Sunteți pe pagina 1din 1

1.3.5.

FORMAREA VESTIBULELOR
Este similar& la rnaxilarul superior si inferior. La Inceput, arcul maxilar
superior ea pi eel inferior formeazli mace compacte cc dehmiteazil cavitatea
bucalA. La limita =tang' a suprafetei lor orizontale, epiteliul suferi o ingrown
liniara, arcuata it se invaginear& progresiv in mczoblast. AccastA lama
epiteliala este alcAluita din cloud tipuri de relate: an stem pmfund generator g
i
anal superficial de acoperire Pe masura infimdarii In mezoderm, celulele de
tip superficial, elaborate de cAtre stratul generator, nu mai ajung la suprafala
bucalg a lamei epiteliale, ci Malan in profunzime, se vacuolimaza, dispar si
astfel se forrneazii, la inceput, un got In interiorul cordonului. Ulterior, ace
dt
lumen cc deschide la suprafata bucall, formatiunea elpatAnd aspectul until
jgheab. S -a constituit astfel vestibulul impreuna cu burst gi partite mot fatal
e
Dupi unele opinii (Held), lama epitelialti ar unite o preltmgirc situatA oral
fat& dour. Prima este lama epiteliala primaril si vu da vestibutul, cca de -a do
ua
este lama epiteliala secundara si vu da nastere in dintii temporari. Dupl altc
pAreri or fl vorba de doua lame complet diferite.
1.3.6. FORMAREA MUSCULATURII OROFACIALE
Ca urmare a segmentArii metametrice, se formcazA somitele. 0 pane din
celulele mezodemmle ale somitelor se concentreaza in jurul coardei dorsale tin
tubului neural si oar da schim seleroblastemului, din care se vu dezvolta
scheldul coloanei vertebrate. Result eelutelor se organizeazA in doun lame, una
doroalbi alto ventralA, formind miolomeco our da nastere sistemului muscular.
0 parte din celulelerniotomalemigreaza de la original lor fortnand musculatura
In distanpl (cclulde se numese mioblaste migratoare).
Exist& pArerea CA o parte din musculatura limbii si-or avea originea in
mieblastele migratoare pornite din lama ventrald a miotoamelor occipitale
ajtutse In planseul guru. Na se poate preciza dacd, odata ajunse aid, de don
nastere la o paste din muuulatura limbii sun devin simple celute mezmichimale
(Dubreui I). Dad a penny o parte din musculatura limbii existA alternativa prove
nientci din miotoamele occipitalc, pentru =tut museulaturii aparatului dentomaxilar masa certitudinea c ca se formeazA pe scama mezodermului,
pnavenind din arcurile branhiale. Mornentvl diferentierii maselor premusculare
este situat destul de pnecoce.
Din primal arc branhial Ian nastere: temporalal, rnasetend, prerigoidianul
intern, pterigoidianui emem gi, probabil, milohroidianal (Dubreuil). AceastA
provenienta este atestael ai de inentarea lor de cAtre partea motorie a nervului
mandibular (trigemenul este nervul pritnului arc branhial). La I:teapot. se
formeazt o masa comma (primcle schite: siptimina a 5-a), masa premersculard
care se va di ferentia ulterior intr-o lama muscularti enema temporomaseterind
gi o keno musculard inteend pterigoidiand. Diferenticrea, in grupele museulare
cunoscutc, cc face sub actiunea functiilor aparatului dentomaxilar.
Din arcul 2 branhial (hioidian) se vu forma la ineeput tot o masa premusculard care se va difcrentia ulterior pentru a da. pe de o patio, digastrind pm
stilolsioidianul, jar pe de alto parte, se va Mho& in regiunca cervical& pi faci
al&
sub &mut a cloud straturi, unul superficial cc vu da rouschiul pielos pi muschii
mid pi superficiali ai mimicii, iar altul profiond cc va da narwhal profitnzi ai
Difercmierca tor ulterioani este tot no rezultat al functiilor
fonalie etc.). Maryut arcului 2 branhial este nem! facial.