Metale tranzitionale de tip d si f

Metale tranzitionale numele provine de la faptul ca se credea ca au un

caracter de tranzitie intre elementele din blocul s si cele din blocul p, in
prezent aceasta denumire justificandu-se doar prin locul pe care il ocupa in
sistemul periodic

Metale tranzitionale de tip d

Metale tranzitionale de tip f

Generalitati - metale de tip d

- Elemente cu caracter metalic, care din punct de vedere al structurii electronice
au atomi sau ioni cu nivelul d partial ocupat: (n-1)d1-10 ns2
-Sunt cuprinse si elementele:
Cu, Ag, Au cu structura electronica (n-1)d10ns1 care au doar in speciile ionice
nivelul d partial ocupat
Cu2+ 3d9

Ag2+ 4d9
Au3+ 5d8
Sc, Y, La, Ac cu structura electronica (n-1)d1ns2 nivel d partial ocupat doar in
stare atomica

Elementele Zn, Cd, Hg nu sunt cuprinse in categoria metalelor tranzitionale

nu formeaza ioni cu nivel d partial ocupat ((n-1)d10ns0), iar in stare atomica au
configuratie electronica (n-1)d10ns2
Totusi, din punct de vedere al comportarii chimice, aceste elemente prezinta
numeroase asemanari cu metalele tranzitionale, dar si cu cele netranzitionale
din grupa 2
Metalele de tip d sunt cuprinse in 4 serii:

Sc - Cu (10 elemente)
Y - Ag (10 elemente)
La - Au (10 elemente)
Ac - (112) Eka-Hg (ununbium)

Metale tranzitionale d
Denumirea acestora provine din limbile latina, greaca, araba, germana si reflecta:
- reflecta proprietati ale metalelor sau combinatiilor
Lantan grec. lanthanos = ascuns (dificultatea identificarii)
Crom grec. chroma = combinatii multicolore
Zirconiu arab. zargun = culoare de aur a ZrSiO4 (zircon)
Platina span. platina = diminutiv argint
Zinc germ. Zinn = cositor, asemanator cu Sn
- localitati sau tari unde au fost descoperite sau studiate elementele
Scandiu peninsula Scandinavia
Reniu lat. Rhenus = Rin descoperit in Germania
- Mitologia greaca sau a altor tari nordice (Suedia)
Titan lat. Titanus fiul lui Uranus
Niobiu Niobe fiica lui Tantal (asemanare cu Ta)
Tantal Tantalos erou grec, regele Lidiei

- Planete
Paladiu planeta Pallas (de fapt un asteroid diam.=550 km) din centura de
asteroizi)
Mercur planeta Mercur
- Denumiri referitoare la dificultatea de obtinere
Cobalt germ. KOBOLD spirit (spiridus) rau
Nichel ger. KUPFER NICKEL = cuprul dracului ( mineri saxoni- de la NiAs rosu
ca si Cu2O)

Abundenta
- In general mica; metalele tranzitionale d si f aprox 0,52% in scoarta terestra
Ex. Fe 5,1%; Ti 0,6%
Ti, Zr, V, Nb, Mo, W metale rare, greu fuzibile
Hf, Re nu au minerale proprii, le insotesc pe cele ale elementelor vecine in
grupa
Au, Ag, Hg, Cu metale platinice native
Restul elementelor se gasesc sub forma de oxizi, sulfuri, sulfosaruri, oxosaruri,
carbonati bazici

Caracteristici generale
Toate sunt metale dure, cu:
- puncte de topire si de fierbere inalte;
- luciu metalic;
- conductibilitate electrica;
- formeaza aliaje.
Prezinta stari de oxidare variabila in limite largi
Ex. V (2-) V(5+)
si care varieaza din unitate in unitate
Formeaza compusi colorati cel putin intr-una din starile de oxidare
Paramagnetism cel putin intr-o stare de valenta
Tendinta de a forma combinatii complexe (coordinative)

- potentiale redox negative (cu exceptia elemente platinice, Au, Ag, Cu Hg)

Configuratia electronica
- Elementele din aceeasi subgrupa au acelasi numar de electroni, dar repartitia lor
nu este identica, comportarea chimica fiind diferita.
(n-1)dns

Nivele de energie in atomi polielectronici

SERIA I

3d4s

Element

Sc

Ti

Cr

Mn

Fe

Co

Ni

Cu

Zn

3d

10

10

4s

Nivelele total ocupate sau ocupate pe jumatate sunt mai stabile decat cele
partial ocupate sau goale
d10

d5

De fapt sunt mai multi factori care intervin si trebuie luati in considerare:
- atractia intre nucleu si electroni
- ecranarea unui electron de catre ceilalti electroni (regulile lui Slater)
- repulsiile interelectronice

SERIA II

4d5s

Element

Zr

Nb

Mo

Tc

Ru

Rh

Pd

Ag

Cd

4d

10

10

10

5s

SERIA III

4f14 5d6s

Element

La

Hf

Ta

Re

Os

Ir

Pt

Au

Hg

5d

10

10

6s

4f146sx5dy
corect

sau

6sx4f145dy
din punct de vedere al
construirii sistemului periodic

Stari de oxidare (grad de oxidare)

Seria I
Sc

Ti

Cr

Mn

Fe

Co

Ni

Cu
1+

3+

2+

2+

2+

2+

2+

2+

2+

2+

3+

3+

3+

3+

3+

3+

3+

3+

4+

4+

4+

4+

4+

4+

4+

5+

5+

5+

6+

6+

6+

7+
stari stabile
stari mai putin stabile

Zn
mai mult covalenta
decat ionica
pierd
2+
electroni
din 4s

Seria II
Y

Zr

Nb

Mo

Tc

Ru

Rh

Pd

1+

3+

Ag
1+

2+

2+

2+

2+

2+

2+

2+

2+

3+

3+

3+

3+

3+

3+

3+

3+

4+

4+

4+

4+

4+

4+

4+

5+

5+

5+

5+

6+

6+

6+

7+

7+
8+

stari stabile
stari mai putin stabile

6+

Cd

2+

Seria III

La

Hf

Ta

Re

Os

Ir

Pt

1+

3+

2+

2+

2+

2+

2+

2+

2+

3+

3+

3+

3+

3+

3+

3+

4+

4+

4+

4+

4+

4+

4+

5+

5+

5+

5+

5+

6+

6+

6+

6+

7+

7+
8+

stari stabile
stari mai putin stabile

6+

Au

Hg

1+

1+
2+

3+

Metalele tranzitionale pot forma compusi si in stare de oxidare 0 sau chiar stari de
oxidare negative
CO
CO

Fe(CO)5

CO

Fe0

OC Ni CO
OC

Ni0

Fe
OC
CO
CO

Ni(CO)4

[Fe(CO)4]2-

Fe2-

Starile de oxidare superioare se intalnesc, in general, in compusi cu legaturi M F

sau M - O
Prezinta culori diferite in stari de oxidare diferite
Ex. Mn(II)

Mn(III)

roz-incolor violet inchis

Mn(IV)

Mn(VI)

Mn(VII)

brun (MnO2)

verde

violet

Stabilitatea relativa a diferitelor stari de oxidare este determinata de o serie de factori:

- structura electronica;
- tipul de legatura (ionica, covalenta, , );
- stereochimia;
- energia de retea;
- natura solventului;
- energia de solvatare.
Datorita acestui fapt, compararea intre diferite elemente trebuie facuta cu multa grija.
Starea de oxidare maxima creste regulat in fiecare serie de la 3+ (Sc, Y, La) pana la 7+
(Mn) sau 8+ (Ru, Os), apoi scade la 2+.

7+, 8+
3+

2+, 1+

Stabilitatea starii de oxidare maxime creste in grupa de sus in jos

De aici rezulta ca poate fi corelata disponibilitatea mai mare a orbitalilor d pentru
formarea de legaturi, cu cresterea volumului atomic, ca urmare a scaderii sarcinii
nucleara efectiva la care sunt supusi electronii d

Tind sa isi formeze configuratie de gaz inert

Realizarea configuratiei de gaz nobil (NAE numar atomic efectiv)

a) Formarea de combinatii complexe ionice
3d
27Co

4s

xx

xx

4p

d7

27

Co3+

combinatii
stabile

d6
[Co(NH3)6]3+

NH3 NH3

xx

xx

xx

xx

NH3

NH3 NH3 NH3

octet extern
complet ocupat

b) Formarea de combinatii neutre

3d
24Cr

4s

4p

xx

xx

xx

xx

xx

CO

CO

CO CO

xx

xx

xx

d5

Cr(CO)6

xx

metalcarbonili
CO CO

c) Formarea de complecsi
Cr(C6H6)2

xx

xx

xx

NE-Realizarea configuratiei de gaz nobil

3d
28Ni

4s

4p

d8
Ni2+

[Ni(Py)4]2+

xx

xx

xx

xx

Py

Py

Py

Py

d8
incomplet
ocupat

Proprietati fizice
- metale tipice, cu proprietati specifice deosebite de metalele s si p
- prezinta toate proprietatile generale ale metalelor
- diferente datorita cresterii sarcinii nucleare efective de-a lungul seriilor
- razele atomice (volumele)
- diferenta mica intre 4d si 5d, in comparatie cu 3d-4d => contractie => energii
de retea, potentiale de ionizare, energii de solvatare sunt asemanatoare pentru seriile
4d-5d
- in general polimorfe (prezinta mai multe modificatii cristaline)
- culoare - in stare compacta in general alb-argintii sau cenusii (Co, Mn, Fe, Co, Ni), in
stare fin divizata neagra sau cenusiu inchis
- Cu rosu caramiziu
- Au - galben
- proprietati mecanice (duritate), densitate, fuzibilitate, conductivitate (termica si
electrica) depind de valenta metalica, crescand odata cu ea

valenta metalica

Sc

Ti

Cr

Mn

Fe

Co

Ni

Cu

Zn

-duritatea:
- dure: Re (7,4 Mohs), Os, Zr, Ir, Ru
- moi: Cd (2), Cu, Zn, Au (2,5), Ag (2,7)

- maleabilitatea Au (foite de 0,08 microni), Ag, Pt, Cu, Ni, Ta, Rh (doar la 800900oC)

- ductilitatea Au (1g Au => fir de 2 km lungime), Ag (1g Ag => fir de 1,8 km

lungime), Pt, Cu, Ni, Ta
- Ir si Ti sunt netrefilabile

- tenacitatea (kg/mm2)

- cel mai rezistent: W, apoi Mo, Ta, Zr, Nb, Ti

- cea mai mica rezistenta la rupere o au metalele care nu se pot trage in fire

- densitatea - usoare: Sc, Y, Ti (d < 5)

- grele: Os (22,6), Ir (22,5), Pt (21,5)

- puncte de topire greu fuzibile: W (3410), Re ( 3150), Ta (3010), Os (3000)

- p.t. < 1000oC (Zn, Cd, Ag)
- Hg - lichid (- 38,84oC)

- puncte de fierbere varieaza similar cu p.t.

- Zn, Cd, Hg distila in vid

- conductivitate electrica si termica: cea mai mare pentru Ag, Cu, Au

- mica : Hg, Ti, Zr, Hf, V, Re, Mn
- supraconductibilitate: Zn (0,79K), Hf (0,3K), Ta (4,2K), Nb (9,22K)
- proprietati magnetice

- feromagnetice: Fe, Co, Ni

- paramagnetice: Mn-Re, V-Ta, Cr-W, Pd, Ti, Rh, Pt, Ir, Ru, Os,
-diamagnetice: Cu, Ag, Au, Zn, Cd, Hg, Zr
Tinand cont de proprietatile magnetice majoritatea substantelor pot fi clasificate in
trei grupe:
- subtante paramagnetice- cele atrase de un camp magnetic extern
- subtante diamagnetice- cele respinse de un camp magnetic extern
- feromagnetice cele care prezinta un camp magnetic propriu, permanent si
care sunt folosite la fabricarea magnetilor permanenti
Spre deosebire de feromagneti, proprietatile substantelor dia- si paramagnetice
pot fi observate si masurate doar cand acestea sunt introduse intr-un camp magnetic
extern. Campul magnetic extern aplicat este intesificat de substantele paramagnetice
si diminuat de substantele diamagnetice.

feromagneti

paramagneti
diamagnet

- solubilitate: mare capacitate de a forma aliaje => mare importanta practica

Proprietati chimce
- compusi intr-o gama larga de stari de oxidare, inclusiv negative
- potentiale redox in general negative => reducatori energici

Mn+ + n e-

- metale nobile (Ag, Au, metale platinice)

- seminobile (Cu, Hg)
- W, Tc, Re

Eo (in volti) V
potentiale redox pozitive => mai
putin reactive

- cele cu potentiale negative (ex. Ti/Ti2+ -1,63V) => se dizolva in acizi diluati la t cam. sau
la cald, se oxideaza la aer la cald, oxizii se reduc greu (Eo negativ si mare) sau usor (Eo
negativ si mic)
- cele cu potentiale pozitive (ex. Cu/Cu2+ +0,346V, Au/Au3+ +1,7V)) => se dizolva numai in
acizi oxidanti, nu se oxideaza in aer, oxizii lor se reduc usor

-In stare pulverulenta sunt piroforice sau reactiviate chimica mai mare
-Ex: Cr

- compact arde la 1800-2000oC

- pulbere arde la 300oC

-Grupa a 3-a: Sc, Y, La : reactive ( intrecute doar de metalele de tip s)

-Sc, Y, stabile la aer, La se oxideaza usor => se pastreaza sub benzen
- in aer umed reactioneaza incet => M(OH)3
-Grupa a 4-a: reactivitate chimica redusa
- cu O2 formeaza oxizi, pelicula protectoare
- sub forma de pulbere ard in aer ca Mg

-Grupa a 5-a: reactivitate chimica redusa

- Nb ~ Ta (stabilitate la agenti chimici asemanatoare cu a metalelor nobile) V
- Ta rezistenta la coroziune exceptionala (similara cu a Pt)
-Grupa a 6-a: Cr, Mo, W in conditii obisnuite, stabile la aer, apa si numerosi agenti
chimici
- cu vapori de H2O la incalzire => oxizi si H2
Cr + O2
Mo, W + O2

500- 600oC

Cr2O3
MO3

-Grupa a 7-a: activitatea chimica scade de la Mn

- stabile la aer
- in stare pulverulenta ard
Mn + O2
Re + O2

Re

Amestec de oxizi

Re2O7

mai rezistent la ox. decat Mo, W

-Grupele 8, 9, 10 : Fe se oxideaza in aer umed => FeO(OH) (ruginirea)

- Co, Ni nu se oxideaza in aer
-- metale platinice
- doar Os reaationeaza la temp. cam.
Os (pulbere) + aer

lent

OsO4 (miros de ridichi alterate

osme = miros (grec.)

- restul la cald => Rh2O3, RhO2, IrO2, PdO

-Grupele a- 11 : reactivitate scade de la Cu la Au

- Cu la cald + aer => CuO ( negru)

-Cu + aer umed + CO2 => Cu2CO3(OH)2 -malachit

-Grupele a- 12 : reactivitate mai scazuta decat a metalelor alcalino-pamantoase

- Nivelul f in curs de completare =>2 serii:

- lantanoide: La, Ce - Lu [Xe]4f2-14 6s2
- actinoide: Ac, Th - Lr [Rn]5f2-14 7s2

Generalitati - metale de tip f

Lantanoide Element
(pamanturi
rare)

Simbol

Structura electronica; [Xe]

Lantan

La

5d16s2 nu este lantanoid dar are proprietati similare

Ceriu

Ce

4f25d06s2

Praseodim

Pr

4f35d06s2

Neodim

Nd

4f45d06s2

Prometiu

Pm

4f55d06s2 element artificial (produs de fisiune U, Pu)

Samariu

Sm

4f65d06s2

Europiu

Eu

4f75d06s2

Gadoliniu

Gd

4f75d16s2

Terbiu

Tb

4f95d06s2

Dysprosiu

Dy

4f105d06s2

Holmiu

Ho

4f115d06s2

Erbiu

Er

4f125d06s2

Tuliu

Tu

4f135d06s2

Yterbiu

Yb

4f145d06s2

Lutetiu

Lu

4f145d16s2

- Formeaza ioni Ln3+ si mai rar 2+ (Sm, Eu, Gd) sau 4+ (Ce)
- Electronii 4f se caracterizeaza prin faptul ca extinderea lor spatiala, apreciata fata de
raza metalica, este cca. din cea a electronilor 3d ai metalelor tranzitionale. Din acest
fapt rezulta ca electronii 4f nu participa la formarea de legaturi chimice, rezultand
asemanarea dintre elemente
- Razele ionilor 3+ scad continuu, aproape liniar cu cresterea numarului atomic,
aparand fenomenul de contractie a lantanidelor
- Contractia lantanidelor fenomen datorat ecranarii slabe a unui electron 4f de catre
ceilalti electroni 4f (cu cresterea numarului atomic Z, deci cu cresterea nr. de
electroni 4f, fiecare electron sufera o atractie suplimentara din partea nucleului)

La [Xe]5d16s2
Lu [Xe]4f145d16s2
Hf [Xe]4f145d26s2

Au in curs de completare nivelul d

ambele ar putea fi considerate metale
tranzitionale de tip d

- au caracter puternic electropozitiv (situat intre Na si Sc); La, Ce

comparabil cu metale alcaline pamantoase, Lu similar cu Al
incolor
verde
roz-galben
roz-deschis

La3+ Ce3+ Pr3+ Nd3+ Pm3+ Sm3+ Eu3+ Gd3+ Tb3+ Dy3+ Ho3+ Er3+ Tm3+ Yb3+ Lu3+
incolor
galben
rosu
incolor

Actinoide

Element

Simbol

Structura electronica, din date

spectrale [Rn]

Actiniu

Ac

6d17s2 nu este lantanoid dar are

proprietati similare

Toriu

Th

6d27s2

Protactiniu

Pa

5f26d17s2 sau
5f16d27s2

Uraniu

5f36d17s2

Neptuniu

Np

5f46d17s2

Plutoniu

Pu

5f66d07s2

Americiu

Am

5f76d07s2

Curiu

Cm

5f76d17s2

Berkeliu

Bk

5f96d07s2 sau
5f86d17s2

Californiu

Cf

5f106d07s2

Einsteiniu

Es

5f116d07s2

Fermiu

Fm

5f126d07s2

Mendeleeviu

Md

5f136d07s2

Nobeliu

No

5f146d07s2

Lawrenciu

Lr

5f146d17s2

Starile de oxidare variaza mult mai mult

Simbol
element

Stare de oxidare

Ac

3+

Th

4+

Pa

4+, 5+

3+, 4+, 5+, 6+

Np

3+, 4+, 5+, 6+

Pu

3+, 4+, 5+, 6+, 7+

Am

(2+), 3+, 4+, 5+, 6+, 7+

Pentru o stare de oxidare data, la fel ca si la lantanide, razele ionice descresc

cu numarul atomic