#ASUL VERDE © Supliment lunar de terapii si viata naturista, al revistei “FORMULA AS” *Ceata cu jitima luna de fetes ee jn grea, moored, pling de cogari st lei. "Plumb" cam Er spune Bacovi, 0 hunk figura cenugle, aducdinare ‘de melancald $i ‘iste’ Luna amintirior, & Tememordrlor i dreptul fe Testret acoperite de, pac (Gand nu vedi afar, paves Inguntru, ta tine Abst, in soiae aia ume de baer 8! de tistte, de nizboaie § Dace, dorun Tnabusite dupa coameni dragi, di: iti. No- 1 iembrie e luna mortilor, ano- af timpul in care le celebram F Sag tal mult ea niciodata memo- Hi. Moartea naturit un decor potivit, Nimie nu e vegnic. fn noieminie inva: Qin “amit! Wreodati chiar decd ne Sin “opnic tien iembrie. In mohoreala ut déintieste $i © zond senting, olinist alla, o pase 2 sufletulul din care vor tagni seve noi. Un soma germinativ din care vor Siri nol senate alte vil, elte uni Shasteptari. Cat de mult séminam ea Hhatural DacS amt regdsd'dramul in toareert citre cay vials ne-at mai ‘pond Ar acct suse gf t= ésurilecu mal mu fos es ceteitetal fects anotemrpas oie Calendar taranesc ‘* Batranii nostri stiau s& descifreze semnele wemii, mai bine dec&t meteorologii de azi. Stiau s& vadd natura si s-o ascuite. Ehei! * Va fitoamna lungs + Luna pling e inconjurata daca... de un cere aburos. © Sunt multi paianjeni pe tu- * Ciorile zboara sus. tori de tin in, Nu exit rille primaverii ect dodieam o colli, et fele din grading ‘Va ploua + Aeral e-plin de dach... funige sarc se Gi eee ane ziua pe drum fle pe. + Mierlole cant + Glorileabeara in Gis de. dime stolar dese, di Beets mince Spe a E> Soareie asfin P re ein abur| Pasar ae + Dack tai tund in cer dupa Zina Cruel + Dac ghinda ca- de din. stejari Qoar dup. Sfin- ii Mihail si Gavel. ‘acs olle dorm in ciopor, rashirate, Va fi vreme daca, + Noaptes, pe cor, sunt stole rule raluliare + Geral se rogeste la asfingt + Feteleintunecate ale Iai se vad distinct. « Pisicile igi spa- Lamai mult ca de obicei ure- chile si mus- ‘tle ‘+ Ramele ies din pimént in numir mare. + Paianjenii ead din panze. + Mustele devin mai ‘agre- sive ca de obicei + Albinele intra in stup gi nu + Diseul luni e stins * Brotacii si greierii canta derliintuit. ‘AS verde ~ Anul Ir. 20, noiembie 20085 2 miros de vanilie si bueurie, de bine gi oar feriere! Viaga ar plihicoast fra sens, Melancolie ut holombrie vor nagte enengile s bac “Trecerea de la umbrd in fufuind ne va face si Jo protuim tn i, dar daca nolembrie € jana th cate stim Met mule Tereastee qi tp acd, ai lero Cae Sa eee nel mult pe genundhi pentru a fi méngdiata, si camele s& ne doarma ferict ‘la picioare Reetanva wsastencste a cavinte un dar gzrese. [at pentru ceilaiti dragi ai nostri in cast care ne sarin brafe rd sf ne ino spniru caren exis ele Dealer na ee fem fennel, sf ne punem sora la bra, Se cngem euptoral @ pa no prea Hyon ears yee ee ao. ‘alungé mai repede melancolille toam- nei, decdt forfoteala bucdtaviel si miro: ‘sul de scortisoard si de vanilie. Mai sunt 1 alte remedii contra melancoliei: citi. ‘ak (mult: mai profund ca alunel edind itt bate soarele in fereastra), baile lungh, aromate cu cimbra si rozmarin, muzica (le un efect fantastic pe timp de eat), sfaturile de taina cu prietent adovarati i chiar gradina, in care o varza uitaté feomana ovo planet pica din ea, 3 chiar padurea, care aga, dezbracata de frunze gi fognet, aro 0 frumusele pro- funda @t grav. Inspirati adine mirosul frunzelor macerate, lisati ceata si vi méngaie obrazul, lipiti-vé palmele de trunchiurile copacilor wzi. Bxista 9i in ‘moarte o frumusefe. Un inceput, SANZIANA POP intdlnire cu natura Povesti de toamnd: | BROTACELUL ‘Mic, nevinovat, dragalas, e printre ultimele animale c&- ora le e fried de iarna ce vine, La fel ca greterele, renunta| foarte grou la cantat, dupa ce toata vara a facut padurile s& | risune de susurul glasulu: su ea do sticl# pisata. Vara Tocuiete pe funze, inde sta pi aéeptand st asd cae o.musea, Verde ca raul de prmavara, are doar 0 dunga ¢3- tifelata si eafenie, trasa peste ochi gi pe spate. O codila de rung Hoitd de trup, Dar brotgcul nu se imbracd totdeauna in verde. ‘Toamna, ta culoare franzclor eare cad din copaci. E frunza galbend, ke lasa si ol lovit de lingoare. E frunzaru- nie, se inrogeste si el, SLA pe un trunchi de mesteacdn, se Imbraca precum ingerii, in alb. Convins ¢& travestiurile i para de dugmani, se lasd Iuat frd fried in palma, ba chiar. miangdiat. Stracull Crede care pe eap seutia fectorul de fmpirat care il faco-nevazut, Ig: face catcodata, mai ales Bonu ginal po ize Te near din sbor,shrind ea pisea earupion Ja salturi. Bato ai voverita, eu un record de un raetra, Ino staturd dé 5 cp. Nu ie teal do czatur, ind. car pe Lap ventuze In viata evi, bratacl arv 9 no- vast si mul copii, care se nase din’ ousle depuse prin chit de api. Ouse se lass a fund $i din ele ies mormno-| Toei, Intai an coadé, pe urmi coada le cade gi se ured, sie, | pe frunze gi buruieni. Popoare de broticei! Dar 24 ne infoar- | cem la toamna, Daca pentru greieri oa este gri, pentru bros- |eutee... alba. Cum da de frig, loc |s8 se planga, brotacul isi cauts jun ascunais.” Nu-i pas nici de fnghet! Vista se stinge asa de su in trupul lui cet firev, tneat chiar deed pare mort si Inghetst, ie vine iaragi, pe incetul, cil- dura, el se trezegte si Ineope a canta. Cata putere, eat dragoste de vial, tntr-un amarat de brotaclDin experienta cititorilor nostri ADRIANA ROTARU “Traiti-va viata. Nu va lasati traiti de ea” Si Hint pret vio: elor si gripelor, ma agtept la rei sau patru, din toamns pand la sfargitul primaverii. Daca tugeste ci- neva la un metru de mine, dupa dou tile ma trezese dimineala cu dureri in ‘at gi apoi incepe stom! curg’ nasul, Gand am. incereat pentru prima oart Vaceinul antizripal, U] dupa o kuna, am fs. ext cea mai cum- plita gripA din viata mea. M-am euparat eGinitiv gt am bo- q tarat si numa mai vaccine. niciodata. Fireste, asta eo optiune personala, probabil nefmfeleapts, gi nu indema pe himeni si-m urmete exemplal. in schimb, pe lénga protectia specifies, antiviralé, oricine poate lua eateya masuri generale de prevedere pentru agi intari sistemul imunitar, mai ales acum, in prag de iama, edd valul de ‘rip ne amenint la orizont, iar unclo spitale au intrat doja in carantina, Igiena psihicului E un lueru indeobste eunoscut, to: ‘asi adeses treeut ex vederen in prac tied, acela ed suprex soliitarea si starile de spirit negative se rasfrang inevita- Bil asupra capaciti- i de antoeparare a organismal nos- tru Bforturile exa- gerate, munca pes- te masura, noptile nedormite, dar gi homulfaanirea. por potuii, disperarea si Indnia, frustririle, As Sentimental esccu. Welle id Tui ne slabesc in cele din urma sis- temul imunitar. De acees, este nevoie si ne dereticam? viata #1 s-0 panuin in ordine, instituind inainte de toate principiul ea noi suntem stapanii ci, si hu altcineva, Mario Sorin Vasilosca, pe la al cdrui enrs de yoga mam abi fut into treme, obignuia sa repete: “Thiiti-rd viata, nu va lisali tral do ea”. Voin sh spent, ct alte cavinte: na vi lsal, ca frunzele in vant, purtati de imprejurari sau de bunul plac al celor din jur, luati initiativa, manites- tati-va: dorintele gi creativitates, fiti oameni liberi. Simplul fapt ca iti iei Pret ates Perera \ Sree ictns proprile decizii,c& sulle resemnedi sa proprietatea eniva AL Inman sent mentul revigorant al libertitii, spo- rindu-ti_optimis- mul si inerederea in tine. Este gresit si privim echilibrul nostra psihic ca pe ceva ce se intampli de la sine, Hl trebuie construit si in ‘retinut. Aici, flecare poate cauta me- todele care Si convin gi il ajutd. Unul vva pune seara un dise san va deschide aparatul de radio pe Romania Muzi: cal, altul ge va repeti pana la munte in rwook-end ori isi va face mdcar un pro- gram zilnic de plimbare in parcul in- vecinat. Pentru batrénii singuri, care se simt izolati si nefolositori, prezenta unui animal de companie inseamni 0 adevarata binecuvantare. La alt nivel, desigur, triirea crestind ¢ 0 sursi ne secata de sanitate psihics. O zi in ceputa si incheiata cu ragaciume este o ain care tot ce ne iese in cale, chiar si rin fiind, ne indreapta spro bine. De ‘multe ori, ne mirdm noi ingine de bu- curia pe care o traim dupa ce am reugit 94 dam © mana de ajutor_cuiva. Ficind bine altora, ne fa~ cem si nowd. SE Mareu As cetul spunea c& Dumnezou aseuns in po- runelle Sale sie de ajuns 84 Te indepli- nim, pentru aL’ intalni Atunei cum sii ne mai ameninte raul, dnd am gisit izvorul Binelui? Chimia din noi ‘Tot mai multi specialisti adera la ideea c& medicina secolului XX1 va ‘rebui si fie una biochimica. Fiindea, daca nu este aprovizionata cu mate: Hialele de constructic adecvate, zidaria organismulti nostsu se va prilbus Teoretic, aceste “cdramizi” ar trebui sii ne fie puse la dispozitie de hrana zilnicd, Ins alimentele poluate, ase- zonate-cu E-uri si sérdcite de substan- ‘fp nutritive, nu ni le mai furnizeaza in reas Fr qaaerty 2 renee ents CaBUUEG, stficlonte- FD accarta 90 Iaseasd’ ol industrie i expansiuae # suplimentelor nutritionale, Ofertele bunds gi din nou ~ fiecare fat va alge coca £2 ine potrivese. Persona, de Gc ent tml aolgur o-hounitae dot sivdrgita a viroze 9 gripo cu pupl mentul Vila. El feet conceput por ind de Ia’ constatarile, mediental Peter D’Adamo, care publica in 1997 0 Ierare senzatonald, demonstrnd, 1 © cazuistic& ce muméra deja la acea Gaz it do paca fepfal cb-noce: Sine alimontare difrd de la un ins divid la altal, in fimete de grupa san- fuss. Gain de’ petra aaptlmente Vital ne aduce exact accle vitamine, ‘minerale si extracte vegetale de care: avem nevoie, corespunzator tipului nostru senguin, Totodatd, parcurgtind Tistolo cuprinse in paginile carta am aflaien uinire ct mie’ Grupa By amt ‘sts interiod planta-minune aloe, Spader cele doua cure de desinvoxseare pe on si le fac cu proparatul Pure Voces, Ori de cite ort Gureae sini Suplimentoa eporeal de vilamina C, 0 profer pe. coo naturald, extrast din Teg Btructure lomelanh (din trae fn euprapuse, efile de ceapa) de- termind 0 absorbtie lent’, astfel incdt substanta actioneaza in corp un timp thal indelongat fin, af nu wittm coensina QUO. In carta ba Heahth Revolution, ath 1m 1980, celebrul doctor “american Robert Atkins observa ed, prin admi- nistravea a 60 mg pe si, se able 0 Feducoro a tnaiusi arteriole cy 10%, Tatisyensabila organismului, pyoduc: tin proprie de Q10 ge diminueagh ep: tat, oe cu varsta, a cand sel ajunge la 50% apar bolle incurabile, Be aceea, incepind de la 40 de ani, se feconand ‘completaren necegarulul Eomostener, TO Be aiteptt a Feviriment ‘spectaculos, trebuie si flim ch ea prtejeazt slsionul cardo- Fasealay, simuleazd erelerul, hmbu- hatateste ‘memoria gi consolideazd munis "AS verde — Anu. 20, notemibie 2005 © 3