T. Profilul Teritorial Patj - Braşov 4

T.
PROFILUL TERITORIAL
PATJ BRAOV 4
T. PROFIL TERITORIAL
T.1. PROTECIA MEDIULUI

T.1.1. CALITATEA FACTORILOR DE MEDIU
T.1.2. DEEURI MENAJERE I INDUSTRIALE
T.1.3. RISCURI NATURALE I ANTROPICE
T.2. DISFUNCIONALITI
T.2.1. AER
T.2.2. APA I SOLUL
T.2.3. DEEURILE
T.3. PROPUNERI I REGLEMENTRI
T.3.1. DIMINUAREA SURSELOR DE POLUARE
T.3.2. DEEURI
T.3.3. DELIMITAREA ZONELOR ECOLOGICE FRAGILE
T.3.4. DELIMITAREA ZONELOR NATURALE PROTEJATE
T.4. PLAN DE MSURI
T.5. DISFUNCIONALITI CADRUL CONSTRUIT
T.5.1. REEAUA DE LOCALITI
T.5.2. CATEGORII I REPARTIIE N TERITORIU
T.5.3. LOCUIREA
T.5.4. PRINCIPALELE DOTRI PUBLICE
T.6. ZONIFICAREA TERITORIULUI
T.6.1. ZONE FUNCIONAL SPAIALE
25
T. PROFILUL TERITORIAL
PATJ BRAOV 4
T.6.2. DISFUNCIONALITI N REEAUA DE LOCALITI

T.6.3. INFRASTRUCTURA TEHNIC
T.7. PROPUNERI CADRUL CONSTRUIT
T.7.1. ZONIFICAREA TERITORIULUI
T.7.2. BILANIL TERITORIAL
T.7.3. DEZVOLTAREA REELEI DE LOCALITI
T.7.4. LOCUIREA I DOTRILE PUBLICE
T.7.5. PATRIMONIUL CULTURAL
T.8. PLAN DE MSURI
T.9. MSURI INFRASTRUCTUR PRIORITARE
T.1. PROTECIA
MEDIULUI
T.1.1. CALITATEA FACTORILOR DE MEDIU
Poluarea aerului
Se datoreaza :
-
activitatilor industriale : Industria extractiv - NITRAMONIA Fagaras,

exploatari de materiale de constructie (Racos, Hoghiz, Codlea, Cristian,
Rasnov, Zarnesti, Fagaras, etc; Industria alimentara - zahar (Bod, Brasov),
dulciuri (Kraft Iacobs Brasov), alcool (Brasov), lactate si carne (Brasov,
Prejmer, Fagaras, Homorod); Industria textila - Brasov, Codlea, Prejmer
26
PATJ BRAOV 4
(vopsirea si prelucrarea pieilor); Industria lemnului - Zarnesti, Codlea,

Rasnov, Sacele, Brasov, Fagaras, Victoria; Fabricarea hartiei - Zarnesti
(Celohart SA), Ghimbav (AMCO) si Brasov (pentru tipografie); Industria
chimica
Fagaras
(NITRAMONIA),
Victoria
(VIROMET),
Brasov
(EUROPHARM SI FARMACOM), Rasnov, Codlea (COLOROM SA); Industria

materialelor de constructie - mun. Brasov si Hoghiz (ROMCIM); Industria
constructiilor de masini - cel mai puternic sector industrial din judetul Brasov,
concentrat in special in mun. Brasov (ROMAN SA, TRACTORUl SA,
METROM), Codlea (ASCO), Sacele (ELECTROPRECIZIA), Ghimbav (IAR),
Zarnesti (Tofan).
-
traficului auto si CF;
arderii combustibililor fosili incalzirea locuintelor pe timp de iarna (fie in

sistem centralizat i individual) si prepararii apei calde menajere, prepararii
hranei;
activitatilor din agricultura (raspandirea ingrasamintelor si a pesticidelor,

eroziunea solului datorit vntului), exploatarilor de materiale de constructii
(cariere, drumuri, terenurile virane, etc.) si, incinerarii deseurilor menajere i
industriale.
n urma msurtorilor efectuate de Inspectoratul de Protecia Mediului Braov i

a simulrii numerice efectuate n cadrul P.A.T.J. au rezultat urmtoarele :
Mun. Brasov si localitatile limitrofe (Sacele, Cristian, Codlea si Rasnov) se

afla sub impactul unei poluari deosebit de ridicate, cu frecvente depasiri ale
normelor sanitare pentru NO 2 si particule in suspensie dar si cu valori ridicate
la toti ceilalti poluanti investigati. Principalul responsabil este traficul rutier,
nivelul scazut de tehnologizare a industriei din zona (industrie poluanta si cu
consumuri energetice mari), CET Brasov ce functioneaza pe carbuni,
centralele termice - in general depasite moral, si pentru mun. Brasov
proastele conditii de dispersie a poluantilor atmosferici: zona se afla intr-o

depresiune.
27
PATJ BRAOV 4
Localitatile Fagaras si Victoria se afla sub impactul unor poluanti ce provin in

special din industria chimica si care, chiar si la concentratii mai scazute,
prezinta un risc major asupra sanatatii populatiei.
Zona Hoghiz se afla pe o curba descendenta in privinta poluarii aerului in

special cu particule in suspensie datorita modernizarii sistemului de
productie de la Romcim Lafarge, singura sursa majora de poluare cu
particule din zona ramanand exploatarea de suprafata din apropiere si care,
in conditii meteorologice nefavorabile (vant puternic si seceta) determina
antrenarea prin eroziune eoliana a particulelor.
Circulatia pe drumurile nationale judetene (in special pe DN 1) determina

niveluri ridicate ale concentratiei de NO 2 .
In localitatile rurale apar probleme legate de poluarea aerului in anotimpul

rece datorita folosirii lemnelor si a carbunilor si datorita inaltimii mici a
cosurilor de evacuare (de la sobe).
Poluarea apei
Apa de suprafa
Sursele de poluare sunt pentru : Olt evacurile de ape uzate neepurate
sau insuficient epurate din jd. Harghita, Covasna, Braov (municipiului Braov,
localitile Zrneti, Codlea, Hoghiz, Fgra, Victoria); Ghimbel evacurile
de ape uzate neepurate din canalizarea Braov direct n canalul Timi i Timiul
Sec; Brsa evacurile de ape uzate neepurate sau insuficient epurate de pe
platformele SC CELOHART Zrneti, ROMARM Tohan Zrneti, Serviciul
Public Zrneti, SC ROMACRIL Rnov, halda de nmol a Companiei de Ap
Braov; Homorod evacuarea de ape uzate din localitatea Rupea Homorod i
de pe teritoriul jd. Harghita; Canal Timi apele uzate evacuate de unitile
industriale i o parte din apele uzate menajere din Braov; Pnicel - platforma
SC ROMACRIL Rnov ; Vulcnia evacurile de ape uzate de la SC
CELOHARD Zrneti, ROMARM Tohan-Zrneti, Serviciul Public Zrneti, SC
28
PATJ BRAOV 4
COLOROM Codlea, Seviciul Comunal Codlea; Hamaradia Vulcnia evacurile

de ape uzate de la SC CELOHARD Zrneti, ROMARM Tohan-Zrneti,
Serviciul Publi Zrneti, SC COLOROM Codlea, Seviciul Comunal Codlea, SC
Luca SUINPROD Codlea, PROTAN Codlea, Avicola Codlea; Racovia
evacurile de ape uzate de la SC NITRAMONIA Fgra, ROCLIP Fgra;
Corbul Ucei calitatea apei s-a mbuntit datorit repunerii n funciune a
colectorului Virone Olt, ca i a trecerii n conservare a instalaiilor de fabricare
a acidului sulfuric i a nitrocelulozei SC VIROMET Victoria; Ucea evacurile de
ape uzate de la SC VIROMET Vicoria;
Conform datelor IPM Braov, calitatea apelor de suprafa analizat

conform Ordinul MAPPM nr. 377/2001 i al STAS 4706/88 este urmtoarea :
Concentraia
Rul
Indic.
medie
regim
ponderat
oxigen
CBO5
Categoria
CC-Mn
Indicatori
Gradul
de toxici
mineralizare
specifici
Categoria
Categoria
CCO-Cr
Olt
Ghimbel
Intrare jude
III
nesemnificativ
II
Ieire jude
III
nesemnificativ
II
Amonte Rnov
Uoar scdere
III
uoar
Degradat
degradat
Scdere
Degradat
II
II
Amonte confl.
Brsa
Amonte Zrneti
Brsa
Aval SC Celohart
Zrneti
Amonte confl. Olt
degradat
III
Scdere
spectaculoas
Scdere
29
PATJ BRAOV 4
Pnicel-amonte confl. Brsa
Canal Timi amonte confl.
Ghimbel
Vulcnia aval St. epurare
COLOROM
Turcu amonte St. tratare
COLOROM
Hamaradia Vulcnia amonte
confl. Olt
Crizbav amonte captare
Primria Feldioara
Homorod la Rupea Gar
Racovia amonte confluena
contra canal acumularea Voila
II
Scdere
II
III
Scdere
Degradat
Degradat
Cretere
Degradat
III
Degradat
Staionar
I
III
Scdere
II
III
Scdere uoar
II
Cretere la
Corbul Ucei amonte confluena

Olt
Degradat
CCO-Cr
Ucea amonte confluena Olt
II
scdere
degradat
II
Ucea, Ucioara, Pojorta,

Brescioara i Vitea amonte
captare VIROMET VICTORIA

-
Lacul Trlung Scele i Lacul de acumulare Dopca se ncadreaz n

categoria I-a de calitate la toi indicatorii;
Lacurile Veneia, Voila, Virtea sunt destinate producerii de energie

electric.
n ultimii trei ani s-a constatat mbuntirea calitii apelor de suprafa.
Apa subteran
30
PATJ BRAOV 4
Pe teritoriul judeului Braov se gsesc formaiuni poros - permeabile

constituite din nisip, pietri i bolovni care se dezvolt pn la adncimea de
peste 150 m. Acolo unde stratul permeabil nu are un tavan acoperitor, apa este
cu nivel liber, stabilindu-se ntre 2-4 m de la suprafaa terenului, constatndu-se
o scdere a calitii acesteia
Poluarea acestui strat este produs att de unii ageni economici ct i de
gospodriile individuale ale cresctorilor de animale care deverseaz la
suprafaa solului diferite substane nociven lipsa unui sistem centralizat de
canalizare.
Zonele cele mai afectate sunt:
Victoria - Ucea - datorit descrcrii indirect a apelor uzate de ctre SC

Viromet Victoria. In urma analizelor efectuate s-au constatat valori critice la
nitroderivai i CCO-Cr.
Codlea - datorit descrcrii indirecte a apelor uzate de ctre SC Colorom

Codlea. n urma analizelor efectuate s-au nregistrat valori critice la
nitroderivai, CCO-Cr, amoniu, azotai, azotii.
Fgra - datorit descrcrii indirectea apelor uzate de ctre SC Nitramonia

Fgra. n urma analizelor efectuate s-au nregistrat valori critice la
nitroderivai, CCO-Cr, amoniu, azotai, azotii, fosfor.
Rotbav - datorit descrcrii indirecte a apelor uzate de ctre CNU Sucursala

Feldioara.
n general, n urma analizelor efectuate, s-a constatat c n nici unul din forajele
monitorizate apa freatic nu este potabil.
Stratele acvifere de adncime au apa cu nivel ascensional, aceasta stabilindu-se
la adncimi de cca. 40 m. Forajele executate n Zona Bod, CET Braov, au pus
n eviden existena acestor strate care conin ap care se ncadreaz n limitele
STAS 1342/91 de potabilitate .
Apele uzate evacuate
31
PATJ BRAOV 4
Nu se ncadreaz n norme, polund emisarul. Principalele surse de ape

uzate sunt :
unitile industriale cu profil chimic (SC Viromet SA Victoria, SM Virolite

Victoria i Rompiro Victoria, SC COLOROM SA Codlea, SC NITRAMONIA
SA Fgra, SC ROMACRIL SA Rnov); UPS Fgra (produce explozivi);
unitile cu profil zootehnic ( SC SUINPROD Codlea, SC SUINPROD SA

ercaia, AVICOLA Codlea, AGROINDUSTRIALA Prejmer, etc);
unitile de gospodrie comunal ( COMPANIA AP Braov, SERVICIILE

COMUNALE Codlea, RASC Fgra;
unitile spitaliceti, cldirile publice, de nvmnt, etc ( Spitalul TBC

Snpetru, hanul Bran, spitalul Bran, UM Bran, coala ajuttoare Brdet, etc.)
Poluarea solului i a vegetaiei

Sursele de poluare a solului sunt aceleai ca i cele care poluiaz aerul.
Conform Raportului I.P.M.Braov privind Aspecte ale sntii mediului n
judeul Braov 2002 rezult c solurile sunt afectate de fenomene cu risc pentru
cadrul natural i construit : eroziuni de suprafa, alunecri de teren, depozita de
deeuri menajere i industriale .
Avnd n vedere eforturile care se fac pe plan internaional pentru
conservarea resurselor genetice forestiere, pdurea avnd rol economic dar i
de protecie, recreere, balneoclimateric, se precizeaz c pe teritoriul judeului
Braov, starea de sntate a pdurilor merit o atenie deosebuit. Aceasta
este parial afectat de : insecte i parazii vegetali , factori antropici ( manevrele
greite din timpul exploatrii, defririle necontrolate), factorii climatici (seceta,
etc.), poluarea aerului, radioactivitate.
T.1.2. DEEURILE MENAJERE I INDUSTRIALE
32
PATJ BRAOV 4
Sursele de producere a deeurilor sunt : populaia, agenii economici ,

deeuri stradale, pieele comerciale, nmolul de la staiile de epurare, agenii
economici industriali . In judetul Brasov ciclul de viata al deseurilor cuprinde
urmatoarele faze: colectarea deseurilor de la producatori, compactarea
deseurilor (in anumite cazuri); transportul la rampa si depozitarea finala. Fluxul
deseurilor nu cuprinde, in momentul de fata, nici un fel de tratare a deseurilor.
In categoria materialelor recuperabile si reciclabile intra hartia, cartonul si

metalele feroase si neferoase. n judetul Brasov exist ase agenti economici
care recupereaza si recicleaza aceste materiale: CELOHART S.A. Zarnesti,
REMAT Braov, SC Ape limpezi SRL, SC Rad SRL, Rusu RMW SRL,
CompElectroRic. Unitatile care valorifica aceste deseuri sunt urmatoarele:
Industria Sarmei Campia Turzii, Siderurgica Hunedoara, Metrom Brasov,
Electrical-mas Brasov, Neferal Bucuresti.
Colectarea, transportul si depozitarea deseurilor urbane, precum si

serviciile aferente de salubrizare sunt asigurate prin organizarea de servicii
publice in cadrul Consiliilor locale (in special in zona rurala) sau de catre
operatori de salubritate specializati. In judetul Brasov exista aproximativ 27
operatori de salubritate, din care un procent de 37 % sunt operatori integral
privati. Deeurile industriale sunt de o mare complexitate, o parte se recupereaz
n vederea valorificrii iar restul se depun n comun cu deeurile menajere i n
depozite unitilor respective.
Depozitarea deseurilor menajere i industriale
33
PATJ BRAOV 4
In prezent, in judetul Brasov exista 63 de rampe pentru depozitarea

deseurilor. Nici unul din aceste depozite nu este autorizat din punct de vedere al
protectiei mediului. O treime din aceste depozite sunt mixte, aici fiind depozitate
atat deseuri menajere, cat si deseuri de tip industrial.
O situaie special o reprezint sterilul radioactiv care rezult din procesul
tehnologic de prelucrare a minereurilor uranifere de la CNU SA Sucursala
Feldioara care sunt transportate prin pompare la iazul de decantare Cetuia II Mitelzob. (iazul Cetuia I este nchis).
Soluia limpezit este trimis parial la staia de epurare radiochimic, parial la
Secia tehnologic. Apele uzate sunt evacuate n r. Olt i n prul Crisbazel.
n anul 2000, IPROMIN Bucureti a elaborat studiul Expertizarea strii de
siguran a iazurilor de decantare Cetuia II, Mitelzop i a lacului de acumulare
ap ndustrial Cetuia I. Unitatea are plan de prevenire i acionare n caz de
poluare accidental i plan de aprare mpotriva inundaiilor datorit lacului de
acumulare ap industrial, plan care urmeaz a fi reactualizat conf. HG 638/1999
(conf. Proces verbal SGA Braov CNU S.A. Feldioara nr. 762 / 05.02.2002).
Starea tehnic a lucrrilor de aprare este bun.
T.1.3. RISCURI NATURALE I ANTROPICE
Zonele supuse periodic inundaiilor
Sunt determinate de revrsarea cursurilor de ap - Oltul i afluenii si pe
dreapta (Aita, Baraolt, Varghis, Homorod, Felmer, Rodbav etc.) i de stanga
(Tarlung, Ghimbav, Barsa, Sercaia, Sebes, Vastea) i de viituri.
Teritoriile supuse cel mai frecvent inundaiilor sunt : Braov, Scele, Budila,
Poiana Mrului, Raco, Trlungeni, Soar, Zrneti, Buneti, Teliu, Hoghiz,
Ungra, Comana, Pru, ercaia, Mndra, Vama Buzului, Predeal.
Pentru remedierea lor s-au executat unele lucrri : pentru combaterea
revrsrilor de cursuri de ape baraje de retenie aluviuni, diguri i pentru
combaterea viiturilor ziduri de sprijin i praguri. Au fost executate ample lucrri
34
PATJ BRAOV 4
de regularizare i ndiguire la o serie de aflueni ai r. Olt : Ghimbel, Vulcnia,

Hamaradia, Brsa, Homorodul Mare, Valea Mare, Felmerul, etc. Aceste lucrri
sunt corelate cu lucrri de desecare n luncile cu exces de umiditate i cu lucrri
antierozionale pe versani .
Pentru viitor sunt necesare fonduri pentru lucrrile ntreinerea lucrrilor
menionate i pentru cele noi.
Zonele cu eroziune a solurilor
Categoriile de degradri care afecteaz solurile judeului sunt : soluri
erodate 38.000 ha, din care 27.000 ha afectate de alunecri; soluri cu pericol
de eroziune 282.000 ha din care 97.000 ha sunt terenuri agricole; soluri

aluviale 56.000 ha; soluri acide 94.000 ha. Avnd n vedere c suprafaa
arabil reprezint 22% din total suprafa funciar, pe teritoriul judeului s-au
executat lucrri de mbuntire a potenialului productiv : irigaii, desecri
(Hrman Prejmer, Bod, Crisbal, Brsa Vulcnia, Vldeni Dumbrvia
Feldioara, Olt Snpetru Apaa, Homorodu Mare, Veneia ercaia, ercaia
Mndra, Terasa Fgra, Netotu Breaza, Breaza Smbta, Smbta
Vitea, Vitea Ucea), combaterea eroziunii solului (Vrghi Augustin, Etalon
Apaa, Snpetru Apaa, Trlung, Hrtibaciu super., Lua Hreni, Veneia
ercaia, Sona Halmeag, ercaia Mndra, Ticu Cobor, Cozd, Homorodul
Mare, Palas, Screafa Buneti, Homorodul Mic).
Zonele cu alunecri de teren
Zonele cu alunecri de teren, nsumeaz cca. 400 ha, sunt determinate
de
configuraia
ternului,
condiiile
climatice
(precipitaii),
procesele
35
PATJ BRAOV 4
geomorfologice i procesele antropice (ncrcarea suplimentar a terenului cu

construcii, realizarea de cariere pentru extragerea de materiale de construcii) i
necesit msuri de remediere (modificarea configuraiei geometrice, drenaje).
Zonele cele mai afectate de alunecri de teren sunt : Buneti Cri
Mesendorf Roade Viscri, Cincu Tei Toarcla, Comana de Jos Comana
de Sus Crihalma, Dumbrava Vldeni, Fundata, Jibert Dacia Grnari
Lovnic Vleni, Lisa Breaza, Mieru Arini Rodbav Brcu, Trlungeni,
Ticusu Ticusu Vechi, Ticusu Nou Comana, Vama Buzului, Voila Criscior
(vezi Tabel 1.2.3 1).
Zonarea seismic
Teritoriul judeului Braov se situiaz ntr-o zon cu gradul 6 7 de
seismicitate.
Radioactivitatea
Sursa de radioactivitate a judeului Braov este Uzina R Feldioara ituat
la 20 Km distan de municipiul Braov.
Radioactivitatea factorilor de mediu analizai s-a situat n limitele fondului natural
de radiaii (Conform Raportului Ageniei pentru Protecia Mediului Braov pentru
anul 2001).
Zone cu risc climatic

Fiind amplasat ntr-o depresiune, municipiul Braov nu beneficiaz de
conditii de dispersie a poluantilor atmosferici. Acest fapt reclam ca modul de
orientare / amplasare a construciilor i a spaiilor plantate s favorizeze crearea
de cureni de aer.
36
PATJ BRAOV 4
PROTECIA MEDIULUI
T. 2.1. AER
Mun. Brasov si localitatile limitrofe (Sacele, Cristian, Codlea si Rasnov) se

afla sub impactul unei poluari deosebit de ridicate, cu frecvente depasiri ale
normelor sanitare pentru NO 2 si particule in suspensie, dar si cu valori
ridicate la toti ceilalti poluanti investigati. Principalul responsabil este traficul
rutier, nivelul scazut de tehnologizare a industriei din zona, CET Brasov ce
functioneaza pe carbuni, centralele termice - in general depasite moral, si
pentru mun. Brasov proastele conditii de dispersie a poluantilor atmosferici .
Localitatile Fagaras si Victoria se afla sub impactul unor poluanti ce provin in

special din industria chimica si care, chiar si la concentratii mai scazute,
prezinta un risc major asupra sanatatii populatiei.
Zona Hoghiz se afla pe o curba descendenta in privinta poluarii aerului in

special cu particule in suspensie datorita modernizarii sistemului de
productie de la Romcim Lafarge, singura sursa majora de poluare cu
particule din zona ramanand exploatarea de suprafata din apropiere si care,
in conditii meteorologice nefavorabile determina antrenarea prin eroziune
eoliana a particulelor.
Circulatia pe drumurile nationale judetene (in special pe DN 1) determina

niveluri ridicate ale concentratiei de NO 2 .
In localitatile rurale apar probleme legate de poluarea aerului in anotimpul

rece datorita folosirii lemnelor si a carbunilor si datorita inaltimii mici a
cosurilor de evacuare (de la sobe).
Fa de cele de mai sus se evideniaz conturarea a trei zone de poluare :
Zona central : Braov Scele Cristian Codlea Rnov;
Zona central nordic : Hoghiz Raco Rupea;
37
-
PATJ BRAOV 4
Zona central vestic : Fgra Victoria.

T.2.2. APA I SOLUL
Apa de suprafa
Deversarea n apa de suprafa de ctre agenii economici i gospodriile

individuale ale cresctorilor de animale a apelor uzate insuficient epurate sau
neepurate;
Unele cursuri de ap sunt ncadrate la categoria de potabilitate degrdat

(Oltul de la Hoghiz la confluena cu Ghimbel, Brsa amonte de Zrneti i
n aval de CELOHART, Vulcnia aval de staia de epurare COLOROM,
Hamaradia i Vulcnia amonte de confluena cu Oltul, Corbul Ucii

amonte de confluena cu Oltul, etc.)
Apa subteran
Scderea calitii apei freatice datorit siturii ei foarte aproape de suprafaa

solului poluat . n niciunul din forajele monitorizate n jude nu se ncadreaz
n prevederile STAS 1342/91.
Se evideniaz unele zone critice din punct de vedere al vulnerabilitii apei
subterane datorit prezenei surselor de poluare :

-
Zona Victoria Ucea;
Zona Codlea;
Zona Fgra;
Zona Rotbav.
Alimentarea cu ap
Din cele 42 comune numai 20 au alimentare cu ap n sistem centralizat;
38
PATJ BRAOV 4
Populaia din comunele fr sistem centralizat de alimentare cu ap se

alimenteaz din pnza freatic poluat;
Ape uzate
Din cauza degradrii staiilor de epurare, agenii economici deverseaz n

reeaua de canalizare ape uzate care nu se ncadreaz n parametri cerui de
norme;
n general sistemul de canalizare i procesul de epurare a apelor uzate este

deficitar.
Solurile
Sunt afectate de eroziuni de suprafa (localitile Cincu, Drueni, Grnari,

Perani, Rotbav, Ticusu Vechi, Valea Timiului) (38.000 ha);
Zona afectat de alunecri de teren se situiaz n aria localitilor Cincu,

Galai, Homorod, Rosnov, Crihaia (4546 ha);
Solul este poluat de depunerile de deeuri industriale nsumeaz 29 ha.(cele

mai mari suprafee aflndu-se pe teritoriul localitilor Braov, Zizin, Prejmer,
Hoghiz) i de depunerile de deeuri menajere nsumeaz 16 ha.( cele mai
importante aflndu-se pe teritoriul localitilor Braov, Zrneti, Budila),
Zonele de mai sus se constituie n zone de risc pentru cadrul natural i
construit.
T.2.3. DEEURILE
In nici una din localitatile judetului nu sunt amenajate rampe ecologice.
Apele pluviale cazute pe aceste deponii nu sunt colectate si epurate, existand

pericolul infiltrarii in panza de apa freatica. Aceste deponii constituie si un
focar de infectii si boli.
39
PATJ BRAOV 4
Un numar de 79.968 locuitori ai judetului nu sunt deserviti de operatori de

salubritate, ceea ce inseamna un procent de 12,72% din populatia judetului.
Constituie o problema colectarea deseurilor menajere in localitatile situate in

zone montane, cu sate dispersate, unde caile de acces pe timp de iarna
devin impracticabile( zona Predeal, Vama Buzaului).
Un impact deosebit il au deeurile biodegradabile sau sunt foarte greu

degradabile (ambalajele din materiale plastice, textilele si unele deseuri din
lemn).
T.3. MEDIU - PROPUNERI I

REGLEMENTRI
T. 3.1. DIMINUAREA SURSELOR DE POLUARE
AER
n vederea reducerea emisiilor de poluani pn la ncadrarea n
standardele de calitate se impun urmtoarele :
Pentru zona municipiului Brasov :
Construirea unei sosele de centura care sa preia traficul auto de tranzit

(orasul este practic sufocat de numarul mare de masini care il tranziteaza cu
efecte grave asupra poluarii aerului, solului, vegetaiei, poluarii fonice,
sigurantei cladirilor i pietonilor) ;
Schimbarea combustibilui la CET Brasov deoarece arderea carbunelui intr-o

centrala situata in mediu urban este periculoasa prin emisiile in atmosfera ;
Pentru toate zonele urbane intens poluate :
40
PATJ BRAOV 4
Modernizarea tehnologiilor din industria locala in scopul reducerii emisiilor

atmosferice; Introducerea taxei asupra emisiilor in atmosfera ;
Utilizarea de sisteme de retinere si neutralizare la cosurile de evacuare a

noxelor in atmosfera in special pentru industria chimica din zona Fagaras
Victoria ;
Modernizarea parcului auto (in special a celui de mare tonaj) prin trecerea la
sistemele EURO 3 si dezafectarea autovehiculelor depasite moral.
Un rol deosebit in respectarea calitatii aerului va reveni I.P.M.Braov care,

odat cu integrarea Romaniei in structurile europene si implicit prin adoptarea
noilor norme privind protectia aerului, va trebui sa decida masurile necesare
privind respectarea calitatii aeruli.
APA
ncadrarea n normele de calitate a apelor de suprafa prin prevenirea

descrcrii apelor uzate de la agenii economici care nu se nscriu n norme ;
Combatere a polurii stratelor acvifere de mic i medie adncime prin :
prevenirea descrcrii la suprafaa solului a apelor uzate, n special n

localitile rurale, prin extinderea sistemelor de canalizare centralizat,
introducerea obligativitii pentru cresctorii de animale de a transforma

dejeciile animaliere n composturi, iar depozitarea lor pe cmp s fie
monitorizat;
Extinderea sistemului de alimentare cu ap centralizat a localitilor, pe

termen scurt ( 2002 2006) i pe termen lung ( 2006 - 2020) (vezi Tabel).
Extinderea i retehnologizarea sistemului de canalizare existent precum i

modernizarea i eficientizarea procesului de epurare (vezi Tabel) n vederea
ncadrrii n standardele de calitate a emisiilor de poluani din apele evacuate
de agenii economici.
41
PATJ BRAOV 4
SOL
Este necesar recuperarea terenurilor degradate prin :
nlturarea surplusurilor de ap de pe terenurile agricole;
Irigarea unor suprafee agricole aride;
Recuperarea unor terenuri prin mpduriri, consolidri, terasare;
Consolidarea unor versanti supui alunecrilor;
Combaterea eroziunii de adncime a versanilor supui fenomenului de

ravenare (eroziunea dealungul vilor datorat apei de ploaie) ;
Urmrirea agenilor economici care desfoar aciuni de depozitare,

comercializare i utilizare de substane fitosanitare;
nchiderea i reconstrucia ecologic a carierelor de materiale de construcii,

haldelor de steril, depozitelor existente de deeuri neecologice
Stoparea aciunilor de incendiere a punilor.

T.3.2. DEEURI
Odata cu cresterea veniturilor se prevede cresterea consumului de

produse ambalate, ducand la o cantitate mare de deseuri de ambalaje, a caror
reciclare va trebui sa constituie cea mai importanta preocupare in acest domeniu.
n acest sens se propune :
Solutia propusa din punct de vedere al fluxului de deseuri prevede ca etape:
colectarea selectiva concomitent cu desfasurarea de programe de

constientizare in randul populatiei a importantei colectarii selective la
sursa a deseurilor.
preluarea de catre unitatile de recuperare si reciclare a materialelor

reciclabile (metale, hartie si carton, sticla, plastic);
42
-
PATJ BRAOV 4
transportul deseurilor catre statia de transfer (unde este cazul) sau catre
depozitul controlat;
compostarea fractiei organice;
depozitarea deeurilor nededradabile n depozite ecologice.
Organizarea de facilitati n mediul rural prin realizarea n gospodariile

individuale a unor platforme de gunoi de grajd care sa fie transformat n
compost, care s fie folosit exclusiv ca fertilizant natural. Depozitarea pe
cmp a compostului s fie monitorizat. S se organizeze campanii de
educare a populaiei.
Pentru rumegusul rezultat de la prelucrarea lemnului se impune gasirea unor

eventuali beneficiari pentru a produce diferite materiale (PFL, PAL etc.) s-au
sa fie folosit la incalzirea locuintelor.
In cadrul studiului de solutie elaborat de S.C. E.P.C. Consultanta de mediu

S.R.L. Bucuresti Managementul regional al deeurilor n judeul Braov sau propus sase variante de arondare a localitatilor din judet fie pe statii de
transfer, fie direct pe depozit. Alternativa cea mai fezabila tehnico-economic
pentru managementul regional in judetul Brasov (Alternativa E) propune
organizarea judetului in doua zone de colectare a deseurilor si ca urmare
organizarea a doua depozite de deseuri, respectiv in apropierea oraselor
Brasov (pentru 500.000 locuitoro) si Fagaras (pentru 120.000 locuitori ).
Pentru fiecare din aceste depozite sunt propuse cate doua statii de transfer:
pentru depozitul Brasov statii de transfer la Zarnesti si Prejmer, iar pentru
depozitul Fagaras statii de transfer la Hoghiz si Voila. Pentru aceasta
alternativa se propun, de asemenea, statii de compost care vor fi amplasate
in apropierea fiecarui depozit. Aceasta alternativa implica costuri mai reduse
de investitii circa 21 milioane EURO.
n prezent in vecinatatea municipiului Brasov, in localitatea Sacele, se afla in

constructie un depozit zonal (investitie privata) pentru circa 450.000 locuitori.
43
PATJ BRAOV 4
44
PATJ BRAOV 4
T.3.3. DELIMITAREA ZONELOR ECOLOGICE FRAGILE
Studiul Coridoare utilizate de speciile carnivore mari (urs, lup, rs)

pentru deplasarea ntre masivul Piatra Craiului i M. Bucegi, elaborat de
Institutul de Cercetri Agro-silvice (ICAS) n scopul implementrii n Romnia a
Proiectului Managementului Conservrii Biodiversitii , finanat de Guvernul
Romniei i Banca Mondial, are drept scop conservarea ecosistemelor,
habitatelor, speciilor, diversitii genetice i a peisajului, ntre ariile protejate
Piatra Craiului i Bucegi, permind protejarea faunei respective n vederea
migrrii i dispersrii. S-au determinat astfel trei coridoare :
-Coridorul I : se dezvolt sub forma a dou ramuri la NE i S de
localitatea Dmbovicioara i care se unesc ntre localitile Fundata i Podul
Dmboviei.
-
Coridorul II : este situat pe de o parte ntre localitile irna i Fundata iar

pe de alt parte ntre Moeciu de Jos i Moeciu de Sus.
Coridorul III : prezint alternativa ocolirii localitilor prin spaiul agricol

dintre Tohanul Nou i Bran .
Ca urmare a studiilor efectuate n 1995 de Ministerul Sntii prin Institutul

de Medicin Fizic, Balneoclimatologie i Recuperare Fizic Bucureti privind
Ierarhizarea Zonelor naturale protejate de importan balneoclimateric s-a
stabilit lista localitilor balneoclimaterice din judeul Braov ca fiind format din
Prul Rece, Poiana Braov, Predeal, Rotbav, Timiul de Sus, Bran, Scele,
Trlungeni, Zizin, Perani, Rupea Veneia de Jos i Homorod, care constituie
fond balnear de rezerv (unele au funcionat ca bi pn n 1960 / 1970). Avnd
n vedere calitile factorilor locali naturali terapeutici (clim, ape minerale,
nmoluri, gaze naturale, vegetaie natural) este necesar s se instituie un regim
sever de protecie a acestora.
45
PATJ BRAOV 4
Conform literaturii de specialitate privind condiiile hidro-geologice i analizele

chimice i balneologice care caracterizeaz apele minerale din jd. Braov,
acestea sunt ape minerale srate, sulfuroase i carbogazoase i se ntlnesc la :
Rotbav, Homorod, Veneia de Jos, Perani, Rupea, Zizin i Grid (Artemiu
Pricjan Apele minerale i termale din Romnia, Mircea R. Pascu Apele
subterane din Romnia, El. Berlescu Enciclopedia de Balneo-climatologie din
Romnia, Dr. L. Munteanu, Dr.C.Stoicescu, Ludovic Grigore Ghidul staiunilor
balneo-climaterice din Romnia, Costin tefnescu Staiuni balneare i
climaterice din Romnia.
T.3.4. DELIMITAREA ZONELOR NATURALE PROTEJATE

Conform Deciziei nr.124 / 02.11.1995 a Consiliului Judeean Braov,
modificat prin Hotrrilor nr. 9/03.02.1997 i 79/2000 au fost delimitate 27 de
rezervaii naturale protejate pentru a ocroti eantioane reprezentative ale unor
ecosisteme deosebite, cu o biodiversitate mare, cele mai multe cu o stare de
echilibru bun i cu o apreciabil valoare tiinific i peisagistic.
Abordarea acestor rezervaii naturale, declarate anterior i reconfirmate,
s-a fcut n studiul
realizat de Academia Romn Institutul de Geografie
Zonele Naturale protejate din Judeul Braov Faza 1998 Definirea

geosistemelor i localizarea rezervaiilor i Faza 1999 Studiul sistemic a
26 rezervaii din judeul Braov.
Repartiia rezervaiilor naturale protejate pe uniti de relief este
urmtoarea :
UNITI MONTANE
Carpaii Meridionali :
1. Parcul naional Piatra Craiului
2. Rezervaia mixt Bucegi (abruptul Bucoiu, Mlieti, Gauara)
3. Parcul naional Bucegi
4. Rezervaia speologic Petera Liliecilor
5. Rezervaia paleontologic Vama Strunga
46
PATJ BRAOV 4
Carpaii de curbur :
6. Rezervaia speologic Petera Valea Cetii
7. Rezervaia mixt Muntele Postvaru
8. Rezervaia mixt Tmpa
Clbucetele ntorsurii
9. Rezervaia paleontologic Purcreni
Munii Perani
10. Rezervaia geologico-morfologic Piatra Cioplit
11. Rezervaia geologico-morfologic Microcanion Hoghiz
12. Rezervaia geologico-morfologic Coloanele de bazalt de la Raco
13. Rezervaia carstic Cheile Dopca
14. Rezervaia mixt Pdurea Bogata
15. Rezervaia speologic Petera Brlogul Ursului
16. Rezervaia paleontologic Ormeni
17. Rezervaia paleontologic Carhaga
18. Rezervaia zoologic Cotul Turzunului
UNITI COLINARE
Podiul Hrtibaciului
19. Bazaltul de la Rupea
20. Petera Comana
Subcarpaii Transilvneni
21. 12.Vulcanii noroioi de la Bile Homorod
UNITI DEPRESIONARE
Depresiunea Fgraului
22. 13.Poiana cu narcise de la Dumbrava Vadului
Depresiunea Braovului
23. Stejeriul Mare
24. Cheile Zrnetilor
25. Dealul Cetii Lempe
26. Mlatina Hrman
27.
Pdurea i mlatina de la Prejmer.
47
PATJ BRAOV 4
DURILE
48
PATJ BRAOV 4
49
PATJ BRAOV 4
T.4. PLAN DE MSURI
50
PATJ BRAOV 4
DOMENIUL/SUBDOMENIUL
VIITORUL POSIBIL
PRIORITI
DISFUNCIONALITI
OBIECTIVE
MSURI GENERALE
MIJLOACE DE
IMPLEMENTARE
CADRU INSTITUIONAL
T1. MEDIUL
NCONJURTOR
-
Accentuarea polurii
sinergice a aerului, apei i
a solului, n principal
Reabilitarea, protecia i
Modernizarea tehnologic a
Prevenirea polurii
conservarea calitii aerului, apei i
industriei locale, inclusiv a
a solului ca surs de sntate a
sistemelor de reinere i
populaiei
neutralizare a noxelor emise
realizarea unor
Modernizarea i extinderea
mecanisme financiare
industriale prin
datorit surselor
sistemului centralizat de
de promovare a
industriale, a traficului, a
alimentare cu ap i
retehnologizrii.
canalizare, precum i
proastei gestionri a
deeurilor i a arderii
combustibililor
eficientizarea procesului de
asupra emisiilor conf.
epurare a apelor uzate

-
Prevenirea descrcrii n apele
principiului poluatorul
pltete .
de suprafa a apelor uzate

care nu se nscriu n norme
-
Intoducerea taxei
Organizarea n cadrul I.P.M. a
Realizarea de depozite de
unor compartimente pentru
deeuri ecologice la Braov i
gestionarea problemelor de
Fgra i a unor staii de
mediu, pentru implementarea
transfer complementare la
legislaiei naionale i europene
Zrneti i Prejmer i la Hoghiz
i pentru urmrirea
i Voila
51
PATJ BRAOV 4
Ignorarea cadrului natural ca

resurs
Recuperarea terenurilor
Realizarea unor artere
programelor de conformare a
ocolitoare care s preia traficul
activitii unitilor economice
de tranzit pentru localitile
pe baza studiilor de impact i a
aflate pe drumurile naionale
bilanurilor de mediu
Consolidarea unor
versani supui
degradate
alunecrilor prin
mpduriri, terasare
-
Combaterea eroziunii de
Inventarierea terenurilor
degradate
Efectuarea de studii de
specialitate n vederea
recuperrii terenurilor
degradate
adncime a versanilor supui

fenomenului de ravenare
-
Indeprtarea surplusului de
ap de pe terenurile agricole
Urmrirea agenilor economici

care desfoar aciuni de
depozitare, comercializare i
utilizare a substanelor
fitosanitare i de incendiere a
miritilor
52
PATJ BRAOV 4
nchiderea i reconstrucia
ecologic a carierelor de
materiale de construcii, a
haldelor de steril i a
Protejarea resurselor de ape
depozitelor de deeuri
minerale
neecologice
-
Valorificarea resurselor de ap
mineral de la Homorod,
Racou de Sus, Scele,
Trlungeni, Veneia, Zizin,
Periani, Rodbav n cadrul
unor staiuni
Agresarea zonelor naturale
protejate
Protejarea i conservarea
Respectarea n cadrul P.U.G.-
Realizarea i respectarea
zonelor declarate ca zone
urilor a regimului ariilor
regulamentelor locale de
protejate care adpostesc
protejate i a conservrii
urbanism pentru zonele
eantioane reprezentative ale
biodiversitii speciilor
protezate existente i propuse
unor ecosisteme valoroase

-
Realizarea Coridoarelor
Aprobarea prin Hotrre a
Delimitarea unor noi zone
utilizate de speciile carnivore
Consiliului Judeean Braov a
ecologice fragile pe baza unor
mari pentru deplasarea ntre
realizrii zonelor protejate noi
studii
Masivele Bucegi i Piatra
Asigurarea fondurilor necesare
Craiului, conf. studiului
din partea Guvernului
I.C.A.S.,pentru implementarea
Romniei, a Bncii Mondiale i
n Romnia a Proiectului
a Consiliului Judeean Braov
Managementului Conservrii
Luarea de msuri din partea
53
PATJ BRAOV 4
Biodiversitii
administraiei locale de
Declararea i protejarea
nlturare a interveniilor
zonelor naturale de importan
antropice n zonele protejate
balneoclimatic stabilite
conform Clasificrii Ministerului
Sntii Inst. Medicin
Fizic, Balneologie i
Recuperare Fizic 1995.
-
54
PATJ BRAOV 4
55
PATJ BRAOV 4
CADRUL CONSTRUIT
T.5.1. REEAUA DE LOCALITI
Judetul Brasov face parete din Regiunea 7 Centru, cu o Suprafa de

34.099,4 km2 (14,31% din suprafata rii) si o Populaie de 2 642 242 locuitori (la
1iulie 2000).
Dezvoltarea Retelei de Localitati

Procesul istoric de formare a localitatilor judetului Brasov poarta o
puternica amprenta a caracteristicilor cadrului natural geografic si a conditiilor
economice specifice teritoriului, care au influentat modul de organizare al
asezarilor, imprimand trasaturi specifice fiecarei zone, diferentiindu-se in functie
de specificul diferitelor situri, urmatoarele asezari :
Tara Barsei care cuprinde localitati cu structura compacta, caracterizate

printr-un regim inchis de constructii, tratate intr-o arhitectura sobra, cu
fronturi inguste inchise cu ziduri si porti masive spre strada, gospodariile
desfasurandu-se in profunzimea unor loturi lungi de teren, structura
acestor localitati reflectandu-se atat printr-un nivel economic mai ridicat,
datorita activitatilor comerciale si mestesugaresti, cat si prin preocuparea
din trecut pentru o aparare cat mai eficienta a asezarilor.
Tara Fagarasului si Tara Rupei, in care conditiile geografice si bogata

retea hidrografica au favorizat dezvoltarea unor localitati insiruite de-a
lungul cailor de comunicatii situate pe cursurile apelor. La structura libera,
mai aerata, a acestor asezari se adauga preocuparea pentru imbogatirea
arhitecturala cu elemente de veche traditie romaneasca.
71
PATJ BRAOV 4
Numarul considerabil de localitati, desi relativ restrans, explica

densitatea lor ridicata, care inregistreaza 36 la 1000 kmp.
Scurt Istoric al judetului

Situat in inima tarii, a vetrei de geneza si continuitate, teritoriul judetului
Brasov are o istorie multimilenara, inscriindu-se intr-un cadru geo-morfologic si
climatic care a oferit conditii prielnice locuirii, apararii si procurarii hranei. O serie
de descoperiri din epoca veche a pietrei sunt importante : unelte de piatra si os
descoperite in asezarile de la Rupea si Crizbav, in Pestera Gura Cheii si Valea
Coacazei, restul fosil uman din Pestera Mare ( Comuna Moeciu ), descoperiri
care contribuie la cunoasterea aspectului tipo-somatic al omului paleolitic din
Romania.
Alte descoperiri importante sunt: Cultura Cris, cultura ceramicii liniare,
cultura Boian,etc. Pe teritoriul judetrului Brasov s-au inregistrat sute de asezari,
fortificatii, vestigii dacice, etc.
Orasul Brasov, centru polarizator al judetului

Datorita conditiilor de relief in care este situat, orasul Brasov are posibilitati
de extindere limitate. Aceasta limitare este determinata, de asemenea si de
prezenta zonelor industriale care sunt dispuse in jurul orasului.
Prin relatiile functionale si teritoriale cu orasele din apropiere, se contureaza o
puternica aglomeratie de tip urbana, in care apar formatiunle de tip satelit, care
preiau treptat o parte din functiile orasului central.
Directii de dezvoltare in teritoriul judetului Brasov

Din Brasov pornesc o serie de linii urbane care urmaresc vechile drumuri
comerciale sau vaile apelor. Una dintre directiile de dezvoltare porneste pe Valea
Oltului , trecand prin Sf. Gheorghe, Baile Tusnad, Miercurea Ciuc, Gheorgheni,
Balan, printr-un sir de depresiuni loc de interferenta, in acelasi timp, a unor
importante drumuri transcarpatice. O a doua directie de dezvoltare urbana
72
PATJ BRAOV 4
importanta, porneste spre sud-est , pe Valea Prahovei, prin Predeal, Sinaia,

Comarnic, Breaza, Campina, creand conditii optime pentru o axa preferentiala cu
doi poli: Brasov Ploiesti. Celelalte orase mai distantate, ca Targu Secuiesc,
Covasna, Intorsura Buzaului, Baraolt, sunt situate, de asemenea, pe drumuri
vechi, generate de prezenta Brasovului si din necesitatea de schimburi cu
regiunile indepartate ale Moldovei sau Munteniei.
T.5.2. CATEGORII I REPARTITIE IN TERITORIU
Conform Legii nr. 2/ 1968 cu privire la organizarea administrativ-teritoriala a

Romaniei si a modificarii ulterioare Decretul nr. 38/1990, prin care comunele
suburbane au trecut in categoria comunelor, Judetul Brasov prezinta urmatoarea
structura administrativa:
4 municipii ( BRASOV, CODLEA, FAGARAS, SACELE);
5 orase ( PREDEAL, RASNOV, RUPEA, VICTORIA, ZARNESTI );
43 comune ( GHIMBAV, APATA, BECLEAN, BOD, BRAN, BUDILA,

BUNESTI,
CATA,
CINCU,
COMANA,
CRISTIAN,
DUMBRAVITA,
FELDIOARA, FUNDATA, HALCHIU, HARMAN, HARSENI, HOGHIZ,

HOMOROD, JIBERT, LISA, MAIERUS, MANDRA, MOIECIU, ORMENIS,
PARAU, POIANA MARULUI, PREJMER, RACOS, RECEA, SERCAIA,
SINCA, SANPETRU, SOARS, TARLUNGENI, TELIU, TICUSU, UCEA,
UNGRA, VAMA BUZAULUI, VISTEA, VOILA, VULCAN ).
150 de sate
Din punct de vedere al gradului de urbanizare, rezultat din distribuia
populaiei pe medii, cu 75,6% populaie n mediul urban i numai 24,4% n

mediul rural*, Judeul Braov se claseaz pe primul loc la nivel naional, fa de
o medie pe ar care este de 54,6% populaie urban i 45,4% populaie rural si
la un nivel foarte ridicat n comparaie cu judeele Regiunii i cu judeele care
73
PATJ BRAOV 4
cuprind orae cu peste 300 000 de locuitori (naintea Jud. Constana cu 72,6%
populaie urban, Jud. Cluj cu 68,6% populaie urban, Jud. Timi cu 61,6%
populaie urban i fa de judee vecine ca Arge cu 47,9 pop. urban sau
Buzu - cu numai 41,1% pop. urban)
Judeul Braov are o densitate medie de 116,7 locuitori/kmp, aproape
echivalent cu media european, dar mult peste densitatea populaiei n celelalte
judee ale Regiunii Centru (Judeul Alba - 63,4 loc/kmp; Judeul Covasna 62,1
loc/kmp; Judeul Harghita 51,4 loc/kmp; Jud. Mure 89,6 loc/kmp; Judeul
Sibiu 81,7).
Densitile n mediul urban variaz, faa de o medie de 396,0 loc/kmp,
ntre valori foarte ridicte: 1156,4 loc\kmp Mun. Braov; 1125,2 loc\kmp Mun.
Braov; 1160,7 loc\kmp - Oraul Victoria; valori medii: 203,2 loc\kmp Codlea;
130,2 loc\kmp Zrneti; 115,5 loc\kmp Scele; 112,1 loc\kmp - Predeal i
valori mici: 98,0 loc\kmp - Rnov, 84,0 loc\kmp - Rupea.
Densitatea medie n mediul rural (care include n teritoriile sale
administrative ntinse zone nelocuite, cu relief montan) este de 36,2loc/kmp fiind
semnificativ
depit de comunele Ghimbav -193,8 loc\kmp;
Bod 127,6
loc\kmp; Cristian- 144,9 loc\kmp Prejmer 141,2 loc\kmp; Snpetru-94,3

loc\kmp, unele dintre acestea fiind limitrofe sau in zona de influien a
Municipiului Braov care au relaii funcionale intense cu acesta:
Alte comune au densiti foarte sczute, ca de exemplu: Jibert - 8,2
loc\kmp; Lisa 9,8 loc\kmp; Soars 12,0 loc\kmp; Ticusu 13,2 loc\kmp;
Fundata 13,5 loc\kmp, etc.
T.5.3. LOCUIREA
Se constata existenta a 214611 locuinte in Brasov, fata de 7907352 in

Romania, 493380 camere de locuit 493380 in Brasov, fata de 19688770 in
74
PATJ BRAOV 4
Romania, suprafaa locuibil de 7710000 in Brasov, fata de 273897000

In judetul Brasov sunt 48087 locuinte cu proprietate majoritara de stat,
fata de 378968 in Romania, si 166524 locuinte aflate in proprietate majoritar
privata, fata de 7528384. Se constat o mbuntire a situatie din 2000, fata de
1992 , dar diferenele nu sunt foarte mari. Att n 1992 ct i n 2000, indicatorii
locuirii relev un grad mai sczut al calitii locuirii din punctul de vedere al
stocului de locuine. Doar suprafaa medie a unei locuine este mai mare n
judeul Braov dect media la nivel naional.
Densitatea de ocupare a locuintei era de 3,04 in 1992, in Brasov si de
2,93 in anul 2000, fata de o medie de 1,21 in 1992 si 1,14 in 2000 pe tara.
Densitatea de ocupare a camerei era de 1,34 in 1992, in Brasov si de
Suprafata locuibila /persoana era de 11,52 in 1992, in Brasov si de 12,2
in anul 2000, fata de o medie de 11,33 in 1992 si 12,2 in 2000 pe tara.
Numarul mediu de camere pe locuin era de 2,27 in 1992, in Brasov si
de 2,30 in anul 2000, fata de o medie de 2,46 in 1992 si 2,30 in 2000 pe tara.
Suprafaa medie a unei locuine era de 35,02 in 1992, in Brasov si de
n ceea ce privete calitatea locuirii dotarea locuinei cu instalaie de alimentare
cu ap, instalaie de ap cald, canalizare, instalaie electric judeul Braov se
situa n 1992 printre primele judee, alturi de alte judee din vestul rii: CaraSeverin, Cluj, Harghita, Hunedoara, Mure, Sibiu, Timi i municipiul Bucureti.
De altfel, judeul Braov avea cea mai bun situaie i n ceea ce privete
proporia populaiei fr acces la serviciile de alimentare cu ap 13,3%, mai puin
dect municipiul Bucureti (14,6%) i mult mai puin fa de media naional
(45,6%).
75
PATJ BRAOV 4
Evoluia stocului de locuine arat c n judeul Braov construcia de

locuine a avut o amploare mai mic, n anul 2000 revenind doar 0,7 locuine nou
construite la 1000 de locuitori, n timp ce la nivel naional, aceast rat este mai
mare (1,2). Trebuie remarcat c mai mult de 90% dintre locuinele nou
construite sunt realizate din fonduri integral private.
T.5.4. PRINCIPALELE DOTARI PUBLICE
Dotari in domeniul Invatamantului

In municipiul Brasov existau 164 unitati de invatamant si un numar de
4117 personal didactic in anul 1990 si 162 unitati de invatamant si un numar
de 4990 personal didactic in anul 1996. In Municipiul Fagaras existau 26
unitati de invatamant si un numar de 567 personal didactic in anul 1990 si 33
unitati de invatamant si un numar de 845 personal didactic in anul 1996.
In orase ( Codlea, Predeal, Rasnov, Rupea, Sacele, Victoria si Zarnesti)
existau 87 unitati de invatamant si un numar de 1474 personal didactic in
anul 1990 si 91 unitati de invatamant si un numar de 1829 personal didactic in
anul 1996.
Dotari in domeniul sanatatii

In municipiul Brasov existau 36 515 paturi de spital in domeniul public si
535 de medici in anul 1990 si cu 3450 paturi de spital si 669 medici mai mult in
anul 1996.In Municipiul Fagaras existau 640 paturi de spital in domeniul
public si 84 de medici in anul 1990 si cu 420 paturi de spital si 56 medici mai
mult in anul 1996. In orase ( Codlea, Predeal, Rasnov, Rupea, Sacele, Victoria si
Zarnesti) existau 1250 paturi de spital in domeniul public si 192 de medici in
anul 1990 si cu 628 paturi de spital si 329 medici mai mult in anul 1996.
76
PATJ BRAOV 4
Dotari Culturale
In municipiul Brasov existau 115 biblioteci in anul 1990 si 101 biblioteci in
anul 1996. In Municipiul Fagaras existau 20 biblioteci in anul 1990 si 12
biblioteci in anul 1996. In orase ( Codlea, Predeal, Rasnov, Rupea, Sacele,

Victoria si Zarnesti) existau 48 biblioteci in anul 1990 si 38 biblioteci in anul 1996.
T.6. ZONIFICAREA TERITORIULUI
T.6.1. ZONE FUNCIONAL SPAIALE
Terenul agricol
Este situat preponderent pe relief constand in podis si munte, fiind
dominat de puni i fnee (59,4% din totalul suprafeei agricole); terenul arabil
ocup un procent de aproximativ 39,7 % din totalul suprafeei agricole i 22% din
suprafaa total. Agricultura ocup locul a doilea n activitatea economic a
judeului Braov, cu o pondere mai mic n valoarea produciei globale dect
industria. Structura agriculturii acestui jude este adecvat specificului zonei.
Judetul
Braov
beneficiaz
de
un
fond
funciar
agricol
important
(reprezentnd peste 55,4% din suprafaa total). Structura suprafetei agricole

este urmatoarea: teren agricol - 297.397 ha, reprezentand 55,4% (din total),
teren arabil - 118.179 ha, reprezentand 39,7% (din agricol) si 22% (din total),
livezi i pepiniere pomicole - 2.561 ha, reprezentand 0,9 % (din agricol), vii i
pepiniere viticole - 233 ha, reprezentand 0,08% (din agricol), puni - 119.890
77
PATJ BRAOV 4
ha reprezentand 40,4 % (din agricol) si 22,4% (din total) , fnee - 56.579 ha ,

reprezentand 19,0% (din total).
Relieful dominant montan al judeului determin tipul caracteristic de sol.
Prezena unitilor montane i de podi are drept consecin o difereniere
altitudinal a condiiilor climatice, etajarea vegetaiei i un nveli de sol variat i
complex.
Suprafeele acoperite cu lucrri de desecare (sisteme locale, sisteme mai
mari i mai mici de 1000 ha.) acoper 81.300 ha. (68,8% din suprafaa arabil).
Pe suprafee importante (50.040 ha 9,3% din totalul fondului funciar) au fost
executate lucrri de combatere a eroziunii solului. Lucrrile de mbuntiri
funciare, executate n majoritate nainte de 1990, necesit msuri de reabilitare i
modernizare.
n zona studiat, agricultura se practic pe trei uniti geografice diferite:
cmpie, lunc, podi. Din punct de vedere morfologic, pedologic i climatic
primele dou categorii geografice ntrunesc potene optime pentru anumite
grupuri de culturi.
In teritoriul administrativ exista terenuri importante ocupate cu dotari si
cladiri specifice activitatii de crestere a animalelor, ferme, platforme, etc, precum
si pentru parcul de tractoare i mainile agricole din sectorul proprietii private.
Pdurile
Fondul forestier cu componentele principale (pdurea, alte terenuri
acoperite cu vegetaie forestier, fondul cinegetic i fondul piscicol) reprezint
una din resursele naturale importante i de prim ordin ale economiei judeului
Braov. Exista pe teritoriul judetului Brasov, portiuni importante din terenurile
situate in zona de podis, coline si o parte mare a zonei montane ocupate de
paduri, desi numarul acestora a inceput sa scada, ca urmare a extinderilor de
teritorii in intravilan, pentru cartierele de case si vile. La nivel naional, judeul
78
PATJ BRAOV 4
Braov ocup locul al treisprezecelea n ierarhia judeelor, dup gradul de

acoperire cu pduri, fiind considerat ca un jude bogat n pduri.
Fondul forestier ocup o suprafa de circa 200.000 ha i reprezint circa
37 % din suprafaa judeului.Un procent de 99 % din paduri aparin domeniului
public, 0,2 % ali deintori i 0,8 % proprieti particulare. Fondul forestier
proprietate public este gestionat de filiala Romsilva Braov i respectiv prin
ocoalele silvice: Braov, Codlea, Fgra, Mieru, Rnov, Rupea, Scele,
ercaia, Feliu, Voila i Zrneti.
Suprafaa medie de pduri i alte terenuri forestiere, ce revine unui
locuitor este de 0,315 ha, fiind superioar mediei pe ar (0,294 ha). Suprafaa
de fond forestier care revine la 100 ha este de 37,2 ha, avnd de asemenea o
valoare superioar medie pe ar (28,0 ha).
Accesibilitatea fondului forestier este bun, fiind asigurat de o reea de
drumuri forestiere n lungime de 1.122 km, revenind n medie o densitate de 6,9
m/ha, fiind superioar mediei pe ar (5,4 m/ha).
Potenialul natural
Frumuseea i varietatea cadrului natural, precum i bogia elementelor cu
caracter cultural, confer judeului Braov un potenial turistic mare. Relieful
preponderent montan, cu forme deosebit de atractive, ofer posibilitatea
practicrii unor forme variate de turism i n toate anotimpurile.
Se remarc prezena a dou parcuri naionale Bucegi (Abruptul, Bucoiu,
Mlieti, Gaura) i Piatra Craiului i a unui numr important de rezervaii i
monumente ale naturii reprezentate de chei, peteri, vulcani noroioi, locuri
fosilifere, pduri de mare valoare estetic i tiinific etc.
79
PATJ BRAOV 4
80
PATJ BRAOV 4
T.6.2.DISFUNCIONALITI N REEAUA DE LOCALITI

Principalele disfunctii sunt : densitatea in judet in comparatie cu cea la
nivel national; accesibilitate scazuta la unele sate care sunt izolate, datorita
reliefului inalt; recentele extensiuni de suprafete de intravilan, pentru noile
cartiere si parcelarile de vile, extensii realizate in dauna naturalului ; confort
urban scazut al locuirii in anumite zone ; disfunctii in ceea ce priveste fondul de
locuit care se degradeaza sau
existenta a numeroase suprafete agricole
nelucrate, datorita scaderii populatiei, ca fenomen general, mai ales la sate, nivel
scazut de educatie si instruire care duce la degradarea fondului de locuinte si

dotari ; disfunctii ale fondului de locuinte si a calitatii vietii, ca urmarea a cresterii
fenomenului de migrare dinspre urban spre rural ; lipsa fortei tinere de munca ;
inexistenta programelor pentru a atrage si mentine tinerii in zona ; nivel scazut de
educatie si instruire care duce la degradarea fondului de locuinte si dotari, dar
mai ales, existenta unor comune cu densiti foarte sczute ( Jibert - 8,2
loc\kmp; Lisa 9,8 loc\kmp; Soars 12,0 loc\kmp; Ticusu 13,2 loc\kmp;
Fundata 13,5 loc\kmp, etc.)
T.6.3. INFRASTRUCTURA TEHNICA
Retele rutiere
Principalele disfunctii sunt : stare tehnic considerat n general
nesatisfctoare a drumurilor locale, cele judeene in proportie de 20%, iar cele
comunale n jur de 70% ( drumurile judeene sunt de clas tehnic IV i V, iar
cele comunale, sunt de clas tehnic V ); drumurile comunale de pmnt
81
PATJ BRAOV 4
ngreuneaz accesul ntre centrele de comun i satele aparintoare, ct i

accesul la drumurile naionale i judeene; existenta drumurilor comunale de
pmnt din judeul Braov; drumurile publice, n cea mai mare parte, traverseaz
localiti, viteza de circulaie fiind redus pe aceste sectoare. De asemenea,
limea platformei drumului nu este corespunztoare, datorit frontului ngust al
limitei de proprietate; drumurile
judeene i comunale, n mare parte nu asigur o suprafa de rulare
corespunztoare pentru desfurarea unui trafic de cltori n condiii de
siguran i confort ct mai optime; realizarea unor legturi directe cu judeele
nvecinate
trebuie mbuntit, analiznd situaia drumurilor judeene care
ndeplinesc condiii pentru a fi clasate ca drumuri naionale; realizarea unei

legturi mai directe ntre drumurile judeene existente, cu cele naionale, cu
centrele de comun, sau ntre satele aparinnd unor comune nvecinate;
accesul de la centrul comunei la satele componente, legtura ntre satele
aparinnd comunelor nvecinate i legtura direct a unor localiti cu drumurile
naionale i judeene, trebuie rezolvat, analiznd situaia drumurilor care pot fi
clasate ca drumuri comunale; existenta unor sectoare afectate de fenomene ale
naturii, cum sunt alunecrile de teren; revrsari ale
cursurilor de ap pe
aproximativ 126,4 km de retele stradale ; scurgeri de torenti 5,6 km in Municipiul

Brasov si in Vama Buzaului si un total de 49 de podete
Cai ferate
Principalele disfunctii sunt : magistrala 300 prezint limitri de viteze
tehnice generate de razele mici ale curbelor cii i de profilul cu rampe i pante
accentuate a cii . Astfel vitezele de deplasare sunt cuprinse ntre 70 95 km/h
pe tronsoanele cu restricie, existnd ns i tronsoane cu viteze maxime de 120
km/h; existenta sectoarelor afectate de fenomene ale naturii cum sunt inundaiile:
0,5 km de CF in Predeal; existenta zonelor cu alunecari de teren : 300 m de CF
la Dumbravita Gospodrirea apelor
82
PATJ BRAOV 4
Principalele disfunctii sunt : poluarea grav n zona oraelor Codlea,

Zrneti i a municipiului Fgra; exploatarea neraional a captrilor (fr
aparatur de msur i control, fr desnisipri); folosirea apei subterane pentru
scopuri industriale; promovarea unor noi captri, n lipsa factorilor de specialitate;
existenta de pierderi de ap n reea sunt apreciate
in capitolul referitor la
Gospodaria de apa Situatia existenta; gradul de echipare al tramei stradale cu

reea de distribuie a apei nu este corespunzator; sistemul de canalizare i
procesul de epurare al apelor uzate nu este suficient dezvoltat; in mediul urban
procesul de epurare al apelor uzate se desfoar la parametrii proiectai n toate
oraele cu excepia oraului Zrneti, unde capacitatea staiei n funciune este
depit; eficiena staiilor de epurare este sczut. Sunt necesare lucrri de
extinderi i retehnologizri ale sistemului de canalizare precum i modernizarea
i eficientizarea procesului de epurare ;in oraele Predeal, Scele i Zrneti
gradul de echipare este mult sub 50 %;in mediul rural au sistem de canalizare
numai patru comune. Dintre acestea numai dou au staii de epurare.
Reele de energie termic i gaze naturale
Principala disfunctie este degradarea retelei de termoficare si extinderea
necontrolata a retelei de gaze naturale.
Reele energetice
Principalele disfunctii sunt : liniile de transformare a energiei electrice,
majoritatea realizate nainte de 1990 nu au beneficiat de reparaii capitale ;
datorit gradului naintat de uzur al unor echipamente i materiale
electroenergetice, se poate spune c starea tehnic a acestor reele nu este
satisfctoare ; majoritatea echipamentelor primare i secundare din staiile de
transformare au o uzur fizic i moral ; sistemele de teleconducere i
telecomunicaii sunt n general insuficient dezvoltate, cu performane sczute ;in
unele zone ale localitilor urbane reelele edilitare nu sunt sistematizate ceea ce
face ca n cazul unor lucrri de intervenie la reelele de ap canal s perturbe
83
PATJ BRAOV 4
reelele electrice i invers ;iluminatul public este deficitar n unele localiti rurale
din jude.
Alimentarea cu energie electrica
Principala disfunctie este reprezentata de cele cca. 10 sate care necesit
extinderi ale reelelor de medie i joas tensiune n vederea electrificrii
gospodriilor neracordate la reea.
T.7. PROPUNERI CADRU

CONSTRUIT
T. 7.1. ZONIFICAREA TERITORIULUI
Principala propunere de zonificare a teritoriului consta in reconsiderarea

organizarii in cele trei zone ( Tara Barsei, Tara Fagarasului si Tara Rupei) care
au o fundamentare istorica, economica si culturala : Tara
Barsei zona muntoasa, cu profil mixt, dens locuita si populata, cu concentrare

masiva in nordul zonei ; Tara Fagarasului zona premontana la nord, cca 30%, cu
profil mixt, preponderent agrar, relativ stabila ; Tara Rupei zona de podis, cu migratii
accentuate, profil agrar si probleme in teritoriu.
De asemenea, o alta propunere este rezolvarea problemelor de zonificare

functionala in teritoriu in ceea ce priveste zonele de risc natural, ecologic,
tehnologic, a zonelor poluate, a zonelor cu deficiente de apa, etc, precum si a
problemelor legate de cadrul natural-peisagistic, tehnic-organizatoric, baza
84
PATJ BRAOV 4
materiala, zonele de maxima atractivitate, disponibilitati de teren si posibilitati de

investitie.
Este necesara precizarea marilor culoare integrate de circulaie, transport i
comunicaii, delimitarea zonelor din extravilanele localitilor care, datorit
calitilor proprii, nu vor fi incluse n niciun circuit utilitar, viitoare rezerv pentru
situaii
speciale,
monitorizarea
zonelor
extravilane
destinate
dezvoltrii
activitilor de producie i servicii, realizrii de locuine de vacan, extinderii

gospodriilor comunale, zonarea funcional a fondului forestier de protecie i
agrement, cu evidenierea ariilor de extindere, care necesita lucrari de replantare
si a celor care contribuie la redresarea mediului natural, valorificarea pdurii ca
element constitutiv al marelui peisaj si valorificare spatial- configurativa a cadrului
montan specific prin masuri de evitare si diminuare a impactului vizual negativ
asupra peisajului
T. 7.2. BILANUL TERITORIAL

Pe baza datelor furnizate de Direcia Judeean de Statistic rezult c a
sczut cu 0,1% ponderea terenurilor agricole, crescnd cu aceleai 0,1% teritoriul
afectat construciilor. In ceea ce privete fondul forestier pare c nu au intervenit
modificri, dei se tie c exportul de material lemnos a crescut. Se constat, de
asemenea, ponderile relativ reduse ale terenurilor afectate circulaiilor i
intravilanelor. In acest context, se sugereaz urmtoarea evoluie a bilanului
teritorial , bazat pe conceptul de dispersare concentrat a localitilor :o
cretere sensibil a terenurilor impdurite n mod real pentru echilibrarea dintre
natural i mineral la nivel de regiune i susine economia turistic, o uoar
extindere a terenurilor afectate intravilanelor i reelei de circulaie, o relativ
mrire a suprafeelor (oglinzilor) de ap, o reducere echivalent a terenurilor
cultivate (agricole i pomicole, prin renunarea la cele slab productive).
Aceste modificri de bilan teritorial s-ar plasa mai cu seam n Tara
Fgraului i Zona (Tara) Rupea unde ar trebui ncurajate amplasarea de zone
85
PATJ BRAOV 4
de activiti, concentrarea locuinelor de vacan, localizarea amenajrilor de

sport i agrement precum i a reelelor de loisir i distracie pentru turism.
Concomitent s-ar reduce presiunea cantitativ asupra Trii Brsei unde ar urma
s creasc pdurile de protecie, ntre altele i prin realizarea unui greenyellow belt n jurul municipiului Braov. In felul acesta activitile, rezidena
secundar etc. ar putea pune accentul pe creterea calitii n condiiile unei
gospodriri mai strnse a terenurilor.
1992
BILANT
TERITORIAL
2002
HA
HA
297.519
55,5
297.367
55,4
Propuneri
TEREN
AGRICOL, din care :
arabil
118.175
22,0
118.151
22,0
livezi, vii
2.888
0,6
2.749
0,5
pasuni,
176.456
32,9
176.467
32,9
238.790
44,5
238,942
44,6
fanete
TEREN
NEAGRICOL,din care:
Sursa: Directia Judeteana de Statistica
86
PATJ BRAOV 4
o
paduri
199.315
37,2
199.315
37,2
ape
6.645
1,2
6.645
1,2
drumuri
6.391
1,2
6.391
1,2
constructi
17.576
3,2
17.726
3,3
i si curti
8.865
1,6
8.865
1,6
536.309
100,0
536.309
100,0
altele
TOTAL GENERAL
Este de precizat c din teritoriul ocupat de cldiri i curi (suprapus ntr-o

msur cu teritoriul intravilan) de c.17726 ha, c. 1200 ha (echivalnd cu c.7,0%)
sunt propuse s aibe statut de zon construit protejat. In ceea ce privete
zonele protejate naturale (incluse n teritoriul agricol i n teritoriul ocupat de
pduri, nsumnd 375782 ha) acestea acoper c. 12453 ha, ceea ce echivaleaz
cu c.3% din teritoriul menionat.
T.7.3. DEZVOLTAREA RETELEI DE LOCALITATI
Setul de propuneri pornete de la considerarea principiului privind dreptul
echilibrat la dezvoltare a tuturor colectivitilor din jude. In plan teritorial rezult
dezvoltarea cantitativ a celor 2 zone cu probleme (Tara Fgraului i, mai ales,
Tara Rupei) concomitent cu dezvoltarea calitativ a Trii Brsei (care este
aproape de atingerea nivelului de saturare).
Aceasta nseamn c o serie de activiti, funciuni, procese din Tara

Brsei se vor tranfera n Tara Rupei i Tara Fgraului, care reprezint c. 20%
respectiv 30% din teritoriul judeului. (Unele servicii administrative, de sntate,
2
Suprafata destinata padurii, nu neaparat impadurita.
87
PATJ BRAOV 4
88
PATJ BRAOV 4
nvmnt la nivel judeean pot trece la Fgra i Rupea, alte funciuni i vor
crea filiale acolo). Se sugereaz ca dezvoltarea zonelor cu case de vacan ale
populaiei din Tara Brsei s fie ndrumat n prile de nord i vest ale judeului.
In sprijinul echilibrrii procesului de dezvoltare a celor 3 zone, se propune
stimularea unor contacte funcionale ntre ele, contacte ctre care se
pot ndrepta energiile evolutive. Relaionrile funcionale vor putea lua forma unui
parc tiinific n partea de sud-vest (sub patronajul Universitii Transilvania), a
unei reele de amenajri de distracii tematice ntre Feldioara i Rupea i a unei
zone de sport i agrement n lungul lacului de la Veneia, contactnd Zona Rupea
cu Tara Fgraului, dar fiind accesibil i din Tara Brsei.
In acest context se au n vedere urmtoarele propuneri: organizarea statutului
administrativ al unor localitati, prin trecerea lor in categorii superioare, conform
PATN-ului. Poiana Brasov poate deveni oras si orasul Rupea poate deveni oras
de importanta regionala si cu rol de echilibru in reteaua de localitati, conform
PATN ; de asemenea Baile Homorod
si Rodbav pot deveni statiuni balneo-
climaterice ; Rupea impreuna cu Homorod, Hoghiz si Ungra pot accentua rolul de

polarizare si revigorare in zona de nord a judetului ; realizarea unui echilibru din
punct de vedere al omogenitatii retelei de localitati, al structurii si repartitiei
localitatilor in teritoriu ; astfel, in Tara Rupei, trebuie constituit un nucleu
polarizator puternic care sa echilibreze zona de sud a sistemului urban,
constituita din Municipiul Brasov si localitatile vecine ; realizarea unor centre
polarizatoare rurale dotate corespunzator, mai ales in zona de nord, in Tara
Rupei ;
Alte propuneri privesc: echiparea localitilor rurale viabile la nivel urban,
schimbarea statutului celor mai dezvoltate (Prejmer, Trlungeni); dezvoltarea
unor relatii de cooperare intre localitati ; eliminarea zonelor de conflict functional
si Imbunatatirea relatiilor intre zone functionale compatibile; stabilirea unor
89
PATJ BRAOV 4
prioritati si repartizarea in profil teritorial a principalelor investitii din programelor

de dezvoltare a dotarilor si echiparilor tehnico-edilitare; comasarea comunelor
odata cu depopularea masiva a unor localitati (Cincu, Soars, Jibert, Ticusu,
Comana, etc); pastrarea ierarhizarii satelor pe categorii de marime ale populatiei
; propunerea unei noi configuratii spatiale a retelei de localitati, axe de dezvoltare
si relatii prioritare de importanta locala:un culoar Est-Vest pe traseul SercaiaMandra-Fagaras-Beclean-Voila-Ucea , pentru a contrabalansa configuratia
spatiala existenta in sud (Municipiul Brasov si vecinatati); sustinerea economicosociala a localitatilor situate in nordul judetului, in special a celor in care se
manifesta fenomene demografice negative; gestionarea mixitatii functionale in
teritoriul urban si cel extraurban.
T.7.4. LOCUIREA SI DOTARILE PUBLICE
Diminuarea disfunctionalitatilor legate de locuire prevd: reconversii
functionale ale fondului locativ excedentar parasit, de mare valoare arhitecturalurbanistica si folosirea eficienta a fondului locativ excedentar, ramas in urma
depopularii in zona Rupea si in unele zone din Tara Fagarasului, prin marirea
confortului si/sau prin folosirea pentru locuintele temporare de vacanta.Fondul de
locuinte existent necesita lucrari de reparatii si modernizari, pentru ridicare
sigurantei si confortului locuirii, precum si renovarea fondului vechi locativ valoros
din centrele localitatilor si integrarea acestora in actiunile de reconstructie .
Este necesara monitorizarea arealelor de locuinte de vacanta si

interzicerea construirii lor in zone naturale protejate ; asigurarea necesarului de
teren destinat constructiei de locuinte, in intravilanul sau extravilan, in localitatile
unde este necesara cresterea suprafetei locuibile, in care s-au inregistrat cresteri
semnificative de populatie ; monitorizarea densitatilor construite, exprimate prin
parametrii spatiali ai dezvoltarii zonelor de locuit, respectiv forma urbanistica si
tipologia constructiva ; pastrarea celor doua conceptii spatial-arhitecturala si
90
PATJ BRAOV 4
spatial-urbanistica, concretizate in forme ale locuintelor de tip compact sau

deschis;
Se propune dezvoltarea sistemului de dotari publice de interes teritorial ;
imbunatatirea repartitiei dotarilor si echipamentelor sociale in teritoriu; ridicarea
parametrilor cantitativi si calitativi, care influenteaza activitatea si distributia
teritoriala ; mentinerea si/sau dezvoltarea ( marirea capacitatii sau infiintarea de
noi unitati) dotarilor sociale( sanitare, de invatamant si cultura), la nivel teritorial
In ceea ce priveste dotarile de invatamant este necesara stimularea

dotarilor de invatamant la nivel teritorial ( licee, scoli postliceale, tehnice si
profesionale, etc), in noi centre ( Rupea ) sau in localitatile unde capacitatile sunt
depasite( Brasov) ; infiintarea de dotari de invatamant suprateritoriale : pol de
cercetare-inovare-informare ; transformarea unor dotari scolare excedentare in
scoli polarizatoare (in comunele constituite din sate cu numar mic de elevi) ;
dezvoltarea altor forme de invatamant facultative de diferite grade ( scoli de vara,
tabere de creatie, seminarii, etc) ;
In cadrul dezvoltarii dotarilor de sanatate se propune descentralizarea

unitatilor sanitare si de asigurari sociale ; corelarea capacitatii dotarilor sociale
cu numarul utilizatorilor din zonele respective ; plafonarea capacitatii spitalelor
din Municipiul Brasov si incurajarea diversificarii si specializarea dotarilor sanitare
in Rupea si in comunele din Tara Rupei . Se propune, de asemenea realizarea
unei zone balneare in zona centrala a judetului , acolo unde exista potential in
Tara Rupei ( Baile Homorod si Rodbav) ; noi dotari de sustinere a categoriilor
defavorizate si persoane cu handicap ( centre de asistenta sociala specializate).
Alta propuneri importante sunt cele de Sport-Agrement si Servicii , unde

se propune dezvoltarea de noi unitati de prestari servicii si comerciale en gros,
91
PATJ BRAOV 4
cu rol de tampon intre productie si distributie si amplasarea lor in raport cu axele

majore de comunicatie si cu pietele de desfacere ;Propunerea unui pol de
distractie-agrement si servicii diversificate in nord-vestul Tarii Barsei, in sud-estul
Tarii Rupei sau pe un teritoriu aflat la limita celor doua zone, pentru gasirea unui
pol alternativ de descongestionare a zonei urbane Brasov, este o alta
propunere importanta la nivel judetean.
T.7.5. PATRIMONIUL CULTURAL
Obiective posibile
La nivel judeean se constat o difereniere a disfuncionalitilor pe zone
(din punct de vedere al cauzei i gravitii). Situaia cea mai critic pare a se
concentra n zona Rupea, ea fiind ceva mai bun n ara Fgraului, ndeosebi
n ara Brsei cu centrul n municipiul Braov.
Principalele cauze rezid n defectele inventarului i n modestia
resurselor financiare afectate punerii n valoare. Clarificarea statutului de
proprietate (inclusiv a celei publice judeene) legat de recunoaterea drepturilor
i obligaiilor deintorilor de patrimoniu cultural, nu s-a ncheiat. Utilizarea
funcional i indirect, prin activiti turistice, nu produce nc fondurile de
autontreinere. Din punct de vedere turistic lipsesc, n mare msur, elemente
ale infrastructurii conexe. n concluzie, n eforturile sale de dezvoltare, judeul
Braov nu beneficiaz de patrimoniul su cultural pe msura mrimii, diversitii
i calitii acestuia.
Obiectivul final n domeniul patrimoniului cultural const n readucerea sa
la forma iniial n condiiile unor destinaii adecvate care s permit utilizarea la
92
PATJ BRAOV 4
nivel de confort optim, potrivit regulilor economiei sociale de pia. Un asemenea

obiectiv nu poate fi atins dect treptat i local cu contribuia activ a proprietarilor,
administraiei publice locale, organizaiilor obteti (ONG) i ministerului Culturii
i Cultelor.
Pentru atingerea n faze a obiectivului, pe lng fondurile publice (centrale
i locale) i alte faciliti, trebuie atrase i alte resurse. Acestea pot proveni din
donaii i sponsorizri, din veniturile proprietilor (retrocedate), din sprijinul
organizaiilor de emigrani (HOG) , a locatarilor cu care s-au ncheiat nfriri, din
programe specifice europene sau naionale (regionale, judeene). n acest sens,
Consiliul Judeean se va ghida dup o strategie i politici adecvate.
Propuneri
Proprietarii trebuie s fie informai n legtur cu statutul cultural al
proprietii imobiliare (inclusiv cu drepturile i obligaiile adiacente) i cu
modalitile de exploatare a acestora. Un rol important n informare i educare
revine administraiei i organizaiilor obteti (ONG) judeene i locale. Structura
judeean a Ministerului Culturii i Cultelor trebuie responsabilizat n mai mare
msur. Un rol important revine nvmntului care poate deschide apetitul
tinerelor generaii pentru cunoaterea i mbogirea patrimoniului cultural local.
Administraia, proprietarii i investitorii, populaia, trebuie convini c
patrimoniul cultural poate s aduc profit prin utilizare adecvat i c, n paralel,
poate constitui o parte important a bazei materiale a industriei turistice.
Utilizarea fondului de monumente corespunde principiilor dezvoltrii durabile i
se nscrie n preocuparea de protecie a mediului nconjurtor.
93
PATJ BRAOV 4
Cum n destule localiti din judeul Braov (ndeosebi n zona Rupea, mai
puin n ara Fgraului) exist cldiri vechi prsite (mai mult, folosite drept
carier de materiale) se pune problema gsiri unor destinaii. Soluia se justific
de oarece n alte localiti se constat o lips accentuat de spaiu cldit. Pentru
atragerea ofertanilor generoi este de sugerat deintorilor (persoane juridice i
fizice) acordarea de faciliti adecvate.
Situaia cea mai avantajoas este includerea n sistemul activitilor
turistice. Monumentele pot prelua destinaii specifice i pot face parte din trasee
generale i specializate. Sub acest aspect, municipiul Braov ofer o experien
important, care, completat cu programele iniiate la Prejmer i Viscri (cu
ansambluri monumentale nscrise n lista patrimoniului mondial) poate construi
model de urmat.
Chiar dac n cazul componentelor patrimoniului cultural chestiunea
amplasamentului propriu zis nu se mai pune, intervin alte probleme de factur
teritorial (accesul, vecintatea, vizibilitatea etc.) nainte de toate, ns, se
impune evidenierea la faa locului a Listei Monumentelor istorice n sensul
marcrii cldirilor.
O problem aparte o reprezint delimitarea
i marcarea zonelor de
protecie fizic i estetic. Cum destule zone de protecie depesc limitele

teritoriilor administrative sau intravilane monitorizarea de ctre Consiliul Judeean
devine indispensabil. n aceeai categorie vor intra peisajele culturale, care
(potrivit recent ratificatei Convenii europene a peisajului) vor trebui adugate la
inventarul existent (care nu este exhaustiv)
Dup marcarea n spaiu a obiectivelor, se impune facilitarea (treptat) a

accesului la ele n legtur cu care vor trebui rezervate (prevzute) spaii pentru
94
PATJ BRAOV 4
dotrile (cazare, alimentaie), echipamentele (informare) i amenajrile conexe

(parcaje, benzinrii, staii ntreinere etc.).Toate aceste elemente trebuie incluse
n planuri de amenajare a teritoriului zonal (ara Brsei, zona Rupea, ara
Fgraului) i intercomunal, ca i n planurile urbanistice generale.
95
PATJ BRAOV 4
T.8. PLAN DE MSURI
PLAN DE MASURI
OBIECTIVE
DOMENIU/
SUBDOMENIU
VIITORUL POSIBIL
PRIORITI
MIJLOACE DE IMPLEMENTARE
MASURI GENERALE
CADRUL INSTITUIONAL
5-6
7-8
DISFUNCIONALITAI
3-4
1-2
T2. REEAUA DE LOCALITI
Discrepante intre nivelurile de
- Ierarhizarea localitilor in
- Propunerea si realizarea unor
- Filiale ale organizaiilor municipale si supramunicipale
dezvoltare ale celor trei
raport cu rolul si funciile lor in
centre de dezvoltare, in cadrul
in zonele de influenta a centrelor intercomunale, in Tara
concentrri de localiti
teritoriu ;
reelei de localiti, care sa
Fagaraului si mai ales in Tara Rupei ;
( Braov, Fgra, Rupea ) ;
- Eliminarea discrepantelor
contrabalanseze greutatea data
- Secii ale unor servicii administrative municipale si
Comasarea excentrica a
majore produse de dezvoltarea
de sistemul urban major, in prezent
supramunicipale ( in Rupea si Fagara) ;
96
PATJ BRAOV 4
serviciilor publice judeene
diferita a concentrrilor reelei
saturat al Municipiului Braov ;
- Asocierea de localiti cu deficit de dezvoltare Tara
( exclusiv, in Municipiul Braov)
de localiti ( Municipiul Braov,
- Realizarea unor structuri de
Rupei ( intre localitile : Rupea, Homorod, Ungra,
ara Fagaraului , ara
dezvoltare funcionale , spaiale si
Hoghiz, Racos, Cata) si in Tara Fagaraului ( intre
Rupei) ;
economico-sociale, care prin
localitile : Sercaia, Mandra, Fagara, Beclea , Voila,
- Desaturarea zonei de
poziionarea in teritoriu si funciile
Vistea, Ucea, Victoria) ;
influenta a sistemului urban
importante ce le vor avea, vor putea
- Programe specifice de descentralizare la nivelul
major constituit in jurul
juca rolul de poli urbani de
instituiilor centrale si judeene ;
Municipiului Braov ( vezi
dezvoltare ;
- Amplasarea investiiilor in localiti poteniale de
plana de Propuneri, Direcii de
- Utilizarea eficienta a terenului
dezvoltare ;
dezvoltare ) ;
urban din interiorul intravilanului;
- Sprijinirea productorilor agricoli, pentru revitalizarea
- Structura urbana echilibrata a
- Stimularea implantrii de servicii
localitilor rurale, prin masuri stimulative, creterea
teritoriului judeean ;
de importana judetean in centre
gradului de echipare si dotare, lucrri de amenajri
- Echilibrarea mpririi in
cu funcie de echilibru in teritoriu (
funciare ;
teritoriu a serviciilor publice
Rupea si Fagara )
- Suport financiar pentru revitalizarea localitilor rurale ;
judeene in cadrul celorlalte
- Lrgirea sferei de competenta si
doua sisteme urbane ( Tara
atribuii ale colectivitilor locale,
Fagaraului si ara Rupei ).
prin accelerarea procesului de

descentralizare a acestora de la
nivelul instituiilor centrale si
judeene ;
- Repartizarea in teritoriu a
investiiilor publice care prin
procesul decizional vor avea
stabilite prioritti de realizare;
- Promovarea unei politici funciare
97
PATJ BRAOV 4
active si eficiente, pentru a putea fi
realizate obiectivele amenajrii la
nivel local;
- Consolidarea structurii urbane
actuale si dezvoltarea funciilor
economico-sociale ale localitilor in
declin demografic;
- Revitalizarea localitilor rurale,
prin sprijinirea productorilor
agricoli ;
98
PATJ BRAOV 4
Dificulti de racordare la
- Imbuntirea accesibilitii in
- Amenajarea de noi drumuri ctre
- Amenajarea de noi drumuri in urmtoarele zone cu
reelele de comunicaie a unor
anumite zone, in special a
zonele de concentrri rurale cu
accesibilitate dificila :
concentrri rurale
localitilor izolate de munte (
accesibilitate dificila ( zona de sud-
( localiti rurale cu
vezi plana de Situaie
vest si zona nord-estica ) ;
Sebe, Malini, Mrgineni, Toderia, Bucium,
accesibilitate dificila ) si lipsa
Existenta ) ;
- mbuntirea strii de viabitate a
Sercaia, Ohaba, Vlcea , in zona de sud-est ;
legturilor de circulaie si
- Racordarea la reelele
drumurilor comunale si de
transport
existente si dezvoltarea de noi
exploatare existente ;
Vistisoara, Smbta, Breaza, Gura Vii, Dejan,
Rotbav, Cutus, Colonia Reconstrucia, Crizbav,

Satu Nou, in zona de nord-est.
legturi necesare in teritoriu ;
Extinderi locale de intravilan
- Dezvoltarea si modernizarea
- Realizarea de noi lotizri de
LOCUIRE:
pentru extinderi cu lotizri de
fondului de locuine ( primar
locuine in zonele Rupea si
- Studii urbanistice zonale si de detaliu, Studii ANL ;
locuine, cu efecte negative
permanent si secundar-de
Fgra, care sa corespunda
- Studii de conversii, reconversii, modernizri, asupra
asupra reelei de localiti
week-end si de vacanta), in
diferitelor necesiti ale populaiei,
fondului locativ excedentar ssesc in comunele :Cincu,
( ara Barsei ) ;
actualul intravilan si in fondul
specifice zonelor din teritoriu ;
Soars, Jibert, Ungra, Ticusu, Comana ;
- Scderea confortului locuirii si a
locativ excedentar ssesc
- Realizarea de reconversii
- Facilitarea de credite pentru construirea de locuine, in
calitii vieii.
- Modernizarea si renovarea
funcionale, cu precdere in zonele
mediul rural ;
fondului de locuine
in care exista deja, fond locativ
- Suport financiar pentru construirea de locuine sociale,
99
PATJ BRAOV 4
- ncurajarea pieii imobiliare
excedentar;
locuine pentru tineri sau pentru alte categorii
pentru locuine ;
- Stoparea extinderilor excesive,
defavorizate ;
- Ameliorarea calitii vieii in
mai ales cele din zone naturale
- Studii de renovare si restaurare urbana a
reeaua de localiti si in mod
protejate, in vecintatea sistemului
ansamblurilor existente de locuine ;
special in localitile rurale
urban major al Municipiului Braov;
- Reorientarea spre zonele din Tara Rupei si Tara
pentru creterea calitii
- Aplicarea criteriilor calitative
Fgraului, pentru construcia de locuine de week-end
locuirii ;
urbanistice si de mediu, la
si de vacanta prin informare si reclama;
amplasarea de noi zone de locuit;
- Studii ale pieii imobiliare si programe de reorganizare
- Stimularea de locuine individuale
a fondului locativ existent ;
grupate, in dauna celor rspndite
- Consultarea populaiei si a potenialilor utilizatori, in
in teritoriu ;
alegerea si asigurarea echiprilor de interes public si
- Lucrri de ntreinere , reparaii si
privat ;
modernizri, la locuinele existente;
- Dezvoltarea de relaii de cooperare intre localiti
- Terminarea blocurilor de locuine
nvecinate, in ceea ce privete asocierea pentru
ramase neterminate ;
construcii de locuine sau altor dotri edilitare.
- Asigurarea unor structuri

economice generatoare de locuri de
munca, dezvoltare si diversificare a
dotrilor specifice locuirii si a
echiprii, pentru ridicarea si
ameliorrii calitii vieii, ceea cea r
duce si la creterea calitii locuirii.
100
PATJ BRAOV 4
T3. ECHIPAMENTE SI DOTRI

1-2
- Reducerea spatiilor de
dotri publice
- Scderea confortului urban in
unele localiti urbane
3-4
5-6
7-8
- Dezvoltarea si diversificarea
- Facilitatea mpririi si extinderii de
- Studii urbanistice de detaliu si zonale ;
infrastructurii de dotri publice,
uniti de servicii, comer, activiti
- Studii de prefezabilitate si fezabilitate referitor la
componenta de baza a
financiar-bancare si administrative
realizarea altor nuclei publici cu rol teritorial, pentru
activitii teriare a localitilor ;
in centrele cu rol de polarizare din
descongestionarea zonei Municipiului Brasov ;
- Revitalizarea spatiilor de
sistemul de localiti ;
- Dezvoltarea de relaii de cooperare intre localiti
dotri publice de nvmnt,
- Stimularea implantrii de servicii
vecine pentru realizarea de dotri si echipamente
sntate si cultura si sport ;
de importanta naional in centre cu
publice ;
- Creterea confortului urban in
funcie de echilibru si de importanta
- Ridicarea confortului de echipare tehnica in teritoriu,
unele localiti urbane.
judeean ;
mai ales in mediul rural, pentru asigurarea stabilitii
- Asigurarea cantitativa si calitativa
personalului din nvmnt, cercetare si sntate ;
si structural-funcionala a dotrilor
de interes public ;
NVMNT i CERCETARE:
- Ridicarea confortului urban ;
- Realizarea de noi dotri de nvmnt la nivel teritorial
- Utilizarea eficienta a rezervelor de
( scoli tehnice, postliceale, de maitrii, etc) in zona
teren din intravilanul localitilor ;
Rupea si Fagaras ;
- Aplicarea de criterii calitative de
- Organizarea si dezvoltarea unor forme de nvmnt
urbanism si mediu, la amplasarea
facultative
de noi nuclei cu dotri publice ;
( seminarii, conferine, scoli de vara, tabere de creaie,
- Exploatarea economica si
etc) ;
101
PATJ BRAOV 4
raional a dotrilor in teritoriu ;
- Studii de fezabilitate pentru realizarea unui Parc
- Exploatare economica si rational
Tehnologic si de Cercetare in zona nord-vestica a
a dotrilor de nvmnt, sntate,
sistemului urban al Municipiului Brasov ( vezi plana de
culturale si sportive ;
Propuneri, Direcii de dezvoltare ) ;
- Dezvoltarea reelei de uniti de
- Mrirea gradului de accesibilitate a populaiei la
pregtire profesionala a tineretului,
nvmnt ( inclusiv a populaiei de etnie rroma ), prin
mai ales din mediul rural
asigurarea necesarului de nvtori si profesori in

mediul rural ;
- Dezvoltarea reelei de uniti de pregtire profesionala
a tineretului, mai ales din mediul rural.
SNTATE :
- Meninerea sau dezvoltarea prin mrirea capacitii
si/sau nfiinarea de noi uniti sanitare la nivel teritorial,
cu precdere in zona de nord si vest ;
- Realizarea de secii de medicina generala ale spitalului
judeean in Rupea si Fagaras ;
- Studii de cercetare a zonelor baneo-climaterice
Rodbav si Hoghiz si dezvoltarea unor baze de tratament
si vizio-terapie ;
- Mrirea gradului de accesibilitate a populaiei la
asistenta medicala, prin asigurarea necesarului de
medici in mediul rural ;
- Dotarea corespunztoare a uniailor sanitare, mai ales
a celor din mediul rural ( dispensare si puncte
102
PATJ BRAOV 4
sanitare) ;
- Dezvoltarea reelei de uniti de asistenta sociala, de
planificare familiala ( mai ales in cazul etniei rrome ).
CULTURA :
- Realizarea unui spaiu reprezentativ multifuncional, de
nivel supramunicipal sau naional in Municipiul Brasov;
- Realizarea unor sli multifuncionale in viitorii nuclei cu
rol polarizator ( Rupea si Fagaras )
- Construirea de noi spatii culturale, precum si refacerea
celor existente, in mediul rural
( case de cultura, biblioteci publice, etc ) ;
- Revigorarea activitilor culturale de tip tradiional.
SPORT si AGREMENT :
- Studii turistice in zona de nord si vest, pentru a se
descongestiona si a crea o alternativa zonei saturate a
Municipiului Brasov si a Vii Prahovei;
- Realizarea de studii de fundamentare pentru realizarea
unor Parcuri Tematice de sport, agrement si loisir, in
zonele ce fac legtura intre cele trei sisteme urbane :
Tara Barsei, Tara Rupei si Tara Fgraului ( Parc
Istoric, Dracula Parc, Acqua Parc, Parc de distracii si
agrement, Parcuri sportive, Parcuri de sporturi nautice -
103
PATJ BRAOV 4
rafting de-a lungul rurilor de munte, Parcuri de
alpinism,etc) ;
- Realizarea unui inel verde in jurul Municipiului Braov
cu rol de perdea de protecie si de agrement
104
- Saturarea si aglomerarea zonei
- Descongestionarea zonei
turistice realizate de polul Braov-
turistice din zona de influenta a
Poiana Braov-Predeal , continuat
ssitemului urban major din jurul
cu Valea Prahovei ctre sud ( vezi
Municipiului Brasov;
planul de masuri referitoare ka
- Realizarea unor poli turistici
Turism)
de contrabalansare in zona de
PATJ BRAOV 4
- Studii de prefezabilitate si fezabilitate referitor la

realizarea altor nuclei turistici, pentru descongestionarea
zonei Municipiului Brasov ;
- Dezvoltare de relatii de cooperare intre localitati vecine
si introducerea in programe speciale de agroturism si
turism montan ;
nord si vest;
- Crearea de nuclei de cercetare si monitorizarea

acestora in zonele cu potential natural protejat special (
flora, fauna, zone biologice, geografice, geologice si
speologice) ;
- Realizarea unei retele de case parohiale pensiuni si
introducerea lor in programe de agroturism si de turism
itinerant, ecleziastic, etc;
- Studii de cercetare a zonelor balneo-climaterice
Rodbav si Hoghiz si dezvoltarea unor baze turistice si
de agrement balnear;
- Realizarea taberelor de alpinism, prin revigorarea
cabanelor din zona de sud a Tarii Fagarasului;
- Monitorizarae actiunilor de turism piscicol si ecvestru ;
- Revigorarea activitatilor de tip traditional itinerante (
targuri , spectacole folclorice, expozitii tematice, etc)
Starea
cultural
critic
patrimoniului
Readucerea n situaia iniial i
Includerea n circuitul turistic sau n
autosusinerea financiar
alt circuit economic
105
PATJ BRAOV 4
Programe naionale i europene

Fundaie pentru exploatarea turistic a patrimoniului ssesc
Reea de amenajri tematice de agrement
T.9. INFRASTRUCTURI
DE TRANSPORT I
COMUNICAII
T.9.1. CI DE TRANSPORT RUTIER

Strategia de reabilitare a drumurilor naionale elaborat de
M.L.P.T.L. i A.N.D. are ca obiectiv meninerea viabilitii reelei
rutiere i reabilitarea principalelor artere de transport rutier existente.
Politica de liberalizare a transportului n Europa va atrage creteri
nsemnate ale traficului rutier, rezultnd o extindere a programului de reabilitate
de perspectiv pn n anul 2012. Pentru judeul Braov programul prevede
urmtoarele Drumuri naionale pentru lucrri de reabilitare:
perioada 2001 2004: DN 13,
perioada 2005 2008: DN 11, DN1, DN 73 si DN 73 A
dup 2012: DN 10
Planul de Amenajare a Teritoriului Naional Seciunea I - Ci de

comunicaie, prevede urmtoarele lucrri:
106
PATJ BRAOV 4
107
PATJ BRAOV 4
Autostrzi:Bucureti Braov (prin Rnov), Braov Sibiu, Braov

Trgu Mure - Bor
Drum expres: Calafat Braov Bacu
In programul de reabilitare, extindere i modernizare a infrastructurii

rutiere de pe traseul coridorului IV Pan-European se nscrie i realizarea oselei
ocolitoare a municipiului Braov. oseaua ocolitoare se va realiza n dou etape:
etapa a I-a 4 km i etapa a II-a 15,4 km, cu dat de finalizare a investiiei n anul
2007.
Se recomanda considerarea unei singure ocolitoare pentru Municipiul
Brasov si Sacele . De asemenea , este recomandat sa se creeze un singur
culoar de transporturi si de comunicatii , in zona nord-vestica spre Fagaras.
Obiective afectate de alunecri
LOCALITATE
PODURI
DJ, DC
C.F.
PODEE
TOTAL
300 m
Obiective afectate de inundatii (toreni, revrsri)
LOCALITATE
TOTAL
DRUMURI
PODURI
REELE
KM/CF
PODEE
STRADALE/KM
2,5/0,5
49
126,4
OBS.
Programul guvernamental de intervenii prioritare, elaborat n 1997, care

prevedea mbuntirea cu prioritate a unor drumuri comunale de pmnt prin
108
PATJ BRAOV 4
pietruire, continu cu Strategia de pietruire a drumurilor comunale pe perioada

2002-2010. In lungime de 73,305km
Pentru mrirea capacitii de circulaie sunt necesare i lucrri de art:
- pasaje denivelate pe traseul noilor autostrzi i a drumului expres;
- pasaje superioare pe drumurile naionale la intersecia cu calea ferat;
- consolidarea podurilor de b.a. existente, cu deschiderea mai mare de 10 m;
- refacerea celor care nu asigur gabaritul de circulaie;
T.9.2. TRANSPORTUL FEROVIAR
n strategia de dezvoltare a infrastructurii feroviare din Romnia perioada

2001 2010, elaborat de Compania Naional de Ci Ferate S.A. n
martie 2001, s-a elaborat un program de dezvoltare pentru anii 2001
2010 care cuprinde:
programul de ntreinere al liniilor i lucrrilor de art
programul de ntreinere al instalaiilor SCB i electrificare
programul de reparaii capitale i modernizare
Judeul Braov este traversat de tronsonul de cale ferat Bucureti

Braov Sighioara care face parte din Coridorul IV Berlin Istambul, stabilit la
Conferina Pan-European de la Creta din 1994 i reconfirmat la Conferina

de la Helsinki din 1997.
Coridorul IV este multimodal, avnd o mare importan n structura
traficului derulat pe reeaua CFR. Cu precdere s-a optat i pentru
modernizarea instalaiilor de centralizare electrodinamice cu relee din
staiile de pe coridorul IV.
109
PATJ BRAOV 4
Principalele obiective prezentate n Strategia de dezvoltare elaborat de

Compania Naional de Ci Ferate i n Seciunea I Ci de Comunicaie sunt
incluse n programul de modernizare a infrastructurii feroviare din judeul
Braov:
Reabilitarea tronsoanelor feroviare aferente sectoarelor coridorului

IV pan-european de transport:
Linii cu vitez mare:

-
Tronson Bucureti Braov (167 km) pn n 2004,
Tronson Braov Sighioara( 128,5 km) pn n 2008
Linie dubl pe traseu existent Braov Miercurea Ciuc
Linie simpl pe traseu nou tronson Zrneti - Cmpulung
Modernizarea instalaiilor de centralizare din principalele staii de

cale ferat situate pe coridorul IV:
-
Centralizarea electric a staiei Braov (n execuie)
Electromecanisme de macaz performante:
Modernizarea staiei de cale ferat Braov pn 2003
Extinderea reelei de comunicaie pe fibr optic :
T.9.3. ALTE MODALITATI DE TRANSPORT

Transport aerian i pe ap
Pentru mbuntirea traficului aerian P.A.T.N. Seciunea I Ci de
comunicaie, prevede construirea unui aeroport pentru traficul de cltori i
marf, eventual n zona Braov-Prejmer-Ghimbav sau pe alt amplasament mai
110
PATJ BRAOV 4
deprtat. Realizarea unui aeroport (n condiiile existenei altor 3 aeroporturi la

Bucureti, Tg, Mure i Sibiu la distane ntre 120-170 km. i a creterii vitezei de
circulaie pe calea ferat la 120-150 km/or) prezint avantaj pentru transportul

de mrfuri i pentru turismul extern.
De asemenea, este de verificat n ce msur poate fi exploatat cursul rului
Olt pentru transportul turistic i de agrement, mai ales n situaia terminrii
lucrrilor la lacul de acumulare de la Veneia.
Transportul combinat
Terminalul de transport combinat de mrfuri din municipiul Braov, unul
din cele 11 terminale principale din ar, pentru o ct mai eficient funcionare va
trebui s beneficieze de aplicarea obiectivelor pentru dezvoltarea transportului
combinat, obiective menionate n Strategia de dezvoltare pe perioada 2001
2005, elaborat n 2001 de Societatea Naional de Transport Feroviar de Marf
CFR Marf S.A. din care amintim cteva:
Acordarea de reduceri sau scutiri de taxe i impozite.
Acordarea unor subvenii de la bugetul de stat pentru reabilitare,

modernizri i investiii
Obinerea de aprobri pentru depirea tonajului pe ax n cazul

utilizrii transportului combinat.
Exceptrii de la restriciile de circulaie pentru autovehiculele care

realizeaz transporturi combinate
Prin msurile prezentate n strategie se urmrete :

-
adaptarea CFR Marf la cerinele UE
meninerea actualei cote de pia
ctigarea de noi clieni

111
PATJ BRAOV 4
sporirea veniturilor i profitului
ridicarea prestigiului CFR Marf pe plan intern i internaional.
T.9.4. TELECOMUNICAII
ROMTELECOM duce o politic ce vizeaz creterea calitii serviciilor, a
vnzrilor i relaiilor cu clienii.
Datorit faptului c o mare parte a reelei telefonice este de slab calitate
(cabluri cu izolatie de hrtie, centrale manuale sau electromecanice), D.Tc Braov
a urmrit s modernizeze reelele.
Se va urmri att extensia centralelor digitale (Braov, Fgra) i a reelei
aferente, ct i telefonizarea tuturor localitilor rurale .n localitile rurale
montane se va utiliza cu precdere sistemul telefonic prin acces radio.Acest
sistem asigur abonatului acces complet ntr-o reea flexibil i uor expandabil
cu costuri iniiale reduse.
T.10. INFRASTRUCTURI
ENERGETICE
T.10.1. SURSE DE PRODUCERE A ENERGIEI ELECTRICE
Dup 1990, datorit unei reduceri a necesarului de energie electric la

nivelul industrial, capacitile de producie ale Sistemului Energetic Naional au
acoperit necesarul. Avnd n vedere i reducerile de producie ale marilor
consumatori din jude, se poate spune c actualele capaciti de producie
energetic asigur n continuare necesarul scontat
112
PATJ BRAOV 4
Este de dorit ncheierea lucrrilor din programul de amenajare hidroelectric, ntru

ct sunt importante pentru asigurarea mpotriva inundaiilor (viituri).n faz de
construcie avansat sunt hidrocentralele de la Fgra (27 MW), Avrig (14,2
MW).
Amenajarea potenialului hidroenergetic este justificat de faptul c, pentru
CONEL problema principal este asigurarea resurselor primare de
combustibil.Dei cota energiei produse de centralele hidroenergetice (la nivel de
ar) a fost de 15-20%, cea mai mare parte a beneficiului regiei s-a obinut din
vnzarea energiei produse de centrale hidroelectrice.
T.10.2. DEZVOLTAREA RETELELOR ELECTRICE
Strategia de dezvoltare a S.C. ELECTRICA S.A.
se bazeaz pe criteriul
dezvoltrii durabile i are ca obiective:

a) Alimentarea tuturor clienilor n condiii de calitate i siguran la tarife
adptate economiei de pia i limitarea impactului asupra mediului.
b) Reducerea pierderilor de energie n reelele de distribuie.
c) Minimizarea costurilor de exploatare mentonan i reparaii.
d) Finalizarea aciunii de electrificare rural.
Reabilitarea reelelor electrice de nalt tensiune (400 Kv i 110 Kv).
Pn n anul 2005 sunt propuse a fi realizate linii noi LEA 110 Kv:
Staiile de transformare vor fi treptat informatizate n scopul conducerii

operative informatizate (staiile Braov Centru, Hidromecanica Rulmentul).
Reabilitarea reelelor electrice de distribuie i joas tensiune.
Dezvoltarea reelelor de medie i joas tensiune n urmtorii ani :
113
PATJ BRAOV 4
a) nlocuirea reelelor subterane de distribuie public (pn n anul 2005

este prevzut realizarea a 37 km LES 20 Kv.)
b) reducerea volumului de reele de joas tensiune n mediul urban i
rural (scopul final fiind renunarea n timp la distribuia de joas
tensiune)
c) nlocuirea reelelor electrice aeriene de joas tensiune
d) mbuntirea mijloacelor de msurare a calitii i consumului de
energie electric .
T.10.3. ALIMENTARE CU ENERGIE TERMIC
La sfritul anului 1999 n jude erau alimentate cu energie termic n

sistem centralizat dou municipii (Braov i Fgra), patru orae (Codlea,
Scele, Victoria i Zrneti) i colonia Bod din comuna Bod.n cadrul regiunii
Centru judeul Braov reprezint circa un sfert din totalul energiei termice
distribuite, la nivelul anului 1999.
Energie
distribuit
termic
n
Din care pentru POPULAIE
sistem
Distribuit
de
ale
centralizat
TOTAL
uniti
TOTAL
[Gcal/an]
administraiei
[Gcal/an 1999]
publice[Gcal/a
n]
114
PATJ BRAOV 4
Regiunea Centru
4.725.325
4.315.982
2.131.999
Judeul Braov
1.379.143
1.311.390
129.240
1.379.143
1.311.388
129.238
n municipii i orae
din judeul Braov
Sursa datelor: C.N.S. 2000
Ca surs major de producere a energiei termice se menioneaz CET

Braov pe baz de hidrocarburi.n general, energia termic este produs n
sistem centralizat n centrale termice de zon, cvartal sau individuale.n
sistem individual, exist un numr foarte mare de utilizatori care i asigur
energia termic necesar prin sobe cu combustibili solizi sau gaze naturale.
T.10.4.
ALIMENTAREA
CU
GAZE
NATURALE
FLUIDE
COMBUSTIBILE
La sfritul anului 1999, n judeul Braov erau alimentate cu gaze
naturale dou municipii (Braov, Fgra), apte orae (Codlea, Predeal,
Rnov, Rupea, Scele, Victoria, Zrneti) i 13 comune.
Volumul total de gaze distribuite la nivelul judeului Braov, la sfritul
anului 1999, a fost de 780.551 mii m.
Aceasta reprezint circa 26% din volumul total de gaze distribuite la
nivelul regiunii Centru i 6,6% cel distribuit la nivel naional.
Conform C.N.S. 2000, situaia alimentar cu gaze naturale a judeului
Braov, la sfritul anului 1999 a fost:
Lungimea conductelor de
Volum de gaze naturale distribuite
distribuie
[mii m]
gazelor
115
PATJ BRAOV 4
naturale la 31.12.1999
[km]
Din care
TOTAL
pentru uz
casnic
Regiunea Centru
6.258,7
3.012.768
1.063.14
0
Judeul Braov
1.061,5
780.551
261.038
Pentru analiza complet i corect a echiprii teritoriului din punct de

vedere al alimentrii cu gaze naturale i fluide combustibile, sunt necesare
informaii / date actuale
T.11. INFRASTRUCTURI PENTRU

GOSPODRIREA APELOR
T.11.1. AMENAJAREA BAZINULUI HIDROGRAFIC
Principalele obiective ale gospodririi apelor judeului au ca int

raionalizarea folosirii resurselor de ap disponibile, polurii. Concret, obiectivele
sunt:
realizarea unor noi surse de ap pentru asigurarea dezvoltrii
sistemului de alimentare cu ap
reducerea cerinelor de ap, reducerea pierderilor de ap n reeaua de
distribuie i contorizarea consumului de ap;
reducerea polurii apelor prin dezvoltarea, modernizarea i construirea
staiilor de epurare;
atenuarea viiturilor i aprarea mpotriva inundaiilor
116
PATJ BRAOV 4
contientizarea populaiei privind importana lucrrilor care au ca obiect

apa
Realizarea obiectivelor propuse implic amenajarea reelei hidrografice a
pe teritoriul judeului cu:
Acumulri
1. Acumularea Veneia, care face parte din amenajarea complex a rului
Olt.
Acumularea v-a avea n final un volum de 375 mil. m3 ap,
2. Acumularea Pleia, amplasat pe prul Brsa, volum de 9,5 mil. m3
ap,
3. Acumularea Chichi Hrman, situat pe rul Olt.
Este acumulare temporar care, va avea un volum de 30 mil. m3
4. Supranlarea acumulrii Scele
Se propune mrirea volumului acumulrii de la 18,3 mil. m3 la 26,0 mil.
m3 de ap.
Derivaii:
Derivaia Nord Fgra Pecineagu
Lungimea derivaiei va fi de 33,0 Km i va tranzita 5m3/s.n prezent lucrarea este
sistat, avnd executai circa 15 Km de galerii de derivaie.
Amenajri
n aceast categorie de lucrri intr regularizri ale cursului de ap, ndiguiri i
aprri de maluri, respectiv:
1. Completri pe cursul rului Olt i pe aflueni pe tronsonul Smpetru
Raco.
2. Combaterea viiturilor toreniale pe praiele Cheu i Poienilor. Zona
aprat va fi n cartierele Schei i Nou.
117
PATJ BRAOV 4
Regularizare consolidare pe valea Seac n intravilanul localitii
3.
Budila.
4. Combaterea viiturilor toreniale de pe vile valea Morii, Ogrzii, Cernat

din oraul Scele.
5. Regularizarea prului inea i a afluenilor n comuna Poiana
Mrului.Sectorul are o lungime de 6,0 Km.
6.
Regularizare ndiguire prul Fermer n arealul comunei Soars.
7. Refacerea a 8 poduri cu seciuni necorespunztoare pe rul Olt,

prul Homorod i prul Seaca.
8. Regularizarea rului Zizin, aprri de maluri n intravilanul localitilor
Zizin i Purcreni, pe o lungime de 2,5 Km.
9. Aprri de maluri pe Prul Trlung n intravilanul localitii
Trlungeni.
T.11.2. - ECHIPAREA HIDROEDILITAR A LOCALITILOR
_____________________________________________________________
Obiectivele principale n strategia alimentrii cu ap i a canalizrii apelor uzate
din localiti sunt:
mbuntirea nivelului igienico-sanitar prin asigurarea apei potabile la
nivelul cerut de normativele n vigoare;
asigurarea alimentrii cu ap n sistem centralizat a tuturor localitilor
urbane i treptat a celor rurale;
educarea i contientizarea populaiei privind economisirea apei prin
reducerea pierderilor i a consumului exagerat precum i mobilizarea
populaiei n aciuni de reducere, eventual stopare a polurii surselor
de ap.
Realizarea obiectivelor se face prin executarea de lucrri de reabilitare i
dezvoltare a sistemelor de alimentare cu ap i canalizare a apelor uzate
118
PATJ BRAOV 4
Propunerile lucrrilor pentru reabilitarea i dezvoltarea sistemelor de alimentare

cu ap i canalizare sunt fcute pe baza legii nr.171/1997 privind aprobarea
PATN Seciunea a II-a Apa i a documentaiei transmis de Direcia Apelor
din jude i anume:
1. Municipiul Braov
Mrirea capacitii de captare a apei, prin supranlarea acumulrii
Scele.
Reabilitarea reelelor de distribuie a apei potabile i a canalizrii
Extinderea capacitii de epurare a apei uzate
Completarea staiei de epurare cu treapta teriar (chimic)
2. Municipiul Fgra
3. Finalizarea lucrrilor la staia de tratare a apei din sursa Sebe
4. Reabilitarea reelelor de distribuie a apei potabile i a celor de
canalizare
5. Extinderea acestor reele pn la acoperirea total a tramei stradale a
localitii.
6. Retehnologizarea i extinderea staiei de epurare a apelor uzate.
3. Municipiul Scele:
Mrirea capacitii de captare-tratare.
Mrirea capacitii de nmagazinare a apei potabil.

Reabilitarea i extinderea reelelor de distribuie a apei potabile i a
canalizrii.
119
PATJ BRAOV 4
4. Oraul Codlea
Realizarea acumulrii Pleia pe prul Brsa
Fronturi noi de captare a apei subterane Ghimbav, Vulcnia
Mrirea capacitii de tratare i nmagazinare a apei

Reabilitarea i extinderea reelelor de ap potabil i canalizrii
Extinderea i retehnologizarea staiei de epurare.
5.
Oraul Predeal
Reabilitarea i extinderea reelelor de distribuie a apei i a

canalizrii
Completarea staiei de epurare cu treapt chimic.
Oraul Rnov
6.
Realizarea unei noi surse de ap

realizarea unei staii de tratare a apei i prelungirea conductei de
aduciune.
Extinderea reelei de canalizare.
7.
Oraul Rupea

Extinderea reelei de canalizare, realizarea unei staii de epurare
120
PATJ BRAOV 4
Oraul Victoria
8.
Mrirea capacitii la captare-tratare.

Mrirea capacitii de nmagazinare a apei potabile.
Extinderea reelelor de distribuie a apei i de canalizare a apei uzate.
Extinderea staiei de epurare i completarea cu treapt chimic.
9.
Mrirea
Oraul Zrneti
debitelor
la
captare-tratare,
mrirea
capacitii
de
nmagazinare
Extinderea reelelor de distribuie a apei potabile i de canalizare a apei
uzate.
Reabilitarea i mrirea capacitii staiei de epurare.
Pentru localitile lipsite de alimentare cu ap se propune realizarea sistemului
centralizat de alimentare cu ap i canalizare a apelor uzate precum i realizarea de
staii de epurare.
121

T. Profilul Teritorial Patj - Braşov 4

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

T. Profilul Teritorial Patj - Braşov 4

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

T.

T.1. PROTECIA MEDIULUI

T.6.2. DISFUNCIONALITI N REEAUA DE LOCALITI

T.1.1. CALITATEA FACTORILOR DE MEDIU

activitatilor industriale : Industria extractiv - NITRAMONIA Fagaras,

(vopsirea si prelucrarea pieilor); Industria lemnului - Zarnesti, Codlea,

(EUROPHARM SI FARMACOM), Rasnov, Codlea (COLOROM SA); Industria

traficului auto si CF;

arderii combustibililor fosili incalzirea locuintelor pe timp de iarna (fie in

activitatilor din agricultura (raspandirea ingrasamintelor si a pesticidelor,

n urma msurtorilor efectuate de Inspectoratul de Protecia Mediului Braov i

Mun. Brasov si localitatile limitrofe (Sacele, Cristian, Codlea si Rasnov) se

proastele conditii de dispersie a poluantilor atmosferici: zona se afla intr-o

Localitatile Fagaras si Victoria se afla sub impactul unor poluanti ce provin in

Zona Hoghiz se afla pe o curba descendenta in privinta poluarii aerului in

Circulatia pe drumurile nationale judetene (in special pe DN 1) determina

In localitatile rurale apar probleme legate de poluarea aerului in anotimpul

COLOROM Codlea, Seviciul Comunal Codlea; Hamaradia Vulcnia evacurile

Conform datelor IPM Braov, calitatea apelor de suprafa analizat

Corbul Ucei amonte confluena

Ucea amonte confluena Olt

Ucea, Ucioara, Pojorta,

captare VIROMET VICTORIA

Lacul Trlung Scele i Lacul de acumulare Dopca se ncadreaz n

Lacurile Veneia, Voila, Virtea sunt destinate producerii de energie

n ultimii trei ani s-a constatat mbuntirea calitii apelor de suprafa.

Pe teritoriul judeului Braov se gsesc formaiuni poros - permeabile

Victoria - Ucea - datorit descrcrii indirect a apelor uzate de ctre SC

Codlea - datorit descrcrii indirecte a apelor uzate de ctre SC Colorom

Fgra - datorit descrcrii indirectea apelor uzate de ctre SC Nitramonia

Rotbav - datorit descrcrii indirecte a apelor uzate de ctre CNU Sucursala

Apele uzate evacuate

Nu se ncadreaz n norme, polund emisarul. Principalele surse de ape

unitile industriale cu profil chimic (SC Viromet SA Victoria, SM Virolite

unitile cu profil zootehnic ( SC SUINPROD Codlea, SC SUINPROD SA

unitile de gospodrie comunal ( COMPANIA AP Braov, SERVICIILE

unitile spitaliceti, cldirile publice, de nvmnt, etc ( Spitalul TBC

Poluarea solului i a vegetaiei

Sursele de producere a deeurilor sunt : populaia, agenii economici ,

In categoria materialelor recuperabile si reciclabile intra hartia, cartonul si

Colectarea, transportul si depozitarea deseurilor urbane, precum si

Depozitarea deseurilor menajere i industriale

In prezent, in judetul Brasov exista 63 de rampe pentru depozitarea

de regularizare i ndiguire la o serie de aflueni ai r. Olt : Ghimbel, Vulcnia,

de eroziune 282.000 ha din care 97.000 ha sunt terenuri agricole; soluri

geomorfologice i procesele antropice (ncrcarea suplimentar a terenului cu

Zone cu risc climatic

Mun. Brasov si localitatile limitrofe (Sacele, Cristian, Codlea si Rasnov) se

Localitatile Fagaras si Victoria se afla sub impactul unor poluanti ce provin in

Zona Hoghiz se afla pe o curba descendenta in privinta poluarii aerului in

Circulatia pe drumurile nationale judetene (in special pe DN 1) determina

In localitatile rurale apar probleme legate de poluarea aerului in anotimpul

Zona central : Braov Scele Cristian Codlea Rnov;

Zona central nordic : Hoghiz Raco Rupea;

Zona central vestic : Fgra Victoria.

Deversarea n apa de suprafa de ctre agenii economici i gospodriile

Unele cursuri de ap sunt ncadrate la categoria de potabilitate degrdat

Hamaradia i Vulcnia amonte de confluena cu Oltul, Corbul Ucii

Scderea calitii apei freatice datorit siturii ei foarte aproape de suprafaa

subterane datorit prezenei surselor de poluare :

Zona Victoria Ucea;

Din cele 42 comune numai 20 au alimentare cu ap n sistem centralizat;

Populaia din comunele fr sistem centralizat de alimentare cu ap se