CAPITOLUL 3

Spa
tii vectoriale
1. Preliminarii
Fie K = R sau K = C. O multime nevid
a V se numeste spatiu vectorial (sau
liniar ) peste corpul K dac
a este nzestrat
a cu dou
a legi de compozitie: una intern
a,
notat
a aditiv, (x; y) ! x + y si una extern
a, notat
a multiplicativ ( ; x) ! x, cu
urm
atoarele propriet
ati:
1) x + y = y + x, 8x, y 2 V ;
2) (x + y) + z = x + (y + z), 8x, y, z 2 V ;
3) exist
a un element 0V astfel nct x + 0V = x, 8x 2 V ;
4) pentru orice x 2 V exist
a un element x0 2 V astfel nct x + x0 = 0V ;
5) 1 x = x, 8x 2 V ;
6) ( x) = ( )x, 8 , 2 K, 8x 2 V ;
7) ( + )x = x + x, 8 , 2 K, 8x 2 V ;
8) (x + y) = x + y, 8 2 K, 8x, y 2 V .
Elementele lui V se numesc vectori, iar elementele lui K se numesc scalari.
Cnd K = R, V se mai numeste spatiu vectorial real, iar K = C, V se mai numeste
spatiu vectorial complex.
Fie V un K-spatiu vectorial. O submultime nevid
a S V se numeste subspatiu
vectorial dac
a:
1) x, y 2 S ) x + y 2 S;
2) x 2 S, 2 K ) x 2 S,
sau, echivalent,
x + y 2 S, 8x; y 2 S, 8 ;

2 K.

Asadar, submultimea S ns
asi este spatiu vectorial peste corpul K.
Fie A
V . Vectorul x 2 V este combinatie liniara de vectori din A, dac
a
exist
a v1 ,..., vn 2 A si 1 , ..., n 2 K astfel nct x = 1 v1 + ::: + n vn . n acest
caz, scalarii 1 , ..., n se numesc coecientii combinatiei liniare. Multimea tuturor
combinatiilor liniare (nite) de vectori din A este subspatiu vectorial al lui V , numit
subspatiu vectorial generat de multimea A sau acoperire liniara a lui A si se noteaz
a
Sp(A). Spunem c
a submultimea A a lui V este sistem de generatori pentru V sau
c
a A genereaza V , dac
a orice x 2 V este combinatie liniar
a de vectori din A. Dac
a
A este nit
a, atunci V se numeste nit generat. Multimea fx1 ; :::; xn g
V se
numeste liniar independenta ( sau libera) dac
a din 1 x1 + ::: + n xn = 0V rezult
a
si multime se numeste liniar dependenta ( sau legata)
1 = 2 = ::: = n = 0. Aceea
dac
a exist
a scalarii 1 ; :::; n , nu toti nuli, astfel nct 1 x1 + ::: + n xn = 0V . n
acest caz, se mai spune c
a vectorii x1 ; :::; xn sunt liniar independenti respectiv liniar
dependenti. O multime innit
a de vectori din V se numeste liniar independenta ( sau
libera) dac
a orice submultime nit
a a sa este liniar independent
a. O submultime
de vectori din V se numeste baza, dac
a este liniar independent
a si genereaz
a V.
25

26

3. SPA TII

VECTORIALE

Spatiul vectorial V este de dimensiune nita (sau nit dimensional ) dac

a este nit
generat. Orice dou
a baze ntr-un spatiu de dimensiune nit
a au acelasi num
ar de
elemente. Se numeste dimensiune a unui spatiu vectorial nit dimensional V si se
noteaz
a dim V , num
arul de vectori dintr-o baz
a oarecare a sa. Un spatiu vectorial
se numeste innit dimensional cnd contine o multime innit
a liber
a.
Dac
a dim V = n; atunci orice submultime liber
a S = fe1 ; e2 ; :::; ek g
V , cu
k
n, poate completat
a pn
a la o baz
a fe1 ; e2 ; :::ek ; ek+1 ; :::en g a lui V . S
i
anume, dac
a Vk = Spfe1 ; e2 ; :::ek g = V , nu avem ce s
a complet
am. Dac
a Vk 6= V ,
lu
am ek+1 2 V Vk si construim Vk+1 = Spfe1 ; :::; ek ; ek+1 g. Continu
am apoi
rationamentul cu Vk+1 in locul lui Vk : Deoarece dim V = n, putem face acest lucru
pn
a la Vn=k+(n k) , deci procedeul se termin
a dup
a n k pasi.
Dac
a B
V este un sistem nit de vectori, se numeste rangul sistemului
B, num
arul maxim de vectori liniar independenti din B. Este clar c
a rangB =
dim Sp(B). Fie E o baz
a n V . Matricea M , ale c
arei coloane contin coodonatele
(unic determinate) ale ec
arui vector din B n raport cu baza E, se numeste matricea sistemului B n raport cu baza E. Are loc rangB = rangM . (teorema
rangului ).
Teorema lui Grassmann. Dac
a si sunt subspatii nit dimensionale ale unui
spatiu vectorial, atunci
dim(S1 + S2 ) = dim S1 + dim S2

dim(S1 \ S2 ).

Dac
a B = fe1 ; e2 ; :::; en g si B 0 = ff1 ; f2 ; :::; fn g sunt dou
a baze n spatiul
vectorial V , atunci matricea p
atrat
a, unic determinat
a C = (cij )i;j=1;n , care san
P
tisface relatiile fj =
cij ei , 1
j
n, se numeste matricea de trecere de la
i=1

baza B la baza B . n plus, dac

a x 2 V se scrie x =
t

(x1 ; x2 ; :::; xn ) = C (x01 ; x02 ; :::; x0n ) .

n
P

i=1

xi ei =

n
P

i=1

x0i fi , atunci

2. Probleme rezolvate
1. a) S
a se arate c
a n R3 , vectorii v1 = (1; 1; 1), v2 = (0; 1; 1), v3 = (0; 0; 1)
formeaz
a un sistem de generatori si sunt liniar independenti. S
a se calculeze coordonatele vectorului x = (1; 2; 3) n raport cu baza fv1 ; v2 ; v3 g;
b) Aceeasi problem
a n R4 , pentru vectorii v1 = (1; 1; 1; 1), v2 = (1; 1; 1; 1),
v3 = (1; 1; 1; 1), v4 = (1; 1; 1; 1) si x = (1; 2; 1; 1);
c) Aceeasi problem
a n R2 , pentru vectorii v1 = (1; 2), v2 = (3; 5), si x =
(1; 3).
Solutie. a) Fie x 2 R3 , x = (x1 ; x2 ; x3 ). Vom ar
ata c
a putem determina 1 , 2 ,
a relatie se mai scrie (x1 ; x2 ; x3 ) =
3 astfel nct x = 1 v1 + 2 v2 + 3 v3 . Aceast
( 1 ; 1 + 2 ; 1 + 2 + 3 ), de unde 1 = x1 , 1 + 2 = x2 , 1 + 2 + 3 = x3 .
Rezult
a 1 = x1 , 2 = x2 x1 , 3 = x3 x2 , deci v1 , v2 , v3 formeaz
a un sistem
de generatori pentru R3 . n plus, vectorii v1 , v2 , v3 sunt liniar independenti. ntradev
ar, dac
a pentru 1 , 2 ; 3 2 R are loc relatia 1 v1 + 2 v2 + 3 v3 = (0; 0; 0),
atunci 1 = 0, 1 + 2 = 0, 1 + 2 + 3 = 0, de unde 1 = 2 = 3 = 0.
n consecinta, fv1 ; v2 ; v3 g este o baz
a n R3 . Tinnd

seama de prima parte, dac

a

2. PROBLEM E REZOLVATE

27

x = (1; 2; 3) = 1 v1 + 2 v2 + 3 v3 , obtinem coordonatele lui x n raport cu aceast

a
baz
a: 1 = 1, 2 = 1, 3 = 1, deci (1; 2; 3) = 1 v1 + 1 v2 + 1 v3 .
b) Din x = (x1 ; x2 ; x3 ; x4 ) = 1 v1 + 2 v2 + 3 v3 + 4 v4 obtinem 1 + 2 +
3 + 4 = x1 ,
1 + 2
3
4 = x2 ,
1
2 + 3
4 = x3 ,
1
2
1
1
(x1 + x2 + x3 + x4 ), 2 = (x1 + x2 x3 x4 ), 3 =
3 + 4 = x4 , deci 1 =
4
4
1
1
(x1 x2 + x3 x4 ), 4 = (x1 x2 x3 + x4 ). Prin urmare, v1 , v2 , v3 , v4
4
4
formeaz
a un sistem de generatori pentru R4 . n plus, vectorii v1 , v2 , v3 , v4 sunt
liniar independenti. ntr-adev
ar, dac
a 1 v1 + 2 v2 + 3 v3 + 4 v4 = (0; 0; 0; 0), din
relatiile anterioare g
asim 1 = 2 = 3 = 4 = 0. Asadar, fv1 ; v2 ; v3 ; v4 g este o
baz
a n R4 . Totodat
a, dac
a x = (1; 2; 1; 1) = 1 v1 + 2 v2 + 3 v3 + 4 v4 , obtinem
1
1
1
5
, 4=
.
coordonatele lui x n raport cu aceast
a baz
a: 1 = , 2 = , 3 =
4
4
4
4
c) Similar, din x = (x1 ; x2 ) = 1 v1 + 2 v2 rezult
a 1 +3 2 = x1 , 2 1 5 2 = x2 ,
1
1
(5x1 + 3x2 ), 2 =
(2x1 x2 ), iar din 1 v1 + 2 v2 = (0; 0), g
asim
deci 1 =
11
11
2
ta, fv1 ; v2 g este o baz
a n R . Folosind relatiile anterioare,
1 = 2 = 0. n consecin
5
4
se obtin coordonatele lui x n aceast
a baz
a: 1 =
, 2=
.
11
11
i

2. Fie a 2 R . S
a se arate c
a functiile pi : R ! R, pi (x) = (x a) , 0 i n,
formeaz
a o baz
a n spatiul functiilor polinomiale de grad cel mult n pe R.
n
P
Solutie. Dac
a
a)k = 0, atunci, derivnd de n ori relatia, obtinem
k (x
k=0

n! = 0, deci

= 0. Derivnd acum, de n

1 ori relatia

nP1

k (x

a)k = 0,

k=0

obtinem n 1 (n 1)! = 0, deci n 1 = 0. Procedeul continu

a. n nal, rezult
a
=
=
:::
=
=
0,
deci
polinoamele
p
,
p
,
...,p
sunt
liniar
independente.
S
a
0
1
n
0
1
n
ar
at
am c
a aceste polinoame formeaz
a un sistem de generatori. ntr-adev
ar, dac
a
n
f (x) = 0 1 + 1 (x a) + ::: + n (x a) , atunci 0 = f (a). Derivnd, obtinem
0
f (a)
f 00 (a)
. Continund procedeul, rezult
a
. Derivnd din nou, g
asim 2 =
1 =
1!
2!
(k)
f (a)
c
a k =
, 0
k
n. n consecinta, functiile polinomiale pk , 0
k
n,
k!
formeaz
a un sistem de generatori, deci o baz
a n spatiul functiilor polinomiale de
grad cel mult n pe R.
3. n spatiul vectorial real al functiilor continue pe R, cu valori reale, s
a se
arate c
a functiile 1, cos t, cos2 t, cos3 t sunt liniar independente. Aceeasi problem
a
pentru functiile 1, cos t, cos 2t, cos 3t
Solutie. Fie , , , 2 R astfel ca
1 + cos t + cos2 t + cos3 t = 0,
8t 2 R. Dnd succesiv lui t valorile 0, , , , se obtin relatiile + + + = 0,
4 2
p
p
2
2
1
= 0, = 0,
+
= 0. Determinantul sistemului omogen
+
+ +
4
2
2
astfel obtinut este nenul, deci admite numai solutia banal
a = = = = 0.
Prin urmare, functiile 1, cos t, cos2 t, cos3 t sunt liniar independente. Similar, dac
a
1 + cos t + cos 2t + cos 3t = 0, 8t 2 R, tinnd seama c
a cos 2t = 2 cos2 t 1,
cos 3t = 4 cos3 t 3 cos t, rezult
a c
a
+(
3 ) cos t + 2 cos2 t + 4 cos3 t = 0,
2
3
8t 2 R. Deoarece functiile 1, cos t, cos t, cos t sunt liniar independente, obtinem

28

3. SPA TII

VECTORIALE

= 0,
3 = 0, 2 = 0, 4 = 0, deci
cos t, cos 2t, cos 3t sunt liniar independente.

= 0, adic
a functiile 1,

4. Fie x = (1; 2; 3) 2 R3 . S
a se determine coordonatele vectorului x n baza
B 0 = fe01 ; e02 ; e03 g, unde e01 = (1; 0; 1), e02 = (1; 1; 0), e03 = (2; 0; 1).
Solutie. Fie B = fe1 ; e2 ; e3 g baza canonic
a din R3 . Deoarece e01 = e1 + e3 ,
0
0
e2 = e1 0
e2 , e3 = 2e1 +1e3 , rezult
a c
a matricea de trecere de la baza B la baza B 0
1
1 2
1 0 A. Totodat
este C = @ 0
a e1 = e01 +e03 , e2 = e01 e02 +e03 , e3 = 2e01 e03 ,
1
0 1
0
1
1
1
2
1
0 A.
deci matricea de trecere de la baza B 0 la baza B este C 1 = @ 0
1
1
1
0 1 0
0 0 1
1
1
x1
3
Dac
a x = x01 e01 + x02 e02 + x03 e03 , atunci se obtine @ x02 A = C 1 @ 2 A = @ 2 A.
x03
3
0
Asadar x = 3e01 2e02 .
5. Fie S1 , S2 dou
a subspatii vectoriale ale lui R4 , generate de vectorii f1 =
(1; 1; 0; 0), f2 = (0; 1; 1; 0), f3 = (0; 0; 1; 1) respectiv g1 = (1; 0; 1; 0), g2 = (0; 2; 1; 1),
g3 = (1; 2; 1; 2). S
a se ae dimensiunile si cte o baz
a n S1 , S2 , S1 + S2 si S1 \ S2 .
Solutie. Deoarece rangff1 ; f2 ; f3 g = 3, rangfg1 ; g2 ; g3 g = 3, rezult
a c
a dim S1 =
dim S2 = 3, iar ff1 ; f2 ; f3 g si fg1 ; g2 ; g3 g sunt baze n S1 respectiv S2 . Pe de alt
a
parte, n mod evident, ff1 ; f2 ; f3 ; g1 ; g2 ; g3 g genereaz
a S1 + S2
R4 . Deoarece
rangff1 ; f2 ; f3 ; g1 g = 4, atunci dim(S1 + S2 ) = 4, adic
a S1 + S2 = R4 . Putem lua
ca baz
a n S1 + S2 vectorii f1 ; f2 ; f3 ; g1 , de exmplu. Din teorema lui Grassmann,
dim(S1 \ S2 ) = 2. Vom determina o baz
a n S1 \ S2 . Dac
a u 2 S1 \ S2 , atunci
u = f1 + f2 + f3 = 0 g1 + 0 g2 + 0 g3 . Se obtine sistemul liniar
8
= 0+ 0
>
>
<
+ =2 0+2 0
.
+ = 0+ 0+ 0
>
>
:
0
0
= +2
0
Din ecuatiile 1, 2, 4, rezult
a = 0 + 0, =
+ 2 0 + 0, = 0 + 2 0.
0
0
0
Introducnd n ecuatia 3, g
asim = + . Atunci u = 0 (1; 2; 2; 1)+ 0 (2; 2; 2; 2).
Vectorii (1; 2; 2; 1) si (2; 2; 2; 2) ind liniar independenti, rezult
a c
a formeaz
a o baz
a
n S1 \ S2 .

3. Probleme propuse
p
si

1. Fie V = (0; 1). S

a se arate c
a n raport cu operatiile x y = xy, x; y 2 V
x
=
x
,
2
R,
x
2
V
,
V
devine
spatiu vectorial real. S
a se arate c
a vectorii
p
2 si 3 sunt liniar dependenti.
2. Fie V un K-spatiu vectorial si v 2 V , v 6= 0V . Denim
x

y = x + y v, x; y 2 V ,
x = x + f ( ) v, 2 K, x 2 V ,

unde f : K ! K. S
a se determine f ( ) astfel nct V nzestrat cu cele dou
a
operatii s
a e spatiu vectorial.

3. PROBLEM E PROPUSE

29

3. S
a se precizeze care din urm
atoarele submultimi ale lui R3 sunt subspatii
3
vectoriale ale lui R .
a) S1 = f(x1 ; x2 ; x3 ) j x1 + 2x2 3x3 = 0g;
b) S2 = f(x1 ; x2 ; x3 ) j x1 x2 + x3 = 1g;
c) S3 = f(x1 ; x2 ; x3 ) j jx1 j + jx2 j = 1g;
d) S4 = f(x1 ; x2 ; x3 ) j x21 x2 = 0g;
e) S5 = f(x1 ; x2 ; x3 ) j x1 = 2x2 g.
4. n Mn (R), e S1 = fA 2 Mn (R) j At = Ag, S2 = fA 2 Mn (R) j
At = Ag. S
a se arate c
a S1 si S2 sunt subspatii vectoriale ale lui Mn (R) si
Mn (R) = S1 S2 . S
a se g
aseasc
a dimensiunile acestor subspatii.
5. Fie A 2 Mm;n (R), A = (aij ) si S = fx 2 Rn , x = (x1 ; :::; xn ) j
0, 1

mg. S
a se arate c
a S este un subspatiu vectorial al lui Rn .

n
P

aij xj =

j=1

6. Fie V un spatiu vectorial. S

a se arate c
a dac
a v1 , v2 , v3 2 V sunt liniar
independenti atunci si vectorii w1 = v1 +v2 +v3 , w2 = v1 +v2 v3 , w3 = v1 v2 +v3
sunt liniar independenti.
7. S
a se arate c
a vectorii v1 = (1; 2; 2; 1), v2 = (5; 6; 6; 5), v3 = ( 1; 3; 4; 0),
v4 = (0; 4; 3; 1) sunt liniar dependenti. S
a se scrie v4 ca o combinatie liniar
a de
v1 , v2 , v3 .
8. S
a se arate c
a vectorii v1 = (2; 1; 3), v2 = (3; 2; 5), v3 = (1; 1; 1)
formeaz
a o baz
a a lui R3 . S
a se determine coordonatele vectorilor x = (4; 4; 9) si
y = (6; 2; 7) n aceast
a baz
a.
Aceeasi problem
a pentru vectorii v10 = (1; 2; 1), v20 = (1; 1; 1), v30 = (1; 3; 2),
x0 = (2; 1; 1), y 0 = (1; 1; 0).
9. S
a se arate c
a vectorii v1 , v2 , v3 , v4 formeaz
a o baz
a a lui R4 . S
a se
determine coordonatele vectorului x n raport cu aceast
a baz
a:
a) v1 = (1; 1; 1; 1), v2 = (1; 2; 1; 1), v3 = (1; 1; 2; 1), v4 = (1; 3; 2; 3);
x = (1; 4; 2; 5);
b) v1 = (1; 0; 0; 1), v2 = (2; 1; 3; 1), v3 = (1; 1; 0; 0), v4 = (0; 1; 1; 1);
x = (0; 0; 0; 1).
10.

Sunt liniar independente matricele A =

1
1
2
3
f3 (x) = e2x ?

C =

2
5

1
3

, B =

5
2

3
1

? Dar functiile f1 ; f2 ; f3 : R ! R, f1 (x) = ex , f2 (x) = e

,
x

11. S
a se determine dimensiunea subspatiului generat si o baz
a a subspatiului
generat de vectorii:
a) v1 = (1; 1; 1), v2 = (1; 2; 3), v3 = (0; 1; 1), v4 = (0; 0; 0);
b) v1 = (1; 0; 0; 1), v2 = (2; 1; 1; 0), v3 = (1; 1; 1; 1), v4 = (1; 2; 3; 4),
v5 = (0; 1; 2; 3).
12. S
a se determine dimensiunile sumei si intersectiei subspatiilor generate:
a) u1 = (1; 2; 1), u2 = (3; 4; 2), u3 = (2; 2; 1), respectiv v1 = (0; 1; 1),
v2 = (1; 2; 0);

30

3. SPA TII

VECTORIALE

b) u1 = (1; 1; 1; 1), u2 = (1; 1; 1; 1), u3 = (1; 3; 1; 3), respectiv

v1 = (1; 2; 0; 2), v2 = (1; 2; 1; 2), v3 = (3; 1; 3; 1).
13. S
a se completeze sistemul format din vectorii v1 = (2; 1; 3), v2 = (4; 1; 1)
la o baz
a a lui R3 .
14. S
a se arate c
a functiile f1 = t, f2 = t2 + 1, f3 = t2 + t formeaz
a o baz
a
n spatiul functiilor polinomiale de grad cel mult 2. S
a se determine coordonatele
functiilor t2 + 2t + 4 respectiv t2 + 3 n raport cu aceast
a baz
a.
15. S
a se g
aseasc
a o baz
a n spatiul vectorial al solutiilor sistemului x1 + x2
x3 = 0, x1 x2 + x4 = 0, x2 + x4 = 0.
16. n spatiul vectorial al functiilor f : R ! R s
a se arate c
a functiile
f1 (t) = sin t, f2 (t) = cos t, f3 (t) = t sunt liniar independente.
17.0 S
a se g
aseasc
a rangul
matricelor:
1
0
1
2
3
2
1 3
B 2
1
0 C
C; b) @ 4
2 5
a) B
@ 2
1
3 A
2
1 1
1
4
2

1
2 4
1 7 A.
8 2

17. Fie S1 si S2 subspatiile vectoriale ale lui R4 date de: S1 = f(x1 ; x2 ; x3 ; x4 ) j

x2 + x3 + x4 = 0g, S2 = f(x1 ; x2 ; x3 ; x4 ) j x1 + x2 = 0, x3 = 2x4 g. S
a se g
aseasc
a
dimensiunile si baze ale acestor subspatii, precum si ale subspatiilor S1 \S2 , S1 +S2 .

18. n R2 e x = 2f1 + f2 , unde f1 = ( 1; 1), f2 = (2; 3). S

a se determine
coordonatele lui x n baza fg1 ; g2 g, unde g1 = (1; 3), g2 = (3; 8).

19. S
a se determine matricea de trecere de la baza B = ff1 ; f2 ; f3 g la baza
C = fg1 ; g2 ; g3 g, dac
a f1 = (1; 0; 0), f2 = (1; 1; 0), f3 = (1; 1; 1), g1 = (3; 0; 2),
g2 = ( 1; 1; 4), g3 = (3; 5; 2). Cum se schimb
a coordonatele unui vector cnd se
trece de la baza B 0 la baza B?
20. Fie a1 , a2 , ..., an numere reale distincte. Se consider
a functiile polinomiale
Li : R ! R, 1 i n,
Li (x) =

(x a1 )(x
(ai a1 )(ai

a2 ):::(x
a2 ):::(ai

ai 1 )(x ai+1 ):::(x an )

.
ai 1 )(ai ai+1 ):::(ai an )

S
a se arate c
a:
a) S
a se calculeze Li (aj ), 1 i; j n;
b) S
a se arate c
a functiile Li , 1 i n, sunt liniar independente;
c) S
a se arate c
a functiile Li , 1 i n, formeaz
a o baz
a n spatiul vectorial
real al functiilor polinomiale de grad cel mult n 1.
4. Indica
tii
si r
aspunsuri
1. (V; ) coincide cu grupul multiplicativ al numerelor reale pozitive, deci au
1
loc propriet
atile 1)-4). Elementul neutru este 1, simetricul unui x 2 V este . 5)
x
1 x = x1 = x, 8x 2 V . 6)
(
x) =
(x ) = (x ) = x = ( ) x, 8 ,
2 R, 8x 2 V . 7) ( + ) x = x + = x x = x
x =(
x) (
x),
8 , 2 R, x 2 V . 8) p (x y)p
= (xy) = x y = x
y =(
x) (
y),
8 2 R, 8x, y 2 V . 2 =
3, unde = log3 2. 2. Propriet
atile 1)-4) sunt
satisf
acute, elementul neutru ind v, iar simetricul unui x 2 V este x0 = x + 2v.


4. INDICA TII

S
I R ASPUNSURI

31

5)) f (1) = 0. 6)) f ( ) + f ( ) = f ( ). 7)) f ( + ) = f ( ) + f ( ) 1.

8)) f ( ) = 1
. 3. S1 si S5 sunt subspatii vectoriale. S2 si S3 nu sunt subspatii
vectoriale deoarece nu contin (0; 0; 0). S4 nu este subspatiu vectorial deoarece
( + )2 6= 2 + 2 . 4. Deoarece (A + B)t = At + B t si ( A)t = At , rezult
a
imediat c
a S1 si S2 sunt subspatii vectoriale ale lui Mn (R). Pentru orice matrice
1
1
A 2 Mn (R), putem scrie A = B + C, unde B = (A + At ) si C = (A At ). Cum
2
2
(At )t = A, rezult
a c
a B t = B, C t = C, deci B 2 S1 si C 2 S2 . Prin urmare,
Mn (R) = S1 + S2 . Dac
a A 2 S1 \ S2 , atunci A = At si A = At , deci A este
matricea nul
a. n consecinta, Mn (R) = S1 S2 . Matricele Ei , i = 1; n, ale c
aror
elemente sunt ejk = 1, dac
a j = k = i si ejk = 0 n rest, precum si matricele Fij ,
aror elemente sunt fij = fji = 1 si flk = 0 n rest, formeaz
a
i; j = 1; n, i < j, ale c
n2 + n
. Matricele
o baz
a n S1 , deci dim S1 = n + (n 1) + (n 2) + ::: + 1 =
2
Gij , i; j = 1; n, i < j, ale c
aror elemente sunt gij = gji = 1 si glk = 0 n rest,
n2 n
. 5. Dac
a
formeaz
a o baz
a n S2 , deci dim S2 = (n 1) + (n 2) + ::: + 1 =
2
n
P
x = (x1 ; :::; xn ) 2 S, y = (y1 ; :::; yn ) 2 S si ; 2 R, atunci
aij ( xj + yj ) =
j=1

n
P

j=1

aij xj +

n
P

j=1

aij yj = 0. 6.

1 w1 + 2 w2 + 3 w3

= 0V ) (

1 + 2 + 3 )v1 +( 1 +

ti, rezult
a
3 )v2 + ( 1
2 + 3 )v3 = 0V . Cum v1 , v2 , v3 sunt liniar independen
+
+
=
0,
+
=
0,
+
=
0,
deci
=
=
=
0.
7.
1
2
3
1
2
3
1
2
3
1
2
3
1 v1 + 2 v2 + 3 v3 + 4 v4 = (0; 0; 0; 0) ) 1 +5 2
3 = 0, 2 1 +6 2 3 3 +4 4 = 0,
2 1 +6 2 +4 3 3 4 = 0, 1 +5 2
4 = 0. Determinantul sistemului ind nul, are
11
3
solutii nenule. v4 =
v1
v2 v3 . 8. Relatia v1 + v2 + v3 = (0; 0; 0) conduce
4
4
la sistemul omogen 2 + 3 + = 0, + 2
= 0, 3
5 + = 0, al c
arui
determinant este nenul. Atunci = = = 0, deci vectorii v1 , v2 , v3 sunt liniar
independenti. Cum dim R3 = 3, rezult
a c
a vectorii v1 , v2 , v3 formeaz
a o baz
a n R3 .
0
0
0
0
0
x = v1 + v2 v3 , y = v1 + v2 + v3 . De asemenea, x = v1 + 2v2 v3 , y = 2v10 v30 .
9. Determinantul de ordinul 4, ale c
arui coloane contin componentele vectorilor
v1 , v2 , v3 , v4 , este nenul, deci vectorii sunt liniar independenti. Cum dim R4 = 4,
rezult
a c
a vectorii v1 , v2 , v3 , v4 formeaz
a o baz
a n R4 . a) x = 3v1 + v2 3v4 . b)
1
1
2
1
0 0
x = v1 + v2
v3 + v4 . 10. Conditia A + B + C =
conduce la
0 0
3
6
3
2
sistemul omogen 2 + 5 + = 0,
3
= 0, 5 + 2 + 2 = 0, 3 +
3 = 0,
a c
arui matrice are rangul 3. n consecinta, = = = 0, deci matricele sunt
liniar independente. Derivnd de dou
a ori relatia ex + e x + e2x = 0, obtinem
x
x
2x
x
x
e
e + 2 e = 0, e + e + 4 e2x = 0. Determinantul sistemului omogen
cu necunoscutele , , , este nenul, deci = = = 0, adic
a functiile sunt liniar
independente. 11. a) Cum v4 = (0; 0; 0) si v1 , v2 , v3 sunt liniar independenti,
rezult
a c
a dim Sp(fv1 ; v2 ; v3 ; v4 g) = 3. b) Rangul matricei sistemului de vectori
este 3, deci dim Sp(fv1 ; v2 ; v3 ; v4 ; v5 g) = 3. v3 = v2 v1 . Putem alege ca baz
a
fv1 ; v2 ; v4 g. 12. a) Fie S1 = Sp(fu1 ; u2 ; u3 g), S2 = Sp(fv1 ; v2 g), dim S1 = 2,
dim S2 = 2, S1 + S2 este generat de u1 , u2 , u3 , v1 , v2 . Cum u1 , u2 , v1 sunt
liniar independenti, rezult
a c
a dim(S1 + S2 ) = 3, deci dim(S1 \ S2 ) = 1 (teorema
lui Grassmann). b) Fie S1 = Sp(fu1 ; u2 ; u3 g), S2 = Sp(fv1 ; v2 ; v3 g), dim S1 = 2,
dim S2 = 3, S1 + S2 este generat de u1 , u2 , u3 , v1 , v2 , v3 . Cum u1 , v1 , v2 , v3 sunt
2

32

3. SPA TII

VECTORIALE

liniar independenti, rezult

a c
a dim(S1 + S2 ) = 4, deci dim(S1 \ S2 ) = 1. 13. v1 si
v2 sunt liniar independenti. Putem alege v3 = (1; 0; 0) 2
= Sp(fv1 ; v2 g). 14. Relatia
t + (t2 + 1) + (t2 + t) = 0 conduce la sistemul + = 0, + = 0, = 0.
Atunci = = = 0, deci polinoamele t, t2 + 1, t2 + t sunt liniar independente.
Pentru orice polinom de gradul 2 avem at2 + bt + c = (b a + c)t + c(t2 + 1) +
(a c)(t2 + t), deci cele trei polinoame formeaz
a un sistem de generatori, adic
ao
baz
a. t2 + 2t + 4 = 5t + 4(t2 + 1) 3(t2 + t), t2 + 3 = 2t + 3(t2 + 1) 2(t2 + t). 15.
S = f(2t; t; 3t; t) j t 2 Rg, dim S = 1, v = (2; 1; 3; 1). 16. Derivnd de dou
a ori
relatia sin t + cos t + = 0, obtinem cos t
sin t = 0,
sin t
cos t = 0.
Determinantul sistemului omogen cu necunoscutele , , , este nenul, deci =
= = 0, adic
a functiile sunt liniar independente. 17. S1 = f(a; b; c; b c) j
a; b; c 2 Rg, dim S1 = 3, baz
a: u1 = (1; 0; 0; 0), u2 = (0; 1; 0; 1), u3 = (0; 0; 1; 1),
S2 = f(a; a; 2b; b) j a; b 2 Rg, dim S1 = 2, baz
a: v1 = (1; 1; 0; 0), v2 = (0; 0; 2; 1).
dim(S1 + S2 ) = 4, se poate lua ca baz
a fu1 ; u2 ; u3 ; v1 ). Atunci dim(S1 \ S2 ) = 1,
S1 \ S2 = f(3t; 3t; 2t; t) j t 2 Rg. Vectorul v = (3; 3; 2; 1) este baz
a n S1 \ S2 .
18. x = (0; 5) = g1 + g2 = ( + 3 ; 3 + 8 ), deci + 3 = 0, 3 + 8 = 5, adic
a
x = 15g1 05g2 . 19. g1 = 3f11 2f2 +2f3 , g2 = 2f1 3f2 +4f3 , g3 = 2f1 +3f2 +2f3 ,
3
2
2
3
3 A. Dac
deci C = @ 2
a x = x1 f1 + x2 f2 + x3 f3 = x01 g1 + x02 g2 + x03 g3 ,
2
4
2
atunci x1 = 3x01 2x02 2x03 , x2 = 2x01 3x02 + 3x03 , x3 = 2x01 + 4x02 + 2x03 .
0, dac
a j 6= i
20. a) Li (aj ) =
. b) Dac
a i 2 R, i = 1; n, sunt astfel ca
1, dac
aj=i
n
P
tinem
i Li (x) = 0, x 2 R, atunci dnd succesiv lui x valorile a1 , a2 , ..., an , ob
i=1
1

= ::: =

atunci din p(x) =

n
P

= 0. c) Dac
a p este un polinom de grad cel mult n
i Li (x),

rezult
a

= p(ai ), i = 1; n. Prin urmare, multimea

i=1

functiilor Li , 1

1,

n, este sistem de generatori, deci baz

a.