UNIVERSITATEA VASILE ALECSANDRI DIN BACU

FACULTATEA DE INGINERIE
PROGRAM DE STUDIU: INGINERIE BIOCHIMIC

INGINERIA SI PROTECTIA MEDIULUI IN

INDUSTRIE

COORDONATORI STIINTIFICI
S.I. DR. ING. MIRELA PANAITE
DRD.ING. ALEXANDRA-DANA CHIIMU

STUDENI:.
SNDULACHE RZVAN
HRLEA AUREL
BURCIANU SERGIU
VANCEA RADU
ANDRONACHE ALEXANDRU

2014 2015

RECICLAREA DE
FORESTIERE

EURILOR

CUPRINS

1.Consideraiigeneraleprivinddeeurile din silvicultur

2.Caracteristiciledeseurilor din silvicultura
3. Posibilitai de valorificare a deeurilor din silvicultur
3.1 Tehnologii de reciclare a deseurilordestinatevalorificariienergetice
3.2 Tehnologii de reciclare a deseurilordestinatecompostarii
4. Potentialul la nivel national in domeniuldeseurilorforestiere
5. Masinisiinstalatiipentruprelucrareadeseurilorforestiere
5.1 Colectarea
5.2 Utilaj John Deere 1490D pentrucolectatsibalotatramuri
5.3 Transportul
5.4 Maruntirea
5.5 Uscarea
5.6 Compactarea
5.7 Valorificareaenergetica
5.7.1 Combustiedirecta
5.7.2 Piroliza
5.7.3 Gazeificarea
6. Impactulasupramediului
7. Concluzii
8.Bibliografie

1.Consideraiigeneraleprivinddeeurile din silvicultur

La oraactualpoluareasiprotectiamediuluisunt considerate probleme de mare
important cu care se confruntumanitatea. Transformrilecare au loc la nivel global in
ceeaceprivestemediulnconjuratorimpungsireaunorsolutiipentrumentinereaechilibrului
ecologic al planetei.
Pdurileacopera 30% din suprafataterestra a globului.Suprafataforestiera era in 2005
de patrumiliarde de hectare, cu o treimemaipuindecat la nceputurileagriculturii, acum 10.000
de ani.
In urmaactivtatilor de defrisaresuntlasate in urmacantitatiuriase de deseurilemnoase
care preyintaunriscridicat din punct de vedere al poluarii cu substanteorganicedescompuse.
Celulozaesteantrenata de ploi in raurisilacuri cu efectedevastatoareasuprafauneiacvatice.
Deseurile din silviculturasiindustrialemnului se incadreaza in
sectoruldeseurilorvegetaleorganicebiodegradabilesi/saucombustibile cu impact
nefavorabilasupramediului.

2. Caracteristiciledeseurilor din silvicultura

Din exploatareasuprafetelorforestiererezultacantitatimari de deseuri (crengi, cioate,
radacini, frunze, tulpini de arboriconsideratinecorespunzatorispre a fi livrati la prelucrare), iar
din industriaprelucrariilemnuluisunt eliminate cantitatimari de materie prima sub forma de
rumegussicoaja.
In timpcelemnul brut de bucura de o atentiedeosebita din
parteacompaniilorcedefriseazaterenurileimpadurite,
crengilesicioatelesuntcatalogatecaresturinefolositoare. In acestfel se pierdcantitatifoartemari
de potentialesurse de energie care arputea fi valorificate cu costuri de productieminime.

3. Posibilitai de valorificare a deeurilor din silvicultur

Tehnologiilepentrureciclareadeseurilor se clasifica in functie de modul de valorificare
a deseurilor:
-tehnologii de reciclare a deseurilordestinatevalorificariienergetice
-tehnologii de reciclare a deseurilordestinatecompostarii
3.1 Tehnologii de reciclare a deseurilordestinatevalorificariienergetice
Tehnologiile de reciclare a deseurilordestinatevalorificariienergetice se utilizeaza in
vederearecuperariienergieiinmagazinate in deseurisiconversieiacesteiaprinmetodespecifice in
energietermicasauelectrica.
Valorificareaenergetica a deseurilorforestiere se poate face printreimetode:
-combustiedirecta
-piroliza
-gazeificare.
3.2 Tehnologii de reciclare a deseurilordestinatecompostarii

4. Potentialul la nivel national in domeniuldeseurilorforestiere

Romnia dispune de o suprafa de pduri de aproximativ 6,5 mil ha (cu 2.6 % sub
media europeana), reprezentnd 27% din suprafaa total a rii. Fondul forestier al Romniei
reprezint 0,30 ha/locuitor.
Media tierilor din pdure se estimeaz, pentru perioada 2004-2005, la minimum 11
000 000 m/an, rmnnd o cantitate de rumegu destul mare, de 0,1%, respectiv 11 000
m/an.
Rumeguul rezultat la tierile n pdure, de obicei nu este tratat corespunztor, astfel
c este transportat de apele de suprafa n pruri i ruri, cu consecine duntoare pentru
faun i flor, prin descompunerea rumeguului i efectul produs de substanele tanante. Din
totalul de 11 000 000 m/an lemn masiv, cantitatea de 5 000 000 m/an este destinat
industrializrii, iar restul de 6 000 000 m/an este afectat Regiei Naionale a Pdurilor,
sectorului de construcii, sectorului minier iparticularilor. Pentru sectorul industrializrii
lemnului se estimeaz o pondere medie de 11% rumegu (12% pentru rinoase i 10%
pentru foioase). Rezult, astfel, 550 000 m/an rumegu. Pentru sectorul Regiei Naionale a
Pdurilor, al cherestelei, minelor etc. Se estimeaz o pondere de 3% rumegu, rezultnd 180

000 m/an (corespunztor celor 6 000 000m/anlemn masiv).

5. Masinisiinstalatiipentruprelucrareadeseurilorforestiere

5.1 Colectarea

. 5.2 Utilaj John Deere 1490D pentrucolectatsibalotatramuri

5.3Transportul
10

Transportul in zonelegreuaccesibile se face cu utilajespecializatepentruacest tip de

operatie, cu brat hidraulicsisisteme de tractiuneperformante.
La marginedrumuluiforestiepracticabilsuntincarcatepecamioaneadaptatepentru
transport cherestea
La centrele de colectare se efectueazacantarireamaseilemnoaseinainte de descarcare.

5.4Maruntirea

11

5.5Uscarea

Instalatie industriala destinata uscarii rumegusului in flux continuu prin energie

de microunde
5.6Compactarea
12

Etapeleprocesului de transformare adeseurilor in brichete

5.7Valorificareaenergetica

13

Valorificareaenergetica a deseurilorforestiere se poate face printreimetode:

-combustiedirecta
-piroliza
-gazeificare.
5.7.1 Combustiedirecta

5.7.2 Piroliza

5.7.3 Gazeificarea
Arderea lemnului in cazanele cu gazeificare prin asa numitul proces de
14

"piroliza" permite atingerea unui randament de pna la 89% si o ardere ecologica, n

urma careia rezulta o cantitate minima de cenusa;combustibilul folosit trebuie sa fie lemn
uscat (umiditate max.20%), busteni cu diametrul max. 200 mm si deseuri lemnoase n
proportie de 20%.

6. Impactulasupramediului
15

Durata de transformare a rumegusului in ingrasamantestecuprinsintre 15 si 25 de

anisicaurmare nu estepotrivitpentruagricultura.
Depozitarea in conditiinecorespunzatoarea acestui tip de deseuri duce la
afectareaprofunda a mediului. Rumegusulplasatpemalulapeloresteantrenat de
ploisiastfelpatrunde in apele de suprafatasidevine un factor de strespentru fauna acvatica ,
iarrumegusuldepozitatpe camp afecteazagravcalitateasolului, care nu maipoate fi
utilizatpentruagricultura.

7. Concluzii
16

Implementareanoilortehnologii de conversie a energieiinmagazinate in

reziduurilelemnoase in energietermica, datoritarandamentuluitermicridicat, duc la
scadereaconsumului de combustibilsi implicit la scadereacosturilor cu
generareaenergieitermicenecesarepentruacoperireanevoilor de caldurasiapacalda.

8.BIBIOGRAFIE
17

1. OrosVasile, CameliaDraghici- Managementuldeeurilor, EdituraUniv. Transilvania, 2002,

Braov, pag.1-3, 69-74;
2.
Metodeitehnologii
de
gestionare
a
deeurilor

MinisterulMediuluiiGospodririiApelor, 2005;
3. Rojanschi V. Protectiasiingineriamediului, EdituraEconomica, 1992, Bucuresti;
4. Leopa A. Reciclareadeseurilor, EdituraMongabit, Galati, 2005;
5. www.regielive.ro
6.www.ecomagazin.ro/info/deseuri-forestiere/

18