Tratatul de la Roma nu este menionat proiectul de constituire a unei zone
monetare comune funciona sistemul Breton Woods Aranjamentele monetare in anii '70:
Planul Werner (1970) obiectivul : substituirea monedelor naionale printr-o
moned comun" sau, n lipsa monedei comune, monedele naionale trebuie s fie interschimbabile dup o paritate fix.
Sarpele monetar - monedele europene se deplasau ntr-un tunel fa de dolar
( marja de variaie fa de dolar de 2.25%, marja de variaie fa de monedele europene 1%)
Sistemul Monetar European - Monedele europene fluctuau una n raport cu cealalt
ntr-o band de variaie de 2.25% (cu excepia Italiei i Marii Britanii pentru care a fost stabilit o derogare de 6%) i posibiliti de ajustare i realiniere a cursurilor n cadrul sistemului; moneda ECU (European Currency Unit) - Fiecare moned din SME avea o pondere n componena ECU, care reflecta: importana economiei acelei ri, ponderea n schimburile inter-regionale i angajamentele rii n cadrul sistemului de faciliti
Planul Delors (I)
Stadiul I : 1 iulie 1990 - 1 ianuarie 1994
Liberalizarea deplina a circulatiei capitalului (1 iulie 1990).
Realinierile de paritati sa fie putin frecvente
O maistrnsa coordonare a politicilor monetare.
Stadiul II : 1 ianuarie 1994 - 1 ianuarie 1999 = tranzitie SME la UM:
Politicile monetare: nationale, dar mai strns coordonate.
Renuntarea la realinierea paritatilor. (Dupa criza 1992/93, marje mari, cvsiflotare, dar in realitate fluctuatii mici)
Crearea Institutului Monetar European (care va deveni BCE)
Bancile centrale continuau sa functioneze ca banci nationale
Stadiul III : 1 ianuarie 1999 (cel mai trziu):
Orientarea spre cursuri valutare fixate irevocabil