11) Alcaloizi

- alcaloizii sunt substane naturale coninute n principal n plante, care conin azot ntrun ciclu din molecul (pot fi sintetizai i de bacterii, fungi sau animale);
- n general sunt substane cu caracter bazic, ns se cunosc i alcaloizi neutri sau slab
acizi.

Glicoalcaloizii din legume (fam. Solanacee)

- unele legume din familia Solanacee, cum sunt cartoful sau roia, contin glicoalcaloizi
precum solanina, de fapt un glicozid care contine un aglicon (solanidin) de tip alcaloid
steroidic;
- alcaloizii apar n tuberculi n condiii de infecie bacterian, stress etc, fcnd parte
din mecanismul de aprare al plantei;
- zonele verzi din coaja cartofului conin cea mai mare cantitate de solanin culoarea
verde se datoreaz clorofilei, care se formeaz n timpul sau dup recoltare, cnd
cartoful este expus luminii solare. Condiiile de mediu provoac sinteza simultan a
clorofilei i solaninei;
- cele dou efecte principale ale alcaloizilor de acest tip sunt iritaia gastro-intestinal i
afectarea sistemului nervos;
- glicozidele sunt mai toxice dect agliconii efectul otrvirii cu aceti alcaloizi const
n apatie, dispnee, salivaie, slbiciune general, paralizie, lein;
1
- solanina este inhibitor de colinesteraz, astfel c n esuturi se acumuleaz

care afecteaa nervii, ducnd la slbiciune muscular, convulsii i com;

- efectele gastro-intestinale includ inflamatia mucoasei, hemoragii sau ulceratii,
constipatie sau diaree;
- s-a sugerat ca acesti alcaloizi ar fi teratogenici;
- exista cazuri de intoxicatii la animalele hranite cu lastari sau coji de cartof;
- nu se distrug prin fierbere, prajire sau uscare, chiar la temperaturi inalte;

- datorita slabei absorbtii, hidrolizei din tractul digestiv si excretiei rapide a metabolitilor,
otravirile cu alcaloizii din cartof sunt rare. Nivele de 14 mg/100 g dau un gust amar, iar de la
20 mg/100 g provoaca senzatia de arsura in gura si esofag;
2

b) Alcaloizi pirolizidinici
- se cunosc 200 asemenea substante;
- sunt raspunzatori de otravirile animalelor domestice, uneori la scara mare;
- prin contaminarea culturilor cerealiere si a semintelor, duc la decese in randul
populatiei din tarile in curs de dezvoltare;
- se gasesc in principal in plante din familiile Compozite, Boraginacee si Leguminoase,
dar si in Ranunculacee, Apocinacee si Scrofulariacee;
- majoritatea plantelor contin intre 5 si 8 alcaloizi, mai rar un singur alcaloid;
- nucleul pirolizidinic este alcatuit din doua cicluri de cinci atomi, care au in comun o
punte de atomi de azot. Se formeaza un alcaloid tertiar;
- in natura, acest ciclu este substituit frecvent cu o grupare hidroximetilen in C1 si o
grupare hidroxil in C7, formand structura numita necina-baza;
- se prezinta mai jos a) retrorsina, b) petasitenina si c) dehidroretronecina;

- intoxicatiile au loc fie prin contaminarea accidentala a recoltelor, fie prin ingestie
intentionata a unor legume sau plante medicinale;
- obiceiurile culinare in Japonia presupun consumul unor specii ca Petasites,
Symphytum si Tussilago, plante care in majoritatea tarilor de pe glob sunt considerate
medicinale;
- utilizata in terapii alternative, tataneasa (Symphytum officinale) este o planta
medicinale extrem de populara. Persoanele care consuma tataneasa frecvent pot ingera
pana la 5 mg alcaloizi/zi;
- studiile arata ca alcaloizii pirolizidinici sunt hepatotoxici si pot duce la tumori ale
ficatului. In unele tari din Asia si Africa, consumul frecvent, asociat cu hrana
contaminata (aflatoxine) si virusi (hepatita B) duce la un efect sinergic;
- podbalul (Tussilago farfara) si captalanul (Pesatites hybridus), cu utilizari frecventa
ca antispastic, emolient si antiinflamator, contin alcaloizi de acelasi tip. Ca plante
medicinale, au utilizari in tusea convulsiva, astm, bronsita, etc.

c) Alcaloizi tropanici
- sunt substante chimice azotate, care contin in molecula un nucleu tropanic:

- atropina, a), si substantele inrudite, hiosciamina, b) si scopolamina, c), sintetizate de

plante precum matraguna (Atropa belladonna, fam. Solanaceae), ciumafaia (Datura
stramonium, fam. Solanacee) si maselarita (Hyoscyamus niger, fam. Solanacee);
- cauzeaza intoxicatii prin consumul accidental al plantelor, in trecut acestea fiind
utilizate ca plante medicinale;
- au efect antispastic, in doze mari efectul anticolinergic (parasimpatolitic) provocand
tahicardie, confuzie, halucinatii, delir si convulsii;
- din frunzele de Erythroxylon coca (arborele de coca) se extrage cocaina, d), o
substanta puternic stimulanta, anorexica, care in doze mici este anestezic local.
Continutul de cocaina in frunze este relativ mic, 0,25-0,77%, efectul de rezistenta la
oboseala fiind obtinut prin mestecarea frunzelor, la populatia din America de Sud
(Bolivia, Peru, Columbia). In afara de alcaloizi (cocaina, ecgonina, e), frunzele de coca
au un mare continut de nutrienti (calciu, sodiu, potasiu, vit. B 1, B2, E si C, fibre);
a)

b)

c)

d)

e)

d) Alcaloizi cu nucleu piperidinic si piridinic

- din aceasta categorie fac parte coniina, 1), nicotina, 2) si ricinina, 3);
- sunt continuti in plante precum cucuta (Conium maculatum, fam. Umbelifere), tutun
(Nicotiana tabacum, fam. Solanacee) si ricin (Ricinus communis, fam. Euphorbiacee);
- intoxicatia apare prin consumul accidental al acestor plante, dozele mici avand actiune
excitanta, urmata la doze mari de paralizia muschilor respiratori;

1)

2)

3)

e) Ali alcaloizi
- capsulele de mac (Papaverum somnifera) contin un latex albicios, in care se afla
alcaloizi: opiati (12 % morfina, codeina, tebaina) si substante neanalgezice, papaverina
si noscapina;
- opiul (latex uscat) a fost utilizat ca analgezic si antitusiv din cele mai vechi timpuri;
- astazi, opiul este drog ilicit;
- morfina, 1), se utilizeaza in medicina ca analgezic (cancer, infarct etc). In cantitati
mari provoaca constipatie si depresie respiratorie;
- codeina, 2), este antitusiv (tablete, sirop de tuse);
3)
2)
1)

- tuberculul de omag (Aconitum napellus) contine un alcaloid foarte puternic, aconitina,

3);
- tinctura de aconit (20 - 40 mL) provoaca tulburari gastrointestinale, voma, diaree,
7
hipotensiune, aritmie cardiaca, paralizie cardiaca si respiratorie, in final deces.

TOXINE DIN CIUPERCILE MICROSCOPICE

a) Alcaloizii peptidici din secara cornut
- prima observatie a efectului unei toxine continute in ciupercile microscopice a aparut
in Evul Mediu, referindu-se la maladia numita ergotism (focul sfantului Anton),
manifestata sub doua forme: gangrenoasa, care afecteaza aportul de sange catre
extremitatile corpului si convulsiva, cu afectarea SNC. Aceasta afectiune este provocata
de ingestia de secara sau cereale contaminate cu sclerotii ciupercii Claviceps purpurea;
sclerotul este o masa compacta in forma de corn, de 15-35 mm lungime si 1-3 mm
grosime, de culoare bruna sau violacee, fiind numit si cornul-secarei;
- sclerotul contine mai multi alcaloizi cu nucleu indolic, inruditi cu acidul lisergic
(ergotamina, ergostina si ergocristina);
- au efect asupra sistemului nervos central si periferic, cele mai puternice fiind cel
halucinogenic si de stimulare a uterului (ocitocic);
- provoaca tahicardie, hipertesiune, sete, colici abdominale, voma, diaree;
- vasoconstrictia periferica este utila in tratamentul migrenelor.

b) Aflatoxine i ohratoxine
- compusii secretati de unele mucegaiuri sunt substante extrem de toxice;
- sunt sintetizate de ciupercile microscopice care contamineaza produsele leguminoase;
- cele mai raspindite sunt:
- aflatoxinele, derivate de la mucegaiurile omniprezente Aspergillus
sp. (afecteaza alunele, cerealele, semintele de bumbac, soia, condimentele, fisticul,
migdalele, nucile, smochinele etc). Numele deriva de la mucegaiul Aspergillus flavus;
- ohratoxinele, secretate de Aspergillus si Penicillium sp.
(contamineaza cerealele, legumele si boabele de cafea);
- rubratoxinele, produse ale P. rubrum, care infecteaza graul.
Aflatoxinele sunt metaboliti fungali inruditi, in numar de 20. Cromatografic s-au
separat 4 compusi: B1, B2, G1 si G2. Aflatoxina B1 este cea mai toxica, avand puternic
efect carcinogenic, inducand cancer hepatic la majoritatea animalelor;
- din punct de vedere chimic, contin un nucleu cumarinic legat de un bifuran sau o
pentanona;
- restul compusilor sunt fie produsi de transformare (hidroxilare) a aflatoxinelor,
desemnati sub diferite indicative: M1 si M2 (observati prima data in lapte), GM1 si GM2
(derivatii hidroxilati ai aflatoxinei G1), fie derivati hidroxilati produsi direct de
9
mucegai, mai rari: B2a,G2a etc;

10

Caile de biotransformare a aflatoxinelor

11

- porumbul este unul dintre cele mai contaminate cereale, mucegaiul producand toxine
inainte de recoltare. Nivelul si frecventa contaminarii sunt relativ mari, porumbul astfel
impurificat producand hepatita acuta la oameni;
- mucegaiurile de tip Aspergillus infecteaza alimentele in faza de coacere sau de
stocare;
- dintre factorii favorizanti putem mentiona: umiditatea crescuta a recoltelor (0,84
0,86 %), temperaturile mari, efecte mecanice la recoltare, infestare cu insecte, recoltare
in conditii de ploaie, acumularea de umiditate in timpul stocarii;
- seceta este un alt factor favorizant, deoarece scade capacitatea alunelor de pamant de
a sintetiza fitoalexine (substante antioxidante sau antimicrobiene produse de plante).
Aceste fenomene sunt caracteristice zonelor tropicale si subtropicale;
- in mod consecutiv, carnea, produsele din carne si produsele lactate pot fi contaminate
cu aflatoxine;
- aflatoxinele pot produce la oameni hepatomegalie, galbeneala, ciroza si cancer hepatic;
- strategiile de reducere a continutului de aflatoxine sunt:
- procesarea materiilor prime;
- biocontrol si inactivare microbiana;
- degradare structurala prin tratament chimic;
- reducerea continutului de aflatoxina prin chemosorbtie.
- metode de procesare: tratament termic nici fierberea, nici tratamentul in autoclava
nu distrug total aflatoxinele. Sunt distruse partial prin prajirea uscata sau in ulei a
arahidelor, in scopul comercializarii ca alune prajite sarate sau ca unt de arahide; 12

Continutul de aflatoxine in diverse cereale si produse din cereale

13

- tratarea cu solutii alcaline (care desfac inelul lactonic) reduce considerabil

continutul de aflatoxine, in procesul de obtinere a unor lipii numite tortillas (in America
de Sud sau Spania). Prin reacidificarea produsului, aflatoxinele se refac;
- iradierea cu radiatie UV sau furnizeaza date neclare;
- extractia cu solventi, metoda eficienta, este insa greu de realizat si foarte scumpa;
- in procesul de reducere a continutului de aflatoxine s-au testat si alti reactivi chimici:
acizi, baza, aldehide, bisulfiti, agenti oxidanti, gaze, doar amoniacul si bisulfitii fiind
retinuti pentru incercari ulterioare;
- au fost incercate sisepararea mecanica si metode de sorbtie (adaugare de bentonita sau
montmorillonit), dar niciuna din metodele prezentate nu elimina complet aflatoxinele
din lantul de hrana.
- ohratoxinele sunt metaboliti produsi de mucegaiuri din speciile Aspergillus si
Penicillum, in functie de temperatura si continutul de apa din plante. Speciile A.
necesita intervale de temperatura de 12-37C, iar Penicillum sintetizeaza ohratoxine la
temperaturi de 4-31C;
- alcatuiesc un grup de sapte substante chimice strans inrudite, ohratoxina A fiind cea
mai raspandita si mai toxica;
- ohratoxina B nu contine clor la atomul de C5 din ciclul condensat izocumarinic. Apar
in cerealele depozitate, precum si in cafea, bere, fructe uscate, vin, cacao si nuci;
- ohratoxina A este un puternic toxic renal, ingreunand mecanismele de transport
anionic in tuburile renale; experimental, s-a dovedit a fi un inhibitor al sintezei
14
proteinelor, un imunosupresor, agent carcinogenic, mutagenic si teratogenic in teste
pe

Coninutul de ohratoxine n diverse materii prime alimentare

15

Biotransformarea ohratoxinei A in organismele animale are loc pe caile urmatoare:

16

TOXINE ANIMALE
- intoxicatiile cu toxine provenite de la animalele marine (ficotoxine) sunt des
raspandite la populatiile insulare;
- multe dintre ficotoxine sunt produse de algele unicelulare ,mai putin de scoici si pesti;
- astfel de toxine provoaca paralizie, diaree, amnezie sau tulburari neurologice;
- o alta sursa de ficotoxine o constituie bacteriile din animalele marine, dar, fiind de
structura proteica, pot fi denaturate (degradate) total prin incalzire si partial de catre
enzimele digestive;
- animalele marine veninoase nu sunt toxice, veninul fiind localizat in organe speciale
si necontaminand partea comestibila, sau poate fi neutralizat (la contaminare) prin
prelucrare termica si enzime digestive;
- molustele sunt nevertebrate nesegmentate, care au un corp moale si care secreta o
carapace calcaroasa. Unele secreta, prin glandele salivare, saruri cuaternare de amoniu,
altele diverse toxine:

murexina

17

aplisina

aplisinol

laurena
18

- artropodele de tipul crabilor si homarilor de anumite varietati pot contine toxine ce

cauzeaza crampe abdominale, ameteli, palpitatii, slabiciune musculara, dureri ale
incheieturilor;
- unele broaste testoase marine contin toxine care provoaca stari de voma, diaree,
tahicardie, ameteli si racirea membrelor;
- dintre mamiferele marine, contin toxine balenele, delfinii, morsele, focile si ursii
polari (carne si ulei);
- pestii de tip hering, sprot, sardina, ton, macrou, ansoa contin histamina, a carei actiune
este potentata de diferite substante chimice, in special de tip amina:

19

- intoxicatiile histaminice se manifesta prin urticarie, edem, roseata pielii (rash),

tulburari gastrointestinale (crampe, diaree, voma), hipotensiune si manifestari

neurologice (dureri de cap, palpitatii, mancarimi ale pielii);
- intoxicatia cu histamina este des confundata cu alergiile;
- intoxicatia cu ciguatoxina este des intalnita in zonele tropicale si subtropicale, la
populatia care consuma pesti din recifele de corali si apele de coasta adiacente;

ciguatoxina
- simptomele otravirii ciguatice sunt in principal neurologice si gastrointestinale;

- tetrodotoxina este un alcaloid regasit in principal in pestele-balon (glob), consumat

in Japonia sau Statele Unite; alcaloid chinazolinic, blocheaza selectiv canalele de sodiu
din structura membranelor celulare ale fibrelor musculare, provocand stari de voma si
20
paralizie (mai ales respiratorie). Este cea mai toxica forma de alcaloid din toata seria.

tetrodotoxina (TTX): R1 = H, R2, R3 = OH, R4 = CH2OH

anhidrotetrodotoxina: R3 = OH, R4 = CH2OH

21