FACULTATEA DE MEDICIN I

FARMACIE
SPECIALIZAREA - MEDICIN DENTAR

FIZIOLOGIE
LUCRARI PRACTICE

FIZIOLOGIA SISTEMULUI
VASCULAR
I.

EXPLORAREA FUNCIONAL A
ARTERELOR

II.

EXPLORAREA FUNCIONAL A
VENELOR

III. EXPLORAREA FUNCIONAL A

CAPILARELOR

I. EXPLORAREA FUNCIONAL A
ARTERELOR
1.

DETERMINAREA PRESIUNII ARTERIALE

DEFINITIE = presiunea arterial (PA) reprezint

fora exercitat de sngele circulant pe unitatea
de suprafa a peretelui vascular.

valoarea de referin este presiunea

atmosferic.
de aceea, pentru arterele superficiale (ex.
brahial), presiunea arterial reprezint n
valoare absolut, diferena de presiune
transmural.
aceasta este echilibrat de tensiunea care ia
natere n peretele vascular, relaia dintre ele
fiind descris de legea lui Lapalce.
Incorect, termenul de tensiune arterial este
folosit adesea cu sensul de presiune arterial.

PARAMETRII PRESIUNII ARTERIALE

PA sistolic (maxim) este cea mai mare valoare n cadrul unui
ciclu cardiac,
corespunznd sistolei ventriculare.
- depinde de fora de contracie i volumul btaie al V.S
- Valoarea normal: 100-140 mm Hg.
PA diastolic (minim) este cea mai mic valoare n cadrul
unui ciclu cardiac,
corespunznd sfritului diastolei
ventriculare.
- depinde de rezistena periferic opus de sistemul arterial.
- Valoarea normal: 60-90 mm Hg.
PA medie (efectiv) nlocuiete valorile instantanee (sistolic i
diastolic) cu
o valoare unic, la care s-ar
realiza acelai debit circulator n
condiiile n care
curgerea ar fi continu i nu pulsatil.
- poate fi aproximat cu formula:
PAm =PAd +( PAs PAd) / 3


PA diferenial (presiunea pulsului) dat de diferena
dintre PA sistolic i
PA diastolic.
- modificrile ei caracterizeaz 2 tipuri de curbe presionale:
divergent: crete PA sistolic, scade PA diastolic.
converget: scade PA sistolic, crete PA diastolic.
Hipertensiunea arterial (HTA) este definit de creterea
persistent a
valorilor presionale,
peste 160 mm Hg PA sistolic
peste 95 mm Hg PA diastolic, indiferent de vrst.
- valori persistente ntre 140-160 mm Hg PA sistolic i 90-95
mm Hg PA diastolic, caracterizeaz "hipertensiunea de
grani".

METODE DE MSURARE A PRESIUNII

ARTERIALE
Metode directe (sngernde) realizate prin
introducerea unui cateter n arter i conectarea
lui la un sistem de msurare i nregistrare a
presiunii. Astfel de determinari sunt utilizate in
cercetare sau in chirurgia cardio-vasculara.

 Metode indirecte (nesngernde), bazate pe

principiul
comprimrii unei artere mari cu
ajutorul unei manete pneumatice n care se
realizeaz o presiune msurabil . Valorile presiunii
intraarteriale se apreciaz prin diverse metode,
comparativ cu presiunea cunoscut
din manet
a. Metoda
palpatorie

(Riva Rocci) msoar

numai presiunea
sistolic, prin
perceperea primei
pulsaii a arterei
radiale la
decomprimarea lent
a manetei aplicate n
jurul braului

Material necesar: tensiometru

Tehnica:
- se fixeaza manseta;
- se palpeaza pulsul la artera radiala si se insufla
aer in manseta pana la disparitia pulsului radial;
- urmeaza decomprimarea atenta prima pulsatie
= PA sistolica.
- metoda este rapida,
- nu se poate determina si PA diastolica.

b. Metoda ascultatorie (Korotkow) prin

perceperea cu stetoscopul plasat n plica cotului a
zgomotelor care apar la decomprimarea lent a
manetei, datorit circulaiei turbulente.

Tehnica de msurare este urmtoarea :

-

se aplic maneta aparatului n jurul braului,

astfel ca marginea ei inferioar s se plaseze la 23 cm deasupra plicii cotului.
- limea manetei trebuie s fie de cel puin 12 cm
i ea nu trebuie aplicat peste lenjerie;
- se repereaz prin palparea artera humeral n
plica cotului, loc n care se aplic stetoscopul (nu
sub maneta tensiometrului);
- prin pompare cu para de cauciuc, se ridic
presiunea din manet, cu 30-40 mm Hg peste cea
la care dispare pulsul radial;
- se decomprim manonul lent i progresiv prin
deschiderea supapei.
- momentul n care se aude n stetoscop primul
zgomot marcheaz presiunea sistolic;
momentul n care zgomotele nu se mai aud
marcheaz presiunea diastolic.
Msurarea PA se face att n clino- ct i n
ortostatism, la ambele brae, repetat de 2-3 ori,
pentru nlturarea erorilor date de reactivitatea
vasomotorie datorat anxietii.

c. Metoda oscilometric se bazeaza pe

principiul lui Marey, apreciaz PA prin nregistrarea
vibraiilor pereilor unei artere comprimate de un manon
pneumatic, la trecerea sngelui. Se utilizeaz oscilometrul
Tehnica de msurare este urmtoarea:
Pachon
-

maneta oscilometrului se aplic n jurul segmentului de membru studiat.

se ridic presiunea din manet, la o valoare care depete cu 10-20 mm
Hg
presiunea arterial sistolic.
se decomprim lent, urmrind oscilaiile acului, care devin din ce n ce
mai ample, pn ce ating un maxim, care reprezint indicele
oscilometric =I.O
in continuare, amplitudinea lor scade, pn la totala dispariie.
oscilatiile care se pot inregistra sub TA diastolica se numesc oscilatii
inframinimale
- debutul oscilaiilor corespunde presiunii arteriale sistolice,
- amplitudinea lor maxim, presiunii arteriale medii,
- dispariia lor presiunii arteriale diastolice.
Valorile normale ale indicelui oscilometric sunt:
- la nivelul coapsei 5
- n 1/3 superioar a gambei 3
- n 1/3 inferioar a gambei 2
- la nivelul braului 3

Reprezentarea schematic a oscilometrului

Pachon:
- prin intermediul unui robinet (R), manonul pneumatic (m)
este pus n legtur, fie cu un manometru (M), fie cu o capsul
cu perei subiri (C), care msoar vibraiile aerului din manon.
- amplitudinea acestor vibraii este nregistrat pe scala
aparatului n uniti Pachon.
D.p.d.v. clinic compararea valorii

C
M

manseta

R
artera

I.O. intre doua regiuni simetrice

Diferente mai mari de 2 unitati intre
puncte situate la acelasi nivel pe cele
doua membre
- obstructie vasculara
- fistula arterio-venoasa
Valorile sub cifra normala a I.O.
sesizeaza prezenta leziunii dar nu si
intinderea ei
Valori normale ale I.O. nu exclud
leziuni arteriale distale ale vaselor
mici(b. Raynaud, arterita distala)

Amplitudinea oscilatiilor peretelui arterial depinde de:

- permeabilitatea lumenului vascular;
- debitul sanguin;
- presiunea arteriala;
- elasticitatea peretelui arterial;
- tonusul vasomotor;
- grosimea tesuturilor moi interpuse intre manseta
aparatului si artera explorata.

Scaderea amplitudinii
oscilatiilor

Cresterea amplitudinilor
oscilatiilor

obstructia arterei
principale
debit sanguin scazut
vasoconstrictie
expunere la frig
obezitate
edemult extremitatilor

zona situata deasupra unei

obstructii arteriale
debit sanguin crescut
hipertensiune arteriala
vasodilatatie
expunere la caldura

RECOMANDARI PENTRU
DETERMINAREA CORECTA A
PRESIUNII ARTERIALE

Postura:

- pacientul va pastra un repaus de 5 minute , in pozitie

orizontala;
- P.A. se determina la membrele superioare si un membru
inferior, in repaus si la 2 minute dupa trecerea in
ortostatism;
- daca P.A. difera la membrele superioare se retine
valoarea cea mai ridicata .
- pacientul pastreaza pozitia sezanda, bratul fiind sprijinit
la nivelul inimii.

Circumstantele determinarii:
- fara cafea , pe un interval minim de o ora;
- fara tigari , pe un interval de 15 minute;
- fara medicatie adrenergica ( picaturi de congestionante
nazale , picaturi pentru dilatarea pupilei, etc.)

- la determinarea de rutina se fac doua citiri

- daca diferentele sunt mai mari de 10 mmHg la
determinari repetate, se efectueaza o noua citire.

Corectitudinea determinarii:

- se umfla rapid manseta cu aproximativ 30 mmHg

peste valoarea P.A. ( disparitia pulsului la artera
radiala);
- se dezumfla incet manseta ( 2-3 mmHg/sec.);
- pentru valoarea P.A. diastolice , la adulti, se noteaza
in momentul disparitiei zgomotelor Korotkoff , iar la
copii momentul diminuarii intensitatii acestora;
- daca zgomotele Korotkoff sunt slabe ca intensitate,
se recomanda ridicarea bratului cu inchiderea si
deschiderea pumnului de 5-10 ori inainte de
umflarea rapida a mansetei

2. DETERMINAREA PULSULUI
ARTERIAL
Pulsul arterial este o manifestare periferic a activitii
mecanice a
inimii, constnd ntr-o und expansiv periodic, sincron
cu ejecia
ventricular, perceput la palparea unei artere pe esutul
dur subiacent.
EXAMINAREA PULSULUI ARTERIAL
-

se realizeaz prin palparea diferitelor artere accesibile: cardotid,

brahial, radial, femural, poplitee, tibial posterioar, pedioas.
in practica medical se apreciaz de regul pulsul radial

Palparea pulsului periferic

- la nivelul arterei radiale,
- prin comprimarea cu trei degete
(index, medius i inelar) a arterei
- n anul radial.

Palparea pulsului radial trebuie fcut n acelai timp

la ambele artere radiale, urmrind dac unda de puls are n
cele dou puncte aceeai amplitudine i survine simultan; n
acest sens se vorbete de simetria i sincronismul undei de
puls.
-

NREGISTRAREA GRAFIC A PULSULUI

ARTERIAL

se realizeaz cu dispozitive mecanice (Marey) sau prin

pletismografie fotoelectric;
traseul obinut poart numele de sfigmogram.
- sfigmograma central - inregistrarea la nivelul unei artere
apropiate de
inim
- sfigmograma periferic - inregistrarea la nivelul unei artere
periferice

CAROTIDOGRAMA
Carotidograma sau pulsul carotidian (PC) reprezint
nregistrarea grafic a variaiilor de volum ale arterei carotide n
timpul ejeciei ventriculului stng (VS).
Tehnica de nregistrare este prin pletismografie fotoelectric sau
folosind transductori mecanici plasai n dreptul arterei carotide, la
nivelul marginii interne a muchiului sternocleidomastoidian.

Analiza morfologic distinge dou faze

Faza sistolic
- corespunde deschiderii sigmoidelor aortice la debutul ejeciei VS.
- cuprinde unda anacrot sau de percuie, cu o ascensiune rapid, o
und n platou sau uor descendent, terminat printr-un umr
- i o und rapid descendent, ntrerupt de o incizur (incizura
dicrot).
Faza diastolic
- cuprinde unda dicrot, de reascensiune, care apare prin ciocnirea
undei sanguine de valvele sigmoide atunci cnd ele se nchid;
- urmeaz de o pant descendent lent, pn la o nou contracie.

Analiza cronologic a PC permite calcularea

urmtoarelor perioade:

timpul de semiascensiune (Duchosal), reprezint timpul necesar PC

pentru a ajunge la jumtate din amplitudinea maxim.
- este folosit n aprecierea contractilitii VS deoarece se coreleaz bine
cu gradientul de presiune transaortic creat de ejecia VS.
- normal: 0.04-0.06 secunde
timpii sistolici

CARACTERELE PULSULUI AORTIC,

CAROTIDIAN, SUBCLAVICULAR
Portiunea ascendenta
Abrupta, incepe cu deschiderea sigmoidelor aortice (PC), si se
termina cu un varf maxim

Platoul sistolic
- este zona de la sfarsitul pantei ascendente pana la incizura
dicrota
- normal-inclinata spre panta descendenta
Incizura dicrota
- are un varf ascutit
- la PC varful incizurii dicrote corespunde inchiderii valvelor
sigmoide aortice
Unda dicrota este larga (cu panta lina)

CARACTERELE PULSULUI FEMURAL

varful este amplu
incizura mai putin neta, decat la PC
unda dicrota este mai larga

CALITILE PULSULUI ARTERIAL

Se apreciaz n mod subiectiv prin palpare, sau n mod
obiectiv prin analiza sfigmogramei.
Semiologia pulsului distinge cinci caliti fundamentale :
Frecvena - se apreciaz numrind pulsaiile timp de un
minut;
- cu rare excepii este egal cu frecvena contraciilor
cardiace, fiind
cuprins ntre 60-90/min.
- tahicardie (puls frequentus)- creterea frecvenei
- bradicardie (puls rarus)- scaderea frecventei

Ritmul - intervalul dintre dou pulsaii succesive;

- puls regulat (puls regularis) sau ritmic,
- puls neregulat (puls iregularis) sau aritmic,

Aritmia poate fi intermitent cnd pe un fond de ritm regulat

intervin unele neregulariti izolate (exemplu extrasistole),
sau absolut (exemplu fibrilaia atrial).

 Viteza indic rapiditatea cu care apare i dispare

unda pulsatil
arterial.
- pulsul celer este considerat atunci cnd unda pulsatil
apare i dispare cu rapiditate.
- pulsul tardus se palpeaz un timp mai ndelungat,
deoarece distensia arterei se face cu
ntrziere .
Amplitudinea se refer la mrimea undei de puls.
- puls amplu (puls magnus), care izbete cu for degetul
- puls mic (puls parvus), slab perceptibil.
Tensiunea se apreciaz dup fora necesar pentru a
comprima artera i a obine dispariia pulsului.
- puls dur (puls durus), greu comprimabil i un
- puls moale (puls mollis), uor depresibil.

ASPECTE PATOLOGICE ALE PULSULUI

ARTERIAL
Pulsul alternant se caracterizeaz printr-un puls
regulat ca ritm i cu o amplitudine alternant a undelor:
dup fiecare pulsaie normal, urmeaz una mai slab i
mai mic ca volum. Exprim n general o afectare sever
a contractilitii miocardului.
Pulsul "celer et magnus" (Corrigan) este un puls cu
amplitudine mare i o vitez de ascensiune i mai ales de
coborre crescut. Este caracteristic insuficienei aortice.
Pulsul "tardus et parvus" este un puls mic ca
amplitudine i o durat mai mare, caracteristic stenozei
aortice.
Deficitul de puls desemneaz diferena dintre frecvena
ventricular i numrul pulsaiilor radiale. Se ntlnete
n fibrilaia atrial cu frecven ventricular rapid, cnd
nu toate contraciile cardiace sunt eficiente, unele
neputndu-se transmite la periferie.

3. EXPLORARI CLINICE
Palparea pulsului
- se face comparativ la ambele membre
- pentru membrul superior: artera radiala , cubitala , cumerala ,
axilara;
- pentru membrul inferior: artera pedioasa , tibiala-posterioara,
poplitee, femurala comuna;
- palparea arterelor se va termina cu palparea arterei carotide.
- amplitudinea pulsului se evalueaza in 3 grade: (++) puls
prezent;
(+) puls diminuat;
(-) puls absent;
in obstructiile arteriale , pulsul este diminuat sau absent
distal de obstacol.
Ascultatia arterelor
- normal, la nivelul arterelor nu se produc sufluri arteriale
- patologic , pot fi ascultate sulfuri in caz de stenoze , dilatari
sau comunicari anormale
- locurile de ascultatie ale arterelor sunt aceleasi cu cele de
palpare a pulsului arterial.

 Testul de efort
- se utilizeaza pentru aprecierea severitatii in caz de
ischemie periferica a membrelor inferioare
Tehnica:
- proba consta in mers pe teren plat, dupa o perioada de
repaus de 15min
- ritmul de mers este de 2 pasi/ sec.
- se noteaza numarul de pasi parcursi sau timpul de la
inceputul efortului pana la aparitia durerii.

Testul de postura (testul SAMUELS)

-

este utilizat pentru evaluarea circulatiei arteriale la nivelul

membrelor inferioare.
testul are 3 etape: ridicarea extremitatii, efortul si pozitia
decliva.

Etape

Normal

Ischemie
periferica

- fara modificari
1. Ridicarea
extremitatii la 45 de culoare a
tegumentelor
, 2 min.

- paloare imediata a
tegumentelor

2. Efort:
- miscari din
articulatia
gleznei
- 90 sec.

- fara modificari
de culoare a
tegumentelor

- paloare accentuata a
tegumentelor durere la
nivelul gambelor

3.

- timp de
recolorare:
5-8 sec.

Pozitie
decliva:
- pozitie sezanda
la
marginea patului
cu

- paloarea usoara
- timp de recolorare:
15 sec.-forme usoare
30 sec.- forme medii
30-60 sec. forme severe

 Testul pumnului
-

este un test utilizat pentru evaluarea circulatiei arteriale, la

nivelul membrelor superioare, similar testului de postura
testul evidentiaza existenta unui obstacol pe artera subclavie,
humerala sau pe ambele artere ale mainii.
testul are 3 timpi: ridicarea mainii deasupra capului, efortul,
coborarea mainii.

Etape

Normal

Ischemie
periferica

1. Ridicarea mainii
deasupra capului, 2
min.

Paloare usoara a
Paloare imediata a
mainii care
tegumentelor
dispare in 5-6 sec.

2. Efort: miscari de
deschidere/inchidere
a pumnului (1/sec.),
20 sec

Fara modificari de Paloare accentuata

culoare a
a tegumentelor
tegumentelor

3. Coborarea mainii

Recolorare rapida

Timp de recolorare

4. EXPLORARI PARACLINICE
Masurarea segmentara a tensiunii arteriale
- este cea mai simpla metoda diagnostic a unui obstacol
arterial.

Tehnica
-

se masoara P.A. la brate si la membrele inferioare

(deasupra genunchiului si la nivelul gleznei) .

Normal
- PA membrele inf. > PA
membre sup. Cu 10 -15
mmHg
PA intre membre = 10
mmHg
Indicele de presiune (IP)

Patologic
PA membre inf.> PA membre
superioare.
PA intre membre > 10
mmHg
IP < 1
IP = 0,5 1 => obstacol
arterial unic
IP < 0,5 => obstacole

Oscilometria
este o metoda ce exploreaza permeabilitatea unui trunchi
arterial principal
metoda nu trebuie interpretata izolat.

Tehnica:
-

se foloseste oscilometrul Pachon.

se determina bilateral indicele oscilometric IO, atat la
membrele superioare, cat si la cele inferioare.
- IO reprezinta oscilatia maxima corespunzatoare presiunii
medii dinamice.
- IO se determina la: brat, antebrat, coapsa, gamba 1/3
Normal
Patologic
superioara si gamba 1/3 medie sau inferioara.
IO brate = 3-4;
IO = 0 => obstructia totala a
IO coapsa = 3-6;
trunchiului arterial principal
IO gambe = 2-4
IO = 0 => obstructia
Zonele simetrice ale membrelor trunchiului arterial
prezinta oscilatii de amplitudini principal cu pastrarea
circulatiei
egale

 Explorarea cu ultrasunete
-

pentru studierea vaselor periferice se utilizeaza sistemul Doppler

cu emisie continua
fasciculul de ultrasunete fiind emis de un cristal piezoelectric cu o
frecventa de 2-10 Hz.
undele reflectate sunt captate de un alt cristal piezoelectric, care
creeaza un semnal electric care va fi amplificat si redat sonor
si/sau grafic
Examenul Doppler permite:
- detectarea aparitiei fluxului sanguin intr-o artera in timpul

degonflarii mansetei tensiometrului.

- detectarea pulsului chiar si la arterele mici si
determinarrea PA max daca artera nu se palpeaza;
- inregistrarea semnalului reflectat si analiza sa
cantitativa.
- in functie de complexitatea aparatului utilizat se
obtin imagini asemanatoare celor obtinute prin
angiografie, chiar si redare in culori ( se pot detecta
stenozele sau dilatatiile arterelor);
- determinarea vitezei de propagare a fluxului sanguin
prin sistemul arterial ( sistem Doppler cu analiza
spectrala)

 Pletismografia
-

metoda inregistreaza modificarile de volum ale unei

extremitati la fiecare ciclu cardiac cardiac , sau ca urmare
a intreruperii temporare a intoarcerii veninoase.
pletismografia este utila pentru evaluarea ischemiei
periferice, in special la nivelul vaselor mici.
cea mai folosita este pletismografia digitala, realizata cu
un transductor digital plasat la nivelul ultimei falange.
se apreciaza amplitudinea si forma undei pulsului.

Normal
Aspect asemanator cu pulsul
carotidian normal

Patologic
Obstructie arteriala:
- scaderea amplitudinii undei
principale si absenta undei
dicrote.
Obstructie arteriala severa:
- nu se inregistreaza puls

 Angioscopia
-

este o metoda invaziva care permite vizualizarea vaselor

periferice si a cavitatilor cardiace, a valvelor, endocardului si
cordajelor
se realizeaza cu ajutorul angioscopului ( fibroscop cu 4000
8000 de fibre de sticla invelite in manson de plastic + sistem
de iluminare + sistem de dirijare) care se insera in artera si se
dirijeaza din exterior la locul dorit
este extrem de util atat inainte, cat si in timpul interventiilor
chirurgicale cadiovasculare.

Arteriografia
examenul radiologic al arterelor cu substanta de contrast este
metoda standard de evidentiere si localizare a stenozelor
arteriale periferice, a anevrismelor si fistulelor arterio-venoase
introducerea substantei de contrast se face prin punctie
arteriala sau translombar in aorta.

II. EXPLORAREA FUNCIONAL A

VENELOR
1. EXPLORARI CLINICE
Proba Trendelenburg
- proba permite explorarea venelor superficiale de la nivelul
mb. inf.

Tehnica
-

pacientul este plasat in decubit dorsal si ridica pe rand

membrele inferioare la verticala
dupa golirea venei safene se comprima corsa safenei cu
policele ( sau cu un garou plasat la radacina coapsei ) ,
pacientul se ridica repede in picioare
imediat dupa ridicare se indeparteaza compresia si se
observa modul de umplere al venelor.

Interpretare
-

normal , vena safena se umple imediat , de jos in sus in

decurs de 20 sec.;
patologic , in cazul varicelor, prin insuficienta valvelor venei
safene, umplerea venelor se face lent in mai mult de 30 sec.

2. EXPLORARI PARACLINICE
Pletismografia
-

pentru explorarea sistemului venos se foloseste in special

pletismografia prin impedanta
rezistenta electrica sau impedanta tesuturilor este influentata de
cantitatea de sange continuta in segmentul cercetat;
sangele fiind un bun conducator de electricitate, impedanta
scade daca exista o acumulare de sange, de exemplu in amonte
de o obstructie venoasa.

Explorarea cu ultrasunete Doppler

-

examenul Doppler, care utilizeaza culori codificate , permite

aprecierea rapida a directiei si vitezei fluxului sanguin atat in
venele superficiale, cat si in cele profunde.

Flebografia (venografia) cu substanta de contrast

-

permite investigarea venelor membrelor inferioare , a venelor

cave, a venei porte , a venelor suprahepatice, etc.
este o metoda invaziva , dureroasa si se poate insoti de
complicatii ( reactii de intoleranta la substanta de contrast
iodata , flebite.)

III. EXPLORAREA FUNCIONAL A

CAPILARELOR
Testul fragilitatii capilare ( testul RumpellLeede)
Principiu:
-

rezistenta la fragilitatea capilarelor se apreciaza in conditiile

cresterii temporare a presiunii intercapilare , prin numarul de
petesii ( hemoragii mici, punctiforme) aparute in zona
investigata.

Material necesar: tensiometrul

Tehnica
-

se aplica manseta tensiometrului la nivelul bratului si se

exercita o presiune egala cu medie aritmetica dintre tensiunea
arteriala maxima si minima timp de 5 minute.
dupa incetarea compresiunii, se numara petesiile aparute pe o
suprafata de 2,5 cm , sub marginea inferioara a mansetei
tensiometrului

 Interpretare:
-

Normal: < 10 petesii ( testul negativ)

Patologic: 10 petesii
- 10-19 petesii = test slab pozitiv (+)
- 20-29 petesii = test moderat pozitiv (++)
- 30 39 petesii = test pozitiv (+++)
> 40 petesii = test intens pozitiv (++++)

Valoarea clinica :
- testul pozitiv indica o fragitate capilara crescuta , care se
intalneste in:
- vasculopatii congenitale ( purpura vasculara idiopatica)
- vasculopatii dobandite (scorbut, purpura vasculara
alergica);
- trombopenii (trombocitopenii).

 Microscopia capilara
-

metoda poate evidentia modificarile de calibru si de forma ale

capilarelor.

Examenul fundului de ochi

-

este indicat in toate afectiunile vasculare care evolueaza cu HTA

sistemica, in caz de hipertensiune intracraniana si in afectiunile
propii ale globului ocular si retinei.

Tehnica:
-

se examineaza fundul de ochi cu ajutorul oftalmoscopului

instilarea unei picaturi de atropina 1% in sacul conjunctival
examinatorul e papila nervului optic , macula lutea , retina si
vasele acesteia.

Interpretare:

- arteriolele si venulele sunt raspandite pe intreg fundul ochiului cu

maculei;
- arteriolele, care provin din artera centrala a retinei, apar ca niste
vase inguste de culoare rosie deschisa, cu un reflex stralucitor, cu
pereti subtiri;
Venulele care se varsa in vena centrala a retinei, sunt mai largi
decat
arteriolele , cu pereti subtiri, lumen uniform si reflexe
mai sterse.

 Valoare clinica:
- caracterele mentionate mai sus se modifica (devin mai
sinoase), constituind angiopatia retiniana.

Pletismografia digitala
Termografia cutanata
Biopsia vasculo-musculo-cutanata.
- poate fi necesara pentru diagnosticului etiologic al unei
vasculopatii.