A 3 NEXA

O parte a unui proiect de design industrial ar putea fi constituită din studii de

culoare, la colorarea unei suprafeţe plane.
Dacă, de exemplu, se urmăreşte colorarea celor patru suprafeţe rezultate din
împărţirea unghiurilor unui patrulater după proporţia de aur , etapele sunt:
1. Se consideră coordonatele punctelor caracteristice cunoscute. Prin puncte
caracteristice se înţeleg: coordonatele celor patru vârfuri ale patrulaterului şi
coordonatele punctelor rezultate din intersecţia dreptelor de împărţire a
unghiurilor (după numărul ) cu laturile patrulaterului.
2. Se calculează suprafaţa întregului patrulater S[mm2]. Calculul se poate face
considerând patrulaterul format din două triunghiuri cu o latură comună.
Pentru calculul suprafeţei unui triunghi se poate utiliza formula:

S [mm 2 ]  p  p  a  p  b  p  c  ,

în care:
 a, b şi c sunt laturile triunghiului;
abc
 p  semiperimetrul triunghiului.
2

3. Se calculează suprafeţele S1[mm2], S2[mm2], S3[mm2] şi S4[mm2] ale celor

patru patrulatere rezultate în urma împărţirii patrulaterului iniţial. Se poate
utiliza pentru calcul metoda de la punctul 2.
4. Se calculează procentul de suprafaţă S1[%], S2[%], S3[%] şi S4[%], ocupat din
total, pentru fiecare din cele patru patrulatere rezultate în urma împărţirii
patrulaterului iniţial.

S i [mm 2 ]
S i [%]  100  , cu i  1 4 ;
S [mm 2 ]

S1[%]  S 2 [%]  S 3 [%]  S 4 [%]  100 .

Se formează un şir crescător (sau descrescător) S j [%] , j  1 4 , cu aceste

suprafeţe.
5. Dacă nu se impun culorile, se aleg patru culori în acord din tabelul 25-6,
subdiviziunea pătrat şi dreptunghi. Se rearanjează subdiviziunile din tabelul
25-6 astfel încât cifrele procentuale ale culorilor să fie ordonate într-un şir
crescător (sau descrescător).

Tabelul 25-6. Extras.

244
 Anexa 3

5 4 3 2 1 12 11 10 9 8 7 6
O
G O RO R LR L AL A VA V GV
G
Culori calde Culori reci

245
Inovare inginerească în design

PĂTRAT
5&2&11&8 21 33 63 51
12, 19, 37, 30,
% din 100 (ideal)
50 64 50 36
Sj(ideal)[%] S1[%] = 12,50; S2[%] = 19,64; S3[%] = 30,36; S4[%] = 37,50
3&12&9&6 27 51 57 23
17, 32, 36, 14,
% din 100 (ideal)
09 28 07 56
Sj(ideal)[%] S1[%] = 14,56; S2[%] = 17,09; S3[%] = 32,28; S4[%] = 36,07
4&1&10&7 23 41 61 43
13, 24, 36, 25,
% din 100 (ideal)
69 40 31 60
Sj(ideal)[%] S1[%] = 13,69; S2[%] = 24,40; S3[%] = 25,60; S4[%] = 36,31
DREPTUNGHI
4&12&10&6 23 51 61 23
14, 32, 38, 14,
% din 100 (ideal)
56 28 60 56
Sj(ideal)[%] S1[%] = 14,56; S2[%] = 14,56; S3[%] = 32,28; S4[%] = 38,60
5&1&11&7 21 41 63 43
12, 24, 37, 25,
% din 100 (ideal)
50 40 50 60
Sj(ideal)[%] S1[%] = 12,50; S2[%] = 24,40; S3[%] = 25,60; S4[%] = 37,50
2&12&8&6 33 51 51 23
20, 32, 32, 14,
% din 100 (ideal)
88 28 28 56
Sj(ideal)[%] S1[%] = 14,56; S2[%] = 20,88; S3[%] = 32,28; S4[%] = 32,28
3&1&9&7 27 41 57 43
16, 24, 33, 25,
% din 100 (ideal)
07 40 93 60
Sj(ideal)[%] S1[%] = 16,07; S2[%] = 24,40; S3[%] = 25,60; S4[%] = 33,93
4&2&10&8 23 33 61 51
13, 19, 36, 30,
% din 100 (ideal)
69 64 31 36
Sj(ideal)[%] S1[%] = 13,69; S2[%] = 19,64; S3[%] = 30,36; S4[%] = 36,31
5&3&11&9 21 27 63 57
12, 16, 37, 33,
% din 100 (ideal)
50 07 50 93
Sj(ideal)[%] S1[%] = 12,50; S2[%] = 16,07; S3[%] = 33,93; S4[%] = 37,50

6. Se calculează cele nouă variante ale „distanţei” procentuale în spaţiul

vectorial 4-dimensional, R 4 , cu ajutorul relaţiei (25-9), din subcapitolul
25.9. astfel:

4
4 S j [%]
d [%]  100  4  1 S j (ideal ) [%]
j 1

Cu cât d  % este mai apropiat de zero, cu atât distanţa este mai bună, deci
colorarea este mai apropiată de ideal.

246
 Anexa 3

S2

S1

S4
S3

y
Fig. A3-1. Identificarea celor patru suprafeţe ale
unui patrulater considerând unghiurile exterioare

S1

S3

S4

S2

Fig. A3-2. Identificarea celor patru suprafeţe ale

unui patrulater considerând unghiurile interioare

247