59

Conferina de la Yalta (4-12 febr 1945)

Anul 1944 a fost decisiv pe plan militar; n Europa ruii erau prezeni n Rsrit,
englezii i americanii n Tr., Italia, Germania, apar bnuieli ca nu cumva ocuparea
militar s devin i politic, n aceste condiii se desfoar Conferina de la Yalta (ntre
cond. guv. URSS, SUA i M. Britanie).
Cea mai important chestiune discutat a fost cea german, cei 3 au aprat
configuraia zonei ocupate n Germania i au hotrt s invite i Frana s... o zon din
Germania.
Ca organ suprem al puterii n Germania urma s funcioneze Comisia aliat care
era format din comandani militari ai celor uz. de ocupaie cu sediul la Berlin
Tot n cadrul conferinei, referitor la Germania a fost stabilit cuantumul i
reparaiile pe care trebuia s le plteasc Germania nvingtorilor. Dei suma era colosal,
ea acoperea doar o parte din distrugerile umane i materiale.
Alte msuri:
Adoptarea pt rezolvarea chestiunilor importante a principiului umanitii, marile
puteri n Consiliul de securitate al ONU.
Graniele de Rsrit ale Poloniei- cele stabilite n sept 1939
URSS se angaja s intre n rzboi mpotriva Japoniei la 2-3 luni dup terminarea
operaiunilor militare mpotriva Germaniei
Conferina a fost caracterizat prin spiritul de nelegere ntre cele 3 mari puteri
Discuiile s-au purtat asupra soartei Europei i viitorul Na. Unite, Roosevelt
dorea construirea unei ordini mondiale, inspirat din legile pcii.
ONU i poate spune cuvntul asupra organizrii viitoare a Europei .
Este reamintit din Charta Atlanticului dreptul popoarelor de a-i decide singure
forma de guvernmnt.
Reconstrucia Europei pe plan economic, politic, sub egida Marilor Puteri
URSS primea 3 mandate (URSS, Ucraina, Bielorusia).
Churchill dorea s includ i Frana n post. Germaniei pt a micora influena ei n
Europa; Stalin vedea n Polonia o miz important pt securitatea U. Sov.
Se angajeaz s organizeze alegri libere n statele eliberate.
Conferina de la Yalta a fost considerat de unii drept o mprire a lumii.
Relaiile se deterioreaz, U. Sov ncepe s impun regimul de la Moscova rilor
cucerite.