Sunteți pe pagina 1din 23

DREPT PROCESUAL UNIONAL

1. Aspecte generale
n funcie de natura aciunilor sau a litigiilor dezbtute, procedura in faa CJUE poate varia,
fiind astfel necesar tratarea acestora n mod separat, motiv pentru care este necesar a se distinge
ntre:
- procedura obinuit sau de drept comun, specific n general aciunilor directe
- procedura aciunilor preliminare
- proceduri speciale
- procedura cilor de atac.
La nivelul Tribunalului, dar i al TFP pot exista i proceduri specifice.
Procedura n faa CJUE presupune dou faze, conform art.20 din Statutul CJUE:
- procedura scris care cuprinde: comunicarea ctre prile aflate n proces i ctre instituiile
unionale ale cror decizii sunt n discuie a cererilor de chemare n judecat, a memoriilor,
aprrilor, explicaiilor i, eventual, al replicilor, precum i a oricror alte acte justificative i
documente care le susin sau a copiilor lor certificate pentru conformitate.
- procedura oral conform art.75 (fostul art.54) din Regulamentul de procedur CJUE, dup
ndeplinirea msurilor de instrucie, dac Curtea nu acord un termen prilor pentru a
prezenta observaii scrise, preedintele stabilete data deschiderii procedurii orale. Dac,
ns Curtea a acordat un termen pentru prezentarea unor observaii scrise, preedintele va
fixa data deschiderii procedurii orale dup expirarea acestui termen. Conform art.20 din
Statutul CJUE, procedura oral cuprinde audierea de ctre Curte a agentilor, consilierilor si
avocatilor, a concluziilor avocatului general, precum si, dac este necesar, audierea
martorilor si expertilor. ns, n cazul n care consider c respectiva cauz nu pune o
problem nou de drept, Curtea poate decide, dup ascultarea avocatului general, ca aceasta
s fie judecat fr concluziile avocatului general.
- deliberarea i adoptarea hotrrii
- executarea deciziei adoptate
- cile de atac, de regul, n cazul proceselor ncepute n faa Tribunalului sau a TFP.
Aciunile ce pot fi exercitate n faa CJUE sunt acele mijloace virtuale i legale acordate
subiectelor dreptului unional, prin care acestea pot solicita intervenia organelor
jurisdicionale ale UE n vederea aprrii prerogativelor sau drepturilor lor sau n vederea
supravegherii obiective a respectrii legalitii de ctre instituiile UE.
Aciunile cu care poate fi sesizat CJUE sunt:
a. aciunea n constatarea nclcrii tratatelor unionale de ctre statele membre;
b. aciunea n anulare;
c. excepia de ilegalitate;
d. aciunea n constatarea abinerii nejustificate;
e. aciunea n despgubire;
f. aciunea preliminar;
g. aciunea pentru obinerea aprobrii sau avizrii;
h. aciunea de arbitraj;
i. aciunea n legtur cu serviciul introdus de funcionarii unionali;
j. aciunea n domeniul mrcilor i standardelor unionale;
k. aciunea contra sanciunilor pecuniare.
Clasificri ale acestor aciuni pot fi fcute n funcie de criterii precum:
I.
n funcie de caracterul contencios sau necontencios al procedurii:
a. aciuni directe: a, b, d, e, i
b. aciuni indirecte: f, g
II.
n funcie de necesitatea parcurgerii unor proceduri prealabile ca o condiie de
admisibilitate
1

III.

IV.

V.

VI.

a. aciuni care nu necesit parcurgerea unei astfel de etape: b, e


b. aciuni care necesit parcurgerea unei proceduri prealabile: a, d, i
n funcie de temeiul juridic pe care se bazeaz
a. aciuni reglementate de tratatele unionale majoritatea aciunilor
b. aciuni care i au temeiul ntr-un contract de compromis sau ntr-o clauz
compromisorie (modalitate de ncheiere a conveniei arbitrale, prin care prile
convin ca litigiile ce se vor nate din contractul n care este inserat sau n legtur
cu acesta s fie soluionat pe calea arbitrajului, artndu-se numele arbitrilor sau
modalitate de de numire a lor. Clauza este cuprins n chiar contractul principal, iar
validitatea ei este independent de valabilitatea contractului n care a fost nscris
conform art.343 si art.343^1 C.proc.civ. sau acea cauz stabilit n contractul
comercial, prin care prile stabilesc c soluionarea eventualelor litigii s se fac pe
calea arbitrajului comercial) aciunile de arbitraj
n funcie de calitatea prilor angrenate n proces:
a. aciuni de drept constituional atunci cnd se confrunt statele membre, instituii
unionale sau state membre cu instituii unionale
b. aciuni de drept administrativ atunci cnd n proces apar procese fizice sau juridice
n calitate de reclamani
n funcie de calitatea reclamantului
a. aciunea introdus de un reclamant privilegiat (state membre, instituii ale UE)
b. aciune intentat de un reclamant neprivilegiat (persoane fizice sau persoane juridice)
n funcie de prerogativele jurisdicionale recunoscute instanei
a. aciuni de procedur normal b, d
b. aciuni de plin jurisdicie e, k, i

2. Introducerea aciunii i procedura scriptic


2.1. Prile n procesul unional
Actele normative unionale, att cele de drept originar ct i cele de drept secundar, nu
enumer expresis verbis, concret i clar, entitile care dispun de capacitate procesual n faa CJUE
Din interpretarea prevederilor art.19 din Statutul CJUE, articol ce vorbete doar despre
aspecte privind reprezentarea procesual, se poate deduce, ns, c exist dou categorii de astfel de
entiti, anume:
a. pri reprezentate prin mputernicii sau ageni, adic statele i instituiile UE, dar i statele
pri ale Acordului asupra Spaiului Economic European (SEE), altele dect statele membre,
precum i Autoritatea de supraveghere AELS
a. ct privete statele membre este vorba despre cele 28 de state care au nfiinat,
respectiv care au aderat la UE. Aadar nu este vorba despre regiunile, landurile,
judeele sau autoritile locale ale acestora, acestea putnd aprea ca pri n procesul
unional doar ca i alte pri.
b. statele pri ale Acordului asupra Spaiului Economic European (SEE), altele dect
statele membre UE, chiar i statele tere au capacitate procesual proprie, nu
organele, instituiile sau autoritile acestora care pot s apar ca astfel de subiecte
tot n categoria celorlalte pri.
c. UE spre deosebire de statele membre, UE nu are capacitate procesual proprie,
acionnd n procesul unional prin instituiile, organele sale, dar acestea n
integralitatea acestora nu prin fraciuni, subdiviziuni ale acestora (spre exemplu o
fraciune politic din cadrul Parlamentului European va putea s apar n cadrul unui
proces unional dect ca fcnd parte din categoria celelalte pri). Pe de alt parte,
UE poate s apar ea nsi ca parte ntr-un proces n faa instanelor naionale ale
statelor membre avnd n vedere c, potrivit art.267 TFUE, UE poate deveni
2

participant i ntr-o aciune preliminar. Avnd n vedere prevederile art.1 alin.(2)


din Regulamentul de procedur al Curii, potrivit cruia termenul institutii
desemneaz institutiile Uniunii prevzute la articolul 13 alineatul (1) TUE si
organele, oficiile sau agentiile nfiintate prin tratate sau printr-un act adoptat pentru
punerea n aplicare a acestora si care pot fi prti n fata Curtii, dar i prevederile art.1
Regulamentul de procedur al Tribunalului potrivit crora termenul institutie sau
institutii desemneaz institutiile Uniunii si organele, oficiile sau agentiile nfiintate
prin tratate sau printr-un act adoptat pentru punerea acestora n aplicare si care pot fi
prti n fata Tribunalului, putem nelege c prin termenul de instituii folosit de
art.19 din Statutul CJUE se au n vedere nu doar instituiile UE enumerate limitativ
de art.13 TUE, ci toate instituiile, organele, ageniile i oficiile UE, conform
prevederilor mai sus menionate. Chiar i organisme nfiinate pe baza dreptului
unional secundar, precum Centrul european pentru promovarea nvmntului
profesionale, nfiinat n 1975 prin decizie a Parlamentului i a Consiliului, sau
Fundaia european pentru mbuntirea condiiile de trai i de munc, nfiinat, de
asemenea, n 1975, pot avea calitatea de parte, avnd n vedere aceleai argumente
mai sus menionate.
b. pri care sunt reprezentate de un avocat, art.19 alin. (3) din Statutul CJUE denumindu-le
celelalte prti prin acestea se neleg toate acele persoane fizice sau juridice de drept
public sau de drept privat care nu se regsesc printre cele enumerate printre prile ce sunt
reprezentate de un agent sau mputernicit.
Pentru verificarea personalitii juridice a unei persoane juridice de drept privat sau de drept
public, dac este cazul n situaia celei din urm, CJUE apeleaz ntotdeauna la dreptul
intern din statul de unde provine entitatea respectiv avnd n vedere c doar n baza
dreptului naional se poate aprecia dac respectiva entitate a primit personalitatea juridic
sau nu.
Avnd n vedere prevederile Statului funcionarilor (art.24), funcionarii europeni au dreptul
de a face parte din sindicate sau asociaii profesionale ale funcionarilor comunitari, Curtea a
stabilit c aceste asociaii au capacitatea de a fi pri pentru c aciunile judiciare promovate
de ele fac parte din instrumentele folosite pentru aprarea intereselor membrilor si.
Persoanele fizice minore nu au capacitate procesual motiv pentru care se admite calitatea
lor de parte doar dac sunt reprezentate de un tutore sau curator. Legalitatea i regularitate
desemnrii unor astfel persoane ca i tutori sau curatori este analizat de Curte tot pe baza
dreptului naional.
Distincia ce poate fi fcut ntre cele dou categorii de pri, prin interpretarea
prevederilor art.19 din Statutul CJUE, este important pentru c n categoria prilor ce pot
fi reprezentate de un agent sau de un mputernicit ntr prile privilegiate care, de regul, nu
trebuie s dovedeasc un interes procesual subiectiv, pe cnd prile care pot fi reprezentate
printr-un avocat trebuie s dovedeasc interesele lor concrete, individuale care sunt afectate.
2.2. Reprezentarea procesual i avocatul obligatoriu
Reglementarea acestei materii o regsim n art.19 din Statutul CJUE, precum i n art. 38
42 din Regulamentul de procedur al Tribunalului i n art. 43 - 47 din Regulamentul de procedur
al Curii.
n procedura contencioas este valabil principiul avocatului obligatoriu, principiu care nu
opereaz i n cadrul procedurilor necontencioase (astfel de proceduri sunt solicitarea ajutorului
pentru suportare cheltuielilor judiciare sau aciunile preliminar).
Statele membre sau instituiile UE, statele membre SEE i Autoritatea de Supraveghere
AELS sunt reprezentate de un mputernicit sau de un agent, ce pot fi sprijinii de avocai sau
3

consilieri rezideni. Acetia ca i consilierii i avocaii ce compar n faa Curii se bucur de


drepturile i garaniile necesare exercitrii independente a funciilor lor.
Astfel, spre exemplu, conform art.43 din Regulamentul de procedur al Curii agentii, consilierii si
avocatii care compar n fata Curtii sau n fata unei autoritti judiciare creia Curtea i-a adresat o cerere
de comisie rogatorie se bucur de:
- imunitate pentru afirmatiile orale si nscrisurile depuse referitoare la cauz sau la prti.
- urmtoarele privilegii si facilitti:
(a) toate nscrisurile referitoare la procedur sunt exceptate de la perchezitie si sechestru. n
caz de contestatie, functionarii autorittilor vamale sau ai politiei pot sigila nscrisurile n
cauz, care sunt transmise apoi fr ntrziere Curtii pentru a fi verificate n prezenta
grefierului si a persoanei interesate;
(b) agentii, consilierii si avocatii se bucur de libertate de deplasare n msura necesar
ndeplinirii sarcinilor lor.
ns, potrivit art.44 din Regulamentul de procedur al Curii, pentru a beneficia de privilegiile,
imunittile si facilittile mentionate mai sus, este necesar s se fac n prealabil dovada calittii, dup
cum urmeaz:
(a) agentii, printr-un nscris oficial eliberat de mandantul lor, care i notific imediat
grefierului o copie a acestuia
(b) avocatii, printr-un document care certific faptul c au dreptul s si exercite profesia n
fata unei instante a unui stat membru sau a unui alt stat parte la Acordul privind SEE si,
atunci cnd partea pe care o reprezint este o persoan juridic de drept privat, printr-un
mandat eliberat de aceasta din urm
(c) consilierii, printr-un mandat eliberat de partea pe care o asist.
Mai mult dect att, La nevoie, grefierul Curtii le elibereaz o legitimatie. Validitatea acestei legitimatii
este limitat la o perioad determinat, care poate fi prelungit sau restrns n functie de durata
procedurii.
Pe de alt parte, tocmai pentru c privilegiile, imunittile i facilittile mentionate la articolul 43 din
Regulamentul de procedur al Curii sunt acordate exclusiv n interesul bunei desfsurri a procedurii,
Curtea poate ridica imunitatea n cazul n care consider c aceast msur nu mpiedic buna
desfsurare a procedurii.
Mai mult dect att, n cazul n care Curtea apreciaz conduita unui agent, a unui consilier sau a unui
avocat n fata Curtii ca fiind incompatibil cu demnitatea Curtii sau cu exigentele unei bune administrri
a justitiei sau c agentul, consilierul ori avocatul n cauz uzeaz de drepturile pe care le are n virtutea
functiei sale n alte scopuri dect acelea pentru care i sunt recunoscute aceste drepturi, Curtea l
informeaz pe cel n cauz n legtur cu acest fapt. Atunci cnd Curtea informeaz despre aceasta
autorittile competente n fata crora persoana n cauz este tinut s rspund, o copie a scrisorii
adresate autorittilor respective este transmis persoanei n cauz. Art. 46 din Regulamentul de
procedur al Curii, prevede chiar c n astfel de situaii, Curtea poate oricnd, prin ordonant
motivat, dup ascultarea persoanei n cauz si a avocatului general, s decid s exclud din procedur
un agent, un consilier sau un avocat, ordonanta fiind imediat executorie. ntr-o astfel de situaie, n cazul
n care un agent, un consilier sau un avocat este exclus din procedur, aceasta se suspend pn la
expirarea termenului stabilit de ctre presedinte n scopul de a permite prtii interesate s desemneze un
alt agent, consilier sau avocat. Curtea i rezerv i dreptul de a revoca oricare dintre deciziile mai sus
menionate.
Potrivit art.19 alin. ultim din Statut, se recunoate dreptul de a pleda n faa Curii i profesorilor
universitari resortisanti ai statelor membre a cror legislatie le recunoaste dreptul de a pleda,
bucurndu-se de drepturile acordate avocatilor i consilierilor.
Ct i privete pe avocai crora le este recunoscut dreptul de pleda pleda n faa Curii, art. 19 alin. (4)
din Statut, prevede c numai un avocat autorizat s practice n fata unei instante a unui stat membru sau
a unui alt stat parte la Acordul privind Spatiul Economic European poate reprezenta sau asista o parte n
fata Curtii, acesta netrebuind a avea o acreditarea special din partea CJUE, ci trebuie doar s
dovedeasc c provin dintr-un barou din statele membre (Directiva nr. 249 din 22 martie 1977 privind
promovarea efectiv a libertii serviciilor de avocatur, JOCE L 78 din 26 martie 1977, Directiva nr. 5

din 16 februarie 1988 de facilitare a exercitrii cu caracter permanent a profesiei de avocat ntr-un stat
membru, altul dect cel n care s-a obinut calificarea, JOCE L 77 din 14 martie 1998).
Respectarea solemnitii edinelor impune avocailor, reprezentanilor, consilierilor de a
respecta reguli precum:
- purtarea robelor personale
- legitimarea, n cazul avocailor, respectiv prezentarea acreditrilor primite de la statele
reprezentate
- prezentarea actelor de identitate
- respectarea regulilor la redactarea documentelor depuse
- semnarea tuturor exemplarelor originale ale documentelor depuse n cursul procedurii scriptice
- asigurarea comunicrii actelor procesuale prilor reprezentate, mai ales atunci cnd nu a fost
indicat o adres de coresponden din Luxemburg
- respectarea timpului pentru pledoarie
- luarea n considerare a faptului ca n timpul vorbirii are loc o traducere simultan a celor spuse
ceea ce impune cu necesitate coordonarea concluziilor orale ale tuturor reprezentanilor ce au
interese comune, pentru a se evita exprimarea unor preri identice n mod repetat.
Reprezentanii, agenii statelor membre implicate ntr-un proces unional sunt desemnai, de regul,
de ministerele afacerilor de externe, existnd i excepii precum cele din Germania unde
desemnarea se face de ministerul economiei sau Spania si Portugalia unde sunt desemnai de
secretariatele de stat pentru relaiile cu Uniunea European.
n ceea ce privete Romnia, conform prevederilor din Ordonana de urgen a Guvernului nr.
96/2012 privind stabilirea unor msuri de reorganizare n cadrul administraiei publice centrale,
publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I nr. 884 din 22 decembrie 2012 i aprobat
cu modificri prin Legea nr. 71/2013, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr.
171, din 29 martie 2013 (OUG nr. 96/2012), din Hotrrea Guvernului nr. 8/2013 privind
organizarea i funcionarea Ministerului Afacerilor Externe, publicat n Monitorul Oficial al
Romniei nr. 34 din 15 ianuarie 2013 (HG nr. 8/2013), respectiv din Metodologia privind
reprezentarea Romniei n faa Curii de Justiie, a Tribunalului Uniunii Europene i a altor
instituii UE, aprobat de Guvernul Romniei, prin memorandum, n data de 6 iulie 2011,
funcia de reprezentare a statului romn a CJUE, precum i la celelalte instituii europene, n
procedurile contencioase i necontencioase, revine Ministerului Afacerilor Externe n cadrul cruia
funcioneaz agentul guvernamental ce este numit i eliberat din funcie prin decizie a primuluiministru, la propunerea ministerului afacerilor externe, fiind direct subordonat acestuia din urm.
Numirea i eliberarea din funcie a agentului guvernamental se comunic grefei Curii, respectiv a
Tribunalului, precum i celorlalte instituii europene.
n vederea exercitrii atribuiilor sale, agentul guvernamental poate solicita autoritilor i
instituiilor publice actele, datele i informaiile necesare, acestea fiind obligate a i le comunica n
termenul stabilit de acesta.
Prin intermediul agentului guvernamental, MAE coordoneaz i supravegheaz fundamentarea, de
ctre autoritile i instituiile publice, a poziiilor naionale ce urmeaz a fi comunicate instituiilor
europene, respectiv a fi transmise i/sau susinute naintea instituiilor europene. Conform art.
121 alin. (7) din OUG nr. 96/2012, agentul guvernamental coordoneaz procesul de stabilire a
poziiilor naionale i ntocmete actele necesare n contextul activitii de reprezentare. n acest
scop, el este sprijinit de Serviciul Contencios UE din cadrul Ministerului Afacerilor Externe.
Potrivit art. 121 alin. (1) din OUG nr. 96/2012, n cadrul Ministerului Afacerilor Externe (MAE)
funcioneaz Agentul Guvernamental pentru Curtea de Justiie a Uniunii Europene, care asigur
reprezentarea Romniei n cadrul procedurilor prevzute la art. 2 alin. (1) pct. 43 din HG nr. 8/2013,
respectiv:
- procedura reglementat de art. 218 alin. (11) TFUE privind avizul Curii de Justiie a Uniunii
Europene cu privire la compatibilitatea unui acord preconizat cu dispoziiile tratatelor;
- procedurile reglementate de art. 256 alin. (1) TFUE privind aciunile directe care sunt n
competena Tribunalului;
- procedurile reglementate de art. 256 alin. (2) TFUE privind aciunile formulate mpotriva
deciziilor tribunalelor specializate;

- procedurile reglementate de art. 256 alin. (3) TFUE privind cererile preliminare care sunt n
competena Tribunalului;
- procedurile reglementate de art. 258-260 TFUE privind etapele precontencioase i contencioase ale
aciunii n constatarea nendeplinirii obligaiilor;
- procedurile reglementate de art. 263 TFUE privind aciunea n anulare;
- procedurile reglementate de art. 265 TFUE privind aciunea n constatarea abinerii de a aciona;
- procedurile reglementate de art. 267 TFUE privind cererea avnd ca obiect pronunarea unei
hotrri preliminare;
- procedurile reglementate de art. 268 TFUE privind aciunea n repararea daunelor, n conformitate
cu art. 340 TFUE;
- procedurile legate de aplicarea art. 270 TFUE privind litigiile dintre Uniune i agenii si;
- procedurile litigioase reglementate de art. 271 TFUE privind obligaiile care rezult din statutul
Bncii Europene de Investiii, msurile adoptate de Consiliul Guvernatorilor Bncii Europene de
Investiii, msurile adoptate de Consiliul Directorilor Bncii Europene de Investiii, precum i n
legtur cu ndeplinirea de ctre bncile centrale naionale a obligaiilor care rezult din aplicarea
TFUE i a Statutului Sistemului European al Bncilor Centrale;
- procedura prevzut la art. 272 TFUE, atunci cnd CJUE este competent s se pronune n
temeiul unei clauze compromisorii,
- procedurile jurisdicionale naintea Curii de Justiie a Asociaiei Europene a Liberului Schimb.
Prin Decizia Primului-ministru nr. 58 din 18 ianuarie 2013, publicat n Monitorul Oficial al
Romniei nr. 41 din 18 ianuarie 2013, domnul Rzvan-Horaiu RADU a fost numit n funcia de
agent guvernamental.

2.3. Intervenienii n procesul unional


Litigiile concrete aduse n faa Curii, prin problema de fond ce urmeaz a fi soluionat, pot
avea n mod indirect efecte i asupra altora, mai precis asupra unor persoane care nu particip n
proces, dar crora, de exemplu, li se aplic norma juridic unional atacat. n consecin, terii
neparticipani au interesul de a ntri poziia uneia sau alteia dintre pri, motiv pentru care ar dori
s intervin n proces.
Modul de intervenie a terilor n proces a fost reglementat att prin Statut art. 40, ct i
prin Regulamentul de procedur al Curii, art.129-132, sau al Tribunalului, art.115-116.
Astfel, potrivit art.40 din Statut, statele membre si institutiile Uniunii pot interveni n litigiile
supuse Curtii de Justitie. Organele, oficiile si agentiile Uniunii, precum si orice alt persoan dispun
de acelasi drept n cazul n care pot dovedi faptul c au un interes n solutionarea litigiului naintat
Curtii. Iat, aadar, c statele membre i instituiile unionale pot interveni n litigiile deduse Curii,
n cazul aciunilor directe, fr excepie i fr a fi nevoie s dovedeasc ndeplinirea anumitor
condiii, beneficiind de poziia unui intervenient privilegiat. Spre deosebire, dei dreptul de a
interveni aparine i oricrei alte persoane, aceasta trebuie s dovedeasc un interes n soluionarea
unui litigiu dedus Curii. Interesul justificat trebuie s fie un interes privind soluia concret, final,
nefiind suficient justificarea unui interes orientat spre aprobarea unei anumite concepii juridice.
ns, persoanele fizice sau juridice nu pot interveni n litigiile dintre statele membre, dintre
institutiile Uniunii sau dintre statele membre, pe de-o parte, si institutiile Uniunii, pe de alt parte.
Dar statele prti la Acordul privind Spatiul Economic European, altele dect statele membre, precum si
Autoritatea de supraveghere AELS mentionat de respectivul acord pot interveni n litigiile supuse
Curtii n cazul n care acestea se refer la unul dintre domeniile de aplicare ale acestui acord.
n toate cazurile, concluziile cererii de intervenrie pot avea ca obiect numai sustinerea
concluziilor uneia dintre prti.
Este necesar a sublinia c n cazul aciunilor preliminare, avnd n vedere caracterul necontencios al
procedurii, o astfel de intervenie este imposibil. ns, conform art.23 din Statut, intervenienii din
procesul de fond judecat n faa instanei naionale devin participani, la fel ca i intervenienii
privilegiai.

(Astfel, n cazurile prevzute la articolul 267 din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene,
decizia instantei nationale care si suspend procedura si sesizeaz Curtea de Justitie este notificat
Curtii de ctre instanta national respectiv. Aceast decizie este apoi notificat de ctre grefierul
Curtii, prtilor n cauz, statelor membre si Comisiei, precum si institutiei, organului, oficiului sau
agentiei Uniunii care a adoptat actul a crui valabilitate sau interpretare este contestat.
n termen de dou luni de la data ultimei notificri, prtile, statele membre, Comisia si, dac este
cazul, institutia, organul, oficiul sau agentia Uniunii care a adoptat actul a crui valabilitate sau
interpretare este contestat, au dreptul de a depune la Curte memorii sau observatii scrise.
n cazurile mentionate la articolul 267 din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene, decizia
instantei nationale este notificat, prin grija grefierului Curtii, si statelor prti la Acordul privind
Spatiul Economic European, altele dect statele membre, precum si Autorittii de supraveghere
AELS mentionat n acordul respectiv, care, n cazul n care este vizat unul dintre domeniile de
aplicare ale acordului, pot depune la Curte memorii sau observatii scrise, n termen de dou luni de
la data notificrii.
n cazul n care un acord privind un domeniu determinat, ncheiat de Consiliu cu unul sau
mai multe state terte, prevede c acestea din urm pot prezenta memorii sau observatii scrise n
cazul n care o instant a unui stat membru adreseaz Curtii o ntrebare preliminar privind
domeniul de aplicare al acordului, decizia instantei nationale referitoare la o astfel de ntrebare se
notific, de asemenea, statelor terte n cauz, care pot depune la Curte, n termen de dou luni de la
data notificrii, memorii sau observatii scrise.)
Cei care doresc a interveni ntr-un proces unional trebuie s depun o cerere de intervenie
care s cuprind:
- indicarea cauzei
- indicarea prilor n litigiu
- numele i domiciliul intervenientului, precum i alegerea domiciliului de comunicare n
Luxembourg
- concluziile n susinerea crora intervenientul cere s intervin
- expunerea circumstanelor care demonstreaz dreptul de intervenie, atunci cnd
intervenientul este altul dect un stat membru sau o instituie unional.
O astfel de cerere se depune n maxim 6 sptmni dup publicarea comunicatului (informrii)
privind cererea de chemare n judecat n JOUE, termen impus pentru c:
- prile trebuie ca n 6 sptmni s tie cu cine se vor judeca i cine va veni n sprijinul lor i
trebuie s aib o protecie fa de intervenienii care prin intervenia lor ntrziat ar putea
tergiversa n mod nejustificat soluionarea cauzei.
- chiar i intervenienii care iau procesul n stadiul n care se afl la momentul interveniei, au
posibilitatea de a participa ct mai de la nceputul procesului, ansele fiind mai mari pentru a
determina o soluie favorabil i lor n ultim instan.
i-n cazul intervenienilor este obligatorie reprezentarea.
Cererea de intervenie se comunic prilor, preedintele Curii urmnd a decide asupra
admisibilitii cererii, printr-o ncheiere, dup prezentarea observaiilor scrise i orale ale
prilor i dup ascultarea avocatului general.
Dac aceast cerere este admis, intervenientului i se va comunica ntreaga documentaie
depus pn la acea dat de pri, iar preedintele fixeaz termenul n care acesta poate prezenta
un memoriu de intervenie ce va cuprinde: concluziile intervenientului privind susinerea sau
respingerea, total sau parial, a concluziilor unei pri; motivele i argumentele invocate de
intervenient i probele propuse, dac este cazul. Preedintele poate fixa i un termen n care
prile pot rspunde la acest memoriu de intervenie.

2.4. Condiiile cererii de chemare n judecat


Toate aciunile directe se introduc la CJUE de ctre reclamant prin intermediul unei cereri
scrise.
Astfel, conform art.21 din Statut, art. 120-121 din Regulamentul de procedur al Curii, art. 44 45
din Regulamentul de procedur al Tribunalului, Curtea de Justitie, respectiv Tribunalul sunt sesizate
printr-o cerere adresat grefierului, cerere care trebuie s cuprind numele si domiciliul
reclamantului, calitatea semnatarului, numele prtii sau prtilor mpotriva crora se nainteaz
cererea, obiectul litigiului, concluziile si o expunere sumar a motivelor invocate.
Pe de alt parte, pentru ndeplinirea procedurii, n cererea introductiv se indic domiciliul ales.
Cererea introductiv cuprinde numele persoanei care este autorizat si care a consimtit s primeasc
toate notificrile. Pe lng indicarea domiciliului ales mentionat sau n locul acesteia, n cererea
introductiv se poate mentiona c avocatul sau agentul consimte s primeasc notificrile prin fax
sau prin orice alt mijloc tehnic de comunicare. n cazul n care cererea introductiv nu ndeplineste
conditiile specificate anterior si atta timp ct aceast neregularitate nu este ndreptat, toate
notificrile efectuate n vederea ndeplinirii procedurii, destinate prtii vizate, se realizeaz prin
scrisoare recomandat adresat agentului sau avocatului prtii.
Este necesar a preciza i faptul c art.48 din (1) Regulamentul de procedur al Curii
prevede c notificrile prevzute de acest regulament se efectueaz prin grija grefierului la
domiciliul ales al destinatarului, fie prin expedierea, prin scrisoare recomandat cu confirmare de
primire, a unei copii a actului care trebuie notificat, fie prin nmnarea acestei copii contra unei
dovezi de primire. Copiile originalului care trebuie notificat se ntocmesc si se certific pentru
conformitate cu originalul de ctre grefier, cu exceptia cazului n care acestea au fost depuse de
ctre prti n conditiile prevzute la articolul 57 alineatul (2) din prezentul regulament (Articolul 57
Depunerea actelor de procedur (1) Originalul oricrui act de procedur trebuie s poarte
semntura manuscris a agentului sau a avocatului prtii ori, n cazul observatiilor prezentate n
cadrul unei proceduri preliminare, pe cea a prtii din litigiul principal sau a reprezentantului su
dac normele de procedur nationale aplicabile acelui litigiu permit aceasta. (2) Acest act, nsotit
de toate anexele mentionate n cuprinsul su, se depune mpreun cu cinci copii pentru Curte, iar n
alte proceduri dect procedurile preliminare, si cu attea copii cte prti sunt n cauz. Aceste
copii sunt certificate pentru conformitate cu originalul de ctre partea care le depune. (3)
Institutiile depun, n plus, n termenele stabilite de Curte, traducerile oricrui act de procedur n
celelalte limbi prevzute la articolul 1 din 30 Regulamentul nr. 1 al Consiliului. Alineatul precedent
se aplic n mod corespunztor.

(4) Fiecrui act de procedur i se anexeaz un dosar care contine nscrisurile si mijloacele
materiale de prob invocate n sustinerea acestuia si un opis al acestor nscrisuri si mijloace
materiale de prob.
(5) n cazul n care la actul de procedur se anexeaz un nscris sau un mijloc material de prob
doar n extras din cauza volumului su, la gref se depune nscrisul sau mijlocul material de prob
complet sau o copie complet a acestuia.
(6) Toate actele de procedur se dateaz. n privinta termenelor procedurale, vor fi luate n
considerare numai data si ora depunerii originalului la gref.
(7) Fr a aduce atingere prevederilor alineatelor (1)-(6), data si ora la care o copie a originalului
semnat al unui act de procedur, inclusiv opisul nscrisurilor si mijloacelor materiale de prob
prevzut la alineatul (4), parvine grefei prin fax sau prin orice alt mijloc tehnic de comunicare de
care dispune Curtea se consider c respect termenele procedurale cu conditia ca originalul
semnat al actului, nsotit de anexele si copiile prevzute la alineatul (2), s fie depus la gref n cel
mult 10 zile.
(8) Fr a aduce atingere prevederilor alineatelor (3)-(6), Curtea poate stabili, prin decizie,
conditiile n care un act de procedur transmis grefei pe cale electronic este considerat a fi
originalul acelui act. Aceast decizie se public n Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.).
Atunci cnd destinatarul a consimtit s primeasc notificrile prin fax sau prin orice alt
mijloc tehnic de comunicare, notificarea oricrui act de procedur, inclusiv a hotrrilor si a
ordonantelor Curtii, poate fi efectuat prin transmiterea unei copii a nscrisului printr-un asemenea
mijloc. n cazul n care, din motive tehnice sau din cauza naturii sau a volumului actului, o astfel de
transmitere nu poate avea loc, actul se notific, n absenta alegerii de domiciliu de ctre destinatar,
la adresa acestuia din urm potrivit modalittilor prevzute mai sus. Destinatarul este informat cu
privire la aceasta prin fax sau prin orice alt mijloc tehnic de comunicare. n acest caz, se consider
c o scrisoare recomandat a fost nmnat destinatarului n a zecea zi de la data depunerii acestei
trimiteri la oficiul postal al locului n care Curtea si are sediul, cu exceptia cazului n care se
dovedeste prin confirmare de primire c scrisoarea a fost primit la o alt dat sau a cazului n care
destinatarul l informeaz pe grefier, n termen de trei sptmni de la data informrii, prin fax sau
prin orice alt mijloc tehnic de comunicare, c notificarea nu i-a parvenit.
Curtea poate stabili, prin decizie, conditiile n care un act de procedur poate fi notificat pe
cale electronic. Aceast decizie se public n Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Prin derogare de la articolul 48, notificarea se consider legal ndeplinit prin depunerea
scrisorii recomandate la oficiul postal al localittii n care si are sediul Curtea.
Este necesar a mai preciza c, ncepnd cu cu 2 octombrie 2011, a fost creat i o aplicaie
informatic care permite depunere i comunicarea actelor de procedur pe cale electronic, aplicaia
e-Curia este comun celor trei instane care compun CJUE. Actele de procedur, inclusiv
hotrrile i ordonanele, sunt comunicate prin e-Curia reprezentanilor prilor, n cazul n care
acetia au acceptat n mod explicit acest mod de comunicare sau, n cadrul unei cauze, n situaia n
care i-au dat consimmntul cu privire la acest mod de comunicarea prin depunerea unui act de
procedur prin e-Curia. Destinatarii comunicrilor sunt ntiinai, prin e-mail, n legtur cu orice
comunicare care le este adresat prin e-Curia. Actul de procedur este comunicat n momentul n
care destinatarul solicit accesul la acest act, iar n lipsa unei astfel de cereri de acces, se consider
c actul a fost comunicat la expirarea celei de-a aptea zile care urmeaz celei a trimiterii e-mailului de ntiinare. n cazul n care o parte este reprezentat de mai muli ageni sau avocai,
momentul luat n considerare pentru calculul termenelor este cel al primei cereri de acces efectuate.
Cererea de chemare n judecat trebuie s aib trei elemente principale:
1) cererile sau concluziile reclamantului limiteaz preteniile reclamantului precum i
puterea judectorilor care, de regul, nu se pot ntinde peste limitele fixate de cerere i nu se
pot pronuna ultra petita. Cererile trebuie formulate neechivoc, nu trebuie s fie fr sens sau
absurde sau cele din categoria celor din care nu rezult la ce soluie se ateapt. Odat cu
introducerea cererii de chemare n judecat, cererile sunt prezentate n mod eficient, nefiind
obligatorie i necesar citirea acestora n cadrul procedurii publice orale.
9

2) Obiectul cererii de chemare n judecat este scopul aciunii introduse i trebuie s fie
suficient de precis pentru ca prtul s aib posibilitatea de a-i pregti aprarea i Curtea s
neleag scopul preteniilor reclamantului.
3) Motivele aciunii care reprezint totalitatea afirmaiilor de fapt i a punctelor de vedere
juridice prezentate de reclamant n sprijinul cererii sale, anume argumentele de drept i de
fapt.
Cererea de chemare n judecat, n funcie de natura aciunii introduse, va trebui s fie
nsoit de anexe obligatorii precum:
- n cazul persoanelor juridice de drept privat - copie de pe statutul acestora sau un extras
recent din registrul comerului sau registrul asociaiilor i fundaiilor sau orice alt document
din care s reias personalitatea juridic, respectiv dovada mputernicirii legale pentru
proces a avocatului desemnat
- n cazul aciunilor de arbitraj copii dup contractele care conin clauza compromisorie sau
dup convenia de arbitraj
- n cazul aciunilor n anulare copii dup actele normative a cror desfiinare se cere
- n cazurile n care introducerea aciunii n cauz trebuie precedat de pornirea i derularea
unei proceduri prealabile dovezi din care s rezulte insuccesul obinut n urma exercitrii
acestei proceduri.
Se vor putea anexa, pe baz de opis, i orice alte documente considerate ca fiind utile i
pertinente soluionrii cauzei.
Cererea de chemare n judecat trebuie s conin nu doar capetele de cerere i expunerea
strii de fapt, ci i o prezentare amnunit a mijloacelor de atac i de aprare, pentru c ulterior
n cadrul procesului nu se mai admite, de regul, invocarea altora.
Cererea de chemare n judecat trebuie s fie semnata de reprezentantul procesual i
contrasemnat de reclamant.
Unele vicii formale sau materiale evidente ale cererii de chemare n judecat pot fi
remediate n termenul fixat de grefierul ef, dup verificarea cererii de ctre acesta.
Dac lipsete unul dintre elementele constitutive ale cererii de chemare n judecat astfel
precum sunt identificate acestea de art.21 din Statut, documentul nu mai poate fi considerat
cerere de chemare n judecat n sens juridic i nu mai poate fi nregistrat i nu atrage dup sine
ntreruperea termenului de prescripie.
Viciile de form, precum dovedirea statului de persoan juridic, nedepunerea conveniei de
arbitraj, pot fi acoperite n termenul fixat de grefierul ef, n caz contrar, Curtea va decide, dup
ascultarea avocatului general, dac nerespectarea acestor condiii antreneaz inadmisibilitatea
formal a plngerii.
Cererea de chemare n judecat trebuie depus n original i n copie n cel puin 6
exemplare autentificate (5 copii pentru CJUE i cte unul pentru fiecare prt), mpreun cu
documentele anexate.
Cererea se depune la sediul CJUE printr-o adres ce va primi o tampil de intrare, iar ulterior
se va trece la nregistrarea acesteia.
Nu se admite depunerea unei cereri de chemare n judecat care nu a fost redactat de un avocat,
excepie fcnd cererile pentru asisten juridic gratuit.
Data introducerii aciunii este ziua depunerii cererii de chemare n judecat la Secretariatul
Curii.
Cererea este nregistrat n registrul cancelariatului, unde primete un numr format din numrul
curent i numrul de an.
Despre fiecare cerere de chemare n judecat se va face o comunicare (o informare) care va fi
publicat n JOUE, iar cei interesai pot consulta chiar registrul unde apar aceste informri. ns,
consultarea dosarelor de ctre teri este inadmisibil, dosarele rmnnd inaccesibile publicului
10

chiar i dup adoptarea hotrrii, neadmindu-se excepii de la aceast regul nici pentru
studierea dosarelor n scopuri tiinifice sau didactice.
Depunerea cererii de chemare n judecat conduce la litispenden care dureaz pn la
terminarea procedurii, un al doilea proces ntre aceleai pri cu acelai coninut fiind
inadmisibil n aceast perioad.
i-n faa CJUE este valabil principiul disponibilitii ceea ce presupune c reclamantul i poate
retrage oricnd cererea de chemare n judecat.

2.5. Intampinarea
Procedura scrisa cuprindesi depunerea intampinarilor, replicilor si contrareplicilor ce se
declanseaza odata cu comunicarea cererii de chemare in judecata.
In 30 de zile de la data la care cererea de chemare in judecata a fost comunicata, adusa la
cunostinta paratului, acesta va prezenta o intampinare (memoriu in aparare) ce este prima
posibilitate de aparare scrisa a paratului si care va cuprinde: numele si domiciliul sau; argumentele
invocate in fapt si in drept; concluziile sale si probele propuse. Cat priveste comunicarea
intampinarii catre Curte, este suficient ca aceasta sa fie comunicata si prin fax.
La cererea paratului, termenul de 30 de zile poate fi prorogat de presedinte.
Cererea de chemare in judecata si intampinarea pot fi completate printr-o replica a
reclamantului si printr-o contrareplica (duplica) a paratului, caz in care presedintele va fixa
termenele la care aceste acte de procedura vor fi prezentate.
Depunerea unei replici si a unei duplici sunt facultative motiv pentru care renuntarea
reclamantului la a depune o replica va lipsi pe parat de posibilitatea de a depune o duplica.
Renuntand la a depune o replica si o duplica, partile pot urgenta solutionarea cauz.
Pe de alta parte, partile pot fi interesate in a depune replica si duplica pentru ca astfle vor
avea posibilitatea de depune probe noi, cu conditia sa motiveze intarzierea in prezentarea acestora.
La momentul:
- intrarii contrareplicii
- manifestarii renuntarii la replica
- nerespectarii termenelor stabilite pentru replica si contrareplica
presedintele va fixa data la care judecatorul raportor va prezenta Curtii raportul prealabil, punand
astfel capat procedurii scrise din punctul de vedere al partilor.
2.6. Numirea raportorului si al avocatului general
Dupa inregistrarea cererii de chemare in judecata, presedintele CJUE numeste pentru fiecare
cauza un judecator raportor dintre judecatori, judecator ce va fi responsabil pentru elaborarea
tuturor documentelor ce vor fi redactate de CJUE, precum: raportul prealabil pentru sedinta
administrativa, raportul de sedinta, raportul judecatorului raportor, notele introductive pentru
deliberare, proiectul de hotarare.
Prin desemnarea judecatorului raportor, presedintele CJUE desemeaza practic completul de
judecata pentru ca un judecator poate fi raportor doar in cadrul completului care solutioneaza o
anume cauza. Aceasta regula nu este aplicabila atunci cand litigiul este adus spre solutionare in fata
Marii Camere sau de Plen.
Dupa incheierea procedurii scriptice:
- judecatorul raportor intocmeste un raport prealabil pentru informarea celorlalti judecatori cu
privire la starea de fapt care rezulta din documentele depuse de parti. Acest raport prealabil
este secret si poate cuprinde: aprecieri ale judecatorului raportor cu privire la necesitatea
11

adresarii de intrebari suplimentare Comisiei sau partilor, dificultatea juridica a cauzei, la


necesitatea administrarii probelor sau chiar la importanta politica a cauze, daca este cazul.
- raportul prealabil va fi prezentat in sedinta generala, in fata tuturor judecatorilor si avocatilor
generali, toti acestia vor decide incadrarea unei cauze intr-un anumit tip de actiuni sau cauze
si va efectua repartizarea cauzei. Iata, asadar, ca repartizarea cauze se face practic ulterior
finalizarii procedurii scriptice.
- ulterior se desemneaza completul de judecata, iar judecatorul raportor, deja desemnat, va
intocmi un nou raport - raportul de sedinta, daca va avea loc procedura orala sau raportul
judecatorului raportor, daca nu se organizeaza procedura orala. Aceste doua raporturi sunt
practic identice si nu au caracter secret, acestea aducandu-se la cunostinta partilor cu 3
saptamani inainte de desfasurarea sedintei. Raportul va cuprinde: starea de fapt, starea de
drept si argumentele.
Judecatorul raportor nu trebuie confundat cu raportorul adjunct pe care CJUE il poate numi
atunci cand se apreciaza ca este necesar pentru studiul si instructia cauzelor cu care a fost
sesizata, avand ca principala sarcina asistarea presedintelui in procedurile simplificate si sa
asiste judecatorii raportori in realizarea sarcinilor lor. Acestia sunt subordonati, dupa caz,
presedintelui CJUE, unui complet de judecata sau unui judecator raportor. Raportorii adjuncti
sunt alesi dintre persoane care ofera toate garantiile de independenta si care poseda titlurile
juridice necesare. Vor depune un juramant, vor trebui sa-si exercite atributiile cu deplina
impartialitate si confor propriei lor constiinte si nu vor divulga nimic din secretul deliberarilor.
Pentru ca menirea CJUE este cea de elaborare a unei jurisprudente cat mai dinamice si care
sa tina pasul cu integrarea europeana, Curtea nu admite specializarea unor judecatori ca
raportori sau ca raportori pentru anumite domenii, precum nici specializarea completelor de
jduecata, motiv pentru care fiecare judecator poate fi desemnat raportor in orice cauza, singura
exceptie fiind cea a presedintelui CJUE care pe durata mandatului sau nu poate fi numit raportor
in ncio cauza.
De asemenea, in cauze in care un stat are pronuntate interese, nu se numeste judecatorul
raportor judecatorul acelui stat.
Judecatorul raportor va insoti cauza data pe tot parcursul solutionarii acesteia, urmand ca, in
cazul in care le este repartizat la un alt complet, sa ia cu el si cauza respectiva.
Odata cu numirea judecatorului raportor se desemneaza de catre prim-avocatul general si
avocatul general pentru acea cauza. Orice avocat general poate fi desemnat pentru orice cauza,
inclusiv prin-avocatul general.
Si in acest caz se respecta principiul nerepartizarii avocatului general in cauze unde statul de
unde provine are interese majore.
Pe de alta parte este important ca avocatii generali sa fie repartizati in acele cauze in care in
care se verifica compatibilitatea dreptului national al statului din care provin cu dreptul UE,
acestia putand explica cel mai bine actele specifice propriului sistem.
Desi incarcatura avocatilor generali 11 la numar, este mult mai mare decat cea a
judecatorilor, acestia au si cateva avantaje, anume: au posibilitatea de a-si prezenta concluziile
in limba materna; nu participa la deliberari, precum nici la pronuntarea hotararii.

2.7. Limba procesuala


Alegerea limbii in care urmeaza sa se deruleze procesul unional a fost consacrata prin
prevederile Statutului CJUE, precum si prin cele doua regulamente de procedura cel al Curtii de
Justitie si cel al Tribunalului. Potrivit acestor reglementari, limbile procesuale sunt: daneza,
germana, engleza, franceza, greaca, irlandeza, italiana, olandeza, portugheza, spaniola, finlandeza,
suedeza, maghiara, letona, estona, lituaniana, ceha, slovena, slovaca, poloneza, malteza, romana si
bulgara, iar mai nou si croata va intra aceasta categorie.
12

La nivelul CJUE se distinge intre limba procesuala si limba de lucru interna a CJUE.
Astfel, desi teoretic, toate limbile oficiale ale UE pot fi limbi procesuale, practic, cu exceptia
acelor cauze formate urmare a conexarii mai multor dosare, cand se admite folosirea tuturor
limbilor procesuale, regula este ca trebuie aleasa o singura limba oficiala. Limba procesuala se
va regasi in toate fazele procesului unional, partile trebuind sa intocmeasca si sa introduca
inscrisurile lor in limba procesuala, iar completul de judecata va folosi aceeasi limba in toate
activitatile sale intocmirea raportului de sedinta, procedura orala, concluzii finale, hotarare,
regulamentul de procedura al CJUE prevazand ca doar textele intocmite in limba de procedura
sunt autentice.
In cadrul procesului, partile si intervenientii, care, de regula, au limbi materne sau oficiale
diferite, pentru celeritatea acestuia si alte motive ce tin de economia acestuia, vor trebui sa cada
de acord asupra folosirii unei limbi procedurale.
Persoanele fizice sau juridice si statele membre beneficiaza de un privilegiu fata de organele
unionale in sensul ca, in cadrul procesul cu acestea din urma, li se permite sa foloseasca propria
limba.
In determinarea limbii procesuale sau procedurale se respecta urmatoarele reguli:
- la actiunile directe, limba procesuala va deveni limba in care a fost redactata cererea de
chemare in judecata, in cazul in care reclamantul este parte privilegiata sau in cazul in care
niciuna dintre parti nu este privilegiata,
- in cazul unor actiuni indreptate impotriva unei persoane fizice sau juridice, cetatean sau
national al unui stat membru, se va folosi limba oficiala a acestui stat, reclamantul fiind
neprivilegiat,
- in cazul actiunilor in constatarea incalcarii tratatelor, limba procesuala va fi limba statului
membru chemat in judecata (parat),
- in cazul actiunilor preliminare, limba procesuala va fi limba instantei nationale care a
formulat intrebarea sau intrebarile,
- in cazul exercitarii cailor de atac, limba procesuala va fi cea folosita de Tribunal in prima
instanta,
- in cazul actiunii prin care se cere ajutor la suportarea cheltuielilor judiciare, va fi cea a
actiunii principale ce a cauzat cheltuielile,
- in exercitarea cailor de atac, limba procesuala va fi cea in care a fost redactata decizia
atacata.
De la aceste reguli exista si exceptii care nu fac altceva decat sa confirme faptul ca aproape
in toate situatiile in interesul unei bune infaptuiri a justitiei, justitiabilii au posibilitatea de a
folosi propria limba, iar doar organele sunt obligate sa respecte acestor reguli stricte. Astfel de
exceptii sunt:
- intervenientii pot folosi o alta limba decat cea procesuala, mai ales daca este vorba despre
state,
- la cererea uneia dintre parti, cu ascultarea celeilalte, sau la cererea comuna a ambelor parti,
in anumite conditii, poate fi permisa pentru partile din proces sau pentru intregul proces
folosirea unei alte limbi decat cea procesuala,
- martorii si expertii pot fi ascultati si in limbile materne, daca nu se exprima bine in limba
procesuala,
- chiar presedintele CJUE, presedintii camerelor sau judecatorii raportori pot folosi o alta
limba procesuala.
Documentele ce se depun la dosarul cauzei intr-o alta limba decat cea procesuala trebuie sa
fie insotite de traducere oficiala.
Limba de lucru a CJUE si a Tribunalului nu se confunda cu limba procesuala, aceasta limba
de lucru fiind limba franceza motiv pentru care toate documentele se traduc in aceasta limba,
inclusiv cele care emana de la Curte. Exceptie fac concluziile avocatilor generali care se
redacteaza in limbile materne ale acestora.

13

In ziua pronuntarii, hotararile judecatoresti sunt accesibile in toate limbile oficiale, in timp
ce celelalte documente relevante pentru proces pot fi gasite numai in limba franceza sau in
limba procesuala aleasa.

2.8. Procedura orala


2.8.1. Discutiile contradictorii ale partilor si administrarea probelor
Pentru dezbateri sau procedura orala, judecatorul raportor intocmeste un raport de sedinta in
care se vor regasi: starea de fapt si cererile, pretentiile partilor ce s-au conturat in cadrul procedurii
scriptice.
Raportul este semnat de catre judecatorul raportor, raportul de sedinta va putea fi folosit de
parti in cursul procedurii orale. Acest raport este public, este comunicat partilor cam cu 3 saptamani
inainte de inceperea dezbaterilor, iar in ziua in care incepe procedura orala acesta se va regasi in
sala de sedinta in toate limbile procedurale precum si in limba franceza.
In prezent, dupa prezentarea memoriilor, intampinarilor, in baza raportului judecatorului
raportor, dupa ascultarea avocatului general si daca niciuna dintre parti nu prezinta o cerere in care
sa indice motive pentru care doreste sa fie audiata, completul de judecata poate decide renuntarea la
procedura orala, aceasta nemaifiind obligatorie urmare a cresterii incarcaturii instantei europene.
Procedura orala este publica, oricine putand participa la aceasta, existand si posibilitatea ca
instanta, din motive importante, la cererea partilor sau din oficiu, sa declare o sedinta secreta. De
asemenea, CJUE, conform art.348 TFUE, judeca in camera de consiliu acele litigii legate de
exercitarea abuziva de catre statele membre a competentelor prevzute de art. 346 si art. 347 din
TFUE.
[ Conform art. 346 din TFUE, dispozitiile tratatelor nu contravin urmtoarelor norme:
(a) nici un stat membru nu are obligatia de a furniza informatii a cror divulgare o consider
contrar intereselor esentiale ale sigurantei sale;
(b) orice stat membru poate lua msurile pe care le consider necesare pentru protectia intereselor
esentiale ale sigurantei sale si care se refer la productia sau comertul cu armament, munitie ti
material de rzboi; aceste msuri nu trebuie s modifice conditiile de concurent pe piata intern
n ce priveste produsele ce nu sunt destinate unor scopuri specific militare.
Consiliul, hotrnd n unanimitate la propunerea Comisiei, poate modifica lista stabilit la 15
aprilie 1958 cuprinznd produsele crora li se aplic dispozitiile alineatului (1) litera b).
Iar art. 347 din TFUE prevede ca statele membre se consult n vederea adoptrii n comun a
dispozitiilor necesare pentru a evita ca functionarea pietei interne s fie afectat de msurile la
care un stat membru poate fi obligat s le adopte n caz de probleme interne grave care aduc
atingere ordinii publice, n caz de rzboi sau de tensiune international grav care constituie o
amenintare de rzboi ori pentru a face fat angajamentelor contractate de acesta n vederea
mentinerii pcii si securittii internationale.]
Procedura orala are doua parti:
- confruntarea propriu-zisa dintre parti
- prezentarea concluziilor finale de catre avocatul general competent.
In cadrul procedurii orale se intalneste o institutie specifica acesteia si oarecum asemenatoare cu
cea a suspendarii din dreptul procesual intern, anume institutia pauzelor procesuale. Potrivit
acesteia, de regula, la cererea partilor, atunci cand demonstreaza ca exista sperante pentru
rezolvarea conflictului fara implicarea CJUE sau cand exista mai multe procese pe rol intre care
sunt anumite legaturi si se asteapta solutia dintr-un proces model sau principal, sau chiar din oficiu
de catre judecator poate fi dispusa de catre presedintele completului de judecata, printr-o incheire

14

motivata, suspendarea pentru o anumita perioada de timp, termenul de reluare fiind stabilit in mod
expres, a procedurii orale. La implinirea termenului, procedura se va relua automat.
Presedintele completului de judecata poate lua unele cauze cu precadere fata de altele si poate
reuni unele cauze numai incepand cu procedura orala, pe timpul derularii acesteia si pentru
deliberare si solutionare.
Cererile pentru amanarea dezbaterilor si in vederea acordarii unui termen se accepta foarte rar.
Se poate ajunge in procedura orala, atunci cand cererea este solutionata in plen, chiar si in cazul
ordonantelor presedintiale cand, cu doua pana la patru saptamani inainte de luarea deciziei, cei
interesati sunt audiati, in cadrul acestei proceduri orale mai restranse, presedintele completului de
judecata prezinta succint problemele de drept sesizate, dupa care asculta parerile partilor si
intrebarile acestora.
Procedura orala incepe cu citirea raportului de sedinta sau cu renuntarea din partea partilor
la citirea acestuia, partile si participantii avand posibilitatea de a sesiza omisiunile si greselile din
raport. Daca observatiile sunt pertinente, intemeiate se vor face corecturile necesare.
In cadrul actiunilor directe partile si reprezentantii sau avocatii lor se confrunta intr-o
procedura contradictorie, prezenta partilor fiind obligatorie doar daca CJUE solicita aceasta, in caz
contrar fiind suficienta reprezentarea acestora.
Presedintele si completul, ca organ colegial, vor incerca sa conduca, sa dirijeze dezbaterile
in asa fel incat prin intrebarile puse partile sa se concentreze asupra unor puncte litigioase a caror
clarificare este hotaratoare pentru solutionarea cauzei, evitandu-se astfel repetarea pretentiilor
formulate deja in cursul procedurii scriptice sau a altor probleme care sunt deja cunoscute de
membrii completului in urma studierii dosarului cauzei.
In acest sens, pentru a creste celeritatea procesului, anterior inceperii procedurii orale, CJUE pune
la dispozitia reprezentantilor partilor o foaie de notificare sau indicatii pentru reprezentantii
procesuali in cursul procedurii orale, prin care acestia sunt rugati sa pledeze scurt, concret,
pertinent, sa ia in considerare ca totul se traduce in mod simultan si sa limiteze pledoariile la maxim
15-30 de minute, in functie de cum completul este mic sau mare. Renuntarea la pledoarie nu va
insemna pentru Curte in niciun caz acceptarea tacita a celor spuse de partea adversa. Dupa pledoarie
este permisa adresarea unor intrebari reciproce, in virtutea dreptului la replica.
In masura in care judecatorii si avocatul general nu si-au exercitat drepturile lor la intrebari
pana la finalul dezbaterilor sau la finalul pledoariilor rostite de reprezentantii partilor, isi pot epuiza
aceste posibilitati dupa acest moment procesual.
In cazul in care dificultatea cauzei si modul de derulare a dezbaterilor permit acest lucru,
avocatul general face in final cunoscut termenul pentru prezentarea concluziilor sale finale.
In tot cursul dezbaterilor, grefierul-sef sau un reprezentant al acestuia consemneaza totul
intr-un proces-verbal, iar intreaga procedura orala se inregistreaza, dupa care se face o transcriere
intr-un proces-verbal.
Pentru garantarea aflarii adevarului, si in procesul unional este necesara administrarea unor
probe de catre instantele unionale.
Pentru ca, de regula, in majoritatea cauzelor CJUE decide cu privire la unele probleme de
drept, si nu cu privire la probleme de fapt sau de stare de fapt, administrarea de probe se intampla
foarte rar. Spre deosebire, Tribunalul, in actiunile directe pentru solutionarea carora este competent,
trebuie sa clarifice de cele mai multe ori starile de fapt, motiv pentru care, in ceea ce-l priveste
administrarea probelor prezinta un loc important in cadrul procesului.
Incheierea prin care se stabileste identificarea mijloacelor de proba si a imprejurarilor,
faptelor ce urmeaza a fi dovedite la CJUE se adopta dupa ce a fost ascultata in acest sens si parerea
avocatului general. Uneori pot fi ascultate chiar si partile.
Comunicarea raspunsului la cererea depusa pentru administrarea unor probe are loc inainte
sau la inceputul procedurii orale. La administrarea probatoriului participa atat avocatul general, cat
si partile.
Curtea admite urmatoarele mijloace de proba:
15

- audierea partilor;
- depunerea de inscrisuri;
- audierea martorilor;
- apelarea la serviciile unor experti;
- cercetarea la fata locului
Din oficiu sau la cererea partilor, atat CJUE, cat si Tribunalul pot solicita, prin comisie rogatorie
dispusa prin incheiere, administrarea unor probe de catre instantele judecatoresti competente.
Martorii sau expertii pot fi invitati din oficiu sau la cererea motivata a partilor. La audierea
martorilor sau expertilor pot renunta chiar partile sau chiar martorul sau expertul pot refuza
depunerea unei marturii sau formularea unei pareri de specialitate.
Invitarea martorului se poate dispune printr-o incheiere a CJUE sau a Tribunalului prin care se
stabilesc imprejurarile de fapt care urmeaza sa fie clarificate prin intermediul martorului, respectiv
modul de suportare a cheltuielilor si amenda in caz de neprezentare. Uneori admiterea martorilor
poate fi conditionata de depunerea unei cautiuni prin care se vor putea acoperi cheltuielile
ocazionate cu martorul respectiv.
La audierea martorilor vor fi invitate sa participe si partile.
Intrebari suplimentare pot fi adresate de catre presedinte, judecatori, avocatul general sau partile
in cauza, cu aprobarea si prin intermediul presedintelui.
Martorii si experti depun juramantul in fata CJUE sau a Tribunalului ori in fata instantelor
nationale unde vor fi audiati in cadrul unei comisii rogatorii, potrivit regulilor nationale din tara de
provenienta. Consecintele care decurg din marturia mincinoasa vor fi suportate de martor potrivit
legislatiei tarii al carei cetatean este.
Marturia este consemnata de grefierul de sedinta intr-un proces-verbal care, dupa citire, este
semnat de martor si de presedintele completului, dupa care dobandeste caracterul unui document
oficial, partile putand solicita, pe propria lor cheltuiala, copii dupa acesta.
Martorul legal citat care nu se prezinta la audiere sau refuza sa depuna juramantul, cu exceptia
cazurilor de impiedicare obiectiva, poate fi sanctionat cu o amenda de 5000 de euro si este citat din
nou sa se prezinte pe propria cheltuiala.
CJUE si Tribunalul pot solicita si efectuarea unor rapoarte stiintifice, expertize de catre
persoane de specialitate. In astfel de cazuri in incheire se specifica intrebarile si termenul efectuarii
lucrarii. Dupa depunerea expertizei, expertul poate fi invitat la audiere in prezenta partilor.
Declaratia acestuia se consemneaza de grefierul de sedinta intr-un proces-verbal, care este semnat
de expert, de grefier si de presedintele completului, devenind astfel document oficial.
Desfasurarea sedintei de judecata urmeaza urmatoarele repere principale:
a) deschiderea sedintei de catre presedinte;
b) daca este cazul, pronuntarea unor hotarari in alte cauze;
c) apelul cauzei de catre grefier;
d) pledoaria introductiva a reprezentantului/reprezentantilor reclamantului;
e) daca
este
cazul,
pledoaria
introductiva
a
reprezentantului/reprezentantilor
intervenientului/intervenientilor in sustinerea reclamantului;
f) pledoaria introductiva a reprezentantului/reprezentantilor paratului;
g) daca
este
cazul,
pledoaria
introductiva
a
reprezentantului/reprezentantilor
intervenientului/intervenientilor in sustinerea paratului;
h) daca este cazul, raspunsuri la intrebarile judecatorilor;
i) replica finala a reprezentantului/reprezentantilor reclamantului;
j) replica finala a reprezentantului/reprezentantilor intervenientului/intervenientilor in
sustinerea reclamantului;
k) replica finala a reprezentantului/reprezentantilor paratului;

16

l) replica finala a reprezentantului/reprezentantilor intervenientului/intervenientilor in


sustinerea paratului;
m) inchiderea sedintei de catre presedinte.
Pentru inchiderea procedurii orale este suficienta o simpla declaratie orala a presedintelui
completulu de judecata.
2.8.2. Concluziile avocatului general
In incheierea procedurii orale, dupa pledoariile prezentate de parti si de participanti in a
doua parte a dezbaterilor, avocatul general, conform Statutului CJUE si a regulamentelor de
procedura, va prezenta concluziile finale.
In prezent, in cazul in care considera ca in cauza nu se ridica probleme noi de drept, Curtea
poate decide, dupa ascultarea avocatului general, ca aceasta sa fie solutionata fara concluziile
avocatului general, fiind necesara consultarea acestuia din urma.
Prezentarea concluziilor finale in chiar ziua in care s-a incheiat prima parte a procedurii
orale este o exceptie si este posibila numai in cauzele simple din punct de vedere juridic pentru ca,
de regula, pentru formularea acestor concluzii, avocatul general are nevoie de un timp, motiv pentru
care este desemnat un termen special.
Din 1989, avocatii generali se straduiesc sa prezinte concluziile lor finale chiar in dupaamiaza zilei in care s-a incheiat prima parte a dezbaterilor sau cel mult in cursul saptamanii care
urmeaza datei incheierii acestei faze procesuale. Totusi, sunt si cazuri in care aceste termene sunt
prelungite, dar recomandarea Curtii este sa nu intarzie mai mult de 4-6 saptamani.
Ca parte a dezbaterilor, conform art. 252 TFUE, prezentarea concluziilor finale de catre
avocatul general are loc in mod public, teoretic prin citirea intregului text, adica a propunerii de
hotarare si a motivelor aferente, pentru ca, in prezent, acestia prezinta doar extrase din concluziile
finale, facand referire doar la solutie si la ideile calauzitoare ale motivarii.
De regula partile renunta la prezenta lor la prezentarea concluziilor finale, desi ar fi cea mai
usoara cale de a afla propunerea de hotarare a avocatului general.
Avocatul general elaboreaza si prezinta concluziile sale finale in limba sa materna, totul
fiind tradus in cursul prezentarii in mod simultan in limba procedurala si in franceza.
Varianta scrisa, tiparita a concluziilor finale, accesibila publicului, apare dupa cateva zile de
la prezentarea lor in limba procedurala, respectiv in limba franceza, ocazie cu care se comunica
partilor.
Aceste concluzii finale au natura unor aprobari juridice. In aprecierea cauzei, avocatul
general este total independent, fiind obligat a se supune doar legii si dreptatii, nefiind reprezentantul
cuiva. In finalul concluziilor, avocatul general avanseaza, pe baza conceptiilor sale juridice, o
propunere de solutie, potrivit obiceiului in forma unei minute (parte dispozitiva din hotarare).
Propunerea de solutii se adreseaza exclusiv instantei, nu si partilor, si este menita exclusiv sa
usureze munca ei.
Curtea nu este legata in nicio masura de propunerea avocatului general, completele fiind
obligate sa tina cont de aceasta in sensul cel mai larg al cuvantului in cursul deliberarilor.
Cat priveste sansele adoptarii unor hotarari care preiau sau nu concluziile avocatului
general, nu exista reguli clare, insa este mai putin probabil ca atunci cand cauzele aduse in fata
instantei de judecata aduc probleme noi, aceasta sa-si intemeize hotararea pe aceste concluzii.
Concluziile finale apreciaza si tratateaza prima data in mod corespunzator situatia de fapt si
de drept si problemele juridice care se ivesc, avocatul general facand posibila prezentarea
jurisprudentei existente si relevante pentru solutionarea cauzei date si recurge la confruntarea critica
a curentelor teoretice in materie.
Independenta de care se bucura avocatul general in elaborarea acestor concluzii finale, ii
permite acestuia sa-si exprime liber convingerile juridice, putand fi mai progresiste decat hotararile
CJUE. Impotriva concluziilor finale ale avocatului general nu se poate formula vreun memorie,
neexistand un drept la replica.
17

Dupa prezentarea concluziilor finale, presedintele completului declara procedura orala


inchisa, ocazie cu care se incheie si influenta si rolul avocatului general in cazul respectiv.
La inceperea deliberarilor de catre judecatori, prima intrebare pusa de acestia este daca se
accepta sau nu concluziile finale, din statistici putandu-se observa ca in 80-90% din cazurile
judecata, instanta unionala a hotarat pe baza concluziilor finale formulate de avocatul general.
2.8.3. Redeschiderea procedurii orale
Potrivit prevedrilor Regulamentului de procedura al CJUE, procedura orala poate fi
redeschisa, fiind necesar ca in acest sens sa fie adoptata de completul de judecata o incheiere, dupa
ce se asculta concluziile avocatului general.
Cat priveste conditiile ce trebuie intrunite pentru redeschiderea procedurii, Regulamentul de
procedura al CJUE tace, motiv pentru care, prin practica sa, CJUE a statuat ca aceasta procedura
poate fi redeschisa atat la cererea partilor, cat si din oficiu.
Este necesar a sublinia faptul ca partile pot redeschide procedura doar in cazul actiunilor directe, nu
si in cazul actiunilor preliminare, unde nu au calitatea de parti, fiind doar participanti.
Nu trebuie sa omitem faptul ca redeschiderea procedurii orale este totusi o exceptie, Curtea
apreciind, in practica sa, ca fiind mai oportuna si mai simpla redeschiderea procedurii decat
inceperea unei noi proceduri, precum revizuirea, atunci cand se justifica o astfel de redeschidere
urmare a interventiei unor noi motive de fapt si de drept dupa inchiderea procedurii orale.Curtea sia argumentat aceasta pozitie prin aspectele ce tin de economia procesului si de respectarea
principiului celeritatii.
Daca o camera va trimite o cauza inapoi in plen, plenul va trebui sa redeschida procedura
orala pentru a nu incalca acele prevederi ale Regulamentului de procedura al CJUE potrivit carora
nu pot participa la deliberare decat judecatorii care au asistat la procedura orala.
Odata redeschisa procedura orala, la sfarsitul noii proceduri orale, avocatul general va trebui
sa formuleze din nou concluzii finale.

2.8.4. Exceptii procesuale si procedurale, chestiunile prealabile ce impiedica rezolvarea


fondului. Sentintele interlocutorii
Se recomanda ca in acele procese in care apar probleme procesuale sau chiar de drept
material de solutionarea carora depinde in mare masura solutia finala sau fara solutionarea carora nu
se poate inainta in solutionarea litigiului, sa se discute asupra acestora si sa se decida in mod
separat.
Rezolvarea acestor exceptii sau chestiuni prealabile declanseaza in toate cazurile un litigiu
intermediar ce trebuie clarificat inainte de transarea fondului. Odata cu invocarea unei asemenea
exceptii, procedura normala se opreste si va incepe o procedura speciala, limitata la solutionarea
problemei invocate.
Conform prevederilor Regulamentului de procedura al CJUE, in dreptul procesual unional
probleme prealabile sunt impartite in exceptii si incidente care nu implica dezbateri in fond. In mod
concret, aceste exceptii pot fi de natura procesuala, de drept material sau de alta natura.
Dreptul unional pretinde ca, la introducerea si exercitarea fiecarei actiuni in fata CJUE, sa
fie indeplinite anumite conditii de natura procesuala, formala. Aceste conditii pot fi:
- generale precum capacitatea de exercitiu deplina a individului
- speciale precum respectarea unor termene care sunt specifice unei anumite actiuni
si trebuie indeplinite inainte ca instanta sa treaca la solutionarea propriu-zisa a problemelor de drept
material.
Lipsa unor astfel de conditii procesuale poate fi invocata, pe calea unei exceptii care
impiedica solutionarea fondului, de partea interesata sau poate fi pusa in discutie din oficiu chiar de
18

Curtea de Justitie. Daca este admisa exceptia partii sau Curtea constata lipsa unor asemenea
conditii, cererea de chemare in judecata va fi respinsa ca inadmisibila si nu se va mai trece la
examinarea problemelor de drept material.
Printre exceptiile cele mai invocate se numera:
- exceptia lipsei capacitatii procesuale in cazul actiunilor in anulare, cand organele unionale,
in calitate de parati, arata ca reclamantul nu are aceasta calitate pentru ca persoana fizica sau
juridica poate cere, conform art. 263 TFUE, anularea unui act normativ care imbraca forma
unui regulament sau unei decizii adresate unei alte persoane numai in cazul in acestea il
privesc in mod direct si individual.
- o alta exceptie ce poate fi invocata priveste nerespectarea termenelor procesuale
- mai poate fi amintita si exceptia de necompetenta la adresarea Curtii
In cazul in care sunt ridicate astfel de exceptii sau incidente, procedura de solutionare se
declanseaza la cererea partilor sau din oficiu de catre instanta. Astfel, conform prevederilor
Regulamentului de procedura al CJUE, instanta din oficiu poate stabili numai faptul ca nu sunt
intrunite toate conditiile procesuale cerute si poate respinge cererea ca inadmisibila.
Procedura propriu-zisa este asemanatoare cu cea obisnuita, avand o parte scrisa si una orala.
Partea care invoca exceptia trebuie sa depuna o cerere scrisa care trebuie sa cuprinda expunerea
motivelor de fapt si de drept pe care se intemeiaza concluziile si este insotita de documentele care o
sustin.
Dupa prezentarea actului prin care se introduce cererea, presedintele fixeaza celeilalte parti un
termen pentru a-si expune in scris mijloacele de apararea si sa isi formuleze concluziile.
Procedura de solutionare a cererii de incidentale este orala, dar Curtea poate sa renunte la procedura
orala in cazul in care poate decide pe baza inscrisurilor depuse, dar in motivare va arata motivele
pentru care a procedat asa.
Daca instanta este vadit necompetenta sa solutioneze o actiune sau daca cererea de chemare in
judecata este vadit inadmisibila, dupa ascultatea avocatului general, Curtea poate decide prin
ordonanta/incheierea motivata, fara a mai continua procedura.
Curtea poate examina oricand, ex officio, imposibilitatea de ordine publica sau poate
declara, dupa ascultarea partilor, ca actiunea a devenit fara obiect si ca nu mai este cazul sa
pronunte o hotarare de fond, cu ascultarea avocatului general.
Hotararea care va incheia procedura rezolvarii exceptiilor sau incidentelor procesuale se va
prezenta fie sub forma unei sentinte interlocutorii, fie sub forma unei incheieri. Cum Regulamentul
de procedura al CJUE nu prevede in ce situatii hotararea imbraca forma unei sentinte interlocutorii
sau a unei incheieri, practica a stabilit ca ori de cate ori se renunta la procedura orala in cursul
solutionarii incidentului, problema sa fie transata printr-o incheiere. Problema alegerii intre sentinta
si incheiere se ridica, de cele mai multe ori, numai in cazul in care se rezolva si fondul cauzeiprin
transarea litigiului intermediar.
Prin hotararea ce va incheia procedura rezolvarii exceptiilor sau incidentelor procedurale,
Curtea poate decide:
- asupra incidentului si admite cererea, caz in care actiunea principala devine inadmisibila si
procedura se incheie, sentinta interlocutorie devenind in acelasi timp hotarare finala;
- asupra incidentului si-l respinge, caz in care procedura va continua, presedintele fixand noi
termene in acest sens:
- unirea exceptiei cu fondul si va decide asupra acesteia in hotararea finala, in acest caz
avand loc continuarea procesului.

19

2.9. Hotararea
2.9.1. Deliberare si pronuntarea
Dupa incheierea dezbaterilor orale, completele de judecata ale CJUE sau toti judecatorii,
atunci cand a avut loc o dezbatere in plen, se intrunesc in vederea deliberarii.
Deliberarea incepe pe baza concluziilor finale prezentate de avoatul general, iar durata si
modul de derulare al acesteia depinde de fiecare litigiu in parte.
Judecatorul raportor are posibilitatea de a prezenta un proiect de hotarare chiar la inceputul
deliberarilor, dar poate sa-si prezinte un asemenea raport doar dupa trecerea unei runde de discutii a
judecatorilor, luand in considerare punctele de vedere exprimate de acestia.
Deliberarile au loc in limba de lucru a CJUE, adica in franceza, judecatorii putand decide
folosirea unei alte limbi comune, important fiind ca acestia sa aleaga cel putin o astfel de limba
pentru ca necesitatea pastrarii secretului deliberarilor nu permite folosirea serviciilor translatorilor
sau ale referentilor. Desi, practic, putem constata din cele anterior mentionate ca judecatorii trebuie
sa cunoasca bine fie limba comuna aleasa, fie limba franceza pentru a-si putea face cunoscute
argumentele, opiniile, Regulamentul de procedura al CJUE precizeaza ca niciun judecator nu poate
fi dezavantajat din cauza limbii de lucru si poate pretinde ca, inainte de votare, orice problema sa-i
fie adusa la cunostinta intr-o limba pe care o cunoaste.
Judecatorii adopta hotararile cu majoritate simpla de voturi, dar se straduiesc sa evite
majoritatile stranse si sa voteze cu unanimitate, preferand compromisurile in locul confruntarilor.
La sfarsitul deliberarilor, judecatorul raportor formuleaza proiectul de hotarare finala care va
fi consultat de toti membrii completului si va primi acordul acestora prin votarea ori se va trece la
reluarea dezbaterilor.
Hotarea finala va fi redactata in limba procedurala care, daca este alta decat limba franceza,
va fi tradusa si in limba franceza.
Hotararea va fi pronuntata in sedinta publica in limba procedurala, de fapt se va prezenta
minuta sau partea introductiva a hotararii.
Sentintele data de CJUE sunt definitive si irevocabile, iar cele ale Tribunalului si
Tribunalului Functiei Publice sunt atacabile pe calea recusrului in fata CJUE.
Secretul deliberarilor nu poate fi divulgat, aspect ce tine de esenta functionarii CJUE,
asigurandu-se astfel independenta judecaotrilor, oferindu-li-se un scut in fata presiunilor politice sau
de orice alta natura. In virtutea acestui secret al deliberarilor, nu va iesi la iveala cum a votat fiecare
judecator in parte, hotararea fiind semnata si de judecatorii care au votat in unele probleme
impotriva solutiei finale. In consecinta, la acest nivel nu este permisa formularea de opinii separate
sau divergente, astfel precum se intampla la nivelul instantelor nationale, inclusiv a celor
constitutionale. Apeland la fictiunea juridica putem aprecia ca devin opinii separate concluziile
formulate de avocatii generali, din care pot rezulta si alte posibilitati de solutionare a unui litigiu.
Partea dispozitiva a hotararii se publica in JOUE, partea C.
In 2 saptamani de la luarea la cunostinta a hotararii, pot fi depuse cereri de indreptare a
erorilor materiale strecurate in hotarare.
Potrivit prevederilor Regulamentului de procedura al CJUE, componentele hotararii sunt
urmatoarele:
1. antetul care cuprinde: constatarea ca hotararea a fost adoptata de CJUE sau de un anumit
complet al CJUE; ziua pronuntarii; numele presedintelui si al membrilor completului;
numele avocatului general; numele grefierului-sef; numele sau denumirea partilor; numele
avocatilor sau ale reprezentantilor/mandatarilor, date cu privire la derularea procesului
precum: data desfasurarii procedurii orale, a administrarii probelor sau ziua citirii
concluziilor finale.
2. practicaua (motivarea hotararii) care cuprinde: motivele hotararii care sunt introduse cu
prezentarea succinta a starii de fapt si se termina cu temeiurile in drept ale hotararii.

20

Amanuntele si contributia partilor in cursul procesului pot fi gasite in raportul de sedinta


anexat la hotarare.
3. dispozitia care inchide hotararea si care in cazul actiunilor directe este introdusa prin
dictonul declara si decide, iar in cazul actiunilor preliminare prin recunoaste un drept
sau recunoaste ca indreptatita
Prezentarea motivelor se limiteaza doar la atat incat sa faca posibila intelegerea rezultatului
activitatii jurisdictionale in cazul concret, exceptie de la aceasta regula fiind acele hotarari prin
care jurisprudenta CJUE a fost revitalizata, regandita profund, caz in care Curtea a intrat in
motivari si in teoretizari pentru a remedia carentele legislative unionale prin elaborarea de
norme noi, principii noi sau prin dezvoltarea celor existente.
In afara normelor de drept unional, sunt invocate in motivare numai hotararile anterioare ale
Curtii, dar nu se face referire la concluziile finale ale avocatului general.
2.9.2. Cai alternative de solutionare a litigiilor
In mod exceptional, in diferite litigii, dar mai ales in cazul actiunilor directe, acestea se pot
termina chiar inatnte de adoptarea unei hotarari in privinta fondului cauzei de catre CJUE.
Astfel de modalitati sunt:
1. retragerea actiunii sau retragerea cererii de chemare in judecata de catre reclamant In acest sens este suficient ca reclamantul sa inainteze instantei o declaratie scrisa, fara sa
intre in motivarea in drept a deciziei sale, acesta avand practic in continuare posibilitatea ca
in termenul de prescriptie sa repete cererea de chemare in judecata. Ulterior primirii acestei
cereri, Curtea va da posibilitatea paratului de a lua pozitie si poate cere condamnarea
reclamantului la plata cheltuielilor sau respingerea cererii acestuia prin care solicita
obligarea paratului la plata cheltuielilor judiciare.
2. rezolvarea extrajudiciara a litgiului sau tranzactia - In acest sens, partile aflate in litigiu
se inteleg in timpul procesului cu privire la aspectele litigioase existente intre ei si vor
declara in fata CJUE ca renunta la pretentiile lor. Aceasta tranzactie va avea valoare de
hotarare judecatoreasca pentru ca va pune capat conflictului de drept intre parti, acestia
nemaiavand posibilitatea introducerrii unei actiuni avand acelasi obiect. Intr-un astfel de caz
partile vor stabili si modul de suportare a cheltuielilor judiciare, in caz contrar asupra acestui
aspect va decide Curtea.
3. Declararea fondului ca rezolvat de CJUE Curtea procedeaza in acest sens atunci cand
nu mai exista necesitatea decizionala sau nu mai exista cerere din partea justitiabililor de
adoptare a unei decizii, dar acestia nu procedeaza nici la retragerea cererii de chemare in
judecata si nici nu se inteleg conform prevederilor din Regulamentul de procedura al CJUE.
Intr-o astfel de situatie, CJUE se sesizeaza din oficiu. In practica sa, CJUE a decis ca nu este
posibila apelarea la o astfel de cale alternativa de solutionare a litigiului atunci cand
reclamantul si-a atins scopul procesual inainte de adoptarea unei decizii de catre instanta sau
in cazul in care un act normativ comunitar provizoriu atacat s-a transformat, intre timp, in
act normativ definitiv.
Aceste cai de transare a litigiilor pot duce in cazul actiunilor directe la finalizarea
procedurii fara pronuntarea unei sentinte.
Desi in cazul actiunilor preliminare, norma europeana tace cat priveste posibilitatea
folosirea unor astfel de cai, totusi, CJUE a permis, in practica sa, instantelor nationale sa-si
retraga actele de sesizare, daca acest lucru nu contravine normelor dreptului national.
In cazul incheierii procesului prin una dintre modalitatile de mai sus, CJUE adopta o
incheiere in a carei parte dispozitiva declara scoaterea de pe rol a cauzei.
In cazul in care a declarat fondul ca rezolvat, CJUE a adoptat in unele cazuri o
decizie, iar in partea dispozitiva a acesteia a declarat fondul cauzei ca fiind solutionat in loc
de scoatere de pe rol a cauzei.

21

Comunicarea incheierii prin a fost scoasa de pe rol cauza se va publica in JOUE, dar
incheierea in sine nu se va publica.
2.9.3. Termenele procesuale
Pentru asigurarea claritatii si sigurantei ordinii de drept unionale, respectiv pentru a asigura
celeritatea procesului unional, o serie de actiuni pot fi introduse numai inauntrul unui anumit termen
stabilit de actele normative unionale, iar alte termene sunt stabilite si aduse la cunostinta partilor in
proces in diferite faze ale procesului unional.
Este necesar a se distinge intre:
1. Termenele legale care sunt prevazute de diferite acte normative unionale si care, de regula,
nu pot fi modificate sau prelungite de CJUE. Astfel de termene sunt urmatoarele:
a. 2 luni de la comunicarea hotararii adoptate in recurs, pentru formularea memoriului
cu observatii pentru reclamant;
b. 1 luna din momentul comunicarii, dar nu mai putin de 2 luni de la data comunicarii
hotararii de recurs, pentru parat si intervenient, dupa recurs, pentru a raspunde la
memoriul cu observatii;
c. 2 luni termenul de recurs pentru atacarea hotararilor adoptate de Tribunal sau de
Tribunalul Functiei Publice;
d. 2 saptamani pentru depunerea cererii de indreptare a hotararii
e. 3 luni de la data depunerii cererii la Comisie de catre statele membre in cazul
exercitarii
2. Termenele judiciare sunt termene prorogabile care, desi isi au izvorul in texte legale
concrete, pot fi modificate de instanta. Aceste termene nu trebuie confundate cu termenele
stabilite de completul de judecata sau de grefierul-sef delegat in acest sens de presedintele
Curtii sau al completului, termene care, evident, pot fi modificate de autoritatea care le-a
fixat.
Regulile de calcul prevazute de regulamentele de procedura, dar statuate si de practica Curtii
sunt urmatoarele:
- termenele exprimate in zile, saptamani, luni sau ani se calculeaza din momentul in care se
produce un eveniment sau se efectueaza un act;
- ziua in cursul careia se produce evenimentul sau se efectueaza actul nu se include in calculul
termenului;
- termenele exprimate in saptamani, luni sau ani expira la sfarsitul zilei din ultima saptamana,
luna sau anu care acelasi nume sau aceeasi cifra ca ziua in care s-a produs evenimentul sau
s-a efectuat actul de la care incepe sa curga termenul. In cazul termenelor exprimate in luni
sau ani, daca lipseste ziua implinirii lor, termenul exprira in ultima zi din acea luna;
- termenele nu sunt suspendate in timpul vacantelor judecatoresti;
- termenele cuprind zilele de sarbatori legale, duminicile si sambetele, dar daca termenul se
implineste intr-o sambata, duminica sau intr-o zi de sarbatoare legala, scadenta se proroga
pana sfarsitul urmatoarei zile luctratoare;
- atunci cand un termen de introducere a unei plangeri impotriva actului unei institutii curge
de la publicarea actului, acest termen trebuie calculat de la sfarsitul celei de-a 14-a zile
succesive publicarii actului in JOUE;
- unele termene de procedura se prelungesc luand in considerare indepartarea statului membru
din care provine justitiabilul fata de Luxembourg, sediul CJUE;
- prorogarea termenelor este posibila la cererea depusa inainte de implinirea termenului;
- ziua in care are loc primirea actelor sau transmiterea acestora nu se socoteste la calculul
termenelor;
- intreruperea termenelor poate avea loc prin comunicare prin fax sau prin e-mail, cu conditia
ca actul original semnat sa fie depus la Grefa cel mai tarziu in urmaoarele 10 zile.

22

Termenele inauntrul carora trebuie introdusa o actiune sunt exclusive, obligatorii, de


constrangere, constituind o piedica absoluta. Nerespectarea acestor termene conduce la pierderea
dreptului de actiune, o actiune introudsa peste termen fiind inadmisibila.
Termenele care nu refera la introducerea unei anumite actiuni pot fi prelungite de la caz la
caz, in functie de aprecierea CJUE sau in contextul reglementarilor existente ori daca de expirarea
lor nu se leaga consecinte majore, decisive sau sanctiuni.

2.9.4. Cheltuielile de judecata


Cheltuielile de judecata, ce reprezinta totalitatea sumelor de bani cheltuiti in scopul derularii
in bune conditii a unei proceduri judecatoresti, cunosc un sistem destul de complicat la nivelul
CJUE datorita exceptiilor, derogarilor de la principiu partea care cade in pretentii va suporta
cheltuielile.
Statutul CJUE prevede ca CJUE decide cu privire la cheltuieli, reglementari mai detaliate
fiind prevazute de Regulamentul de procedura al CJUE.
In esenta, CJUE decide asupra modului de stabilire a cheltuielilor de judecata in 2 moduri:
- imparte, prin partea dispozitiva a hotararii finale, costurile intre parti;
- se pronunta printr-o incheiere distincta, unde stabileste ce fel de costuri se percep si in ce
proportie vor fi suportate de parti.
CJUE nu se pronunta asupra cheltuielilor in cazurile in care partile s-au inteles cu privire la
suportarea acestora.
Cheltuielile de judecata pot fi de doua feluri:
- cheltuieli judiciare propriu-zise, necesare derularii unui proces normal si care sunt
inevitabile in cadrul unui asemenea proces, precum: costurile martorilor si expertilor;
costurile pentru copiile si extrasele efectuate dupa registre, cheltuielile ocazionate de cererile
de ajutor judiciar. Pentru aceste cheltuieli este valabil, de regula, principiul procesul in fata
CJUE este gratuit, aceste cheltuieli fiind suportate din mijloacele banesti puse la dispozitia
Curtii ca parte a bugetului unional general. Momentul stabilirii cheltuielilor judiciare este
cel in care procedura este inchisa, nemaiputandu-se efectua alte cheltuieli, iar modul de
suportare a cheltuielilor este cuprins in sentinta finala sau in ultima incheiere din cadrul
procesului. Hotararea de stabilire a cheltuielilor judiciare face parte din dispozitivul hotararii
principale si este motivata in mod special in cadrul motivelor de hotarare.
- cheltuielile extrajudiciare care sunt suportate de parti, participanti (in cazul actiunilor
preliminare) si intervenienti (cheltuieli decontabile pentru instanta).
Cheltuielile de judecata se suporta conform principiului partea care cade in pretentii va suporta
cheltuielile de judecata. Partea care va pierde va suporta cheltuielile numai in acele cazuri cand
partea adversa a depus o cerere in acest sens, anume exista un capat de cerere formulat in acest sens.
In consecinta, daca CJUE trebuie sa decida din oficiu, va decide ca fiecare dintre parti sa suporte
cheltuielile proprii.
De obicei, costurile decontabile cu titlu de cheltuieli judiciare acceptate de Curte sunt:
cheltuielile ocazionate cu angajarea unui avocat, cheltuielile de transport si cazare ale avocatului
sau reprezentantului, respectiv ale partii, daca prezenta acesteia era necesara la judecata cauzei;
taxale platite pentru convorbirile telefonice, comunicarile de telex, fax sau contravaloarea copiilor
efectuate in cursul procesului. Toate cheltuielile trebuie dovedite de catre parti
Cheltuielile judiciare sunt stabilite in euro, perceperea de dobanzi la aceste cheltuieli fiind
interzisa.
In cazul actiunilor preliminare, cu privire la cheltuielile judiciare se vor pronunta instantele
nationale, iar organele unionale care participa la procedura acestor actiuni vor suporta cheltuielile
judiciare proprii, considerandu-se ca participa la aceste actiuni in interesul public unional.
Statele membre, institutiile unionale, statele Spatiului Economic European suporta cheltuielile
proprii.
23

S-ar putea să vă placă și