t e d e n u m ir i
mulţi preferă clasificarea mai clară a lui s e a s c u n d e u n u l ş i a c e la ş i t a b lo u c lin i c , c a
Cari Wernicke (aceea din 1874), bunăoară în c a zauf la z i e i lu i Broca,
conform căreia există o afazie motorie e t ic h e t a tă b a a fa z ie m o t o r ie , b a a fa z ie
(cauzată de lezarea centrului verbo- m o t o r i e c o r t i c aal ăf a, z i e m o t o r ie a f e r e n t ă
motor situat în partea posterioară a c in e t ic ă , a f a z ie d e e x p r i m a r e , a f a z ie
celei de a treia circumvoluţii frontale, v e r b a l ă , a f a z ifeo n e m a t i c ă e t c , t o a t ă
cu manifestări clinice care corespund ace astă p r o lif e r a r e t e r m in o lo g ic ă
afemiei descrise de P.Broca în 1861, ne făcân d decât sî năc e ţ o ş e z e un
denumită mai târziu afazia Broca), o d o m e n iu a l p a t o lo g ie i d e v e n it a t r a c tiv ş i
afazie senzorială (efect al unei leziuni a p e n tr u u n ii filo s o fi a m a to r i d e s p e c u la ţ ie
centrului auditivo-verbal din lobul temporal, unde m e t a fiz ic ă . (N o t a t ra d .)
22
sunt stocate imaginile mnezice ale senzaţiilor S t â n g a c ii a f a z ic i a u în t o td e a u n a
sonore ce corespund audiţiei limbajului h e m ip le g ie d r e a p tă .
23
articulat) şi o afazie de conducere (efect al T h e o d u le R ib o t e ra , în c ă d e
lezării fasciculilor de fibre care leagă a c u m 1 1 6 a n i, „ în c ă u ta re a u n e i
centrul auditivo-verbal de centrul verbo-motor). p a r a d i g m e a c o m p l e x it ă ţ i i " , c ă u t a r e p u s ă
Afaziile au devenit repede un vast domeniu de a z i p e t a p e t l a n o i, d u p ă e x e m p lu l
cercetare, cu multiple implicaţii lingvistice f r a n c e z u l u i E d g a r M o r i n , d e V a s i le T o n o i u ,
şi biosociale care denotă c a r e , „ m o r in iz â n d " m a i d e g r a b ă
complexitatea deosebită a a la L u c ia n B la sg ac ,r i e : „ C o m p le x i t a t e a
fenomenului, aşa încât pentru p r o p r i e d e o p o t r i v ă g â n d i r i i , v ie ţ i i,
studierea sa s-a constituit o ştiinţă u n iv e r s u lu i c o m p o r t ă o a n u m ită c o e r e n ţ ă
aparte, multidisciplinară, afaziologia, cu lo g ic ă , d a r ş i e le m e n te c e ţ in « e
o problematică din ce în ce mai in fralo g ic, alo g ic, m etalo g ic. C o m u n icare a g ân d irii
ramificată, care caută să aprofundeze cu u n iv ersu l p resu p u n e
anatomo-patologia şi etiologia ş i p u n e în co m u n n u d o a r o o rg a n iz a re
acestor tulburări, mecanismele lor lo g ic ă , c i ş i o in c o m p le t it u d in e
fiziologice şi psihologice, promovând lo g ic ă . P re t u t in d e n i u n d e a v e m d e -a f a c e
o nosologie specifică, tehnici c u r e a lit ă ţ i o r g a n iz a t e - o r g a n i
adecvate de diagnoză şi un tratament z a t o a r e c o m p l e x e - dpeh ylsai cl a n o o s-
complex, corespunzător. Bineînţeles că ir u m p in c e r t it u d in i, h a z a r d u r i,
nu se înţelege mare lucru din afazie, a m b ig u it ă ţ i, a n t a g o n is m e , b re ş e ,
dacă nu se ţine seama de orizontul ei d e s c h id e ri: to a te a c e s te a co n s id e ra te n u
antropologic, implicit social. „Vorbirea - în t r - u n s e n s n e g a t iv , o r i s t r i c t s u b ie c t iv ,
scriu Ajuriaguerra şi Hecaen, 1960 - n u c a s i m p le ş i p r o v i z o r ii p r o ie c ţ ii
este elementul esenţial al a n t r o p o m o r f e , c i în s e n s u l p o z i t i v ş i a c t i v ,
comprehensiunii mutuale. Tocmai prin o n t o m o r f , în r ă d ă c in a t î n z o n a d e
ea se exprimă gândirea şi prin ea se şi s c h i m b u r i n e î n t r e r u p t e c a r ei nf al cu m d e
dezvoltă. La copil, limbajul este legat de lo cu in ţa n o a stră ş i d in n o i
toate reacţiile sale orientate spre un
lo c u it o r i i l u m ii " ( V a s i le T oîn n o ci uă, u t a r e a
scop, fiind mai degrabă reacţionai decât
u n e i p a r a d i g ma ceo m p le x i t ă ţ i i.
concepţional, mai degrabă pragmatic
E d itu ra IR I, B u c u r e ş ti, 1 9 9 7 , p . 5 6 ) . (N o t a
decât speculativ. La omul matur, prin
tra d .)
cuvânt limbajul este expresia simbolică 24
E s te v o rb a d e tran sm iterea in flu x u lu i
a gândirii... Afazia este tulburarea
n e r v o s . (N o ta tr a d .)
exprimării verbale sau a înţelegerii 25
simbolurilor verbale, în afară de orice M a i p re cis, a tre ia
c irc u m v o lu ţie fro n ta lă (F 3 ), d in
134 em isfe ra
ce re b r a lă s tâ n g ă , n u m iţi ş i
c i r c u m v o l u ţ i a B r o( cNao.t a t r a d . )
135
THEODULE RIBOT M E M O R IA ŞI P A T O LO G IA E I

t
26
A s e v e d e a c a z u r i d e f e lu l a c e s ta în to a te c ă a c e a s tă n e g lija re c a d re a z ă
K u s sm a u l,D ie S t o r u n g e n d e r cu
Spra che, p. 9 9. id e ile d o m in a n te , îm i e s te im p o s ib il
27
Lite ra tu ra co n sa c ra tă a fa zie i s ă a c c e p t f a p tu l c ă , în d e f in iţ iile d a te
e s te a tâ t d e a b u n d e n tă în câ t fie şi a f a z ie i, m a jo r i ta t e a c l in i c ie n ilo r
n u m a i e n u m e r a r e a t it lu r i lo r lu c r ă r ilo r d e c la ră c ă « in te lig e n ţa e s te in ta c tă » .
s a u m e m o r ii lo r a r u m p l e m a i m u lt e Dacă
p a g in i d in a c e a s t ă c a r t e . D i n p u n c t u l a r fi s ă d a u o d e f in iţ ie a f a z ie i, fa p tu l p e
d e v e d e r e p s ih o lo g i c v a t r e b u i s ă s e c a re m -a ş s t ră d u i s ă - 1 s c o t în p r im u l
c o n s u l t e m a i a l e s : T r o u s sCe laiun,i q u e râ n d în e v id e n ţă a r fi d im in u a re a
m e d i c a l ev, o i . I I ; F a l r e t , a r t . in te lig e n ţe i" . A rm â n d T ro u s s e a u
APHASIE, în Diction. encycl. des (1 8 0 1 - 1 8 6 7 ), f ă u rit o ru l t e r m e n u lu i
sciences medic; Proust, Arhives a f a z ie , d e ş i n u c o n s id e ra c ă
generales de medicine, 1872; Kussmaul, in t e lig e n ţa
Die Storungen der Sprache e s t e c e l m a i vg r ca o m p r o m i s ă , l a n s a s e o
(lucrare extrem de importantă); H. fo rm u lă la p id a r ă , c a u n p ro v e r b :
Jackson, On the affections ofthe Speech, „ L ' a p h a s i q u e b o î t e r a t o u j oI u r s d e
în Brain, anii 1878,1880 etc. etc. ' i n t e l l i g e n c eM" .u l t m a i t â r z i u , l a j u m ă
2S
A se vedea Revue philosophique, ta te a s e c o lu X l u Xi ,A n d r e O m b r e d a n e
octombrie, 1879; a se vedea şi un (1 8 9 8 - 1 9 5 9 ), v a s u b lin ia c ă m o d if i
excelent capitol în Maudsley, Physiologie c ă r ile c a r a c t e r is t ic e p s ih ic u lu i
de l'esprit. a f a z i c i l o r a di u„ lt ţr e b u i e c o n s i d e r a t e s u b
29
P r o b le m a v a f i r e lu a tă d e R ib o t , u n g h iu l u n e i r e g re s iu n i a c o m p o rt a m e n tu lu i
d i n t r - o a l t ă o p t i c ă , î n c a rLt ae a s a in t e le c tu a l l a u n n i v e l e v o lu ti v
v i e i n c o n s c i e n t e e t I e s m o u v (e1m9 e1n4t)s. m a i p rim itiv , in fa n til" . (N o ta tra d .)
(N o ta trad .)
30
P e c â n d , c h ia r ş i în p re z e n t,
136
m u lţi n e u r o lo g i ş i p s ih o lo g i s u s ţ in c ă
a f a z i a ş i a g n o z ia s u n t a f e c ţ i u n i
n e u ro p s i h i c e c a re la s ă in t a c tă
in te lig e n ţa s a u
c a r e s e m a n ife s tă în c o n d iţiile u n e i
in te lig e n ţe n o rm a le , P ie rre M ă rie
(1 8 5 3 -1 9 4 0 ), în d e z a c o rd c u m a i t o ţ i
c lin ic ie n ii d in v r e m e a s a , c o n s id e r a
a f a z ia o m a la d ie a in te lig e n ţ e i:
„ E x is t ă la a f a z ic i - s c r ie e l în 1 9 0 6 -
ceva
m u lt m a i im p o r ta n t ş i m a i g r a v d e c â t
p ie rd e r e a s e n s u lu i c u v in te lo r, e x is tă
o d im i n u a re f o a r te m a rc a t ă a
c a p a c ită ţ ii in te le c t u a le în g e n e ra l.
N o ţiu n e a d e
d e f ic it in te le c tu a l la a f a z ic i tr e b u ie ,
d u p ă p ă re re a m e a , s ă d o m in e
d o c trin a
a fa z ie i; to c m a i p e n tr u c ă a u
n e g l ija t - o , a u t o r ii a u s u b e s tim a t
c a ra c te ru l
p ro p riu tu lb u ră rilo r a fa z ic e şi, c u
31
L e g r o u x , Dle'a p h a s i ep, . 9 6 . a c u s t ic e : e l e n u - i m a i s u g e r e a z ă
33
L e o n L o u i s R o s ta n ( 1 1 7 9 1 - 1 8 6 6 ) , id e e a ,
F o a r t e p s ih i a t r u f r a n c e z c a r e s - a a f ir în c e t â n d d e a fi s e m n e . E s t e o a lt ă
f r e c v e nm t a t în că d i n t in e r e ţ e p r in s u s ţi n e r e a f o r m ă , m a i r a r ă , a d is o c ie r ii. P e n t r u
a f a z ic u ul n e i t e z e c u t it lu l Sl eucrh a r la ta n i sm e , d e t a li i, a s e v e d e a K u s smoapu.cl,i t. c, a p . 2 7 .
37
c o n f u n dî n c a r e a c u z ă „ e p i d e m ia " d e „ c e q u 'o n a a p p el e la p a r o le
ă s i m u la ţ ii. ( N o t a t r a d . ) i n t e ri e u r e "în, te x tu l o rig in a l. ( N o ta
34
n o te le , P e ntr u fap te, a se v ed ea T ro u s se au , t r a d .)
38
s p u n e o p . c i t .L o r d a t , s p i r i t u a l i s t O p .c it.,p .7 1 8 .
39
f o c p e n tr uî n f o c a t , a t r a s d e a i c i c o n c l u z i i O p . c i t . . , ţ1. 5 6 .
40
p â in e p r iv in d in d e p e n d e n ţ a s p ir it u lu i, A s e v e d e a n o ta 2 5 .
41
e t c , s a ui l u z i o - „ I e s p s y c h o l o g u e s d 'o b s e r v a t i o n
ro st e ş tn e â n d u -s e . D u p ă ju d e c a t a c e lo r c a r e l- i n t e r i e u r e "î ,n t e x t u l o r i g i n a l .
c u v i n t ea u c u n o s c u t, d u p ă v in d e c a re e l a ( N o ta t r a d .)
42
n e in t e lir ă m a s D i e S t o ru n g e n d e r S p r a pc .h e1 ,6 4 .
43
g i b i le ; c u to t u l in fe r io r c e lu i c a r e fu s e s e „ T r a n s f o r m a r e a a d j e c t iv u l u i în
dar în a in t e d e b o a lă . A s e v e d e a P r o u s t , s u b st a n ti v , c a r e a f o st u n u l d in tr e
a c e s t e o p .c i t.. p ro ce d e e le d e fo rm a r e a lim b ilo r, s e
35
t u lb u r ă r F a lr et, o p . c;f.„ p .6 1 8 . m a i c o n s t a t ă ş i î n z i le l e n o a s t r e : d e
36
i îm i p a r S - a u d e s c ri s c u a c u ra t e ţe , în e x e m p lu , ubno n e m is d e b a n c ă , u n
mai u l tim a v r e m e , s u b n u m e le d e c e c i ta t e b r i l i a n t,u n v o l a n "( F . B a u d r yD, e l a
d egrabă v e r b a l ă ş i d e s u r d it a t e v e r b a l ă sc i e n c e d u la n g a g e e t d e s o n e ta t apc.9t u).e l ,
44
o ( W o r t b l in d h e it, W o r t ta u b hceait)z u,r i tim p L o u is - P ie r r e G ra et iot l(1 8 1 5 -
m a l a d ieî n d e l u n g a t c o n f u n d a t e s u b n u m e le g e n e r a l d e 1 8 6 5 ) , f iz i o lo g f r a n c e z , a u t o r a l u n o r
a afa zie. B o lnav u l po ate v o rbi v a l o r o a s e c e r c e t ă ri c o m p a r a te a s u p r a
l im b a j uşl i s c rie ; v ă z u l ş i a u z u l s u n t fo a r t e b in e s is t e m u lu i n e rv o s ş i în s p e c i a l a s u p r a
u i d e c â ct o n s e r v a te ş i, to tu ş i, cu v in t e le p e c a r e cr e ie ru lu i. P rin c ip a la sa lu cr a re es te:
a e l le c it e ş te s a u le a u d e p ro n u n ţ a te M e m o r ia ş i p liu r ile c e r e b r a le a le
m em orn i u îi o fe r ă n ic i u n s e n s , c i r ă m â n o m u lu i ş i a n im a l e(lo 1 8r5 4 ) .
45
e i. pe n tru K u s s m a u lo, p c i t . , p 1. 6 4 .
32
d â n s u l s im p l e f e n o m e n e o p t ic e s a u
137
T H fiO D U L E R I B O T
46
B a u d r y o, p . c i t .,p . 1 6 . P o t r i v i t e t i m o l o g i e i , c a l u l e s t e „ r a p i d u l " , CAPITOLUL IV
u r s u l e s t e „ b ri lia n t u l" e t c . e t c . P e n t r u m a i m u lt e d e ta li i, a s e v e d e a
lu c ră r ile EXALTĂRILE MEMORIEI
lu i M a x M ii lle r ş i W h it n e y .
47
K u s s m a u lo, p . c i t ,p . 1 6 0 . SAU HIPERMNEZIILE
48
E ste d e n o ta t că m u lţi a fa zic i c a re n u m a i p o t s crie su n t
totuşi
c a p a b ili s ă - ş i p u n ă s e m n ă t u r a .
49
R e v u e d e s s c i e n c e s m e d i ceat lce, s1 8 7 3 , v oIiI., p . 6 8 4 .

Până aici, studiul nostru de patologie s-a


limitat la formele distructive ale memoriei, pe
care am văzut-o împuţinân-du-se sau
spulberându-se. Dar există cazuri, cu totul
contrarii, în care ceea ce părea nimicit reînvie şi
în care palide amintiri îşi recapătă intensitatea.
Acea exaltare a memoriei, pe care medicii o numesc
hipermnezie, este ea un fenomen morbid? Oricum, este o
anomalie. Dacă, pe deasupra, notăm că ea este
întotdeauna legată de o tulburare organică sau
de o situaţie bizară şi insolită, nu va încăpea
îndoială că ea se înscrie în tema acestei cărţi.
Studierea ei este mai puţin instructivă decât
aceea a amneziilor; o monografie, însă, nu
trebuie să neglijeze nimic. Vom vedea, de altfel,
ce ne învaţă ea în ceea ce priveşte persistenţa
amintirilor.
Activările memoriei1 sunt generale şi
parţiale.

Activarea generală a memoriei este greu


de determinat, deoarece gradul de activare
este un lucru cu totul relativ. Ar
139
THEODULE RIBOT MEMORIA ŞI PATOLOGIA
EI

trebui ca, la acelaşi individ, să întindă între cele două şine. în


putem compara memoria cu ea timp ce trenul trecea pe dea-
însăşi. Puterea acestei facultăţi supra lui, sentimentul
variază mult de la un individ la pericolului i-a adus în memorie
altul, aşa încât nu există măsură toate întâmplările vieţii, ca şi
comună: amnezia unuia poate fi cum o carte de judecată i s-ar fi
hipermnezia celuilalt. Este, în fond, o deschis în faţa ochilor"2.
schimbare de ton, care se produce în Chiar dacă lăsăm de-o parte
starea memoriei, aşa cum se exagerările, aceste fapte ne
întâmplă în orice altă formă a revelează o superactivitate a
activităţii psihice: gândirea, memoriei despre care nu ne
imaginaţia, sensibilitatea, în
putem face nici o idee în starea
afară de aceasta, atunci când
normală.
spunem că activarea este
Voi cita un ultim exemplu,
generală, nu este vorba decât
datorat intoxicării cu opiu şi îl voi
de o concluzie inductivă
verosimilă. Dat fiind faptul că ruga pe cititor să ia aminte în ce
memoria este supusă condiţiei măsură acest exemplu confirmă
conştiinţei şi deoarece explicaţia dată mai sus
conştiinţa nu se produce decât mecanismului „recunoaşterii" .
sub forma unei succesiuni, tot în ale sale Confessions of an English
ceea ce putem constata este că, Opium Eatei3, Thomas De Quincey
pe parcursul unei perioade mai spune: „Mi se pare că am trăit
mult sau mai puţin lungi, o mare şaptezeci de ani sau un secol
masa de amintiri ţâşneşte în într-o singură noapte... Cele mai
toate direcţiile. mărunte evenimente din tinereţe,
Activarea generală a scene uitate din primii mei ani de
memoriei pare să depindă viaţă erau adesea reînviate. Nu
exclusiv de cauze fiziologice şi se poate spune că mi le
în special de rapiditatea reaminteam, deoarece, dacă mi-
circulaţiei cerebrale. în ar fi fost povestite pe când eram
consecinţă, ea se produce în stare de veghe, nu aş fi fost
frecvent în cazurile de febră capabil să le recunosc ca făcând
acută. Se produce şi în excitaţia parte din experienţa mea
maniacală, în starea de extaz, în trecută. Dar, puse în faţa mea ca
hipnotism, uneori în isterie şi în într-un vis, ca intuiţii, drapate în
perioada de incubaţie a unor circumstanţele cele mai vagi şi în
maladii ale creierului. sentimentele care le însoţeau, le
în afară de cazurile net recunoşteam în mod
patologice, există unele de o instantaneu"4.
natură mai ieşită din comun,
Toate aceste activări
care probabil depind de aceeaşi
generale ale memoriei sunt
cauză. Există numeroase
tranzitorii: ele nu supravieţuiesc
relatări ale unor înecaţi salvaţi
cauzelor care le-au produs.
de la o moarte iminentă, care se
pun de acord asupra faptului că Există, oare, hipermnezii
„în momentul în care începe permanente? Dacă termenul
asfixia li se pare a vedea, într-o poate fi luat în acest sens cam
clipă, întreaga lor viaţă, în cele forţat, trebuie să-1 aplicăm
mai mărunte incidente ale ei". acelor dezvoltări excepţionale
Unul dintre ei pretinde că „i s-a ale memoriei care sunt
părut a vedea întreaga sa viaţă consecutive unui accident. Găsim
anterioară desfăşurându-se în în această privinţă, la autorii vechi,
succesiune retrogradă, nu ca pe istorii reluate de nenumărate ori
o simplă schiţă, ci cu detalii (Clement al Vl-lea, Mabillon 5 etc).
foarte precise, formând o pano- Nu avem motive să le punem la
ramă a întregii sale existenţe, îndoială, deoarece unii
din care fiecare act era însoţit de observatori moderni, Romberg6
un sentiment pozitiv sau negativ". între alţii, au notat o dezvoltare
într-o împrejurare remarcabilă şi permanentă a
analoagă, „un bărbat cu un memoriei în urma unor comoţii,
spirit remarcabil de lucid a variolei etc. Mecanismul acestei
traversa o cale ferată în metamorfoze fiind impenetrabil, nu
momentul în care un tren venea este cazul să insistăm.
cu toată viteza. Nu a mai avut
timp decât să se 141

140
THEODULE RIBOT MEMORIA ŞI PATOLOGIA
EI

II „Un bărbat, înzestrat cu un


foarte marcat temperament
Activările parţiale ale artistic (ceea ce este de notat), s-a dus cu
memoriei sunt, prin însăşi natura prietenii la o petrecere în apropiere
lor, net delimitate. Tonusul de castelul contelui de Sussex,
obişnuit al memoriei men- pe care nu-şi amintea să-1 fi
ţinându-se în generalitatea sa, vizitat vreodată. Apropiindu-se
tot ceea ce îl depăşeşte iese în de poarta cea mare, a avut
relief şi se constată cu uşurinţă. impresia extrem de vie că a
Aceste hipermnezii sunt mai văzut-o, el revăzând în
minte nu numai poarta, ci şi
corelativul necesar al amneziilor
oamenii care şedeau în susul ei,
parţiale; ele dovedesc o dată în
iar jos, sub pridvor, nişte
plus şi sub o altă formă că măgari. Această convingere
memoria constă din mai multe ieşită din comun i s-a impus şi s-
memorii. a adresat mamei lui, pentru
în producerea lămuriri. A aflat de la ea că, pe
hipermneziilor parţiale nu când el era în vârstă de doar un
descoperim nimic care să an şi patru luni, fusese luat în
aducă a lege. Ele se prezintă în acel loc la o petrecere şi că a fost
starea de fapte izolate, ca transportat într-un paner, pe
rezultat al unui concurs de spatele unui măgar, şi că fusese
condiţii care ne scapă. De ce lăsat la poartă cu măgarii şi
cutare grup de celule, care servitorii, pe când cei în vârstă
formează o asociaţie dinamică, din bandă se instalaseră, ca să
este pus în mişcare mai degrabă mănânce, deasupra porţii
decât cutare altul? Nu putem castelului"8.
invoca nici o cauză, nici Mecanismul reamintirii în
fiziologică, nici psihologică. aceste două cazuri nu poate
Singurele cazuri în care s-ar face loc nici unui echivoc: este o
reviviscenţă prin contiguitate în
putea semnala o aparenţă de lege
spaţiu. Aceste cazuri prezintă,
sunt acelea despre care vom vorbi mai
desigur, doar într-o formă mai
jos, în care mai multe limbi revin frapantă şi mai rară, ceea ce se
succesiv în memorie. întâlneşte în fiecare clipă în
Activările parţiale rezultă viaţă9. Cui nu i s-a întâmplat,
cel mai adesea din cauze spre a regăsi o amintire
morbide - acelea care au fost pierdută pe moment, să se
indicate mai sus; dar există întoarcă la locul în care i-a
cazuri în care ele se produc în starea de apărut ideea, punându-se, pe
sănătate. Iată două exemple de cât posibil, în aceeaşi situaţie
felul acesta: materială şi văzând-o cum
„O doamnă, aflată în ultima renaşte deodată?
perioadă a unei maladii cronice, Cât priveşte hipermnezia
a fost dusă de la Londra la ţară. cu cauză morbidă, nu voi da
Fetiţa ei, care încă nu vorbea decât un exemplu care să
(infant), i-a fost adusă acolo, şi, ilustreze acest tip:
după o scurtă şedere, a fost „La vârsta de patru ani, un copil, în
readusă la oraş. După câteva zile, urma unei fracturi la craniu, a suferit
doamna a decedat. Fiica sa a crescut o operaţie cu trepanul.
însănătoşindu-se, nu a păstrat
fără a-şi aminti de mama ei
nici o amintire, nici despre
până la vârsta adultă. Ultima
accident, nici despre operaţie.
oară o văzuse în camera în care La vârsta de cincisprezece ani,
ea avea să moară. Cu toate că însă, cuprins de un delir cauzat
nu ştia de lucrul acesta, intrând de febră, i-a descris mamei sale
în acea cameră a tresărit. Fiind operaţia, oamenii care
întrebată de cauza emoţiei, a asistaseră, vestimentaţia lor şi
spus: «Am impresia clară că am alte detalii, cu o mare
mai intrat, odinioară, în această exactitate. Până atunci el nu
cameră. în colţul acela era o vorbise niciodată de toate
doamnă culcată, care părea acestea şi nici nu auzise
foarte bolnavă şi care s-a vreodată pe nimeni înşirând
aplecat asupra mea, toate acele amănunte"10.
plângând»"7. Reviviscenţă limbilor
complet uitate merită să ne
142 oprim la ea ceva mai mult. Cazul
relatat de Coleridge11 este atât de
143
THEODULE RIBOT MEMORIA ŞI PATOLOGIA
EI

cunoscut, încât mă voi feri să Dar nici un fapt nu este mai


vorbesc despre el. Există multe instructiv decât acela relatat de acelaşi
altele de acelaşi gen, care pot fi dr. Rush: „Ştiu de la un pastor
găsite în lucrările lui Aber- luteran de origine germană,
crombie, Hamilton, Carpenter. Somnul care trăieşte în America şi care
anestezic provocat de cloroform sau are în congregaţia sa un număr
de eter poate produce aceleaşi considerabil de germani şi de
efecte ca excitaţia febrilă. „Un suedezi, care, aproape toţi,
bătrân pădurar trăise în tinereţe
înainte de a muri se rugau în
la frontierele poloneze şi nu
limba lor maternă. «Am -spune
auzise vorbindu-se decât
el - exemple nenumărate, cu
poloneza. După aceea nu locuise
decât în districte germane. Copiii toate că mulţi dintre ei, sunt sigur,
săi ne asigură că de treizeci sau nu au vorbit germana sau suedeza de
patruzeci de ani el nu a auzit şi cincizeci sau şaizeci de ani»".
nu a pronunţat nici un cuvânt Winslow notează şi el că acei
polonez. în timpul unei anestezii, care a catolici convertiţi la protes-
durat circa două ore, omul acela tantism, în timpul delirului de
nu a vorbit, nu s-a rugat şi n-a dinaintea morţii, s-au rugat
cântat decât în poloneză"12. exclusiv după formularul
Ceea ce este mai curios decât Bisericii romane13.
revenirea unei limbi, este revenirea Bine interpretată, această
regresivă a mai multor limbi. Din reîntoarcere a limbilor şi
păcate, autorii care vorbesc formulelor pierdute nu mi se pare decât
despre lucrul acesta o fac cu un caz particular al legii regresiunii. Ca
titlu de simplă bizarerie, fără a urmare a unui proces morbid14, care cel
da toate informaţiile necesare mai adesea sfârşeşte cu
interpretării faptelor. moartea, straturile cele mai
Cazul cel mai clar a fost relatat de recente ale memoriei s-au distrus, iar
dr. Rush, din Philadelphia, în ale sale acest proces de distrugere, care
Medical Inquiries and Observations coboară, din aproape în aproape,
upon Diseases ofthe Mind. „Un italian, până la achiziţiile cele mai
dr. Scandella, om de o erudiţie vechi, adică cele mai trainice, le
remarcabilă, locuia în America. reactivează în mod temporar, le
Era profesor de italiană, engleză reduce pentru un timp în
şi franceză. S-a îmbolnăvit de conştiinţă, înainte de a le face
febra galbenă, de care a şi murit, să dispară pentru totdeauna.
la New York; la începutul bolii el Hipermnezia nu ar fi deci decât
vorbea engleza, la mijlocul ei vorbea rezultatul unor condiţii total
franceza, iar în ziua morţii a vorbit negative; regresiunea ar rezulta
italiana, limba sa natală".
nu dintr-o reîntoarcere normală în
Acelaşi autor vorbeşte, în
conştiinţă, ci din suprimarea unor
termeni destul de confuzi, de o
stări mai vii şi mai intense: ar fi ca
femeie care avea accese de
o voce slabă care nu se poate
nebunie trecătoare. La început ea
vorbeşte o italiana stricată, în face auzită decât atunci când
momentul culminant al bolii oamenii cu voce puternică au
vorbeşte franceza, în perioada de dispărut. Aceste achiziţii, aceste
defervescenţă vorbeşte germana, deprinderi din copilărie sau din
iar de îndată ce intră în tinereţe revin în prim-plan nu
convalescenţă trece la limba sa pentru că o cauză oarecare le
maternă (engleza). împinge în faţă, ci pentru că
Dacă lăsăm de-o parte nimic nu le mai stă în cale.
această regresiune prin mai multe Reviviscenţele de acest fel nu
limbi, spre a ne mulţumi cu sunt, în sens strict, decât o
cazuri mai simple, găsim docu- întoarcere înapoi, la condiţii de
mente precise şi abundând în existenţă care păreau dispărute
amănunte. Un francez, care trăia pentru totdeauna, dar pe care
în Anglia şi care vorbea engleza procesul regresiv al disoluţiei le-
la perfecţie, a suferit o lovitură la a reactivat. Mă voi abţine, de
cap. Pe durata bolii nu a putut altfel, de la reflecţii pe care
răspunde decât în franceză la aceste fapte le sugerează în
întrebătrile care i se puneau. mod firesc: le las în grija
144 moraliştilor. Ei vor putea mai
ales demonstra cum anumite
reveniri de ultim ceas la
credinţa religioasă, de care se
face
145
THEODULE RIBOT MEMORIA ŞI PATOLOGIA
EI

atâta vâlvă, nu sunt pentru o cenţelor posibile împuţinându-


psihologie clarvăzătoare decât se mult, şansele cresc în mod
necesarul efect al unei disoluţii proporţional pentru
iremediabile15. reîntoarcerea celor mai stabile,
Independent de această adică a celor mai vechi. Nu
confirmare neaşteptată a legii vreau să mai insist asupra unei
regresiunii formulate de noi, ipoteze neverificabile: scopul
ceea ce reiese din studierea meu este să rămân la ceea ce
hipermneziilor este putem cunoaşte, fără a mă
surprinzătoarea persistenţă a abate de aici.
acelor condiţii latente ale
amintirii pe care le-a numit
reziduuri. Fără aceste tulburări Este cu neputinţă să
ale memoriei nici nu le-am raportăm la vreunul dintre
putea bănui existenţa, deoarece tipurile morbide descrise
conştiinţa redusă la ea însăşi nu anterior o iluzie de o natură
poate afirma decât conservarea bizară, puţin frecventă sau cel
de stări care constituie viaţa puţin arareori observată,
curentă şi a câtorva pe care deoarece nu se citează decât
voinţa le ţine sub dependenţa trei sau patru cazuri, care până
sa, întrucât au fost fixate de în prezent nu au primit nici o
obişnuinţă. denumire specială. Wigan a
Se impune oare să tragem numit-o, destul de impropriu, o
concluzia, pe marginea acestor dublă conştiinţă, iar Sander o
reviviscenţe, că absolut nimic nu iluzie a memoriei
se pierde din memorie? Că ceea (Erinnerungstauschung). Alţii i-au
ce a intrat o dată aici rămâne dat numele de falsă memorie,
indestructibil? Că până şi care mi se pare de preferat. Ea
impresia cea mai fugitivă poate fi constă în a crede că o stare în
reactivată la un moment dat? realitate nouă a fost trăită
Mulţi autori, îndeosebi Maury, anterior, în aşa fel încât atunci
au adus exemple frapante în când se produce pentru prima
sprijinul acestei teze. Cu toate acestea, oară pare a fi o repetiţie.
nu am avea motive peremptorii de a Wigan, în cartea sa bine
ne opune celor care ar susţine cunoscută asupra „dualităţii
că, chiar şi fără cauze morbide, spiritului", relatează că, în timp
unele reziduuri dispar16. Este posibil ca ce asista la serviciul funebru al
unele modificări celulare şi unele prinţesei Charlotte, în capela de
asociaţii dinamice să fie prea la Windsor, a avut deodată
instabile ca să poată dura. în sentimentul că a fost odinioară
definitiv, se poate spune că martor la acelaşi spectacol.
persistenţa este, dacă nu regula Iluzia a fost fugitivă, dar vom
absolută, cel puţin este regula, vedea unele mai durabile. Lewes
iar ea caracterizează imensa apropie pe bună dreptate acest
majoritate a cazurilor. fenomen de unele mai
Cât priveşte modul în care frecvente. Se întâmplă adesea,
aceste amintiri îndepărtate sunt într-o ţară străină, ca o cotitură
conservate şi reproduse, nu ştim bruscă a unei poteci sau a unui
nimic. Voi remarca doar că lucrul râu să ne pună în faţa unui
acesta se poate concepe în peisaj pe care ni se pare că l-am
lumina ipotezei adoptate pe tot contemplat altădată. Introduşi
parcursul acestei lucrări. pentru prima oară la o
Dacă admitem ca substrat persoană, simţim că am mai
material al amintirilor noastre văzut-o, întâlnind într-o carte
modificările celulelor şi ale idei noi, avem sentimentul că
asociaţiilor dinamice interdepen- ne-au mai fost prezente în spirit17.
dente, atunci nu există După părerea mea, această
memorie, oricât de încărcată de iluzie se explică cu destulă
fapte, care să nu izbutească să uşurinţă. Impresia receptată
păstreze totul: căci, în timp ce evocă în trecutul nostru impresii
modificările celulare posibile analoage, vagi, confuze, abia
sunt limitate, asociaţiile dina- întrevăzute, dar care sunt de
mice posibile sunt fără număr. ajuns ca să ne facă să credem
Putem presupune că vechile că starea cea nouă este una
asociaţii reapar atunci când cele repetată. Există un fond de
noi, dezorganizate temporar sau asemănare rapid trăit între
pentru totdeauna, le lasă câmp două stări de conştiinţă, care
liber. Numărul revivis- duce la identificare. Este o
146 eroare, dar
147
THfiODULE RIBOT MEMORIA Şl PATOLOGIA
EI

ea nu este decât parţială, întreaga dificultate este de a şti


deoarece există de fapt în de ce această imagine, care ia
trecutul nostru ceva care aduce naştere la un minut, la o oră, la
cu o primă experienţă. o zi după starea reală, îi dă
Dacă această explicaţie acesteia caracterul de repetiţie.
poate fi suficientă pentru cazuri Putem admite că mecanismul
foarte simple, iată altele în „recunoaşterii", al localizării în
care ea nu este câtuşi de puţin timp, funcţionează de-a-ndoa-
admisibilă. selea. în ce mă priveşte,
Un bolnav, spune Sander, propun explicaţia de mai jos.
aflând de moartea unei per- Imaginea astfel formată
soane pe care o cunoştea, a este foarte intensă, de natură
fost apucat de o groază indefi- halucinatorie; ea se impune ca o realitate,
nisabilă, deoarece i se părea că deoarece nimic nu rectifică această
deja resimţise acea impresie. iluzie. în consecinţă, impresia
„Simţeam că deja mai înainte, reală este împinsă pe al doilea
fiind culcat aici, în acelaşi pat, a plan, având caracterul şters al
venit X şi mi-a spus: «A murit amintirilor: ea este localizată în
Miiller». Am răspuns: «Muller e trecut; pe nedrept dacă
mort mai demult, n-a putut să examinăm faptele în mod
moară a doua oară»"18. obiectiv, în mod motivat dacă le
Dr. Arnold Pick19 a raportat examinăm în mod subiectiv.
cazul de falsă memorie cel mai Această stare halucinatorie de
complet pe care îl cunosc: fapt, deşi foarte vie, nu şterge
această tulburare se prezintă sub impresia reală; dar întrucât se
o formă aproape cronică. Un detaşează de ea, întrucât a fost
bărbat instruit, judecându-şi produsă de ea ca un efect
destul de bine boala şi întârziat21, trebuie să apară ca o
descriind-o în scris, către a doua experienţă. Ea ia locul
vârsta de treizeci şi doi de ani a impresiei reale, pare cea mai
căzut victimă unei stări mentale recentă şi de fapt şi este.
stranii. Dacă lua parte la o Pentru noi, care o judecăm din
sărbătoare, dacă vizita vreun afară şi după ceea ce s-a
loc, dacă se întâlnea cu cineva, acel petrecut în exterior, este fals ca
eveniment, cu toate impresia să fi fost receptată de
circumstanţele sale, i se părea două ori. Pentru bolnav, care o
atât de familiar încât era sigur judecă după datele conştiinţei
că deja trăise aceleaşi impresii, sale, este adevărat că impresia a
fiind înconjurat de exact fost receptată de două ori şi, în
aceleaşi persoane sau de aceste limite, afirmaţia sa este
aceleaşi obiecte, cu acelaşi cer, incontestabilă.
aceeaşi vreme etc. Dacă se în sprijinul acestei
apuca de vreo treabă, i se părea explicaţii, voi sublinia că
că o mai făcuse, în aceleaşi aproape întotdeauna falsa
condiţii. Acel sentiment era trăit memorie este legată de o
uneori în aceeaşi zi, după câteva tulburare mentală. Bolnava lui
minute sau câteva ore, uneori doar a Pick suferea de o formă de
doua zi, dar cu o perfectă nebunie: delirul de persecuţie.
claritate"20. Formarea de imagini
Există în acest fenomen de halucinatorii era deci cât se
falsă memorie o anomalie a poate de explicabilă. Nu pretind,
mecanismului mental care ne scapă, de altfel, că explicaţia mea ar fi
care este greu de înţeles în singura posibilă. Pentru o stare
cazul stării de sănătate. atât de insolită ar fi necesare
Bolnavul, chiar dacă este bun observaţii mai numeroase şi mai
observator, nu ar putea să-1 riguroase22.
analizeze decât încetând de a
mai fi înşelat. Cu toate acestea,
mi se pare că din aceste NOTE
exemple reiese în primul rând
faptul că impresia receptată se 1
„excitations de ia memoird', în textul
reproduce sub formă de original. (Nota trad.)
2
imagine (în terminologie Pentru aceste fapte şi pentru
fiziologică, există o repetiţie a altele de aceeaşi natură, a se vedea
procesului cerebral primitiv). Winslow, op.cit., pp. 302 şi urm.
Acest fenomen nu are nimic 149
neobişnuit; este ceea ce se
întâmplă în cazul oricărei
amintiri care nu este cauzată
de prezenţa reală a obiectului.
148
THEODULE RIBOT M E M O R IA Ş I P A T O L O G IA E I
3
Titlul original al confesiunilor a c e la în c a re v i it o r u l s c r ii to r a le g e e l î n s u ş i
scriitorului britanic Thomas De Quincey. c e e a c e e s te g e n e r a l ş i v a pfiu tfo e alo s it
(Notatrad.) în o p e ra d e a r tă . C ă c i e l n u i- a a s c u lta t p e
4
Th. De Quincey, c e ila lţi d e c â t a t u n c i c âonrdi c, â t d e p r o ş t i
Confessionsd'unmangeurd'opium,p. 142. s a u d e n e b u n i a r fi fo s t, re p e tâ n d ca n iş te
5 Jean Mabillon (1632-1707), erudit francez, p a p a g a li c e e a c e s p u n o a m e n i i d e t e a p a
benedictin, considerat l o r , e i s e p r e f ă c u s e r ă , p r i n a c e a s t a c h ia r ,
fondator al ştiinţei diplomatice, autor î n p ă s ă r i p r o f e t ic e , p u r t ă t o r i d e c u v â n t a i
în acest sens al unei adevărate u n e i le g i p s i h o lo g ic e . E l n u - ş i a m i n t e ş t e
capodopere a genului: De re diplomatica (1681).
d e c â t c e e a c e e s t e g e n e r a l . P r in a n u m it e
O altă amplă scriere a sa,
i n t o n a ţ ii, p r in a n u m it e e x p r e s ii a le
Vetera Anakcta (1675-1685), trece drept
f iz io n o m ie i, c h ia r d a c ă e le fu s e s e r ă v ă z u t e
model de istorie obiectivă,
î n c o p il ă r ia c e a m a i în d e p ă r t a t ă , v ia ţa
redactată sine ira et studio. (Nota trad.)
6 a lt o r o a m e n i e r a r e p r e z e n t a t ă în tr - în s u l ş i
Moritz Heinrich Romberg (1795-
c â n d , m a i t â r z i u , e l v a s c r ie , v a c o m p u n e
1873), medic german căruia îi
datorăm descrierea semnului tabesului u n g e s t d in u m e r i o b iş n u it la m u lţi
(pierderea echilibrului atunci când o a m e n i, a u t e n t ic c a ş i caâr nfdi f o st n o t a t
se stă în poziţie verticală, cu călcâiele î n tr - u n c ea it d e a n a t o m is t , d a r g r a v a t a i c i
lipite şi cu ochii închişi) şi a semnului p e n t r u a e x p r im a u n a d e v ă r p s ih o l o g ic "
herniei obturante jugulatoare (durere pe traiectul ( M a r c e l P r o u sTt ,im p u l r e g ă s itv o, i.I I \ în
nervului obturator). (Nota c ă u t a r e at im p u l u i p ie r d uXt, I II ], tr a d u c e r e d e
trad.) E u g e n i a C io c u l e sc u , E d it u r a M inBeur vcau, r e ş t i .
7
Abercrombie, Essay on intellcctual 1 9 7 7 ,p p . 3 5 -3 6 ). (N o ta tra d .)
10
Powers, p. 120. A b e r c r o m b i oe ,p . c it .,p . 1 4 9 .
11
8
Carpenter, Mental Physiology, p. 431. S a m u e l T a y lo r C o le r id g e (1 7 7 2 -
9
Să ne amintim modul banal în care 1 8 3 4 ), u n u l d in t r e m a r ii p o e ţ i
savoarea unei madlene muiate în en g lezi. (N ota trad.).
12
ceai a declanşat în creierul lui Marcel M . D u v a lN, o u v e a u d i c t . d e m e d e c i n e
Proust o hipermnezie creatoare, etc , ar t. H Y P N O T IS M E ,
materializată în romanul-fluviu de p. 144.
13
analiză psihologică Â la recherche du W i n s l o wo, p . c i t ,p p . 2 5 3 , 2 6 5 , 2 6 6 . 3 0 5 .
14
tempsperdu. Memoria scriitorului era un „ P a ri a su it e d 'u n tra v a i l m o r b i d e " ,î n
laborator de esenţe psihologice te x tu l o r i g in a l . ( N o ta tr a d .)
15
vitalizate tocmai de neesenţial: „Omul A v e m a ic i, fă ră în d o ia lă ,
de litere îl invidiază pe pictor, i-ar e x p lic a ţ ia ce a m a i p la u z ib ilă a u n u i
plăcea să facă crochiuri, să ia note, şi f e n o m e n p s i h o lo g i c p u s î n d e o b ş t e p e
este pierdut dacă o face. însă atunci s e a m a c ă in ţ e i m â n t u i t o a r e d in c e a s u l
când scrie, nu există nici un gest al a l 1 2 - le a , c o n s id e r a t c a u n t r i u m f a l
personajelor sale, un tic, un accent care cre d in ţe i. (N o ta tra d .)
să nu-i fi fost inspirat de memorie; nu 16
A se v ed ea a rtic o lu l lu i D elb o e uf, în
există un nume de personaj inventat, R e vu e ph iso lo p h iq u e,
sub care să nu poată pune şaizeci de 1 fe bru arie 1 8 8 0.
nume de personaje văzute, dintre care 17
L c w e s ,P w b l c m s o f L if e a n d M sine rdi,a a
unul a pozat pentru strâmbătura, altul 3-a, p. 129.
pentru monoclul său, cutare pentru 18
S a n d e r A, r c h iv fii r P s y c h i a t 1r i8e7, 3 ,I V .
mânia, celălalt pentru mişcarea 19
A rn o l d P ic k ( 1 8 5 1 - 1 9 2 4 ), n e u ro p si h i a tr u
potrivită a braţului ş.a. Şi atunci c e h c a r e a d e s cr is în 1 9 0 3
scriitorul o f o r m ă d e d e m e n ţ ă p r e s e n ilă m a r c a t ă
îşi dă seama că, dacă visul său de a fi d e o d e g r a d a re p ro g r e s iv ă a
pictor nu era realizabil într-un mod in t e l e c t u lu i , în u r m a u n o r a t r o f ii d e ţ e s u t
conştient şi voit, el a fost totuşi realizat, n e r v o s în lo b ii f r o n t a l ş i p a r ie t a l.
şi că scriitorul a făcut la rândul său
în 1 9 2 6 a c e s t e i a f e c ţ i u n i i s - a d a t n u m e le
un carnet de crochiuri fără să o ştie. Căci
d e „ b o a la P i c k " . ( N o t a t r a d . )
îmboldit de instinetul care sălăşluia 20
A r h i v f iir P s y c h ia t ri 1 8e7, 6 ,V I, 2 .
în el, cu mult înainte de a fi crezut că va 21
„ c o m m e iai e t e p r o d u i t p a r e l l e a p r e s
deveni într-o zi scriitor, el omitea
c o u p " ,î n t e x t u l o r i g i n a l .
în mod regulat să privească atâtea
lucruri pe care alţii le observă, ceea ce ( N o ta tr a d .)
22
dădea prilej de acuzaţii din partea D a c ă n u a m s p u s n im ic d e s p r e
celorlalţi că este distrat, iar din partea s t a r e a m e m o r i e in îenb u n i ee s t e
lui p e n tr u c ă a c e s t t e rm e n c o le c tiv
însuşi că nu ştie nici să asculte, nici să d e s e m n e a z ă s t ă r i fo a rt e d iv e rs e , ia r c e le
vadă. în timpul acesta el impunea însă m ai
ochilor şi urechilor sale să reţină im p o r ta n t e a u f o s t m e n ţ io n a te la lo cu l
pentru totdeauna lucruri care altora le l o r ( m a n i e , p a r a l iz ie g e n e r a l ă ,
păreau nimicuri puerile, intonaţia cu d e m e n ţ ă e t c ) . T o t u ş i n u v a f i i n u t il s ă
care fusese spusă o frază, expresia p u n e m s u b o c h ii c it it o r u l u i p a s a ju l
figurii şi gestul din umeri făcut la un u r m ă t o r , c a r e t r a t e a z ă s u b ie c t u l în
moment dat de cutare persoană despre g e n e r a l i t a t e a s a : „ în c e e a c e p r i v e ş t e
care el nu ştia, poate, nimic altceva cu
mulţi ani în urmă, şi aceasta din cauză 151
că aceeaşi intonaţie o mai auzise, sau
simţea că putea s-o audă din nou, şi că
lucrul acesta este reconstituibil,
durabil; simţul a ceea ce este general
este

150
THfiODULE RIBOT
memoria, ea prezintă foarte mari deosebiri la alienaţi.
Uneori ea este perfect fidelă, atât pentru faptele vieţii CONCLUZIE
anterioare cât şi pentru acelea din perioada bolii. Dar de
cele mai multe ori se observă o slăbire sub diferite forme:
de exemplu, în demenţă... Alteori, faptele vieţii anterioare bolii
sunt sau şterse complet din memorie (ceea ce este rar), sau
sunt raportate la o mare distanţă (ceea ce se întâmplă
mai frecvent), devin atât de vagi şi de străine
individului,încât abia dacă le poate recunoaşte ca fiind ale
sale... Individul vindecat de nebunie îşi aminteşte de obicei
evenimentele petrecute pe parcursul bolii şi adesea
poate relata cu o precizie şi o fidelitate surprinzătoare
cele mai mărunte întâmplări din lumea exterioară,
expunându-le detaliat, cu motivaţia de rigoare şi cu dispoziţia
de spirit care le era caracteristică. El ştie, de asemenea,
să descrie fiecare gest, fiecare cuvânt, orice schimbare Descrierea maladiilor memoriei şi căutarea
de fizionomie a persoanelor care îl vizitează... Acest legii care le guvernează, iată ce ne-a preocupat
fenomen se observă în special la indivizii vindecaţi de în cartea de faţă, până aici. înainte de a încheia,
melancolie şi de mania moderată; mai puţin în urma trebuie să spunem câteva cuvinte despre cauze.
monomaniei, despre care bolnavul păstrează de obicei o Fireşte, nu este vorba de cauze imediate, organice.
amintire mai confuză. Când un bolnav vindecat declară că
Chiar redusă la aceşti termeni, etiologia
nu-şi mai aminteşte de toate cele petrecute în cursul
nebuniei, spusele lui nu trebuie acceptate decât cu rezervă, tulburărilor memoriei este foarte obscură, iar
deoarece ruşinea îl face să ţină sub tăcere anumite ceea ce putem considera cunoscut în această
amintiri" (Griesinger, Trăite des maladies mentales, privinţă este puţin.
trad.franc, p. 78. A se vedea şi Maudsley, în Reynold's Memoria constă în a conserva şi în a
System of Medecine, voi. II,p. 26). reproduce: conservarea pare să depindă de nutriţie,
Slăbirea memoriei la alcoolici este bine cunoscută. iar facultatea de reproducere de circulaţia
Există numeroase exemple de acte de violenţă comise în generală sau locală.
această stare, acte despre care nu se păstrează nici o
amintire. Alcoolismul cronic diminuează memoria, fără a o
stinge, dar în perioada terminală duce la demenţă, 1. Conservarea, care joacă rolul cel mai
asociată cu amnezia. important, deoarece fără ea nu este posibilă nici
o reproducere, presupune o condiţie primară, pe
care nu o putem desemna decât prin această
expresie vagă: o constituţie normală a creierului.
Am văzut că idioţii sunt atinşi de amnezie
congenitală, de incapacitate nativă de a fixa
amintirile. Această condiţie primară este un
postulat, este mai puţin o condiţie cât condiţia
de existenţă necesară a memoriei. în fapt, ea
se întâlneşte la aproape toţi oamenii.
Această condiţie normală fiind dată, nu este
suficient ca impresiile să fie receptate, ci
trebuie ca ele să fie fixate,
153
152
THEODULE RIBOT MEMORIA ŞI PATOLOGIA EI

înregistrate organic, încrustate; nutriţia suferă şi lâncezeşte.


trebuie ca ele să devină o Memoria revine o dată cu
modificare permanentă a reîntoarcerea la condiţii
encefalului; trebuie ca normale. Relaţia lui Holland,
modificările imprimate celulelor citată mai sus, este destul de
şi fibrelor nervoase, cât şi explicită în această privinţă.
asociaţiile dinamice pe care aceste Am văzut de asemenea că,
elemente le formează între ele, în cazurile de amnezie tem-
să rămână stabile. Acest porară datorate unei comoţii
rezultat nu poate depinde decât cerebrale, uitarea are
de nutriţie. Creierul primeşte o întotdeauna un caracter
masă enormă de sânge, retroactiv; ea se întinde pe o
îndeosebi substanţa cenuşie. perioadă mai mult sau mai puţin
Nu există parte a corpului în lungă, anterioară accidentului;
care travaliul nutritiv să fie mai este o regulă care nu cunoaşte
activ şi nici mai rapid. Nu excepţii. Majoritatea fiziologilor
cunoaştem mecanismul intim al care s-au ocupat de acest fapt îl
acestui travaliu. Nici măcar explică printr-un deficit de
histologia cea mai rafinată nu nutriţie. înregistrarea organică,
poate urmări moleculele în înregistrare care constă dintr-o
rearanjamentele lor. Nu putem modificare nutritivă a substanţei
constata decât efectele acestora: cerebrale, nu a avut timp să se
tot restul este inducţie. Dar producă.
există fapte de tot felul care în sfârşit, să ne aducem
demonstrează conexiunea aminte că forma cea mai gravă a
strânsă dintre nutriţie şi maladiilor memoriei, amnezia
memorie. progresivă a demenţilor, a
Ţine de observaţia comună bătrânilor, a bolnavilor de
faptul că copiii învaţă cu o paralizie generală, are drept
miraculoasă uşurinţă, că tot ceea cauză o atrofie crescândă a
ce nu cere decât memorie, ca elementelor nervoase. Tuburile şi
învăţarea limbilor, este rapid celulele suferă o degenerescentă;
dobândit de ei. Se cunoaşte de îndeosebi celulele sfârşesc prin a
asemenea că deprinderile, adică dispărea, nelăsând în locul lor
o formă a memoriei, sunt mult decât o grămadă de
mai lesne contractate în nerecunoscut.
copilărie şi tinereţe decât la Totalitatea acestor fapte,
vârsta adultă. Aceasta se explică fiziologice şi patologice, de-
prin faptul că în copilărie monstrează că între nutriţie şi
activitatea procesului nutritiv conservare există un raport de la
este atât de mare încât cauză la efect. Există o
conexiunile noi sunt stabilite coincidenţă exactă între
rapid. La bătrâni, dimpotrivă, perioadele lor de apogeu şi de
ştergerea atât de promptă a declin. Variaţiile de scurtă sau de
impresiilor noi coincide cu o lungă durată ale uneia se
slăbire considerabilă a acestei regăsesc la cealaltă. Dacă una
activităţi. este sau activă, sau moderată,
Tot ceea ce este învăţat prea sau trenantă, lucrurile stau la
repede nu durează. Expresia „a fel cu cealaltă. Conservarea
asimila un lucru" nu este o amintirii trebuie deci să fie
metaforă. Nu voi insista asupra înţeleasă nu în sens metafizic
unui adevăr pe care toată lumea de „stări de suflet" care ar
îl repetă, dar fără a se îndoi că subzista nu se ştie unde, ci ca o
acest fapt psihic are o raţiune stare dobândită a organului
organică. Pentru a fixa amintirile cerebral, care implică posi-
este nevoie de timp, deoarece bilitatea de stări de conştiinţă,
nutriţia nu-şi realizează opera atunci când se întâlnesc
cât ai bate din palme, acea condiţiile lor de existenţă.
mişcare moleculară neîncetată Rapiditatea extremă a
care o constituie trebuind să schimburilor nutritive în creier,
urmeze o direcţie constantă, pe care la o primă abordare pare a
care aceeaşi impresie periodic fi o cauză de instabilitate,
reînnoită este capabilă să o explică, dimpotrivă, fixarea
menţină1. Oboseala, sub toate amintirilor. „Reparaţia, efec-
formele, este fatală pentru tuându-se pe traiectul
memorie: impresiile receptate nu sunt modificat, serveşte la
fixate, reproducerea este foarte înregistrarea experienţei. Nu
chinuitoare, adesea imposibilă. are loc o simplă integrare, ci o
Or, oboseala este considerată o reintegrare; substanţa este
stare în care, ca o consecinţă a restaurată într-un mod special
supraactivităţii unui organ, după o modificare specială, ceea
ce face ca modificarea produsă 2
154 să fie, ca să
155
THEODULE RIBOT MEMORIA ŞI PATOLOGIA
EI

spunem aşa, încorporată sau reproducerea prezintă variaţii


incarnată în structura ence- corelative. Iată principalele fapte
falului"3. care ne pot veni în sprijin:
Ajungem astfel la raţiunea Febra, la diversele sale
ultimă a memoriei în ordinea grade, se asociază cu o supra-
biologică: ea este o activitate cerebrală. Memoria
impregnare. în consecinţă, nu participă aici în bună parte. Ba
este de mirare că un eminent chiar am văzut ce punct
chirurg englez, tratând despre acea surprinzător de activare poate
modificare indelebilă pe care atinge. Se ştie că în febră
maladiile infecţioase le imprimă rapiditatea circulaţiei este
ţesuturilor vii, a scris următorul excesivă, că sângele este
pasaj, care pare redactat de noi: alterat, încărcat de elemente
„Cum se poate presupune că care provin dintr-o denutriţie
creierul este organul memoriei, prea rapidă, dintr-un travaliu de
dacă el se schimbă mereu? Cum combustie exagerat. Găsim deci
se face că această schimbare aici o variaţie în calitate şi
nutritivă a tuturor moleculelor cantitate, care se exprimă printr-
creierului nu distruge orice o hipermnezie.
memorie? Lucrul acesta nu se Chiar şi în afara stării de
întâmplă deoarece, în procesul febră, „impresii obişnuite, care
nutritiv, asimilarea se face într-un mod nu au prezentat nici un interes,
perfect exact. Efectul produs de o survin adesea în memorie, pe
impresie asupra creierului (fie că când impresii mult mai
este vorba de o percepţie, fie de importante sau impozante au
un act intelectual) este fixat aici dispărut. Examinându-se
şi reţinut, deoarece partea, circumstanţele, vom găsi
oricare ar fi ea, care a fost adesea că aceste impresii au
schimbată de acea impresie fost receptate atunci când
este exact reprezentată de energia era maximă, când
partea care îi succedă în cursul exerciţiul, plăcerea, sau
nutriţiei"4. Oricât de paradoxală ar ambele, sporiseră considerabil
putea să pară o apropiere între activitatea inimii. Romancierii
o maladie infecţioasă şi au notat ca pe o trăsătură a
memorie, ea este, aşadar, în naturii umane faptul că, în
mod riguros exactă din punct momentele în care o emoţie
de vedere biologic. puternică a excitat circulaţia la
un grad excepţional, grupurile
2. în general, reproducerea de senzaţii cauzate de obiectele
amintirilor pare să depindă de înconjurătoare pot fi reanimate
starea circulaţiei. Problema este cu o mare claritate, adesea
mai obscură decât predecenta şi traversând chiar întreaga viaţă"5.
asupra ei nu dispunem decât de Să mai subliniem în ce
date incomplete. O primă măsură reproducerea este les-
dificultate o constituie nicioasă şi rapidă în acea
rapiditatea fenomenelor şi per- perioadă a vieţii în care sângele
manentele lor schimbări. O a este propulsat în curenţi repezi şi
doua o constituie complexitatea abundenţi şi în ce măsură devine
lor: reproducerea, într-adevăr, ea lentă şi dificilă atunci când
nu depinde numai de circulaţia vârsta încetineşte circulaţia Mai
generală, ci depinde şi de putem nota şi faptul că la bătrâni
circulaţia particulară a creierului compoziţia sângelui este alta, că
şi este verosimil să existe, chiar acesta este mai puţin bogat în
şi la nivelul acesteia, variaţii globule şi în albumină.
locale care au o mare influenţă. La persoanele epuizate de o
Iar aceasta nu este totul: trebuie boală îndelungată, memoria
ţinut seama de calitatea sângelui slăbeşte o dată cu circulaţia.
în aceeaşi măsură ca şi de „Subiecţii foarte nervoşi, la care
cantitatea lui. activitatea inimii a scăzut
Este imposibil să se considerabil, se plâng de obicei
determine, fie şi numai în linii de pierderea memoriei...
mari, rolul fiecăruia dintre aceşti simptom care diminuează pe
factori în mecanismul măsură ce circulaţia revine la
reproducerii. Trebuie să ne normal"6.
limităm la a reliefa faptul că Există o exaltare a memoriei
circulaţia şi atunci când circulaţia a fost
modificată de stimulenţi ca
156
haşişul, opiul etc, care excită
sistemul nervos înainte de a duce
la o stare finală de depresie.
157
THEODULE RIBOT MEMORIA ŞI PATOLOGIA
EI

Alţi agenţi terapeutici produc un Dacă reamintirea rezultă


efect contrar, de exemplu bro- dintr-o reeducare (caz obişnuit),
mura de potasiu, a cărei rolul capital pare a reveni
acţiune este sedativă, nutriţiei. Rapiditatea cu care se
hipnotică, şi care, luată în doză reînvaţă arată că nu este pierdut
mare, produce o încetinire a totul. Celulele au putut fi atrofiate;
circulaţiei. Un predicator a fost dar dacă nucleii lor
obligat să întrerupă folosirea (consideraţi, în general, ca
acesteia, deoarece aproape că organele lor reproductive) dau
ajunsese să-şi piardă memoria; naştere altor celule8, bazele
aceasta i-a revenit de îndată ce memoriei sunt chiar prin aceasta
a încetat tratamentul. restabilite: celulele-fiice seamănă cu
Din toate aceste fapte reiese o celulele-mamă, în virtutea
concluzie generală: exerciţiul acelei tendinţe a oricărui
normal al memoriei presupune organism de a-şi menţine tipul şi
o circulaţie activă şi un sânge a tendinţei oricărei modificări
bogat în materiale necesare dobândite de a deveni o
integrării şi dezintegrării. De modificare transmisă; memoria
îndată ce această activitate se nu este în cazul acesta decât o
exagerează, există tendinţa spre formă de ereditate9.
excitaţia morbidă; de îndată ce
ea scade, există tendinţa spre
amnezie. Este imposibil să
precizăm mai mult fără a intra
în pură ipoteză. De ce, în mod în rezumat, memoria este o
preferenţial, cutare categorie funcţie generală a sistemului
de amintiri este activată sau nervos. Ea are drept bază
abolită? Nu ştim. Există atâta proprietatea pe care o au
neprevăzut în fiecare caz elementele de a conserva o
particular de amnezie şi de modificare receptată şi de a
hipermnezie încât ar fi himeric forma asociaţii. Aceste asociaţii,
să încercăm o explicaţie. rezultat al experienţei, le-am
Probabil că modificări organice numit dinamice, pentru a le
foarte fugitive, cauze distinge de asociaţiile naturale
infintezimale fac ca, singura sau anatomice. Conservarea
dintre toate, cutare serie să fie este asigurată de nutriţie, care
evocată sau să rămână surdă la fixează fără încetare deoarece
apel. Este de ajuns ca un singur reînnoieşte fără încetare.
element nervos să fie pus în Capacitatea repro-ductivă ni s-a
mişcare sau sa rămână părut că depinde mai ales de
paralizat: mecanismul bine circulaţie.
cunoscut al asociaţiei explică A conserva şi a reproduce:
restul. Câţiva fiziologi au emis întreaga esenţă a memoriei
opinia că lapsusurile1 limitate şi este astfel ataşată la condiţiile
temporare ale memoriei se fundamentale ale vieţii. Restul -
datorează unor modificări locale conştiinţă, localizare exactă a
şi tranzitorii în calibrul arterelor, amintirilor în trecut - nu este
sub influenţe vasomotorii. Ei au decât o perfecţionare. Memoria
invocat drept argument faptul că psihică nu este decât forma cea
reamintirea este bruscă şi că mai înaltă şi mai complexă a
este de obicei cauzată de o memoriei. A te mărgini la
emoţie şi că emoţiile exercită o aceasta, ca majoritatea psihologilor, este a
influenţă deosebită asupra te condamna dinainte de a nu
sistemului nervos vasomotor. vehicula decât abstracţii.
în acele cazuri de pierdere O dată ce am stabilit
completă a memoriei, despre care aceste aspecte preliminare, am
am dat numeroase exemple, reamintirea clasificat şi am descris maladiile
depinde de circulaţie şi de nutriţie. memoriei; şi cum o observaţie
Dacă reamintirea este bruscă bine făcută valorează
întotdeauna mai mult decât o
(ceea ce se întâmplă rareori),
descriere generală, fiind mai
ipoteza cea mai probabilă este
instructivă şi mai sugestivă, am
aceea a unei sincope
ilustrat fiecare tip morbid cu
funcţionale, a unei stări „de
câteva exemple clare şi
inhibiţie" care încetează dintr-
autentice.
odată: această problemă este
una dintre cele mai obscure ale 159
fiziologiei sistemului nervos.
158
THEODULE RIBOT MEMORIA ŞI PATOLOGIA
EI

După ce am traversat o în fine, studiul nostru de


masă de fapte care va părea patologie a memoriei ne-a
multor cititori plicticoasă, ne-am condus la o concluzie generală:
oprit asupra rezultatelor generale memoria constă dintr-un
care reies din ele: proces de organizare în grade
în primul rând necesitatea de a variabile, cuprins între două
descompune memoria în mai multe limite extreme: starea nouă,
memorii, a căror independenţă înregistrarea organică.
este clar stabilită de cazurile
patologice.
Am arătat apoi că NOTE
distrugerea memoriei are loc
1
conform cu o lege. Neglijând „Am cunoscut - spune Abercrombie - un
tulburările secundare, de scurtă actor distins care, chemat
durată, puţin instructive pentru să-1 înlocuiască pe unul dintre
confraţii săi bolnav, a trebuit să înveţe
cei care au o evoluţie normală, în
am constatat: câteva ore un rol lung şi dificil. El 1-a
în cazul disoluţiei generale a învăţat foarte repede şi 1-a jucat cu o
memoriei, pierderea amintirilor are un perfectă exactitate. Dar, imediat după
mers invariabil: faptele recente, ideile în spectacol, 1-a uitat în aşa măsură încât,
general, sentimentele, actele. având de jucat acelaşi rol mai multe
zile în şir, era obligat de fiecare dată
în cazul de disoluţie parţială să-1 pregătească din nou, neavând
cel mai bine cunoscut (uitarea timp, spunea el, să-l „studieze". întrebat
semnelor), pierderea amintirilor asupra procedeului mental folosit atunci când a
are şi ea un mers invariabil: jucat rolul pentru prima
numele proprii, numele comune, oară, el mi-a răspuns că pierduse cu
adjectivele şi verbele, totul din vedere publicul, părându-i-se
că nu are în faţa ochilor decât paginile
interjecţiile, gesturile. cărţii şi că, dacă ceva i-ar fi întrerupt
în ambele cazuri mersul această iluzie, s-ar fi oprit în mod
este identic. Avem de-a face cu instantaneu" (op.cit.p. 103).
2
o regresiune de la cel mai nou la ,,/a modalite [sic!] quis'estproduite", în
cel mai vechi, de la complex la textul original. (Nota trad.)
3
simplu, de la voluntar la Maudsley,P/jysi'o/og/ede/'e.sp/7(,trad.
Herzen.p. 140.
automat, de la mai puţin 4
J.Paget, Lectures on surgicalpathology,
organizat la mai bine organizat. voi. I, p. 52. A se vedea şi
Exactitatea acestei legi a Maudsley, op. cit.,, pp. 477-478.
5
regresiunii este verificată de Herbert Spencer, Principes
cazurile destul de rare în care depsychologie, voi. I, p. 239.
6
disoluţia progresivă a memoriei /b/d., p. 241.
7
După cum este cunoscut,
este urmată de o vindecare: termenul lapsus are următoarele sensuri:
amintirile revin în ordinea 1) incapacitate de moment a cuiva de
inversă a pierderii lor. a-şi aminti de ceva de care este sigur
Legea regresiunii ne-a că are cunoştinţă (de exemplu, un nume
permis să explicăm propriu sau comun); 2) eroare comisă de o
reviviscenţa extraordinară a persoană, nu din neatenţie, cum se
crede îndeobşte, ci din cauze mai
anumitor amintiri ca pe o profunde, cercetate de Sigmund Freud
întoarcere a spiritului îndărăt, la în Psihopatologia vieţii cotidiene (a se
condiţii de existenţă care vedea S .Freud, Opere IV, traducere, avanprefaţă
păreau dispărute pentru şi note de dr. Leonard Gavriliu, cu o
totdeauna. prefaţă de acad. Vasile Pavelcu, Editura
Am ataşat legea noastră la Ştiinţifică, Bucureşti, 1996). Lapsusurile
observate la omul normal, arată Freud,
un principiu fiziologic: apar ca un fel de fază preliminară a
„Degenerescenta loveşte în aşa-ziselor „parafazii" care se produc în
primul rând ceea ce s-a format condiţii patologice. „Dacă - scrie Freud
mai recent", - şi la un principiu - se admite că un mecanism analog
psihologic: „Ceea ce este aceluia al uitării de nume poate să
complex dispare înaintea a ceea guverneze şi fenomenele de lapsus,
explicarea acestora din urmă devine
ce este simplu, deoarece acesta facilă" (op.cit., p. 206). Aşa după cum a
a fost de mai puţine ori repetat demonstrat părintele psihanalizei,
în experienţă". starea fiziologică (oboseală etc.) poate
să favorizeze apariţia unui lapsus prin
160 slăbirea controlului conştient, dar nu-l
generează.

161
THfiODULE RIBOT
Ca la toate „actele ratate", cauzele şi mecanismul lapsusului ţin de incon-
ştientul individului, analiza dezvăluind motive adânci, caracteristice, INDICE DE NUME
incomplet refulate şi gata să se dea de gol. (Nota trad.)
8
A se vedea nota 63 de la capitolul I. (Nota trad.)
9
Pentru mai multe detalii asupra acestui aspect, a se vedea în Brain
articolul citat anterior.

ABERCROMBIE: 62, 115, BROADBENT: 131 BROCA,P.:60,127,131,134,135 BRODMANN: 60


144,150,151,161 AJURIAGUERRA: 134 ASELM de Canterbury, 59
ARSENI, Constantin: 14,16 AZAM: 80,82,83,84,85 C
CALMEIL: 114
CARPENTER: 24, 37, 57, 58,61,
BAILLARGER,Jules;92,93,107, 71, 105, 106, 116, 118, 133,
134 144,150
BAIN, Alexander: 26,56,57,126 BALLANTYNE;49,61 BARBIZET,J.; 15 CIOCULESCU, Eugenia: 151 CLEMENT al Vl-lea: 141 CLIFFORD: 20
BASTIAN: 33 BAUDRY,F.: 137,138 BEALE,Lionel:31 BEAR,M.F.: 16 COLERIDGE,S.T.:143,151 COLLBURN,Zerah:110 COMBE, 105
BEATTIE:115 BEHTEREV: 12 BERGSON: 61 BERKELEY,George:43,6l CONSTANTINESCU.Ovid: 104 COOPER,L.N.:16 CRICK, Francis: 58
BINET,Alfred: 11,16 BREBAN,Nicolae:107 BRIDGES: 33 BRINTON: 33

DĂN1LĂ, Leon: 14,16 DELAY.Jean: 15 DELBOEUFL:57,151


DEJERINE,J.J.:60 DORE,Gustave: 110 DOSTOEVSKI,F.M.:103

162 163
INDICE DE NUME INDICE DE NUME
DROBISCH, HERING: 21,57 M
M.W.: 102,108 HERZEN: 108 MABILLON,Jean: QUlNCEY.Thomasde
DUFAY:82,83,8 HOLLAND: 155 141,140 : 141,150
5,105 HOROCHE,Michel MACAULEY.Th.
DUMBRAVĂ, -Pierre: 106 B.: 50,61
Izabela: 104 HOSTETLER,A.J. MACNISH: REASON.J.;
DU NN: 79,105 :16 81,84,85,99,105 15
DUVAL,M.:151 HUXLEY:20 MAGNAN; 104 REYNOLDS
HYDEN,H.: 13,16 MAIORESCU,Titu: : 90,106
108 MARAJ: 58 RITI: 107
EBNER MĂRIE, Pierre: ROGERS: 49
,F.F.:16 IAN 134 MAUDSLEY: ROMBERG,M.H
EXNER OŞI. 20, 27, 36, 41, 57, .:141,150
: 36 Ion: 136,152,161 ROSTAN.Leon:
104 MARGINE 123,137 RUSH:
IREL ANU,Nicolae: 144,145
FALRET, Jules: AND 16
92,104,107,108, : 108 MEILI,Richar
136,137 ITA d:15,16 SANDER:147, 148,
FAVILLE: 92 RD: MESMET: 84 151
FELDMANN: 107 129 MEYNERT:31 SCANDELLA: 144
FERR1ER, David: MOREL: 104 SCOTT,Walter:49
30,40,57 FREUD.S.: MOR1N, SECENOV,I.M.:9
58,59,134,135,161 JACKSON,J.H.: Edgard: SEQUARD, Brown:
61,65,67,69,98, 135,136 105,125
104,1 MOTET: 104 SHARPEY:72,74,79
GALL.F.J.: 110,133 31,136 MOZART: 110 SMERDEAKOV: 103
GAVRILIU, JANET, MULER,Max: SOCRATE: 104
Leonard: 106, 107, Pierre: 128,138 SPENCER, Herbert:
108,161 11,16 MYCIELSKA. 36, 62, 133,
GAZELLES: 57 K.: 15 161
GOLU,Mihai: 14,16 K SPINOZA,B.:10,16
GOODGLASS.H.: KANT,1.:61 N SPR1NG:61
134 GRANV1LLE, KOEHLER, 12 NEW SPURZHEIMJ.C:
Mortimer: 71,78 KOEMPFEN,M.:1 TON 133 SQUIRE,L.R.:16
GRASSET: 132 07 : 49 STERIADE.Mircea:
GRATIOLET, KORSAKOV.Serg NIE 10,15 STEWART,
Louis-Pierre: 60, hei: 15 LSE Dugald: 44,61,110
128,133,137 KREINDLER,A.: N,J.
GRIESINGER, 13,16 M.:6
Wilhelm: 92, 93, KUSSMAUL:126 0 TAINE, H.: 44, 61,
106,107,108,152 ,128,129,131, 62, 105,107,
136.137,138 O 110,130,133
OGLE,W.:12 TONOlU,Vasile:135
HAMILTON.Willia 7 TROUSSEAU,
m: 84,59,144 LAYCOCK: OMBREDAN Armând: 57, 65,
HARTLEY,David:2 61,70,78,104 E,Andre:136 104, 123, 126,
2,57 HARTMANN, LEGROUX: 137 127, 131, 132,
Eduard: 34,58 LEURET: 106 134
HECAEN.H.: 134 LEWES, G. H.: PAGET.J.: 161 ,136,13
HERBART.35 23,33.57, 110, PAPEZ, James W.: 7
133,1 14 TULVI
164 47,151 PAVELCU,Vasile NG.E.:
LEYDEN :161 16
: 62 PAVLOV.I.P.:
LINNE, 12,57,58 165
Cari: PICK.Amold:
49,61 148,149,151
LORDA PIERON,Henri:9,
T: 15 PROUST,
123,137 Marcel: 133, 137,
LURIA. 150, 151
A.Q.:
15,134
LUYS:
57,133
INDICE DE NUME

VERNET,Horace:110 WERNICHE,Carl:60,134 L A E D H U R IL E I R I Ş I U ţ J IV E R S E N C I C L O P E D I C
VIERORDT: 51,62 VIEUSSENS: WHITNEY:13O,138 AU APĂRUT:
59 VILLERMAY, Louyer 95, WIGAN: 147
104, Bujor T. Rîpeanu, Cristina Corciovescu - Dicţionar de cinema
WINSLOW.Forbes: 42,49,60,61, 47.500 lei
116,133
79,105,108,133,145,149,151 Larousse - Dicţionar de psihologie 37.900 lei
VILLIERS: 78 Larousse - Dicţionar de psihiatrie 46.900 lei
WUNDT: 26,39,59
Larousse - Dicţionar de psihanaliză 24.900 lei
WYCHERLEY,William: 50,62 Larousse - Dicţionar de filosofie 32.900 lei
WATSON, James: 12,58 Larousse - Dicţionar de sociologie 10.500 lei
Larousse - Dicţionar de civilizaţie musulmană 24.900 lei
WEBER, H: 62 Larousse - Dicţionar de civilizaţie egipteană 22.500 lei
ZAZZO,Rene: 10, 15, Larousse - Dicţionarul spaţiului 32.000 lei
Jacques Derrida - Diseminarea 26.900 lei
Brice Parain - Logosul platonician 19.900 lei
Marcel Gauchet - Inconştientul cerebral 14.900 lei
Matila Ghyka - Filosofia şi mistica numărului 27.900 lei
Jeanne Ancelet-Hustache - Meister Eckhart şi mistica renană
17.900 lei
Mircea Eliade - Mituri, vise şi mistere 24.900 lei
Patricia Hidiroglu - Apa divină 16.900 lei
Franţois Brune - Hristos şi Karma 17.000 lei
Georges Dumezil - Uitarea omului şi onoarea zeilor 26.900 lei
Georges Dumezil - Zeii suverani ai indo-europenilor 24.900 lei
Rudolf Steiner - Mistica. Gând uman, gând cosmic 14.900 lei
Rudolf Steiner - Evanghelia după Luca 16.900 lei
Rudolf Steiner - Omul suprasensibil în concepţia antroposofică
18.900 lei
Rudolf Steiner - Creştinismul esoteric 19.900 lei
Jeanne Guesne - Corpul spiritual 18.900 lei
Marc de Smedt - Tehnici de meditaţie 22.900 lei
A T Mann - Principiile reincarnării 17.500 lei
Christmas Humpreys - Concentrare şi meditaţie 24.900 lei
Platon - Dialoguri (tiraj nou) 32.900 lei
Aristotel - Organon (voi. 1) 26.900 lei
Aristotel - Organon (voi. I I ) 43.000 lei
Aristotel - Poetica 32.000 lei
Gaston Berger - Tratat practic de cunoaştere a omului 14.900 lei
Alfred Adler - Cunoaşterea omului ' 28.900 lei
Alfred Binet - Sufletul şi corpul 7.000 lei
Alfred Binet - Dedublarea personalităţii şi inconştientul 24.900 lei
Th. Ribot - Voinţa şi patologia ei 11.900 lei
Karen Horney - Personalitatea nevrotică a epocii noastre 22.900
lei
Frieda Fordham - Introducere în psihologia lui C.G. Jung 19.900 lei
Leonard Gavriliu - Inconştientul în viziunea lui Lucian Blaga
166 14.900 lei
Vasile Tonoiu - în căutarea unei paradigme a complexităţii 11.900
lei
William Shakespeare - Regele Lear ' 16.900 lei
William Shakespeare - Macbeth 16.830 lei
Jdrarul

William Golding - Oameni de hârtie 15.900 lei Ctaj-Napoca, str. Cotita, nr.6,
Iris Murdoch - Dilema lui Jackson 24.900 lei Tel./Fax: 064/192408
Kazuo Ishiguro - Amintirea palidă a munţilor 22.900 lei CP 559, OP. 9
Eugen Simion - Dimineaţa poeţilor 30.000 lei
Tudor Opriş - Zoologia ' ' 14.900 lei
Copacul fermecat - Poveşti 3.500 lei
Mihai Retegan, Cornel Lungu - 1956 - Explozia 13.900 lei
Andrei Avram - Contribuţii etimologice 10.000 lei
* * * - Lichidarea lui Marcel Pauker 6.000 lei
Album - Berthelot şi România 10.000 lei
Luminiţa Bădeliţă - Analiză matematică pentru clasa a XII-a 3.900
lei

L A E D IT U R IL E IR I Ş I U N IV E R S
E N C I C L O P EV DO IRC A P Ă R E A :
Theodule Ribot - Memoria şi patologia ei
Larousse - Dicţionar de civilizaţie greacă
Larousse - Dicţionar de medicină Ion
Calafeteanu - Români la Hitler William
Shakespeare - Visul unei nopţi de vară I.
Kant - Critica raţiunii pure Th. Ribot-
Memoria şi Vladimir Jankelev
ria şi patologia ei
ich - Ireversibilul şi nostalgia

Comandând prin poştă o carte apărută la una din editurile


IRI sau UNIVERS ENCICLOPEDIC
obţineţi o reducere de:

15%
Pentru comenzi cu o valoare mai mare de 60 000 lei obţineţi o reducere de:

20%
Costul expedierii prin poştă e suportat de edituri.

Adresa: CP 33-2, Bucureşti, România \ - •'


TelJfax: (401) 222 62 86,222 53 52,222 54 20
THEODULE RIBOT

MEMORI
SI P A T O L O G IA E

„în lipsa memoriei, viaţa psihică (admiţând că prin absurd ar putea să existe aşa ceva) s-ar pulveriza într-o serie de
momente izolate, trăite strict în prezent (deci de fapt netrăite!), fără raport cu trecutul şi nici cu clipa imediat următoare.
Memoria este aceea care ne dă sentimentul continuităţii, fiind un instrument strategic al dezvoltării şi adaptării. Cu cât în
memoria noastră se depozitează un trecut mai bogat şi mai variat, cu atât perceperea şi priceperea prezentului sunt mai
ample şi mai profunde, iar previziunea evenimentelor viitoare, planificarea şi dirijarea în cunoştinţă de cauză a conduitei,
în vederea atingerii scopurilor fixate, devin tot mai exacte şi adecvate."

Dr. LEONARD GAVRILIU

ISBN 973-97627-8-6