1.

In functie de durata si evolutia unui acces de fibrilatie atriala se vorbeste de:

A. Fia paroxistica: accesul se remite spontan in mai putin de o luna;
B. Fia persitenta: accesul se remite spontan in mai putin de o luna;
C. Fia permanenta: accesul dureaza de mai mult de o luna;
D. Fia paroxistica: accesul se remite spontan in mai putin de o saptamana;
E. Fia permanenta accesul dureaza de mai mult de 1 an.
R: D.
Urmatoarele afirmatii despre insuficienta cardiaca in fibrilatia atriala sunt adevarate:
A. se explica prin pierderea sistolei atriale;
B. se explica prin alungirea sistolei ventriculare;
C. se exprima doar prin dispnee;
D. poate aparea secundar cardiomiopatiei tahiaritmice;
E. se explica prin dezechilibrul intre cererea si oferta de oxigen la nivel miocardic.
R: A, D,E
Pentru originea coronariana a durerii toracice anterioare pledeaza urmatoarele
caracteristici:
A. caracter de junghi;
B. sediul sub mamar stang;
C. aparitie postprandiala;
D. intensitate variabila cu pozitia;
E. durata mai mare de 5 minute.
R: E.
ECG este dificil de interpretat sau neinterpretabila in urmatoarele situatii, cu exceptia:
A. stimulator cardiac;
B. bloc de ramura stanga;
C. incarcare digitalica;
D. hipertrofie ventriculara stanga majora;
E. bloc de ramura dreapta.
R: E.
Pericardita acuta se manifesta pe ECG prin:
A. Alungirea intervalului PR peste 0,21 s;
B. Microvoltaj;
C. Supradenivelare ST convexa
D. Supradenivelare ST concava
E. Supradenivelare ST care raspunde la nitroglicerina.
R: B, D
Angina Printzmetal se caracterizeaza electrocardiografic prin:
A. subdenivelare segment ST focalizata in teritoriul vascular;
B. supradenivelare ST focalizata in teritoriul vascular;
C. supradenivelare ST rezistenta la nitroglicerina;
D. supradenivelare ST care cedeaza la nitroglicerina;

E. unde T negative.
R: B,D.
Etiologia angorului stabil de efort poate fi:
A. aterosclerotica
B. spasm coronarian cu coronare normale
C. spasm coronarian asociat cu placa aterosclerotica
D. endocardita
E. pericardita
R:A,B,C
Infarctul miocardic anteroseptal asociaza supradenivelare de segment ST in:
A. V3,V4;
B. DI,aVL;
C. V1,V2,V3;
D. DII,DIII,aVF;
E. V5,V6.
R:C.
Infarctul miocardic apical asociaza supradenivelare de segment ST in:
A. V3,V4;
B. DI,aVL;
C. V1,V2,V3;
D. DII,DIII,aVF;
E. V5,V6.
R:A.
Conduita terapeutica la un pacient cu bloc AV grad III este:
A. Administrarea de adrenalina
B. Administrarea de atropina
C. Administrarea de betablocant
D. Cardiostimularea permanenta sau temporara
E. Administrarea de propafenona
R: B,D
Complicatiile asociate anevrismului ventricular pot fi:
A. Tromboza
B. Insuficienta cardiaca
C. Ruptura de perete
D. Tahicardie ventriculara
E. Stenoza aortica
R:A,B,C,D