a Nevepetarea Standardelor de Stat este urmt confor ee. stun En 3,00 10 Pag. PRETUL LEI CAL 635.731 PUBLICA SOCIALISTA STANDARD DE STAT ROMANIA EDITIE OFICIALA STAS 2914-84 e a CONSILIUL, NATIONAL nloclate: PENTRU. STIINTA TERASAMENTE STAs 227409 eta ceeNOTOGTs Condifii tehnice generale de calitate (Clasificares altanumertod G20 INSTITUTUL ROMAN PaGona noporcune SEMIIAHEIE PABOTEL LObume rexmvecioe xpeGoxaniot 0 aleenay ‘Travaux routers Road works EARTHWORKS ‘TERASSEMENTS General requirements for quality RAE ea se 1 GENERALITATI = 11 Obieet si domeniu de aplieare 1.1.1 Prezentul standard se refer’ la condifiile tebnice generale de calitate pentru terasa- mentele drumurilor publice si strizilor. » OBSERVATIE — Se pot aplica si adrumusile forestiere, agricole, industsale al de exploatare numal cu scordol eticaralu 1.1.2 _ Prevederile prezentului standard nu se refer 1a condifiile tehnice de calitate ale stra- ‘tului_de forms care coustituie stratul superior al terasamentului gi face obiectul altor regle- mentdiri legale in vigoare. 1.2 Terminologie ‘Terminologia utilizat in prezentul standard este conform STAS 3950-81 si SPAS 4032/1-82 iar in infelesul prezentului standard prin termenul de terasamente se infelege totalitatea lucritilor de pAmint executate in scopul realizArii infrastructurii drumului aledtuit& din piminturi sau alte roci dezagregate inclusiv materiale artificiale de umplutur& (cenusi de termocentrali, zguré bruta de furnal deseuri de carier’ ete.) avind structura, formele si dimen- siunile conform standardelor in vigoare si proiectelor de execufie, Realizarea terasamentelor se va face jinind seama gi de alte reglementiini in vigoare privind execufia terasamentelor. 1.3 Indieatii generale 1.3.1 Terenul pe care se executi terasamentele este considerat teren de fundajie iar pimintul sau alte roci folosite pentru realizarea platformei dramului sint denumite materiale pentru terasamente, 1.3.2 Projectele Iueririlor de terasamente pot cuprinde, in principal urmatoarele piese = a) Piese desenate — plan de situa — profil in lung; — profiluri fransversale; — plan de repere al traseului pichetat pe teren — planuri de detalii. A b) Piese serise : — memoriu tehnie de fundamentare a solutiilor 5 — documentatie economics ; — caleulul volumelor de Iueriti de terasamente; — procesul tehnologic si utilajele recomandate pentru executie; — studiile geologice, geotehnice, hidrologice si hidrogeologicos — planul de migeare a terasamentelor in funefie de situafia local (aecese trans- port, lucrari de arti ete.) [Aprobat de: — INSTITUTUL ROMAN DE STANDARDIZARE laborat tnijiak in 2961 Data intrisit in vigoare : Str. Roma nr. 32-34 BUCURESTI Revicuit in: 1961, 1969 9 088. 1984-92-01 ‘Telex 11312 CNST RSTAS 2914-84 -3- 1.3.3 Terasamentele se executii pe terenuri care si le asiguze portanta, s% fie durabile, stabile si ugor de intrefinut in exploatare. 2 CONDITIL TEHNICE 21 Forme, dimensiuni, abateri limit 211 Lifimea platformei drumului sau strizii_precum gi celelalte dimensiuni se stabilese conform STAS 2900-79 respectiv STAS 10144/3-81 i datelor previzute in proiectele de exeeutic. 2.1.2 Abateri limita : — La lifimea platformei: , 40,05 m, fap de ax; 0,10 m, Ia lifimea Intreagi. — La cotele proiectului : 40,05 m, fati de cotele de nivel ale proiectului. ‘OBSERVATVE — Abaterile limit se admit {n punetele tzolate care nu stot situate tn acelasl profil transversal fait tn profil consecutive. 2.2 — Cereetarea terenului ‘Terenul de fundatie si materialele cu care se executi terasamentele se studiaz’ si se cerceteauii din punct devedere geologic, geotehnic, sihidrologic in conformitate cu STAS 1242/1-81, STAS 1242/2-74, STAS 1242/3-76, STAS 1243/4-75, STAS 1242/5-81, STAS 1242/6,7, 9-76 gi STAS 1709-75, 2.3 Studii de laborator 2.3.1 Pentru stabilirea caracteristicilor flzieo-mecanice ale piminturilor se determini : — compozifia granulometric& conform STAS 1913/5-74 si coeficientul de neuniformitate U, conform STAS 1243-83, eu relatia: — limitele de plasticitate conform STAS 1913/1-76; — sensibilitate Ia inghet —deaghet conform STAS 1709-75; — unghinl de freeare interioari © conform STAS 8942/2-82 gi coeziunea 8 conform STAS 8942/5-75 in cazul terasamentelor care necesiti verificaten stabilitifii; — unghiul taluzului natural al materialulut in stare uscat’ gi la umiditatea in stare naturali 5 — umflare liber’ conform STAS 1913/12-82 ou relafia : Vi— Ve u x 100 % in care V;, volumul inifial al probei la umiditatea do saturatie de la inceputul inceretirit ; V, volumul final al probei la limita de contracties — confinutul in siruri solubile conform STAS 7107/3-745 — cantitatea de materii organice conform STAS 7107/1-76; — modulul de deformatie linear gi gradul de compresibilitate al terenului de fundatic conform STAS $942)/3-75 si STAS 8942/1-79. 2.3.2 — Stabilirea earacteristicilor de compactare se determin’ prin incercarea Proctor normal in conformitate cu STAS 1913/13-83 si corespund domenjului umed al curbei Proctor.STAS 2914-84 ] 2.4 Materiale pentru terasamente Categoriile si tipurile de piminturi clasifieate conform STAS 1243-83 care se folosese la executarea terasamentelor sint date in tabelul 1 a gil b. Tabet a T | Granaoaiate Indice de | | cana it tie op am | Coen | tego || cate Demir sl cntteiare prnelpaleortpurt de peta simp tas tt veustirm. [depen | Planes | mate mifrm-| JP EMTS | erty Uy, | "pentra Teaos | aeons | acoas | mete | femmes | MPS Os 4. Pimintut nsocave grosere (feats | en foarte putine pir fine, neulforme | | sinea mal mare dé 2.mm reprezts_ | (aranulosate continu) Msenab la ° Foarte ‘et mult de 5050) Inghef-deeghey la variagve de uma | ta | s ] un tate | Blocur, olovlni,pletes — [— | tem 1 ins untorme (granuontate | 1D 5 Foarte - | atscontnuty : < bank 2. Pamintori necoesive medi fine ou pri tne; neunifrme (granuoztate (tractianen' tat ies "de 2 tan repre-| Conta) sentinate mipice le tage |e >s Foarte Sint mal mut de 30%) fleaghe}foseuabile la vanaf de te bank diate <6 sa fin ex lant préfoy saw argos | gem 3a tne fraefunca fink presints | ab >40 | Medioert | mflge ber mete as mare —_—~ al ae = oa iatateeeeaaameee aaa _ _| STAS 2914-84 | BDOWAT o> E> i won| we [we es ee o eo oq myoyunyd 9p indy sojpredpuyed vaseztasyoew (6 woxUNUIGL = ar eae,-5- STAS 2014-84 2.4.1 In cazul piminturilor a céror calitate, conform tabelului 1 (a si b) este medioers, se va analiza comportarea lor la inghef-dezghet precum gi influenta condifiilor hidrologice, prevazin- dn-se dupa caz, misurile indicate de STAS 1709-75. 2.4.2 In rambleuri nu se folosese piminturi de consistent’ seiizuth ca: miluri, nimoluri, piminturi turboase cu confinut de siruri solubile in api mai mare de 5%, bulgiri de pimint sau pimint cu substanfe putrescibile (brazde, crengi, nidicini, ete.). La realizarea umpluturilor eu iniltimi mari (peste 3,00 m) se pot folosi la, baza acestora blocuri de piatra sau din beton cu dimensiunea sub 0,50 m cu condifia respectirii urmiitoarelor miisuri-: — impinarea golurilor eu pimint; — asigurarea tasiirilor in timp ; — realizarea unei umpluturi omogene din piimint de calitate corespunzitoare pe cel pufin 2,00 m grosime la partea superioara a rambleului 24.3 In cazul terasamentelor in debleu sau Ia nivelul terenului, aleituite din piminturi argiloase cu simbolul 4e, 4 f gi a cliror calitate conform tabelului 1.b, este rea sau foarte rea vor fi {nlocuite cu piminturi corespunziitoare sau vor fi stabilizate mecanic sau cu lianti (var, cenuse de termocentrali ete.) pe o grosime de minimum 20 em in eazul piminturilor rele gi'de minimum 50 cm in cazul piminturilor foarte rele (sau a celor cu densitatea in Stare uscat mai mick de 1,5 glom. Atit inlocuirea cit si stabilizarea lor se va face pe toati lafimea platformei, grosimea fiind considerat sub nivelul patului drumului. Pentru piminturile argiloase simbolul 4d, se recomandi fie inlocuirea, fie stabilizarea lor pe o grosime de minimum 15 cm 2.44 Realizarea terasamentelor in rambleu, in caré se utilizeazd paminturi simbol 4d (anor- ganice) si de (eu materii organice peste 5%) a edror calitate conform tabelului lb este rea, este necesar ca alegerea solutiei de punere in oper gi eventualele masuri de imbuniitafires’ fiefun- damentate pe consideragii tehnico-economice. 3 STABILITATEA’ TERASAMENTELOR Stabilitatea terasamentelor. se sigur prin : — gradul de compactare D; — inclinini diferite ale taluzelor (in funetie de iniljimea terasamentelor, natura mate- Tialelor utilizate) ; misuri de asanare si protejare conform STAS 10796/1-77 si STAS 10796/2,3-79 precum gi altor reglementiri legale in vigoare; — capacitate portant corespunziitoare, gi stabilitatea terenu ui de fundatie. 3.1 Compaetare 3.1.1 Gradul de compactare D se exprim’ in procente prin raportul dintre densitatea in stare uscaté a materialului din luerare &% si densitaten in stare uscat maxim py gas ® matevialulul, determinat in laborator prin incerearea Proctor normal, conform STAS 1913/13-83. Gradul de compactare D, poate fi exprimat gi prin raportul dintre greutatea volumic& in stare useati y, si greutatea volumicd in stare uscatd maxim’ Ye maz Greutatea volumici se obtine eu relafia: Yanr = 9,807 pe peje")S 2914-84 7-6 - 3.1.2 ‘Terasamentele din’ corpul drumului vor fi compactate asigurindu-li-se un grad de com- pactare Proctor normal, conform tabelului 2. ‘nia 2 Fae = ecoezive 1 “coezive donee in tramament fo cae ie an tenuate cre + | —SSaaeang| tmifabmnn | inicio | tmitcmin rete raga ge compacars’ J Upermanente_| seiipermanents_| _permanente_|_ semipemanene_| [ Gradul de compactare, % Pret ot om a teal ow FT me moe ‘10 a oy ® aes 3 s 8 8 oy tn emp rama wi Eases pee da: eB 100 1 s00 = ouschSaeo 8 ° % et S23 = e | 8 % % © In dees pe adgctmen : ts Batumi 100 1 0 m ‘OBSERVATIE — Pentro pletrjur gl alte paminturi necoezive eu peste 50% granule mai mari dé 20 mm se vevconaldera ating gradul de compactare 100% ind dap un numir de treert till : Ya inal Han urme pe supra, NumArel de tecer! se Ya stabill experimental, cu tipol de Dlllay ce trmenci pe Toles. Ja compactare. 34.3 Abaterile limit la gradul de compactare vor fi de 3% sub imbriciminfile din beton de ‘iment gi de 4% sub celdlalte imbricimingi gi se accept in'max 10% din num&rul punctelor de verificare. : 3.14 _Alegerea utilajelor de compactare, grosimea straturilor si numirul de treceri necesare pentru atingerea gradului de compactare aritat in tabelul 2, se stabilese pe baz de ineeredri, Fnind seama 9i de prevederile normativelor privindexecufia terasamentelor Ia efile de comuni- cafie. 3.2 Inclinarea taluzelor . 3.2.1 ‘Taluzurile rambleelor agezaie po terenuri de fundafie cu capacitatea portant’ cores- Dunzitoare vor avea inclinarea de 1:1,5 pini la inilfimile maxime pe vertical — date tn ‘tabelul 3. ‘raw 8 Thana atrs mater in eatin | EI peg pte on es youn |__¢ pt argon sa patents — | eto bat ‘0 3.2.2 In cazulrambleelor cu inalfimi mai mari decit cele aritate in tabelul$ dar pin’ la 12,00 m, jnelinarea taluzurilor pe indlfimile din tabelul 3 socotite de la nivelul platformei drurmului in jos, ‘va fi de 1: 1,9 iar pe restul indlfimii pind la baza rambelului, inclinarea va fi de 1 : 2. 3.2.3 Invamblecle mai inalte de 12,00 m precum i la cele situate fn albiile majore ale rfurilor, ‘YVailor gi in balfile unde terenul de fundafie este aleXtuit din particule finesi foarte fine, ineli- area taluzurilor se va determina pe baza unui caleul de stabilitate, eu un coeficient de stabi- litate de 1,3... 1,5." 3.2.4 Taluzurile rambleclor agezate pe terenuri de fundafie cu eapacitate portant redusi, 41,5 pind Ia indlfimile maxime hyaay pe verticalé date in tabelul 4,in le fizico-mecanice ale terenului de fundafie.2 STAS 2914-84 Tabetut 4 aracteristicile renal de fundatie: @) unahiul de frecare, tn grades Panta teremoiot | 8 Pteae de tondefle D)covriunen materolui, KPa w [oo | 0 | w | oo | 1 | a ] 0 | w Tnlfimea rambteulal malik, fay tam o 2,00 | 4,000 | 2,00 | 5,0 | 6.00 | 4.00 | 6,00 2,00 |_3.00_| 2.00 | 400 |_s.00 |_s,00 | 5.00 | Is 1.0 | 2,00 | 1,00 | 2,00 | 3,00 | 2.00 | 3,00 el a ee i ee Ee 3.2.5 La ramblecle mai inalte decit cele aritate in tabelul 4, inctinarea taluzurilor se_va deter- mina pe baza unui caleul de stabilitate cu un coeficient de stabilitate de 1,3... 1,5. Pe baza rezultatelor studiilor geotehnive acest coeficient poate fi micsorat sau majorat. 3.2.6 Inclinarea taluzurilor la deblee pentru adincimi de maximum 12,00 m, sint date in tabelul 5 in funetie de natura materialelor existente in debleu. Tabet 5 Natura materitclor din deblew Tnctinarea taluzulut | PimMntusargilosse, tn general argilenisiposse 4 Sau pilfense, npn reese sat prof Piminturt marnoase | ‘Paminturt macroporiee (Idess s1 pamintari Ieestdtde). ‘Roel stincoage alterabile, tn funetie de gradul e'aiterabiitate gi de adineimea debledor en ee Roct stincoate veatterabie Roel stinconse (care nu ce degradeazt) cu stra- | de ta 1,0 :0,1 pink ta postia verti- titlearea favorablld In ce priveste stabtaten (cal sau chiar in contols | 3.2.7 In deblee mai adinei de 12,00 m sau amplasate in condifii hidrologice nefavorabile (Zone umede, infiltratii, zone de baltiri) indiferent de adincimea lor, inclinarea taluzurilor se va ‘tabili printr-un calcul de stabilitate. 3.3 Iniilfimea terasamentelor 3.3.1 La stabilirea inilfimii rambleelor se va fine seama de necesitatea ca fundafia drumului 8& fie deasupra zonei de infiltrafii, dezghet si bil Pentru evitarea degraditilor produse de fenomenele de inghet-dezghet indltimea minim a rambleelor misuraté la marginea platformei fe va stabili conform STAS 1709— 8.3.2 tn zonele inundabile, cota platforme! drumului se va, stabili finind seama de gradul de asigurare contra inundafiilor conform STAS 4068/2-82 si STAS 4275-83. : ; 4 GROPI DE IMPRUMUT SI DEPOZITARE DE PAMINT , ‘ vecate’ 1Cropile de imprumutsidepozitele de pamint, se vor stabil curespectaren reglementlor ; legale in vigoare. ‘ Gropile de pimint se vor amplasa eit mai aproape de porfiunile de drum unde sint _nece- spe de porti s sare terasamente in rambleu iar depozitele de piimint se vor amplasa cit mai aproape de portiu- - | nile de drum de unde provine excesul de sipaturi. | ,STAS 2914-84 —8— 4.1 La stabilirea gropilor de imprumut in regiuni de deal side munte se va fine seama de necesitatea asiguririi stabilititii versantilor respectivi. 4.2 In albiile majore ale riurilor, gropile de imprumut vor fi, executate in avalul drumului amenajind o banchet de 4,00 m kitime intre piciorul taluzului drumului gi gropa de impramut. 4, Daci exist un curent de api in lungul drumului, se vor lisa in afar de banchete si pinteni de pamint la intervale de 50,00... 70,00 m, avind litime de 3,00 m si o lungime de 1,00 ... 2,00 m mai mick deeit ifimmea gropii de imprumut. 4.4 Fundul gropilor de imprumut va avea o pant transversal de 1. si pant longitudinal care si, asigure seurgerea si evacuarea apelor. % spre exterior 4.5 Taluzurile gropilor de imprumut amplasate in Iungul drumului se vor exeeuta eu incli- narea de 1: 1,5 . Cind intre picioral taluzul drumatui si marginea gropii de imprumut nu ge lasi nici un fel de banchete, taluzul gropii de impramut dinspre drum va fi de 1:3. 46 Deporitele de pimint rezultate din debleuri se amplaseaziastfel incit stal zurilor drumului sau Versantilor si nu fie afectate. 47 ‘Dac& terenul natural pe cate urmeaza si se depoziteze excesul de sipaturi are inclinare ‘transversali mai mare decit 1:8, depozitele se vor amplasa numai in aval, amplasares lor in amonte fiind condifionat® de studii speciale de stabilitate. atea talu- 4.8 Laamplasarea deporitelor se va urméri ea prin execufia lor sii nui se provoace inadipezirea drumului. 5 SANPURT SI RIGOLE PENTRU SCURGEREA APELOR 5.1 Tutoate zonele in care drumal se afli in debleu sau la nivelul terenului inconjuritor se vor executa sanfuri sau rigole pentru asigurarea sourgerii apelor conform 2016-73 i STAS 10796/2-79. “La strizi, evacuarea apelor poate fi asigurati gi prin sistem de canalizare ape pluviale, 5.2 In caaul rambleelor se vor lua miisuri de indepirtare a apelor meteorice din zona. dru- mului; in cazul in care evacuarea apelor din zona drumului nu poate fi asigurata, se vor respecta prevederile din STAS 1709-75. 5.3 Dimensiunile gi forma sanfurilor (triunghiulare, trapezoidale, ete.) se stabilese, de la eax Ia caz, in functie de relieful, debitul si viteza apei, natura terenului, tnijloacele de executic, con- difiile de circulatie, pentru evitarea accidentelor, in conformitate cu STAS 10796/2-79. Panta longitudinal a ganfurilor va fi de de minimum 0,25% in teren natural si de 0,1% in cazul ganfurilor pereate. 54 — Sanfurile de gard% se vor executa pe bazi de studii geotehnice. Aceste ganjuri se vor executa astfel ca Si asigure indepartarea tiituror apelor. In general se recomand pereerea sau pavarea sanfurilor de gardi. In debleu, ganfurile de garda se vor amplasa la distanja minim’ de 2,00 m conform STAS 2900-79, iar ganturile de garda pentru aparares picioarului rambleulai impotriva, apelor care vin in sens transversal se Vor executa la distanja de 1,50 ... 2,00 m, conform STAS 10796/2-70. 6 PRESCRIPJIL GENERALE DE EXECUTIE 6.1 ‘Terasamentele vor fi exocutate in conformitate cu reglementirile legale in vigoare. 62 Pe coaste, cind panta terenului depageste 1:5 se vor executa jtrepte de infritire cu lafime de minimum 1,0 m gi eu inelinarea de 2% spre vale. 6.3 _Lucririle de terasamente se vor executa astfel ineit fazele procesului tehnologic si se succoadis firk decalaje intre diferitele faze de Iucra, care ar putea conduce la inmuierea pamin- tului din eorpul drumului de oitre apele meteorice. 6.3.1 Pe timp friguros nu se admite ca Iucririle de terasamente si fie intrerupte in faze inter- modiare ale procesului tehnologic si executarea terasamentelor cu pimint inghefat. Executarea terasamentelor pe timp figuros sub + 5°O, se poate face numai cu Inarea unor misuri speciale previzute in reglementirite legale in vigoare. 6.3.2 Straturile de pAmint coeziv imbibate cu ape meteorice in timpul execufiei nu se vor aco- peri cu un alt strat, fra Iuarea unor misuri pentru reducerea umiditifit si asigurarea posibilitapii de compactare corespunziitoare. ime rvitihie ee—9- + _STAS 2914-84 6.4 In ramblee, pimintul se asterne in straturi uniforme paralele cu linia rosie a proiectului, e intreaga lXtime rambleului. Suprafata fiecirui strat intermediar va fi pland cu incliniri ded... .5% spre exterior iar suprafaya patulni la drumurile de clasi tehnicd IIT... V va avea acceagi Snelinare ‘transversal ca si imbricimintea drumului. Pentru clasele tebniee T si II inclinarea, ‘transversali a patului drumului va fi de 3,5... 4,0%. 6.4.1 — Grosimea straturilor in ramblee se alege in functie de mijlocul de compactare astfel incit si So asigure gradul de compactare prescris pe toati grosimea lui. 6.4.2 Piiminturile se vor pune in opera pe cit posibil Ia, umiditatea optim’ de compactare Woy, Cotespunziitoare domeniului umed al curbei Proctor. In cazul cind umiditatea pamintului pus in opera diferi de cea optim, se vor lua misuri corespunziitoare pentru asigurarea gradului de compactare prescris. 6.4.3 Paminturile necoezive se pun in oper la partea superioar’ a rambleelor gi se astern in mod obligatoriu in straturi plane pe toatd Mitimea rambleului. Se va evita formarea unor pungi de piminturi necoczive in corpul drumului, in eare s-ar putes aduna apele de infiltrafie sau meteo- rice. 6.5 fn cazul debleelor, Iueriirile de terasamente se vor executa in prima fazit pind la nivelul acostamentelor cu asigurarea evacuiirii apelor meteorice de pe platforma creat. Sapiturile pentru realizarea patului drumului, se vor executa pe tronsoane limitate, imediat inainte de executia fundafiei, Iuindu-se miisuri pentru a se evita acumularea apei pe suprafaja patutui, . 6,6 _ Protejarea taluzurilor terasamentelor se va face in conformitate cu prevederile STAS 2916-73. 7 REGULI PENTRU VERIFICAREA CALITATIT ‘TERASAMENTELOR 7.1 Pe timpul execufiei Iucririlor de terasamente se verified : — trasarca axului gi amprizei dromului, in conformitate cu documentatia de executie; ~ calitatea piminturilor folosite fafa de cele date in documentatic, verificarea ficindu-se pe baz de probe de laborator ; grosimile straturilor astemmute in rambleu fafa de cele stabiliite in functie de tipul utilajului folosit ‘la compactare; : — umiditatea efectivi la care se compacteazi pimintul si variafia acesteia fafa de umiditatea optima de compactare precum gi gradul de compactare realizat si variafia acestuia fat de cel previizut in tabelul 2; — profilul longitudinal si transversal realizat fafa de prevederile proiectului de exe- cutic. 7.2 Determinitile privind grosimea straturilor, umiditatea si gradul de compactare realizat se vor face pentru fiecare strat in parte, in eel putin trei puncte Tepartizate uniform la fiecare 2000 m? de strat. 7.3 Verificarea gradului de compactare realizat se face ptin extragerea de probe din stratul compactat si compararea densitifii in stare uscatd a acestor probe eu censitatea in stare uscata, maxim’ stabilité prin incercarea Proctor normal, STAS 1913/13-83. De asomenea se pot folosi gi alte metode de gantier : geofizice STAS 1249/7-76; 1242/8-75; 1242/9-76 i penctrometric STAS 1242/6-76. 7.3.1 Verificarea compactirii patului se va face prin recoltarea de probe dintr-un sondaj cu adincimea de 30 cm. Distanfa dintre sondaje nu va depiigi 250 m. 7.3.2 Verificdrile privind gradul de compactare realizat se vor face in minimum trei puncte tepattizate stinga, ax gi dreapta in sectiuni diferite pentru fiecare sector de 250 m langime strat. 7.3.3 Verificirile privind gradul de compactare realizat se vor faco in special acolo unde se ‘vid deniveliri ale straturilor yea urmare a trecerii autovehiculelor in timpul execufiei.STAS 2014-84 — 10 - 8 RECEPTIA LUCRARILOR 8.1, Luoriirile de terasamente vor fi supuse unei recepfii provizorii si a unei receptit defi- nitive conform reglementirilor legale in vigoare La receptia provizorie se vor verifica: — concordanja lucritilor cu prevedérile standardului gi a proiectului de exeeutie, — natura piminturilor din corpul drumului, — concordanfa graidulii de compactare realizat, cu prevederile prezentului standard, OBSERVATIE — Verificarea se face pe baza actslor constatatoare 1a reeetia pe faze sl a probelor Tuate Ia Veriigi pesials pentru Iucrirle care in Uimpul execafiel devin aacunse. 82 La revepfia definitivs so va examina dacl Iueririle s-au comportat in bune condi Be cursul termenulni de garantie si dack au fost intrefinute corespunzitor. Fisborst de: MINISTERUL TRANSPORTURILOR §t | Colaboratort: Elan WONICAFULO Tociitual de proicetict auto, | — Insttutul de protectirh ell fate havale 81 aeriene Ti fntreprinderea’ de dramari sl poduri — Bucuresti Teepooeabill proicctulni: — ing. Arthar Brenner T HIMudutar de cerectare i protectare pentru sistema Ting, Demtra Albeane tlnare, Locuinge # dorpodseie cammunals ‘edactat final: Institutal roman de standardizare — Direcia drumurtor — Bucurest Retectal construe{iy materiale de constructi si economic Direcla.druman gi podurl ~ Thmigoara forestier T Pititotul de eereetare. sl proiectare tehnotogic® tn Ting. Paula Stineseu fransportort Ge Baguregt 1h Tiphit Ip 05.0296 pdipin 1 — 2970-27 ex. 1. P. Informasia 6: 12481 Faiture Tebni