(EXTRAS decizia penal nr. 1/06.01.

2014 ICCJ )
Completul de 5 judecatori va analiza individualizarea pedepselor nu doar in limitele
criticilor formulate de cei doi recurenti, ci si in contextul noilor condamnari decise de instanta de
control judiciar prin prezenta hotarare cu privire la infractiunea de luare de mita (in cazul
inculpatilor Nastase Adrian si Nastase Daniela), respectiv la infractiunile de spalare de bani si
fals in contabilitate (in cazul inculpatei Jianu Irina Paula).
Potrivit art.52 c.pen., pedeapsa este o masura de constrangere si un mijloc de reeducare a
condamnatului. Scopul pedepsei este prevenirea savarsirii de noi infractiuni.
Criteriile ce trebuie avute in vedere la individualizarea pedepsei sunt, potrivit art.72
c.pen., dispozitiile partii generale a Codului penal, limitele de pedeapsa fixate in partea speciala,
gradul de pericol social al faptei savarsite, persoana infractorului si imprejurarile care atenueaza
sau agraveaza raspunderea penala.
In speta, instanta de recurs retine ca faptele deduse judecatii se circumscriu coruptiei la
cel mai inalt nivel, implicand persoana unui prim-ministru care si-a folosit functia detinuta in
statul roman pentru obtinerea unor foloase, patrimoniale si nu numai, din partea unor functionari
care au ales aceasta cale (mai mult sau mai putin liber) pentru a se asigura ca vor ocupa in
continuare functiile detinute.
Activitatea infractionala dedusa judecatii nu s-a rezumat la coruptia clasica (dare si luare
de mita), ci a inclus si alte infractiuni, asimilate celor de coruptie (santaj) sau in legatura directa
cu acestea (spalare de bani, fals in contabilitate) ori prevazute in legi speciale (folosirea de acte
falsificate la autoritatile vamale).
Aceasta multitudine de acte infractionale, majoritatea derulate intr-o lunga perioada de
timp (de circa 2 ani), se explica prin dorinta inculpatilor care le-au savarsit de a ascunde faptele
grave de coruptie comise de inculpatul Nastase Adrian, in calitate de prim-ministru, ajutat de
sotia sa, iar mai apoi, dupa devoalarea acestora, de a ingreuna sau chiar zadarnici probarea lor.

In egala masura, activitatea infractionala desfasurata de inculpati s-a suprapus peste

interesul inculpatilor Nastase de a-si ascunde adevarata situatie materiala si de a se asigura ca nu
vor intampina dificultati in cazul (improbabil in acea epoca) in care s-ar fi declansat un control al
averii. Sunt astfel de retinut sumele considerabile de bani vehiculate de inculpati si
nerecunoscute de ei (circa 700.000 USD numai pentru importurile din China) ori recunoscute
pentru a-si sustine nevinovatia (60.000 USD pentru tamplaria de la Cornu), care au fost achitate
cash in diferite modalitati (mape, plicuri, sac textil sau chiar decupaj realizat intr-un top de hartie
tip A4), fara a se cere vreo dovada pentru primirea lor (lucru de asemenea de la sine inteles).
De asemenea, inculpatii Nastase s-au prevalat de situatia juridica aparenta a unui imobil
care in realitate le apartinea (casa din strada (), de care au inteles sa se dezica public pentru a
impiedica stabilirea raspunderii penale pentru infractiunea de luare de mita (actul material ce a
vizat contravaloarea lucrarilor de renovare a imobilului) si a zadarnici o eventuala cercetare a
averii lor reale.
Prin urmare, gravitatea faptelor deduse judecatii nu se rezuma la actele de coruptie pura
comise de inculpati, ci include permanenta preocupare a acestora de obstructionare a aflarii
adevarului atat cu privire la infractiunile de coruptie, cat si referitor la situatia lor materiala reala.
Aceasta conduita a fost adoptata atat in perioada in care au fost comise faptele de coruptie
(si s-a concretizat in savarsirea unor infractiuni conexe sau prevazute de legi speciale), cat si
dupa punerea lor sub invinuire (si s-a manifestat sub forma santajului comis de inculpatul
Nastase Adrian).
In ce priveste infractiunea de santaj, cele doua convorbiri ambientale purtate cu martorul
Cretu Octavian dezvaluie disperarea inculpatului Nastase Adrian de a impiedica aflarea
adevarului atat cu privire la faptele de coruptie comise in legatura cu bunurile achizitionate din
China (pe care incearca sa le bagatelizeze), cat si cu privire la planul secund (care pare mai
important pentru inculpat), al unei posibile declansari a controlului averii sale.
In acest context, inculpatul Nastase nu a avut nicio retinere de a actiona in cel mai pur stil
mafiot, incercand sa impuna tacerea persoanei care l-a tradat (asa cum insusi inculpatul s-a
exprimat) prin dezvaluiri viitoare compromitatoare pentru aceasta, ce aveau insa sa fie facute nu

de catre inculpat, ci de o persoana care, spre deosebire de partea vatamata Paun Ioan, a ales sa-i
fie credincioasa pana la capat (inculpata Jianu Irina Paula).
In privinta circumstantelor personale, in cazul inculpatului Nastase instanta de recurs va
retine ca avand un caracter atenuant pregatirea sa profesionala si acea parte a activitatii sale
anterioare care a avut efecte benefice pentru statul roman, date care urmeaza a fi valorificate in
conditiile art.74 alin.2 c.pen., insa numai in privinta sanctiunii aplicate pentru infractiunea de
santaj.
In cazul infractiunii de coruptie, chiar daca va retine incidenta aceleiasi circumstante
atenuante judiciare, urmeaza a constata ca aceasta vine in concurs cu caracterul continuat al
infractiunii, ce reprezinta o cauza de agravare a pedepsei si care lipseste de efecte obligatorii
circumstantele atenuante in conditiile art.80 alin.2 c.pen.
Instanta de recurs va avea in vedere in acest context gravitatea deosebita a faptelor de
coruptie de care inculpatul Nastase Adrian se face vinovat, tinand seama de calitatea in care le-a
comis, valoarea foloaselor patrimoniale obtinute si perioada indelungata de timp in care actionat.
In egala masura, conduita procesuala nesincera, dublata de incercarea sa permanenta de a
se prezenta ca o victima a justitiei si de a da o conotatie politica oricarui demers judiciar
indreptat impotriva sa, demonstreaza ca inculpatul Nastase Adrian nu a inteles nici pana acum
importanta valorii sociale lezate prin conduita sa infractionala si nici modul in care functioneaza
statul de drept, preferand sa caute vinovatii dincolo de propria sa persoana.
Acest mod de raportare la valorile aparate de legea penala, comun de altfel tuturor celor
trei inculpati din prezenta cauza, impune un tratament sanctionator adecvat, care sa reprezinte
deopotriva o sanctiune pentru incalcarea legii, dar si un mijloc de reeducare a inculpatilor (in
ciuda varstei pe care o au) in sensul conformarii conduitei lor viitoare la rigorile legii penale.
In acelasi timp, pedepsele aplicate inculpatilor au menirea de a preveni savarsirea de noi
infractiuni nu doar de catre inculpatii din prezenta cauza, ci de oricare alte persoane care se
gandesc sa-si foloseasca functia publica pentru obtinerea de avantaje personale intr-o societate
sufocata de coruptie, cum din pacate a fost si este cea romaneasca.

Fata de aceste considerente, instanta de recurs va aplica inculpatilor pedepse cu

inchisoarea orientate in cuantum peste minimul special (singura exceptie fiind facuta in cazul
infractiunii de santaj, tinand seama si de nivelul extrem de sever al minimului prevazut de lege
pentru aceasta infractiune), ce urmeaza a fi executate in regim de detentie (mai putin in cazul
inculpatei Nastase Daniela, a carei activitate infractionala si contributie concreta la comiterea
faptelor au fost mai reduse, justificand modalitatea neprivativa de executare a pedepsei stabilita
de instanta de fond, cu majorarea insa a duratei termenului de incercare la limita maxima
calculata conform art.86/2 alin.1c.cpen.)
Prin urmare, n recurs instana a admis recursul Parchetului i al inculpatei Irina Jianu,
respingnd recursul inculpailor Nstase Adrian i Nstase Dana i dispunnd aplicarea unei
pedepse cu executare inculpatului Nstase Adrian:
nltur aplicarea art.86^1-86^4 Cod penal, art.71 alin.5 Cod penal i art.359 Cod
procedur penal n privina inculpatului Nstase Adrian. n baza art.254 alin.1 Cod penal cu
referire la art.6 din Legea nr.78/2000 i cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, art.74 alin.2 Cod
penal i art.80 Cod penal condamn pe inculpatul NSTASE ADRIAN (...) la 4 ani nchisoare i
5 ani interzicerea drepturilor prev. de art.64 lit. a teza a II a , b i c Cod penal pentru svr irea
infraciunii de luare de mit n form continuat. n baza art.33 lit. a, 34 lit. b i 35 Cod penal
contopete pedepsele aplicate prin prezenta decizie cu pedeapsa de 3 ani nchisoare aplicat
aceluiai inculpat pentru svrirea infraciunii de antaj prev. de art.194 alin.1 i 2 Cod penal
raportat la art.13 alin. 1din Legea nr.78/2000 cu aplicarea art.74 alin.2 Cod penal i art.76 alin.1
lit.b) Cod penal, urmnd ca inculpatul s execute pedeapsa cea mai grea de 4 ani nchisoare i 5
ani interzicerea drepturilor prev. de art.64 lit.a teza a II a, b i c Cod penal.
Ca pedeaps accesorie, interzice inculpatului exerciiul drepturilor prevzute de art.64 lit.a teza a
II-a, b i c Cod penal, conform art.71 Cod penal