# ASUL VERDE ¢ Supliment lunar de terapii si viata naturistd, al revistei “FORMULA AS” ° Cura sa traim naturist - Dr, DORU LAZA SG “lunie, o minune a naturii” FARMACIA NATURII Fructele rosii: Noutati medicale ‘DOSAR SENTIMENTAL [ja SEXUALITATE mie intent Typ nator sn [0 uve rn | - indiscrete i Regimul | Plantele ”; # “A despre birbati| UP 1!) fara regim | detectivi |.Un adolescent fa portile veri acd adevirat co Je spine, c& prima EA vara eoplaria natin, atunei ¢ sigur ek TUNIE inseamn& in: frarea ei in adolescent’. Jarba, florile, Domi, ba chiar gi soarele, incep 88 creas ea mai repeds, sf se implineased, na apete contur gi intensitate, 24 tresara, pregitindu-se pentra marie iubiri iim. pliniri ale veri Facefi un exerci de imaginatie, In. © femeie cu prunei. Dar pared aga cum e, nesi i subtirel pe pieioare, TU- NIB poarta mai nulla tai- niin el. Mat mult miracol Cova care oregte wi se im- plineste ¢ totdeauna mai Inte gt mal vu docat ce ‘ya care ajunge 18 apogeu. Poteca e mai plind de aventura decat, capatul chipuiliva copacii pe caret vedeti in drumului, Nic viata noas- pidure, ca pe niste olesceng form fra_na este. altfel. Spe Hi timizi,plini de dorinte eonfuze, nesi- rangae de o mie de ori mai ‘peel, dar ametiy de presimijrea b Curilor co vor vent Imaginati-va rile, ea pe niste domnigorele e&rora fn cep sf lise Iungeaacd picioarele, «8 Hse Potunjoasea sini gt gropie {elo din obraji, in agtep- area fluturilor, care. in vraja unei clipite le vor ire icons. Be chiar soarele creste si prinde pax tere, devenind cu. mule tal indrazmet ifierbinte deca fost. fn {onto eate me inconjoarA e o stare pling fe emotiaagletanl Va famosas a ‘ara, pling de gréne si fructe, eapta ca ametitoare decat certitu- aetdtor dositdeagosion ‘mplinit 3 doct. dra plinita, ‘selo eu mult mai datitoare de fericire decat realitatea, Poate c& toemai sta este mesajil pe care TUNIE ail pune intr-o strachina eu ci- regi: cd fericirea mu se afli, aga um eredem, doar im victorit si in izbénai, ci mai ales in drumul ca- re duce spre ele; in flocare pas marunt al vietil, luminat de speranta ‘impliniri. Copacii filiform: gi florife cu s&ni rotunjori. SANZIANA POP. Intalnire cu natura Juni iunie: FAGUL tele ¢i de speranta. La ridicinile lor, Pedurile de fag mal reprezinta qi ag- "ei ~ vitoaroa piduro, © pregstita ‘azi una din podoabele pémantului romé- 4 Pemeascd spre inal nese. Se mai gisese codri fn care securea tra patruns, ineat arborii mor de bute hfe: Dorniei de intltimy, ef erese pe ene Arborel foe tele muntilor, pani cei oprese brazil, cu fn acest ineoput luminos de varé, dacd = are se Tupta acérb. va yall Perini abe (oy iys-a. on i Insule lungs de mai multa atentie : ‘ea ‘und in bradet, yevorit4 are sang rbinte, ¢ 0 adevéirata formand, toamna $1 [Lolita a padurilor noastre, si din pricina primivara, tapiserli asta, sotul ei fi pune centura de castitato, fesute In, verde, 91 ruginiu. Stejarul ara eae rast gur si izolat, Fa Ish aratt. sptendos- yea numai in lovee ‘ila altor copaci. E frumos $i primavara, find Ineepe mugural ascutie fai crape, Tastnd sa iasa in lumin’ frunzisoarele striven ea nig aril de Satur? dar @ mai frumos pared vara, cu crengile pline do ramur! luni, en trunchiul invelit de 0 oaja neteda, argintie, mbrdcath adesea de muschi. Cand. soarele strabate prin frunzis, seamand cu un candelabra uriag Biter, Se spang of sb la, ont omat jort de irdenet. Pricten bun eu ploaie, 13, irensform® frungele tn burlane, tndrep- tind apa spre radacini. Adolevoonta Taguluie foarte lungs. fi trebuie 40 de ani cae rodeasol, si faed ji, eemintele Iai Uleioase, atat de edutate dé mistrot gi de uri. Duceti-wa, in iunie, intr-o padure de Tagi si lisativa fermecatt de energia pe care o rispandeste, Vel simti cum copacit respird, cum vin spre dvs, efluvit de sand ca sh fie sigur ef nu se mal Inrupta si alii din bunul Ini. Gelos si banuitor, 1 ‘Veverité ia o simant& mai mare pe care 0 roade gi 0 ‘ransformé in dop. Pe rm’ igh pA gi ig fubeste nevasia, iar dupa Eragoste i pune dopul, eonving.c& niment no si mal umble la “atic” Iul, Dar emancipatele doamne din spita “eciuris niger" au gtuit calea de a sctpa de cen- tura de castitate, pofte lor de viaté find . mai puterict decat orice dop. Prin ‘urmare, ¢u ints or aac Baricada stzlce forma, 80 Iubote tet Te B) jose tn cale, si an ek se Na z BH Toares dl Vere: TitA de la culesul elunclor din pédure, igi pun fardat dopul qi fae pe euvioasele prin fopaci. Rezuliatal? Select naturall gt Sanse sporite de inmultire a specie! AS verde ~ Ana dh i, 16, une 2005 @ 2 30 de ale, ziua are 15 ore, inoaptea 9 ore © J +9 funie ~ Inalfarea Dommutui +19 junie - Pogorarea Sf. Duh, Dumintos Rusallor 20 tne Stanta Treime 24 ania = fabiano Stn Aposoli Pet +29 amie Sfinti Apostali Petra gh pace wii Ape si ‘Nagterea Sf Joan Calendar popular Sanzienete (28-24 iunic) Este una din cole matmari stxbatoripagéne romanestis poste caro erestinismal a. suprapas ni teres Staneului Toan Botezatorul. relui, Stanta Dia na sau SAntion na) a fost o fata fecioard care, dueandu-se la c&mp, a ffcut 9 covonifa din nigte fori ‘gaibone. Venind acasi, a aruncat eununa pe acoperis, zicand: “Cu- muni, de te vel opti pe casé, voi ‘rai gi vol avea viata lungé, iar de ‘vei pica jos, voi muri”. Canuna @ Dicat gi fata a murit. De aici a ra- mas obiceitl ca de Sanziene se aruncd pe ease eoroane de flor dar nu cu gand de moarte, ci de dragoste. Credinte: Sénzionele.inflorese {1 noaptea de 23 spre 24 iunie. Dax 4 Inflorese mai tarain, se orede ci Si vara va fi tari dec semanata- file vor intarzia. * Dacd cucul nu mai cfnta inainte de Sanziene, ¢ semn ed vara va fi secetoass. Dack ya cénta ei dup Sanziene, vor fi foamete, raaboaie 51 alte nenorocir Calendar Tunar + Ginnie — Tend nou +15 tunie— Iund in exegtare + 22 tunie — Inna plinas +28 lunle — luna in deserestereINTERVIU Cum sé traim naturist? Dr. DORU LAZA Centrul de sdndtate si Medicina Preventiva “EDEN” din Breaza “Cine vrea sa traiasca pe acest pamant cat mai mult sa adauge vietii viata” Tune este prima luni a veri, Cam tacom tn pet de enc a Si i plgim in eau dept sinu eu s Urol foarte tmporiant in sts noastra de fiecare sil represint’ commu hicarea cu. nalura, Derceperes. mesa Jjului naturii in Timbajul et atat de di a plantelor, a fructolor nl vrea af tease pe la elt mal mult Este just lata doegt nk reg mul, dar do- ata de aduge an vei a rebut fle dublata do wala: <8 addugim vat, a ‘sinflate anilor Tungi pe fare dorim sii traim. Jar ig acest sens, Sezonul estival esie unul din cele mai pozitiv percepuce de organismul aman, ‘un sezon exceptional, care inflzeste na ‘pumai natura, i oi sulletele stslora care pot siti perceapa mesajul Luna {mie este foarte valoroash pene fru noi, intrucat ne aduce’ca- dura sun colon special; dupa ‘verdefe primaveri, vin culorile ogvaivulul, care "martarisese despre un Durpnereu bine ntat, ce ne-a dasuit gi viea 3 fe darlased moveu din beral ‘iu, har pe care recunoastem Pi ig lume fructelar,azareavar lor gia plantelor. 1 La inceputul luni iunie, sa- rurinprimele cirese rom. nosti. Clroge ca la noi aa ga Segti niciunde in ume. Crease aa Gefe un frugh remareabil un exeeln aliment-medicemant, cu proprieti to- hice, ‘aamigante eminraiane a evigorante, Ajuta foarte mult persos- facie care, din causa modului de viata ‘Gronat, a sedentarismului, a alimenta: fiei sarace In cruditat, prozinté dureri articulare datorate artvitiemului au Teumatismului cronic degenerativ, dre- eau gi climing sarurlle de tat avand leet terapeutic in gut, bolle Hepatice thepatia sonics) at tonale- ineaga este un fruct de except pan soma Cinogele pot cmsumate col ai bine crude, desi mall le preferd sub forma de compot, dar acedta tre- Duie sé ramand apanajul vremurilor de jarni, Gonsumalt ctrege proaspete ell avon surpria plac do a vi bat cura de un organism care respird usu- vat, lind eliberat de o multime de toxie zo ji radical liberi. Culoarea vosie ac rogei simbolizeazd raul viol ~ aangele ‘Rostra, care abla agteapta luna sanie. Sangele spune “am culoare rosie, adu cova roqu iu organism, adick hran ro- fie natural, ereats de Dumnezeu". Gi- Teaga ¢ competibila eu sangele nu BU jmat prin culoare, ci si prin compezitia chimich. FRAG! Un alt fruct important al sezonului cate frguia de pdure, eave are tn Do= tential terapeutic valoros, folosinda-se tat fructul, cat gi frunzele,florile gi ri- Acinile, Oprindn-ne supra fructului, [fi coloritul sau rogu indica faptal o& Sete destinat sangelul, datorita mufti- fudinit de FH iru fimetille metabotice ale Janie panren et ntti. At Sirenga, cat i fraguta ae recoman. Bed alert ster de cna pave do putrefacte. La ambele fructe Bg aublichavalnorod vitamine! C, dat ‘are organiamul nostra tanjte, Ontal ar irebut ai se Inirebe de ce oare Sn ‘malele nu fhe infarct, arterioselerozd Sau accidente yasculare corebrale, Ris unsul ntl ofera nature, Studile au Brdtat cf lames animal, cu mil excep- ‘ii, este. singura fate ‘poate. einte: tiza Vtamina C. Soa aceasta de intend a vita: ‘mine C, de c0eca fist la apari= fi nor bal ga Saidiovasculare, eapecti esle earé afecteaza pervicle arena. Chiar in ondigie une! ali B mentajit naturale, deck pu consu: "pm eantitati suficionte de zarcavaturi fete va ects odeticengl ia nive ful aparatuln’ cardiovastalar prin secaath enrenti de vitamina C. Alimen {stie trebule érdonat in aga manierd, {neat in fleeare ai sa wansfuzaiy san” elas nostra elt mal malta itamina C. Dar daca veom, intradevir, sf ne uct de toave fructo. Te fant tunie, mu trebaie i ulm eappunlle (re mandate ma ales are {ton onciele oq iepurative, replatoare ale’ tensluaji arteviale prin influenta benelicd supra riniciulu, ag gele care, chiar daca sunt mai acrgoe- Fe, elect depuratiy, sono, stmilator alFanctiel renale ghepatice, dar ast. pra sistemulti nerves) Acestoa le Du fem consums fie ea atare, fe in diverse repasete culinare (gemari, marmela- fe, supe, compete | ZABZAVATURILE Jn iuna iunie, foarte. importanta este roglaromaneasci, wn aliment-medi- samont de excoptie. Coloitul aa rost ste dat de sn pigment din familia ca. Yolenoidelor ~ lieapeno!, eumoscut in Tumea medical drept un carotenoid de excepie fn foarte Iun antondant [Bete foarte important In profiasia boll Be Tor crosioe degencrative: cancer, diabet 2aharat. boll cavdiovasculare, atrie tism, boli de colagen, boala Alzheimer, Parkinson, toate putand fi prevenite, dar si tratate, Licopenul din rosie este 6 Substanti profilactiel pentru cancerul ostatel, De asemenod, se recormand ‘insolatie si arsun gehorate de expu- heres’ prelungita 1a soare <(puipa de rose, combinata cn iaurt degresat, se aplicd la mivelul pieli, aviind efeet be nefic gtagupra tenului flosita cu rew feniala iaepicicaza igure \ Sn fer tonulni tonicitate pt prospetime) Licopenul este i mal valoros In rosia relierata tare, deci si in sucul & as din rosie. IESIREA IN NATURA Alatuni do o alimentatio sinstoass, barat’ pe o dieti bogattt in craditati, organiemul omenose are navoie de mis. care, de aor curat si soare, De atcea, ayer nevoie de scurte ragazuri petra a ieat in natura, ca 84 pulem respira ae- Ful bogatin gen ¢ zon al piduri 28 ne putem bucura do colortal atat de divers al natutrl, de razele binefaeatoa- re ale soarelui, care nu mai sunt oprite de acea baviera de polare ~ camasa eferieita a orageiur Se zilele noaste. Tesind in natura, trebuie sa ne esmpor ‘aim in gpinitul ek: mergem descull, sine bucurim do atingerea binefaca: foare @ iorbii, e& ascultam susurul igvoarelor, murmural padurii, ciripital péséilor, eA ne incantam priviven eu Iiificul pois) reat de Bumnezeu, pistrat ngalterat in ereierul mauntilor, a Sndliimile eemete ale piseurilor. §i, oni de cate ri iesim din’ tampultul ee ‘tadin, eand ream pozaun- fe, in mivifiea natura, 88 mu uitam sa vorbim’ eu Damnozeu, sil. spunem fro 9 ucurile, pein binecuvdntata rugeiine, care este respiratia sulletului, In ine cheiere, transmit un salut edenic tatu Tor cititorilor aceste: minumate public ati, Oament bun, valorifeat! natura denied, valorificati dieta edoni forifiafl ‘odihna edenicd, valorificali frumusojea. ciiminulai edenie tn me- ralitatea lui gi in principle Tui sana- foase! FLORENTIN POPA “AS verde = Anil. 18, une 2005 @ 3Imediat dupa cancer, bolle care le fngrozese cel mai mult pe femel sunt broamele si chisturile ovariene, care tree extrem de usor din faza Benigni in cea ‘malign. Cum se explici frecventa enor- mila acestor formatiunl tumorale? Fibromal uterin este 0 tumor’ benign (una dintre cele mai frecvente afectiuni ginecologice ale fomeii) care {gi are orizinea intr-o mutatio la nive- Tal unei colule. Factorii care determi- 4 aparitia fui doar la unele femei, si nu la toate, sunt multipli, inst este foarte clar e hormonul nuit folicu- lind este col caro determina eresterea acestor fibroame. Odati suprimat afluxul normal de foliculind, fibromul respectiv rogreseazi sau nu mai reste. Situatia naturala se intalneste la menopauzi, cand majoritatea fe broamelor regroseaza, multe chiar dispar, iar femeia nu mai are nici un fel de probleme; a doua cale este inducerea menopauzei artifciale me- dicamentos (hormonal). Pe acest prin- cipiu se bazoaza si una din metodele de tratament al fibromului uterin: in- dlucind aceasti menopauzé artificial si miegorand dimensiunile fibromului pind Ia 40-50% din volumul avestuia, 4 putem extrage pe alto cai decat pe caloa chirurgicala cunoscuta, respee- tiv prin chirurgie laparoseopict. sau prin chirurgie vaginal, care sunt teh- nick cu invazivitate minim’, Fibroma] uterin nu esto o fumora malign’, dar riseurile acestei forma- fiuni sunt ridicate, Prin pierderile re- petate de singe, adesea foarte abun- dente, poate induce o stare de anemie {grava; 0 astfel de pacient& nu poate fi operat, trebuie mai intdj 85 i se rofaca din punet de vedere cantitativ singele. In acoastd perioada de pregi- ‘AS verde AnUIT, nr, 15, unie 2008 @ 4 FIBROAMELE si CHISTURILE OVARIENE ‘seful Clinicli de Ginecologie a Spitalulul Clinic de Urgentd Militar Central 0 femeie care tine [a sandtatea si la viafa ei trehuie si mearga macar 0 dati pe an la medicul ginecolog” lire, séngerarea fibromului poate opritd medicamentos, ea fazii progati- toare pentru operatic. Se foloseste gi tchnica embolizarii arteriale a fibroa- melor, care este 0 metoda apiruta de putin timp si in Romania, dar folosita fu mare succes in rile dezvoltate Bmbolizarea consti in introducorea pe una din arterele picioralui a unei sonde de mici dimensiuni, eare ajunge find in artera care hréneste uterul pe © parte, Totul este urmérit pe eeran, jar fn momentul in care $-a ajuns aocto se injecteaza niste microsfere ce Blocheaz vasele de singe ale fibro- ‘mului care, nemaifiind irigat, fe se ‘mortificd (intra intrsun proces de de- gradare) si se climina prin vagin, fie se micgoreazi foarte mult gi nu mai Provoacd simptome. = Se poate recunoaste cu usuringi prezenta unui fibrom ute = Femeia nu poate recunoaste singuré aparitia unui fibrom, pentru ca nu ge poate autocxamina. Fibromul apare in general lao femeie trecuta de 30 de ani, care prezint& anormalitati ale ciclului menstrual, fle in cea ce privegte durata dintre menstre, fle cantitatea de singe pierdut la men- struatie, sau aparitia unor sngerdnt Intre doué menstruati, Aparitia aces- tor séngerdri anormale este de fapt cel mai frecvent simptom pe care 1l di fibromul. Uneori, sAngerdrile iau a pecte dramatice, menstruatia devine © erioadi de mare ingrijorare, de tea~ ma, pentru e& ajung 88 piarda canti> ‘ati foarte mari de singe, care nu se pot reface in intervalul de 28 de zile, ola omenstruatie la alta, astfl Incat femela inregistreaz’t un deficit, de sAnge care o duce la stare de anomie ‘Apar gi fenomene secundare: stare de slabicitme, ameteali, liped de putere de munca — simptome specifice ane- miei induse de fibrom. Alte simptome semnificative sunt durerile, care pot fi produse de Slbrom prin dezvoitarea Tui excosiva in cadrul pelvisului si prin compresia pe care 0 face pe anumite organe; spre exemplu, compresia pe = verica urinaré ii di femeii senza- ‘ia de a urina mult mai des decat 0 femeie normali, compresia pe rect 414d tulburari de evacuare (consti- patie, crampe intestinale ete.). Fibromul poate reste foarte repe- de si foarte mult. Prezenta lui pos- te determina aparitia durerilor sau chiar a sangerdrilar in timpul contactului sexual. ~ Ce rise existi ea un fibrom ne- ‘ratat si se transforme fntr-o boalis imal grav = Cea mal mare teami a tue turor femeilor este legatit de posi- bilitetea malignizarii fibromului, respectiv a transformarii Ini intr- un eancer, Astfel de cazuri sunt ins foarte rare, procentul e de sub 1% din cazurile de fibrom, iar aceastl trans- formare se intAmplé de obieei la fe- meile ta varsta, ex menopauzd inde- lungata, end fibromul respectiv sufe- 4 mutatii gi ajunge sé se transforme in cancer, si se sarcomatizeze. Repet,aceste cazuri sunt foarte rare, fibro- ruil nu este 0 tumora maligna, ~ Ce alte inconveniente prezint exis tenfa unui fibrom? ~ Pe langé dureri, sangerari_ si ‘anenie, fbromul poate produce gi in- fertilitate (find 0 cauzi de pierdere a sareinilor). Fibromul poate fi unie sau rmultiplu, poate avea diverse dimen- siuni—incepand de la cétiva milimetri ‘pind la 10-12 om, gi atwnel deformea- 24 uleral, care ni xe mai poste der tinde in timpul sarin, ca eh devind receptacul pentru fit. ~ In ce cazuri nu e nevole de o inter venfie chirurgicali? ~ Nu orice fibrom se opereas Multe din ele pot fi timate in fe prin tratament medicamentos, prin obser- varea lor la perioade regulate de timp 6 luni, 1 an), intervenindu-se asupra lor doar eAnd se observa o evolutie, dac& creste sau incepe 84 pravoace singerdai. Metedele de tratament.r2- dicale intervin in cazul fibroamelor simptomatico — cele care dau sénge- ‘ii mari, fonomene de compresie, du- ore etc. Acestea trebuie operate ur- gent. Operatia are si ea mai multe va- riante: chirurgie clasioa, eu taiere ab- dominali, laparoscopic sau transva- ginal: in cadrul acestor interventi se scoate tot utoral sau. numai partes bolnava a acestuia “Histerectomia an afecteazé calitatea Vieti sexuale” = Ce se intimplii dack se ajunge la isterectomie?. Cum afecteadi aceasta ‘operatic radical sexualitatea femli? = Studiile araté cd dup’ histe- rectomia fotalé nu se pierde functia sexual, Lumea crede cf dacd nu mai exist& colul uterin, care ar fi 0 20nk re- flexogeng, femeia nu ar mai avea or- gasm si at prezenta tulburdri ale functiei sexuale, Din contra, s-a obser- vat ed femeia care inainte si se ope- reze se simfea frustrald de faptul ede bolnava, ci sangereaza, ca are dureri, tn momentul in eare vede ¢& na mai simte nici o durere, intra. fal se eli bores si poato obtine argasmul mai ‘ugor decat inainte, Concluzia tuturor cercetatorilor este ca histerectomia in sine nu afectearK calitatea viet se- xuale, Este bine si uecentudm aceasta problema, pentru c& ideca de invali- dare exista Jn mintea orieirei femei. ~ Pe ling tratamentul chirurgical t ‘medicamentos, faceti si alte recomandiiri = referitoare 1a alimentatie, regim de ia et.? Exist factor’ agravangi in ste raaceasta? = Da, dar nu sunt importang. Fibromul evolu: eaza cum vrea cl. La un moment at, au fost incrie minate fumatul, consumul deal cool gi de cafe, acostia fiind fac- tori care pot fa- voriza singeri- rile prelungite sau_stingerérile intermenstruale, Gea ee face bine Iz fibrom este {ns& tratamental en contraceptive, acesta _oprind evolutia fibromu- 1k OVARIENE “Femeia in postmenopauzd este supusé riscului de cancer ovarian $i trebuie stt-si faed controale $i ecogtafit, chiar dacd nu are ici un simptom” ~ Si trecem Ia 0 problemi ceva mai spinoasi: chisturile ovariene. ~ Chisturile ovariene apar cu inci- enti maxima in cadrul a trei peri- oade de varstk dinstincte si ficcare dintre acestea are o anumita caracte- ristied. Chisturile care apar la fete tinere, de 18-19 ani, sunt in marea majoritate congenital, apar ca ur ‘mare a unor anomalii de deavoltare a ovarului (aganumitele chisturi dex- moide), iar in ele se pot regisi frag- mente de tesuturi, dar gi fragmente de oase, pir, grdsimea care exista in dandele eabaeee de pe picle. Odata depistat, chistul trebule neaparat ir departat, Tratamentul este exclusiv chirurgical, nu exist medicamente pentru aceste chisturi, ‘A.dous etapa din viata femeii cand exista posibilitatea de apsritie a chis- turilor ovariene este perioada care acoperd zona reproductivi, dupa 18- 20 de ani gi pana in apropieres meno- ‘pauzei (45-50 do ani). La acoste femei pot aparea dows feluri de chisturi. La cele mai tinere (pana in 40 de ani}, ‘marea majoritate sunt chisturi func- fionale. Va voi explica pe seurt- meca- rismul prin care se formeaza. In fie- are luni, 18 var se pregiteste un folicul ~ un fel de bgic& eu Hchid, care contine ovalul. In momentul ovalatiei, aceasta baigicd se rape, ovulul este pus fn libertate gi este captat de trompa, cobordnd spre uter. Existd situatii m care coaja care inveleste avulul s& fie atat de groast incat aceast® basicd sa ru se poati sparge. Ea este captusita la interior eu un strat de celule care rigpund Ie stimalarea hormonal, prin eresterea seesetit lor, astfel c& 1a fiecare cielu basica ereste din ce 1n te ‘mai mult; unele se rup singure, dispar spontan, iar altele pot ajunge la di- mensiuni foarte mari, de pana la 6-7 cm, Marea majoritate a acostor chis- turi nu dau simptome, of sunt de obi- cei descoperite ecografic. Simptomele se pot manifesta printr-o jena vag in abdomenul inferior, anumite neregu- laritsti ele ciclului menstrual, dar sunt nespecifice. Din acest mativ, 0 fe- meie care tine la snatatea ei trebuie si meargé macar o data pe an la me- dicul ginecolog, pentru consult de spe- Galitate, Conduita terapeutic& pentru aces- te chisturi const in administrarea unui tratament medicamentos care s& opreasca stimularea ovarului respec- tiv, si-l puna in repaos, timp tn care chistul poate regresa tau se poate rupe. Daca chistul persisté circa 2 funk en dimensiuni peste 6-7 em, se pune problema tratamentului chirargical, Dac nu, el poate fi rezolvat medica- mentos. ‘A doua categorie de chisturi care apar la femelle cu varsta in perioada reproductiva o reprezinta chisturile cu potential malign, care se pot dezvolte sub forma unor tumori solide (eum es- te fibromul), poate apirrea aga-numita “gag ovariand’ ({esutul din care este format tumora esto acelagi cu col care formeazi tiroida), apar tumori “AS verde Andi I 18 une 2005 8 5