Preventia si recuperarea

bolilor
cardiovasculare

Viata sedentara si fumatul: factori de

risc modificabili ai bolilor
cardiovasculare.
Alegeri gresite duc la efecte nedorite
(Liz Babbs)

Student: Musteata Anca Madalina

Seria: E
Grupa: 46

Cuprins:

Introducere..3
Sedentarismul si obezitatea 5
Sindromul metabolic.7
Fumatul8
Concluzii..9
Referinte bibliografice..10

INTRODUCERE

De ce este necesara elaborarea unei strategii de preventie in practica

clinica?
1. Bolile cardiovasculare(BCV) reprezinta principala cauza de deces
prematur in Europa. Sunt o cauza importanta de invaliditate si
contribuie in mod substantial la cresterea costurilor din sistemul
sanitar.
2. Ateroscleroza subiacenta se dezvolta insidios, in multi ani, si este de
obicei
avansata in momentul aparitiei simptomelor.
3. Decesul prin BCV survine de multe ori subit, inainte de asigurarea
accesului la
asistena medicala, astfel incat multe interventii terapeutice sunt
inaplicabile sau
paleative.
4. S-a demonstrat ca modificarea factorilor de risc reduce mortalitatea si
morbiditatea prin BCV, in special la pacientii cu risc inalt.
5. Apartia in masa a BCV se coreleaz strans cu stilul de viata si cu
factorii
fiziologici i biochimici modificabili. (1)

(Factorii de risc cardiovascular- Ghidul

Pacientului)

Boala cardiovasculara este situata pe locul 1 ca si cauza de mortalitate

in Europa atat la femei cat si la barbati. Este responsabila de aproximativ
din totalul deceselor, in Europa cauzand peste 4,35 milioane de decese in
fiecare an in cele 53 de state membre ale Organizatiei Mondiale a Sanatatii-

Regiunea Europeana si peste 1,9 milioane de decese in fiecare an in Uniunea

Europeana. Boala cardiovasculara este de asemenea o cauza majora de
dizabilitate si de scadere a calitatii vietii.
Cu toate acestea, boala
cardiovasculara poate fi prevenita.
In timp ce mortalitatea si incidenta bolilor cardiovasculare sunt in
scadere in tarile din nordul, sudul si vestul Europei, in tarile centrale si estice
nu numai ca nu sunt in scadere, dar in unele cazuri sunt chiar in crestere.
Chiar daca in U.E. rata de mortalitate prin afectiuni cardiovasculare este in
scadere, in prezent numarul de pacienti (barbati si femei) cu boli
cardiovasculare este in crestere. Acest paradox se datoreaza cresterii
longevitatii si imbunatatirii supravietuirii la persoanele cu boli
cardiovasculare.
Boala cardiovasculara ucide mai multi oameni decat toate formele de
cancer la un loc, cu un procentaj mai crescut in randul femeilor (55% din
decese), decat in randul barbatilor (43% din decese) si o mortalitate mai
crescuta in randul pacientilor cu o pozitie economico-sociala scazuta.
Principalii factori de risc pentru boala cardio-vasculara sunt fumatul,
tensiunea arteriala crescuta si nivelul ridicat al colesterolului
sanguin, factori in directa relatie cu stilul de viata individual si
obiceiurile alimentare, cat si cu nivelul de activitate fizica. Alti factori
de risc cardiovasculari includ obezitatea, diabetul zaharat, consumul
excesiv de alcool si stresul psiho-social. (2)
Riscul cardiovascular este reprezentat de actiunea si consecintele
tuturor factorilor de risc care actioneaza simultan sau secvential asupra
organismului, deteminand aterogeneza/ateroscleroza manifestate sub clinic
sau clinic prin boala coronariana, boala cerebrovasculara, boala arteriala
periferica, anevrism aortic. (3) In cazul majoritatii persoanelor, boala
cardiovasculara ateroclerotica este rezultatul actionarii mai multor factori de
risc, aparent neimportanti, care in combinatie produc un factor de risc mai
mare decat un factor de risc major. Pornind de la faptul acesta, s-au
dezvoltat sisteme de estimare a riscului global: unul din cei mai cunoscuti
este scorul de risc Framingham, dar exista si alte metode validate de
ghidurile international cum ar fi: diagrama SCORE(pentru populatia
europeana), scorul UKPDS (recomandat mai ales pentru diabetici)
Boala cardiovasculara este o conditie multifactoriala si este esential ca
toti factorii de risc si determinantii cardiovasculari sa fie tratati atat la nivel
individual cat si social.

Caracteristicile asociate cu sanatatea cardiovasculara includ:

- statusul de nefumator
- activitate fizica adecvata: cel putin 30 minute de 3
ori/saptamana;
- obiceiuri alimentare sanatoase;
- fara kilograme in plus;
- tensiunea arteriala sub 140/90 mmHg;
- colesterolul sanguin <5 mmol/l (< 190 mg/dl);
- metabolism al glucozei adecvat;
- evitarea stresului excesiv. (2)

Sedentarismul.
Sedentarismul reprezinta o problema n crestere in lumea dezvoltata.
Peste 60 % din populatie nu ndeplineste cerinta celor minim 30 de minute
de activitate fizica zilnica, iar un sfert din populatie nu efectueaza nicio
activitate fizica intr-o saptamana. Sedentarismul este asociat cu o crestere a
riscului cardiovascular de 1,5-2 ori fata de persoanele active.
Mecanismele prin care activitatea fizica joaca un rol protector
cardiovascular sunt multiple: mentinerea unei greutati corporale adecvate,
cresterea HDL-colesterolului, scaderea trigliceridelor, cresterea insulinosenzitivitatii, reducerea tensiunii arteriale, ameliorarea captarii de oxigen de
catre miocard, cresterea diametrului arterelor coronare. (4) In studiul
INTERHEART s-a aratat ca exercitiul fizic (plimbari,inot,alergari,fotbal)
efectuat timp de 4 ore pe saptamana, a reprezentat un factor de protectie,
cu o posibilitate de aparitie a IMA de 0,86%.

Obezitatea
Obezitatea a fost declarata de OMS o epidemie globala, a carei
prevalenta a crescut cu rapiditate in toata lumea. Ce este cu adevarat
ingrijorator este cresterea rapida a incidentei de supraponderabilitate si
obezitate la tineri. Acest fapt duce la cresterea prevalentei obezitatii in
populatiile adulte, care duce concomitent la cresterea aparitiei bolilor
asociate. Astfel, din cauza costurilor mari economice si sociale care sunt

impuse de obezitate si comorbiditati, preventia reprezinta cu obiectiv

prioritar.(5)
Supraponderea este definita ca un indice de masa corporala (IMC) intre
25-29,9 kg/m2 iar obezitatea ca IMC> 30 kg/m2. Desi IMC reprezinta un
indicator fidel al cantitatii totale de tesut adipos, nu ofera indicatii referitoare
la distributia acestuia in organism. Modul in care este distribuita cantitatea
totala de grasime corporala este important prin prisma faptului ca diferitele
localizari ale tesutului adipos se asociaza cu diferite nivele ale factorilor de
risc CV. (3) De aceea pentru definitia obezitatii abdominale se foloseste
circumferinta abdominala (CA) care are valori normale <80 cm la femei si
<94 cm la barbati.

Al treilea raport al National Cholesterol Education Program- Adult

Treatment Panel a identificat factorii de risc cardiometabolic ca fiind
obezitatea centrala, dislipidemia (hipertrigliceridemie, HDL- colesterol
scazut), scaderea tolerantei la glucoza si hipertensiunea arteriala. Ca factor
de risc, obezitatea este independent asociata cu risc cardiometabolic dar
contribuie si la dezvoltarea altor factori de risc. (6-7)

Sindromul metabolic
Mecanismul de actiune al acestui sindrom, porneste de la un
comportament inadecvat de activitate fizica si o dieta bogata in grasimi
saturate si zaharuri, din care lipsesc fructele, legumele si cerealele integrale.
Aceste obiceiuri duc la rezistenta insulinica in stadiu intermediar. Aceasta
conditie, aparuta chiar si la un IMC normal, reprezinta un factor de risc
pentru aparitia diebetului zaharat de tip II si a BCV.

Sindromul metabolic reprezinta acumularea oricaror 3 criterii din urmatoarele

5:
1. Glicemie bazala crescuta sau tratament medicamentor
hipoglicemiant: glicemie>100 mg/dL
2. HDL-colesterol scazut sau tratament medicamentos de crestere a
HDL: <40 mg/dL pentru barbati si <50 mg/dL pentru femei.
3. Hipertrigliceridemie sau tratament de scadere a trigliceridelor:
TG>150 mg/dL
4. Valori tensionale crescute sau tratament medicamentos pentru
hipertensiune TAS>130 mmHg si/sau TAD >85 mmHg
5. Perimetru abdominal crescut(specific in functie de populatie si de
tara) : >94cm (barbati) >80cm (femei)- acest criteriu trebuie sa
existe obligatoriu! (8)
O strategie eficienta in prevenirea BCV este interventia asupra
comportamentului pacientilor, datorita posibilitatii de a actiona direct asupra

obiceiurilor alimentare si a activitatii fizice. Astfel, prevenindu-se cresterea in

greutate inca din copilarie. Activitatea fizica scade riscul cardiovascular si de
aceea este ncurajata la orice varsta, n functie de limitele individuale. In plus, ajuta
la controlul celorlalti factori de risc: HTA, obezitatea, diabetul. Creste colesterolul
bun si tonusul fizic si psihic, adica determina o stare de bine.

Fumatul

Recunoscut ca fiind cauza principala de moarte prematura in tarile

dezvolatate, tabagismul este considerat drept cel mai important factor de
risc modificabil pentru bolile cardiovasculare.
Stim ca pe toate pachetele de tigari scrie: Fumatul dauneaza grav
sanatatii. Nimic mai adevarat! Fumatul dauneaza, in primul rand, inimii.
Indiferent de prezenta celorlalti factori de risc, un om care fumeaza are un
risc de doua ori mai pronuntat de a face un infarct decat o persoana care nu
fumeaza. De asemenea, tigarile cu continut redus de nicotina
(light=usoare) nu reduc riscul, deoarece daunator este monoxidul de
carbon din fumul de tigara si asa se explica si cresterea riscului la fumatorii
pasivi.
Fumul de tigara contine peste 4000 de substante chimice din care 43
cancerigene, 300 toxice (nicotina, arsenic, radon, cianuri, fenol, DDT, azbest,
benzene, monoxid de carbon, foamaldehida). Cei mai toxici compusi sunt:
nicotina, gudroanele si monoxidul de carbon.
Substantele afecteaza sistemul cardiovascular prin: cresterea tensiunii
arteriale, accelerarea frecventei cardiac, diminuarea aportului de oxygen,
deretmina aterocleroza(stress hemodynamic->nicotina, leziuni endoteliale,

profil lipidic aterogen, hipercoagulabilitate, hipoxie relative prin CO), reduce

nivelul HDL- colesterolului, declanseaza crize anginoase. Fumatul reprezinta
cel mai important factor de risc pentru bolile vasculare periferice,
caracterizate prin ingustarea vaselor de sange care transporta sangele la
membre.
Pentru fumatori, renuntarea la acest obicei este cea mai importanta
masura de reducere a riscurilor. Dupa un an de abstinenta tabagica, riscul de
boli coronariene (angina pectorala sau infarct) este redus la jumatate. In
medie, fumatorii inraiti care renunta la obiceiul de a fuma isi prelungesc
speranta de viata cu 4 ani.

Concluzii
Am prezentat mai sus cativa factori de risc ai bolilor cardiovasculare,
insa nu orice fel de factori, ci factori modificabili. Afectiunile
cardiovasculare sunt responsabile de majoritatea cazurilor de deces. Insa
pana sa se ajunga la tratarea unor astfel de afectiuni, cel mai bine este sa se
previna. Metodele de prevenire a afectiunilor cardiovasculare nu necesit un
efort prea mare din partea pacientului, ci mai multa vointa. De asemenea, nu
se previn doar afectiunile cardiovasculare ci si alte afectiuni care nu tin de
aparatul cardiovascular.
Exercitiile fizice pot preveni afectiunile cardiovasculare. Riscul poate
fi prevenit prin exercitii fizice regulate si mentinerea unei greutati corporale
corespunzatoare. In plus, renuntarea la fumat si evitarea frecventarii in
exces a mediilor in care se fumeaza pot preveni si ele aparitia bolilor

cardiovasculare. De asemenea, nu in ultimul rand, o alimentatie bogata in

legume si fructe proaspete poate contribui la mentinerea in limite normale e
greutatii si la o mai buna functionare a intregului organism uman.

Referinte bibliografice
1- Ghidul European de Preventie a Bolilor Cardiovasculare in Practica
Clinica
2- Cartea Europeana a Sanatatii Cardiovasculare. Hurjui D. M., Nita O, Graur
L. I., Mihalache L, Oleniuc M, Graur M. Non-alcoholic fatty liver disease
and cardiovascular risk in patients with type 2 diabetes.

3- L.I. Graur, D. Popescu, R.M. Popescu, C.M. Lacatusu, D. Hurjui, E.

Zbranca, L.Mihalache. Co-morbidities related to cardiovascular risk
in overweight population in a rural community. Journal of Diabetes
2011
4- Ginghin, Carmen. Mic tratat de cardiologie.

5- Oscar L Veiga,corresponding author Sonia Gomez-Martinez, David

Martinez Gomez , Ariel Villagra, Maria E Calle,Ascension Marcos and
AFINOS Study Groupc Physical activity as a preventive measure against
overweight, obesity infections, allergies and cardiovascular disease risk
factors in adolescents: AFINOS Study protocol BMC Public Health 2009.
Published online 2009 December 19.
6- Eckel PH, Grundy SM, Zimmet PZ. The metabolic syndrome. Lancet 2005.
7- Ford ES Risks for All-Cause Mortality, Cardiovascular Disease, and
Diabetes Associated With the Metabolic Syndrome. Diabetes Care 2005
8- Alberti KG, Eckel RH, Grundy SM et al Harmonizing the metabolic
syndrome. A joint interim statement of the International Diabetes
Federation Task Force on Epidemiology and Prevention. National Heart,
Lung and Blood Institute; American Heart Associacion. Circulation 2009.