‘Tabetul 1.6 CARACTERISTICIDE REZISTENTA LA SFASIEREA INITIATR PENTRU GEOMEMBRANA GUNDLE “Ne | Gmaine | A | Fone | A | Reais Ne | Gvsime| aA | Forfa | A Is [oe |.) se [- [ose | [a | oss | - foe ff a | [or | [os [om | © | om | - Bo | - | 1326 6 | 098 | - 7 | 0,99, - 13,7: : 13,83 7 0,98, - Vue tbl Y fu d CARACTERISTICIDE REZISTENTA LA SPASIEREA INITIATA PENTRU GEOMEMBRANA GUNDLE DE 2,00 mm GROSIME, DETERMINATE DE INCERC. ansversal omeumasertcti| iit Na Vawine} a | Fogo [a | Beas | [in [Orie] a | Poe | a | Ream eal mae \ am | ag | % | temo | fonabay mn [mn | kg | 9% | tnt pee isin | | sein it 2,00 : 29,2 - 14,6 1 2,06 - 5 me ys 141 eee ee ee 3 | a2 | - | 316 | - | 149 3 [202 | - | 28 | - | a7 rn ee ee Sha tebe ffs) [os fam [= [a0 [| a ean Lota b- [ose | [le [20s [= [288 [= [0 ae be [sae [ae | [Tr ive ans [ea Mein soa |_| 46 Melia oz [|= Ls Ka /4 bo 14 few Oietileus de lta” dens tte HEH17, Geopeiiole Posibilitatea de a realiza foi din mase plas orn, a dus la idsea d Intre 1-10 cm, th rapor entra &@ se obfine un ansamblu monolit, pomind de la folia de baz ce poste constituitt din polieiile L inalté densitate, poliester de LPS DLT, all rezistent sau polipro- SJ JLf, pilen’, se folosase dous te. eee nologi principale: ~ prin fante; L/ a bf ~ prin gtanjarea unor goluri, Fig. 144. Schomna unei geogrite Prima tehnologie (fig. " 1.12) este urmitoarea: intr-o folie din polietilen& s¢ practic’ fante. Urmeaz’ apoi otirarea la o temperatura controlata, de regulé pe doula directii: mai intal In sens. iongitudinal si apoi in sens transversal, astfel incat si se evite fracturarea structurii moleculare. rise 5000 o000 o000 3C racticore fonte rove tonsversolb irore longitsineé Fig. 1.42, Tehnologia de realizaro a googtlelor prin practicarea unor fanto A doua tehnologie (fig. 1.13) const& din stanjarea intr-o folie turnat a unor gauri circulare dup& care se continu& procesul de etirare ca si In prima tehnologie. Alte tehnologii constau din producerea de benzi independente care se dispun tn refea, iar fa noduri sunt sudate cu ultrasunete, procedeul Signode, sau prin topire-compresiune,procedeul Paragrid. Calitatea retelei objinute in acest fel depinde de procesul tehnologic in sine, dar si de caracteristicile masei plastice, cum ar fi masa molecuiara, leg&turile suplimentare intre lanfurile de molecule, distribufia spafialé a moleculelor. Firma Netlon Lid. din Anglia a produs primele geogrile TENSAR tn anul 1982, dupa care ele s-au fabricat in Japonia gi SUA. |Inereo (Ghana ante Ge otines Intniereo Nonsverso Fig. 1.43, ‘Tohnologia TENSAR do reslizara a geogtisior prin stangarea de uri circular Geogtilele se pot realiza sub diverse forme de rejea, cum ar I: pF at (lig. 4.14), dreptunghiulara (fig. 1.15), dreptunghiular& alungité sublire (fig. 1.16), dreptunghiulard alungita groasa (fig. 1.17), romboidala (fig. 1.18). Geogrilele, indiferent de producditor, au cateva caracteristici comune: © Suprafata golurilor este foarte mare in raport ou cea @ nervurilor ce constituie refeaua; ~ In noduri, grosimea este mai mare de 2-8 ori decat grosimea nervurilor; - Rezistentele transversale sunt mai mari decat cele longitudinale. Inglobate in pamant, sau in alt material, geogrilele acjioneaz’ atat prin fiecarea ce se produce tntve refea si materialul de pe ‘ambele fefe, cat gi prin interaciiunea geogrilé cu materialul respectiy, in special dupa compactarea care are loc cu ocazia puneril In opera. Schema de Incercare este reprodusa tn fig, 1.19, far tn fig. 1.20 este pus in evidenfa, sub lumina polarizata, mecanismul de rezistenja al unei georefele inglobata Intr-o solutie de sticla si glicerina sinterizate. Ca urmare, geogrilele pot aduce imbunatatiri subsiantiale atunci cand sunt folosite ca elemente de armare. Astiel in fig. 1.21 sunt prezentate rezultatele unor incerc&ri de laborator efectuate la Universitatea din Nottingham asupra unei dale din mixtura asfaltica armata cu o geogrit, la interfata dintre betonul de ciment din stratul suport gi cel asfaltic. Dup& un numar de un milion de cicluri de tnc&rcare, dala din mixtura 32i i i ‘ asfaltica armat& cu geogrilé nu s-a fisurat, in timp oe la proba electuata tara introducerea unei ion de ciciuri de rohroare, itl “tro B,-/l7, apes a | 4s Ly Kedlurite relate’ Fig. 1.14, Geogiild in retea patratd tip TENSAR st facie hana iret trong até — ra —— dure teeter Fig, 1.18. Googrild in rofea dreptunghivlard alungité subtire tip TENSAR Dicehd longi Fig. 1.18. Geogrild in retea romboidala gtile, au aparut fisur! in Letonul asfaltic dup’ o jumatete ce tires tora -— ‘son ti u A pon EEE [vse ao oe : bene i ane edule et Fig, 1.18, Geogtité tn refoa dreptunghiular’ tip TENSAR Nitin fhe on. ‘enn Rat eae Fig, 1.17. Googrilé in retea dreptunghiular’ alungita groasa tip TENSAR fated ie overt. sean Fotlade toa aibiere Fig. 1.19. Schema de determinare a frecaiii dintre geogria si materialul in care este Inglobata 33Fig. 4.20.. Mecanismul de interacfiune a unel geogrile Inglobaté intro solufie do alicld sinterizata gi glicorind, pus in eviden}4 sub lumina potarizaté ‘Atunci cand sunt folosite la armarea unor straturi din materiale granulare neccezive - fig. 1.22 - geogrilele actioneaz&_asupra masei agregatelor, reducand depiasarea lateralé a acestora - refularea lui ~ si m&rind deci capacitatea portanta a acestuia. yo! in wit ‘upd Ges ilu da ecbrcre ‘up 130950 citar deTnchrcare Fig. 1.24. Rezuttatole fncercitilor efectuate asupra unor steluri din beton bituminos earmate gi armate cu geogrll& Stem Poey auto nf rc t Cetornag — si Fenn — repralet pratejot ev gener Y see Getornare Delataare ptt orem epee Ei gevgtle ms abr de tncerete Fig, 1.22. Efectul googrilelor TENSAR folosite la Interfaja dintre stratul ‘de matoriale granulare necoozive si cel de rezistentaDatorita sistomulul reticular, se p planul, geogtilele mobil supraiate importante, (AUG 0 nd, prin dublu! efec izeazi aoun in cele i solufionéri si foarte eficionie, ve tn salt al protectio! la aroziune @ unor taluceri pee Se apreniew% of producti iaiiioane 1’. Puneree In opera a googilelor asie s ugat prin pelrecers 3 rin Goasere, legar inal mari din sirateta de umplutur’, suport compact gi pu sunt adate decaress au o mare Rexibit de indoire de pan’ ia 15%. Geogrilele stint i zone oil apo sau substante agresive, find de do slamuri sau: ale reziduurl industriate. de geagrie ip civelui anuiui 164 2 JOR Ge cca & insialare ia ssnighiuit Ne Indicete la realizarea dopozitetor 18. Georeteiele Georejelele sunt produse de cat mai recent, cu o siuctur plan& deschisd, format fie din fire monofilamentare ce se intersecteaza in unghi drept, fie prin stantarea unor folil, sau prin extrudere direct&. Atunci cand sunt realizate din fire, leg&tura acestora la intersectie gi implicit stabilitatea dimensionala a refelei, se asiguré prin termosudare. Exista gi variante in care georeislele au la baz4 o fesétura rara (din fire multifiiamentare) stabilizaté gi rigidizaté prin acoperire cu o pelicula din acelas! polimer, sau din altul compatibil cu cel de baz&. Datorité modului de alc&tuire, georejelele aU 0 rigiditate relativ pronunfata. eat in general, georefelele se objin din vrei polietilena cu adaus de 1-2% negru de fum, find inerte la actiunea radiafiilor ultraviolete unul dintre procesele de fabricajie este prezentat In Eat 9, fig 1.23 gi const& din extinderea masei topite ert printr-un dispozitiv format din dou& piese concentrice prevéizute cu fante pe generatoare, care se rotesc in sens invers una fafa de alta gi Seoreteaue formeaza astfel un tub cu stiafii pe el. Tubul any ohtinut este Impins tn continuare pe o mandrin& de diametru mutt mai mare, care forfeaz’ striatile s& se deschid&, rezultand o rejea ween tubular. Produsul final are golurile romboidale cu unghiuri de 70° gi 110°, se stabilizeazti prin imersiune tntr-un recipient cu apa, dup& care se Fig. 1.23. Tehnologi taie pe generatoare,objinandu-se 0 folie. a geotefelelor ‘paetl, cvopl te Fee