INFORMAŢII ŞTIINŢIFICE
Ambiant
CLIMA ACTUALĂ ÎN REPUBLICA MOLDOVA
ŞI TENDINŢELE EI DE SCHIMBARE
(TEMPERATURA AERULUI)
Actualmente nu mai pot exista două
păreri la întrebarea dacă clima este va-
riabilă, deoarece caracterul schimbător
al tuturor fenomenelor şi proceselor
naturale nu mai trezeşte dubii. Proble-
ma legată de climă constă în evalua-
rea şi interpretarea corectă a cauzelor
ce o determină, precum şi schimbările
ce urmează a fi aşteptate. Mecanismul
acestor schimbări nu este pe deplin
clar, dar, cu certitudine, se observă o
încălzire globală a climei şi o creştere
a frecvenţei de manifestare a diferitelor
extreme, ultimele, adesea, fiind pericu-
loase. Anume din cauza "debalanţării"
sistemului climatic se vor lansa cele
mai serioase ameninţări ale omenirii
în secolul XXI. În legătură cu aceasta,
cultivarea anumitor cunoştinţe necesită
o responsabilitate şi competitivitate la
nivelul cuvenit, deoarece ele presupun
consecinţe deosebite în contextul poli-
ticii economice.
Clima Republicii Moldova devi-
ne mai caldă. În condiţiile ei actuale,
Figura 1. Dinamica temperaturii medii a aerului, conform datelor colectate la
staţiunea Chişinău (1845-2004)
Mediul
V. CAZAC - director,
dr. hab. M. DARADUR, şef, Centrul ştiinţifico-metodic,
SERVICIUL HIDROMETEOROLOGIC DE STAT.
dr. M. NEDEALCOV, Institutul de Geografie al AŞM.
temperatura medie anuală a aerului va-
riază de la 8.0оС la nord (Briceni) pînă
la 10.0оС (Cahul, Comrat) la sud. Ca-
racterul de repartiţie spaţială a tempe-
raturii aerului este determinat de situa-
ţia geografică şi întinderea teritoriului
mai mult meridională. Dar analiza în
dinamică a temperaturii medii a aeru-
lui, conform datelor pentru perioada
anilor 1845-2004, ne demonstrează că
pe parcursul acestei perioade condiţiile
termice au avut de suferit mari fluctua-
ţii. Conform datelor din figura 1, în-
ceputul perioadei (sfîrşitul sec. XIX) în
Republica Moldova a fost cea mai cal-
dă perioadă din cea a observaţiilor me-
teorologice, iar începutul secolului XX
– cea mai rece. Cea de-a doua jumătate
a secolului XX şi începutul secolului
XXI au fost, de asemenea, calde.
Se poate observa că procesul de
încălzire despre care în prezent se vor-
beşte în Republica Moldova a fost re-
simţit încă la începutul secolului XX,
deoarece anume în această perioadă are
loc creşterea constantă a valorilor tem-
peraturii medii anuale. Apoi, în anii 70
ai secolului trecut, se observă un minim
care nu este prea durabil în timp.
Analiza datelor pentru o perioadă
de mai mult de un secol (1887-2004)
ne demonstrează că de la sfîrşitul se-
colului XIX şi pînă în prezent tem-
peratura medie anuală în Moldova a
crescut cu 0.78оС. Anul 2004 a fost, de
asemenea, excesiv de cald. Temperatu-
ra medie anuală în acest an a constituit
10.3оС, ceea ce este aproape cu un grad
mai mult (0.9оС) decît norma climatică
(9.4оС). Dar în şirul anilor cu tempera-
turi extrem de calde el ocupă doar po-
ziţia a 16-a (din 118 ani). Cel mai cald
a fost anul 1851, cînd temperatura me-
die anuală a aerului a constituit 12.0оС.
Valorile extreme ale acestui parametru
pentru anumite anotimpuri şi anii cînd
s-au manifestat sunt prezentate în Ta-
belul 1. Conform acestor date, reiese că
cel mai rece în istoria climei regionale
a fost anul 1933. Temperatura medie
anuală în acest an nu a întrecut valoa-
rea de 7.2 оС. Aceste date sunt destul
de importante în aspectul localizării în
timp a extremelor termice.
Tendinţele de schimbare sus menţi-
onate în condiţiile termice din Republi-
ca Moldova conduc la anumite fluctua-
ţii şi în normele climatice. O prezentare
amplă privind "permutarea" lor în timp
este redată în figura 2, unde sunt reflec-
tate condiţiile de temperatură pentru
diferite etape ale evoluţiei climei regio-
nale pe o perioadă de mai mult de 160
de ani. Diferenţele dintre perioada cea
mai rece (1891-1940) şi cea mai caldă
(1845-1880) este de 1оС.
În literatura de specialitate deseori
se afirmă că clima actuală devine mai
puţin stabilă, în rezultatul cărui fapt are
NR. 4 (22) AUGUST 2005 39
 Mediul INFORMAŢII ŞTIINŢIFICE
Ambiant
Tabelul 1
Valorile extreme (min., max.) ale temperaturilor medii pentru perioada observaţiilor instrumentale în
Republica Moldova (st. Chişinău, 1845-2004)

Min max
Perioada
tC
o
Anul tC
o
Anul
Iarna -8,2 1954 1,8 1990
Primăvara 5,6 1875 13,3 1872
Vara 18,3 1933 24,6 1848
Toamna 6,8 1914 14,2 1851
Perioada de vegetaţie 13,6 1912 19,2 1848
Anual 7,2 1933 12,0 1851

timp, variabilitatea interanuală a tem-

а b
Figura 2. Temperatura medie anuală a aerului în diferite etape ale evoluţiei cli-
mei în Republica Moldova ( а- perioada 1845-1880 ; b- 1887-1940.)
Figura 3. Evaluarea în dinamică a variabilităţii interanuale (var.1) şi multianuale
(var.2) a temperaturii medii anuale a aerului (Republica Moldova)
loc creşterea frecvenţei anilor cu ano-
malii evidente.
În favoarea celor expuse poate servi
analiza variabilităţii multianuale a tem-
peraturilor anuale (δ2). Pentru ultimele
decenii acest indice a atins valori ma-
xime pentru toată perioada observaţii-
lor instrumentale (figura 3). În acelaşi
peraturii aerului (δ1) scade (evaluări-
le au fost efectuate conform valorilor
atenuate pentru o perioadă de 11 ani).
Cele menţionate coincid cu concluzii-
le referitoare la mersul interanual mai
atenuat al temperaturii aerului în con-
diţiile încălzirii globale a climei [3].
Evaluările cantitative ale frecvenţei
anomale a anotimpurilor în anumite
etape din evoluţia climei regionale sunt
prezentate în Tabelul 1. Rezultatele de-
monstrează că doar în perioada de iarnă
se observă o tendinţă stabilă de creştere
a frecvenţei iernilor excesiv de calde şi
dimpotrivă a scăderii a celor excesiv de
reci. Pentru alte anotimpuri frecvenţa
anomaliilor calde-reci deviază dintr-o
parte în alta, în funcţie de fondul termic
general care s-a stabilit în procesul evo-
luţiei climei din regiune.
Stabilitatea acestei tendinţe în pe-
rioada de iarnă nu contrazice concepţia
încălzirii "antropogene", care, în mare
măsură, se manifestă la latitudinile în-
alte în perioada rece a anului. Astfel,
prezenţa unei asemenea tendinţe poate
servi ca indicator a factorului antropic în
schimbarea condiţiilor termice din ţară.
Din cele expuse mai sus privind
schimbarea regimului termic pentru o
perioadă de peste 160 de ani, putem ob-
serva că clima actuală regională devine
mai caldă. Se observă şi unele schim-
bări neobişnuite în regimul termic.
Tendinţa spre încălzire a fost observată
în perioada rece a anului, din punct de
vedere geografic fiind mai expresivă în
regiunile nordice, ceea ce, în general,
nu contrazice teoria încălzirii globale.
Clima caldă caracteristică ţării noa-
stre din mijlocul secolului XIX a fost
condiţionată de frecvenţa înaltă a veri-
lor extrem de calde. Probabilitatea lor
a fost de 33%, adică 1 din 3 erau ex-

40 NR. 4 (22) AUGUST 2005

INFORMAŢII ŞTIINŢIFICE Mediul
Ambiant
Tabelul 2
Frecvenţa (%) anomaliilor evidente (/T/>δ) ale temperaturii medii a aerului pe anotimpuri şi în diferite etape ale
evoluţiei climei în Republica Moldova

Iarna Primăvara Vara Toamna

Etapele
caldă rece caldă rece caldă rece caldă rece
1845-1880 10 25 33 12 33 4 25 11
1887-1940 12 23 10 25 7 33 11 20
1946-2004 33 15 25 12 14 10 7 12
1845-2004 14 15 20 14 12 12 12 12

trem de calde. Caracterul încălzirii cli-

mei actuale (începutul căreia este greu
de determinat din cauza instabilităţii
componentei trendului) revine pe con-
tul probabilităţii înalte a iernilor calde
(33%). Deocamdată răspunsul la între-
barea: „Care ar fi cauza acestor schim-
bări?” nu a fost găsit. Dar, ţinându-se
cont de influenţa emisiilor de gaze şi a
efectului de seră de provenienţă natura-
lă şi antropică asupra regimului hidro-
meteorologic, aceasta poate fi interpre-
tată în favoarea determinării antropice
în schimbările climatice, deoarece ca-
racterul acestor schimbări trebuie să fie
anume aşa. Este evident că următoarele
schimbări în clima regională contribuie
la "debalanţare", exprimată în primul
rînd prin creşterea fluctuaţiilor intera-
nuale ale temperaturii aerului şi, ca ur-
mare a creşterii cantităţii şi intensităţii
diferitelor anomalii, deseori depăşind
valorile record cunoscute. Cele din
urmă pot conduce la creşterea pierde-
rilor meteorologice în economia Mol-
dovei, de aceea aceste de schimbările
respective este necesar să se ţină cont
în strategia cîrmuirii regionale.

BIBLIOGRAFIE

1. Дарадур М. И. Изменчивость
и оценки риска экстремальных
условий увлажнения. Кишинев, edit.
«Елена», 2001, 160 с.
2. Ласе Г. Ф. Климат Молдовы.
Л., Гидрометеоиздат, 1978, 374 с.
3. Climate Change 2001. Synthe-
sis Report. Cambridge university press,
2001, P. 397. Foto: A. BOTNARI

NR. 4 (22) AUGUST 2005 41