2 T1 Traditia Clasica

anul I / IAC / 2011-12 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect.
Radu Tudor PONTA
TIMPURILE ARHITECTURII
anul I / IAC / 2011-12 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA
T1
Traditia clasica
marile schimbari in arhitectura

CAUZELE MAJORE
- aparitia de noi nevoi umane, care aduc noi programe arhitecturale (tipuri de cladiri)
- aparitia de noi tehnologii si materiale de constructie
- reorientarile gandirii umane: un altceva care devine important pentru oameni
TOATE ACESTEA ANTRENEAZA NOI CAUTARI FORMALE
- la nivelul obiectului, al limbajului expresiv:
morfologie: repertoriu formal (vocabular)
sintaxa: compozitie (modul de punere impreuna, intr-un tot cu sens, a
componentelor morfologice, de vocabular)
- la nivelul orasului
Grecia antica o revolutie formala
un nou limbaj architectural, coerent, orientat estetic (catre

FRUMOS)
Primul templu al Herei din Paestum, sec. VI a.Chr.
se definitiveaza limbajul clasic pe programul de templu prin ceea ce numim azi

ORDINELE CLASICE
(grecii le numeau genuri)
Acropola Atenei: Propileele, Partenonul i Erechteionul
se definitiveaza limbajul clasic pe programul de templu prin ceea ce numim azi

ORDINELE CLASICE
(grecii le numeau genuri)

LIMBAJUL CLASIC
ORDINUL/GENUL: unitatea
formata de coloana si
suprastructura ei in colonada
unui templu = elementul
fundamental al gramaticii
antichitatii

LIMBAJUL CLASIC:
ORDINUL = unitatea formata
de coloana si suprastructura ei
in colonada unui templu =
elementul fundamental al
gramaticii antichitatii
Sintaxa ( punerea impreuna )
aplicata celor cateva modele
de temple in conformitate cu
un sistem de proportionare
bazat pe anumite NUMERE
INTREGI, care reprezentau
armonia transcendenta.
Prin aceasta era garantat
FRUMOSUL.

ESTETICA ARMONICA
FRUMOSUL OBIECTIV
Una dintre cele mai durabile teorii estice.
Simetria ia nastere prin proportie pe care

grecii o numesc analogie. ... Nu exista
niciun edificiu care poate avea gratia unei
bune structuri fara simetrie si
proportie...
(traducere Vitruviu, Jean Martin sec XVI)

Ordonanta lumii este facuta din simpatii, din
prietenii intre lucruri, din asemanarile prin
care ele se aliaza, in dublul sens de alianta si
aliaj. Ordinea provine din folosirea proportiei,
care este o lege cosmica de organizare a lumii,
si din simetrie, prin care se exprima unitatea.
PROPORTIA:... daca nu avem decat doua
lucruri, este imposibil sa le combinam
convenabil intr-un al treilea, caci trebuie sa
existe intre ele o legatura care sa le uneasca.
Ori, dintre toate legaturile, cea mai buna este
cea care, prin ea si din lucrurile pe care le
uneste, formeaza o unitate pe cat de perfecta
posibil, iar aceasta unitate este proportia care
este de natura sa o realizeze complet; pentru
ca, intr-adevar din trei numere oarecari,
cubice sau patrate, mediul este pentru primul
ceea ce ultimul este pentru cel mediu; si
invers...
de aici decurge in mod necesar ca toti termenii
vor fi aceeasi si ca fiind aceeasi si unii si altii,
ei vor forma un tot.
(Platon, Timaios, 31c-32b)
SIMETRIA care se bazeaza pe analogie, adica

dupa Platon pe prietenia dintre fiinte
formate dupa aceeasi proportie, fondeaza
echivalenta dintre microcosmos si macro
cosmos, de unde provine si antropomorfismul
formelor artistice, in particular cel al
diferitelor ordine/genuri.
Lumea lui Timaios instaleaza un du-te-vino
intre cosmologie si arhitectura. (A. Chastel)
grecia antica o revolutie formala

ORDINELE doric,
ionic, corintic, toscan
(Vitruviu, De Arhitectura
Libri Decem, sec.1 IC)
Tratatul lui Vitruviu pare sa
aduca o proba a existentei unui
adevar estetic transcendent si
transmis de discursul anticilor.
Aici se gasesc indicatiile despre
legea proportiilor (fara sa fie
foarte clare), definitia
arhitecturii ca stiinta a
modului lor de folosire, o
interpretare antropomorfica a
Ordinelor antice si afirmatia
demnitatii arhitectului.

Simetria ia nastere prin proportie pe care grecii o numesc analogie. ... Nu exista
niciun edificiu care poate avea gratia unei bune structuri fara simetrie si proportie...
Acelasi principiu se aplica si altor arte

Capul omului, ca si cel al universului, cercul fiind un solid pur, este, dupa Platon,
acea parte a corpului in care zeii au inlantuit revolutiile divine.
Este deci posibil sa citim in capul si corpul omului masurile proportiei care sunt cele
ale intregului cosmos si legea lor.
Cesare Cesariano, 1521, ilustratie la Vitruviu

Capul omului, ca si cel al universului, cercul
fiind un solid pur, este, dupa Platon, acea
parte a corpului in care zeii au inlantuit
revolutiile divine.
Este deci posibil sa citim in capul si corpul
omului masurile proportiei care sunt cele ale
intregului cosmos si legea lor.
De aici, dar si din legendele lor fondatoare
(relatate de Vitruviu), deriva si inzestrarea
ordinelor cu un anumit caracter: masculin,
feminin, juvenil (cautari care vor fi
continuate in timp).
ORDINUL
= unitatea formata de coloana si suprastructura ei in colonada unui templu
= elementul fundamental al gramaticii antichitatii
Sintaxa ( punere impreuna ) aplicata celor cateva modele de temple in conformitate
cu un sistem de proportionare bazat pe anumite NUMERE INTREGI, care
reprezentau armonia transcendenta: prin aceasta era garantat FRUMOSUL.
La inceput e folosit numai pentru temple, apoi si pentru alte cladiri urbane
importante, nereligioase si pentru locuinte.
In civilizatia greaca, locul magic al sanctuarului coboara spre oras prin
investitia politica si culturala in echiparea orasului.
Se poate da numele de oras unei aglomerari care nu are nici edificii
administrative, nici gimnaziu, nici teatru, nici fantani cu apa curenta?
(Pausanias X,4,1)

LIMBAJUL CLASIC
a fost creat in anumite circumstante particulare
pentru a raspunde la anumite nevoi
si se imbogateste in timp.
Roma antica
imbogatirea repertoriului formal si diversificarea sintaxei
prin fuziunea cu geniul constructiv roman
ordinul este pus in opera in combinatie cu principiul constructiv al
arcului si boltii
suprapunerile de ordine, validarea logicii structurale de estetic
se folosesc si alte surse pentru imbogatirea vocabularului formal
se aplica unor noi tipuri de cladiri care devin modele
Roma antica
ordinul este pus in opera in combinatie cu principiul constructiv

al arcului si boltii
Roma antica
ordinul este pus in opera in combinatie cu principiul constructiv

al arcului si boltii
si se aplica unor noi tipuri de cladiri care devin modele
Roma antica
suprapunerile de ordine,
validarea logicii structurale de
estetic
aplicata unor noi tipuri de cladiri
care devin modele
Colosseul, Roma, 80 d.C.
Roma antica
Atata timp cat Colosseul va fi n picioare, Roma va fi n picioare; cand

Colosseul se va prabusi, Roma se va prabusi; cand Roma se va prabusi,
lumea intreaga se va prabusi. (Bde le Vnrable, sec. VIII d.C.)
Roma antica
structuri boltite monumentale (noi tipuri
de cladiri care devin modele)
Panteonul, Roma, (27 i.C - sec. II d.C.).
Roma antica
structuri boltite monumentale
(noi tipuri de cladiri care devin modele)
Bazilica lui Maxentiu, sec III-IV d.C.
Roma antica
Termele lui Caracalla, sec III d.C.
Marile spatii boltite vor deschide calea arhitecturii bizantine
Bizant
iesire din gramatica clasica in favoarea altor tipuri de cautari si a

unei alte expresii arhitecturale
ORDINELE CLASICE
Repertoriul expresiv pe care ni-l lasa cultura antica:
[1]
[2]
[3]
este creat in Antichitatea greaca si imbogatit de romani

este reluat in Renastere si teoretizat, codificat, devine
norma a bunei arhitecturi si a bunului gust
este permanent prelucrat pana in sec. al XIX-lea
vocabularul formal al ordinelor clasice

sintaxa se bazeaza pe reguli proportionale, teoretizate inca din
Antichitate si adaptate diverselor scheme distributive, in functie
de tipul de cladire si tinand cont de sistemele constructive
folosite
Sistem international de referinta

Edificiile
grecesti
si
romane
capata
un
prestigiu
care
le
instituie
intr-un
sistem
international
de
referinta
deosebit
de
durabil
Toate acestea explica

LUNGA POSTERITATE A ORDINELOR CLASICE
dupa interludiul romanic si gotic

sinteza mostenirii romane
cu traditia constructiva germanica

dupa interludiul romanic

si gotic

Renasterea
omul iese din rand ; arhitectul isi schimba statutul
Filippo BRUNELLESCHI (1377-1446) Domul din Florenta
Renasterea
LEON BATTISTA ALBERTI

(1404-1472)
De Re Aedificatoria 1452
se restabileste
gramatica antichitatii
ca disciplina universala,
aplicabila oricarui
proiect arhitectural
demn de acest nume
arhitectul
trebuie sa o cunoasca
pentru a face parte
din artele liberale
Palazzo Rucellai, Florenta
Renasterea
Renasterea
se restabileste gramatica antichitatii ca disciplina universala, aplicabila
oricarui proiect arhitectural demn de acest nume
arhitectul trebuie sa o cunoasca pentru a face parte din artele liberale
Philibert de l Orme (c.1517-c.1570)

Alegoria raului si bunului arhitect
Renasterea
se restabileste gramatica antichitatii ca disciplina universala, aplicabila
oricarui proiect arhitectural demn de acest nume
arhitectul trebuie sa o cunoasca pentru a face parte din artele liberale
Tratatul lui Vitruviu este recitit in noua

cheie, alaturi de Platon, Horatiu,
Cicero
El transmite discursul anticilor despre un
adevar estetic care se bazeaza pe
analogia cu o ordine superioara.
Aici se gasesc indicatiile despre legea
proportiilor, definitia arhitecturii ca
stiinta a modului de folosire a acesteia,
interpretarea antropomorfica a ordinelor
antice si afirmatia demnitatii arhitectului.
Toate acestea fac obiectul unei teorii
specifice, care il introduce pe arhitect
printre umanisti.
Renasterea
In tratatul sau, Leon Battista Alberti considera, in baza observatiilor ruinelor
antichitatii, ca sunt cinci ordine clasice (doric, ionic, corintic, toscan,
compozit) si incearca sa aplice regulile lor (limbajul clasic) arhitecturii laice
si templelor crestine (biserici) romanice si gotice
Renasterea
In tratatul sau, Leon Battista Alberti considera, in baza observatiilor ruinelor
antichitatii, ca sunt cinci ordine clasice (doric, ionic, corintic, toscan,
compozit) si incearca sa aplice regulile lor (limbajul clasic) arhitecturii laice
si templelor crestine (biserici) romanice si gotice
Renasterea
ordinul este piatra de incercare a

arhitectului, instrumentul arhitectural
cel mai rafinat din tot ce a existat,
incarnarea intregii intelepciuni antice
privind arta de a construi
ordinele sunt nascute din natura, sunt
insasi intruchiparea ei
Renasterea
Renasterea
Sebastiano SERLIO (1475-1553)
prima gramatica ilustrata a Renasterii,

foarte folosita si raspindita in Franta,
apoi in Germania si zona flamanda,
mai tirziu in Anglia
consacra
autoritatea canonica a ordinelor antice
Renasterea
ordinul este piatra de incercare a arhitectului,
instrumentul arhitectural cel mai rafinat din tot ce a existat,
incarnarea intregii intelepciuni antice privind arta de a construi
R
enasterea
imitarea Antichitatii devine garantia Frumosului pana in secolul XIX
Andrea di Pietro, zis Palladio (1508-1580)
Renasterea
IN CAUTAREA PROPORTIEI IDEALE
Renasterea
IN CAUTAREA PROPORTIEI IDEALE
Renasterea
Rafael, Scoala din Atena (1508-11)
imitarea Antichitatii devine

garantia Frumosului pana in secolul XIX
Renasterea
speculatia privind TIPUL IDEAL al fiecarui ordin se poate urmari de-a lungul
istoriei clasice, oscilind intre venerarea antichitatii si anumite inventii
din John Summerson, The Classical Language of Architecture
Renasterea
toscan
doric
ionic
corintic
compozit
cele cinci ordine clasice, dupa Palladio
Piero della Francesca (1415-1492)
Renasterea
imitarea Antichitatii devine

garantia Frumosului pina in secolul XIX
acest limbaj va parcurge istoria stilurilor si a orasului,

folosit diferit, in functie de gust si de circumstantele specifice
Renasterea
Acest limbaj va parcurge istoria stilurilor si a orasului, folosit diferit, in
functie de gust si de circumstantele specifice, dar si de mijloacele la indemina
Limbajul ordinelor clasice se va aplica nu numai arhitecturii, ci si orasului
care se supune aceluiasi control estetic
Sebastiano SERLIO (1475-1553/55)

Ilustrarea scenei comice si a scenei tragice
inventia / libertatea manierista
retorica si efervescenta dramatica baroca
Proiectul lui Bernini pentru colonada Luvrului - sec XVII
rigoarea clasicismului francez
Claude Perrault - colonada Luvrului - sec XVII
rigoarea clasicismului francez
cele 5 ordine
dupa Claude Perrault (1616-1688)
in paralel cu exuberanta gratioasa a rococo-ului
rigoarea reintarita a neo-clasicismului francez
Sfrsitul secolului XVIII si inceputul secolului XIX
Sfrsitul secolului XVIII si inceputul secolului XIX
raspandirea traditiei clasice in lumea veche
raspandirea traditiei clasice in lumea noua
marile schimbari in arhitectura
toate acestea descriu sumar stadiul

dezvoltarii disciplinei peste care
s-au suprapus
MUTATIILE SECOLULUI AL XIX-LEA
si noile probleme pe care le aduc in fata
arhitectilor

2 T1 Traditia Clasica

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

2 T1 Traditia Clasica

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

anul I / IAC / 2011-12 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect.

Radu Tudor PONTA

marile schimbari in arhitectura

Grecia antica o revolutie formala

un nou limbaj architectural, coerent, orientat estetic (catre

Primul templu al Herei din Paestum, sec. VI a.Chr.

se definitiveaza limbajul clasic pe programul de templu prin ceea ce numim azi

Grecia antica o revolutie formala

Acropola Atenei: Propileele, Partenonul i Erechteionul

se definitiveaza limbajul clasic pe programul de templu prin ceea ce numim azi

Grecia antica o revolutie formala

Grecia antica o revolutie formala

Grecia antica o revolutie formala

Simetria ia nastere prin proportie pe care

Grecia antica o revolutie formala

SIMETRIA care se bazeaza pe analogie, adica

grecia antica o revolutie formala

Grecia antica o revolutie formala

Grecia antica o revolutie formala

Cesare Cesariano, 1521, ilustratie la Vitruviu

Grecia antica o revolutie formala

Grecia antica o revolutie formala

Grecia antica o revolutie formala

ordinul este pus in opera in combinatie cu principiul constructiv

ordinul este pus in opera in combinatie cu principiul constructiv

Colosseul, Roma, 80 d.C.

Atata timp cat Colosseul va fi n picioare, Roma va fi n picioare; cand

Panteonul, Roma, (27 i.C - sec. II d.C.).

Bazilica lui Maxentiu, sec III-IV d.C.

Marile spatii boltite vor deschide calea arhitecturii bizantine

iesire din gramatica clasica in favoarea altor tipuri de cautari si a

este creat in Antichitatea greaca si imbogatit de romani

vocabularul formal al ordinelor clasice

Sistem international de referinta

Toate acestea explica

dupa interludiul romanic si gotic

sinteza mostenirii romane

dupa interludiul romanic

dupa interludiul romanic si gotic

dupa interludiul romanic si gotic

omul iese din rand ; arhitectul isi schimba statutul

Filippo BRUNELLESCHI (1377-1446) Domul din Florenta

LEON BATTISTA ALBERTI

Palazzo Rucellai, Florenta

Philibert de l Orme (c.1517-c.1570)

Tratatul lui Vitruviu este recitit in noua

ordinul este piatra de incercare a

prima gramatica ilustrata a Renasterii,

autoritatea canonica a ordinelor antice

IN CAUTAREA PROPORTIEI IDEALE

IN CAUTAREA PROPORTIEI IDEALE

Rafael, Scoala din Atena (1508-11)

imitarea Antichitatii devine

din John Summerson, The Classical Language of Architecture

cele cinci ordine clasice, dupa Palladio

Piero della Francesca (1415-1492)

imitarea Antichitatii devine

acest limbaj va parcurge istoria stilurilor si a orasului,

Sebastiano SERLIO (1475-1553/55)

inventia / libertatea manierista

inventia / libertatea manierista

inventia / libertatea manierista

inventia / libertatea manierista

retorica si efervescenta dramatica baroca