UNIVERSITATEA TEHNICA CLUJ-NAPOCA

Facultatea De Constructii

2013

BORDEROU

A. Parte scrisa
1.Foaie de prezentare+ tema proiectului
2.Borderou
3.Memoriu tehnic
4.Caiet de sarcini pentru lucrarile de consolidare
5. Note de calcul

B.Parte desenata
1.Fatade- releveul defectelor

sc 1:50

2.Plan fundatii existent

sc 1:50

3.Plan fundatii consolidate

sc 1:50

4.Detaliu fundatie consolidate

sc 1:20

5.Etapele realizarii consolidarii sc 1:50

UNIVERSITATEA TEHNICA CLUJ-NAPOCA

Facultatea De Constructii

2013

MEMORIU TEHNIC

1.Date generale
1.1.Denumirea lucrarii: Consolidare si modernizare constructie in mun Cluj-Napoca, Calea Motilor,
nr 40 ,jud. Cluj
1.2.Amplasament : mun. Cluj-Napoca, Calea Motilor, nr. 40 , jud. Cluj
1.3.Investitor: Popescu Ioan
1.4.Proiectat : ing. Pasc Oana-Jianina

2.Date tehnice
Caracteristicele geofizice ale terenului de amplasament:
-zona seismicacaracterizat prin Tc=0.7 s si
-natura terenului de fundare :argila cafenie plastic vartoasa
-adancimea minima de inghet :0.90 m
Zona climatica III conform C107/1
Incarcarea din zapada pe sol ,conform SR EN 1991-1-3:
Presiunea vitezei de referinta, conform SR EN 1991-1-4:
Clasa de importanta a constructiei ,conform P100-06 este III (cladiri tip curent care nu apartin celorlalte
categorii)
Categoria de importanta ,conform P100-06 este C.
Gradul de asigurare impotriva degradarilor este II(limitarea degradarilor astfel incat acestea sa nu puna
in pericol vieti omenesti iar constructia sa nu fie scoasa temporar din functiune,dar sa necesite
cheltuieli de reparatie).

UNIVERSITATEA TEHNICA CLUJ-NAPOCA

Facultatea De Constructii

2013

3.Descrierea generala
Cladirea propusa de pe Calea Motilor,nr. 40,Cluj-Napoca,este o constructie cu regim de inaltime
parter, cu suprafata construita 84.53 mp.
Cladirea are sistemul constructiv dupa cum urmeaza:
-inaltimea parterului 3.50 m
-pereti portanti exteriori din zidarie 30 cm grosime
-pereti portanti interiori din zidarie 20 cm grosime
-placa peste parter de 10 cm
-centuri b. a. 30x20 cm
-sarpanta de lemn pe scaune in doua ape ,cu invelitoare din tigle ceramice
-finisajele interioare sunt obisnuite :tencuielile de cca 1.5 cm grosime la interior la pereti si tavane au
fost realizate din mortar de ciment peste care s-au aplicat urmatoarele tipuri de zugraveli simple si
lavabile iar la grupurile sanitare, partial, placaj cu faianta .
-finisajele exterioare sunt:tencuieli obisnuite de fatada,realizate din mortar de ciment ,cu straul vizibil
din mortar de ciment alb si praf de piatra
-fundatii continue sub pereti din zidarie de caramida cu latime 50 cm, avand andacimea de fundare 1 m.
Terenul de fundare se caracterizeaz prin urmtoarele elemente:
-adncimea de nghe este de -0.90m de la cota terenului natural, terenul bun de fundare se gsete la
cota -0.80 m de la cota terenului i este reprezentat de argil cafenie, plastic vrtoas. Deoarece
cldirea se situaz ntr-o zon cu PUCM se recomand fundarea ncepnd de la cota -2.00 m fa de
cota terenului natural.
Motivul pentru care este necesara o adancime de fundare de 2m este prezenta NAS la peste10m.
Diagrama de variatie a umiditatii in functie de adancime, are alura din figura de mai jos si se
caracterizeaza printr-o variatie sezoniera a umiditatii, cu aluri diferite pentru vara si iarna. Zona cu
posibile variatii de volum, dependente de conditiile climatice, este intre (0.00-2.00)m

UNIVERSITATEA TEHNICA CLUJ-NAPOCA

Facultatea De Constructii

2013

n urma relevrii construciei s-a constatat c pereii acesteia prezint fisuri pe faa lateral i
cea posterioar a cldirii, ntre axele A-3.
Peretele longitudinal din axul 3 prezint dou fisuri nclinate: prima fisur se propag de la
nlimea de 2.10 m (din colul din dreapta sus al ferestrei) avnd o deschidere initial de 0 mm pn la
nlimea de 3.00 m ajungnd la o deschidere 12 mm n captul de sus, avnd proiecia pe orizontal a
fisurii de 1.20 m. Cea de-a doua fisur se propag de la nlimea de 0.00 m avnd o deschidere 0 mm
spre poriunea de perete situat ntre axele A i 3, ncepnd de la o distan de 285 mm de axa A, pe
diagonal, pn la nlimea de 1.80 m ajungnd la o deschidere de 15 mm spre captul de sus,
proiecia pe orizontal a fisurii fiind de 3.00 m.
Peretele transversal din axul A, prezin o fisur care pleac de la nlimea de 0.00 m (nivelul
pardoselii), de la o distan de 2.55 m fa de axul 3, cu o deschidere initial de 0 mm, pn la nlimea
de 1.80 m atingnd o deschidere a fisurii de 15 mm la colul peretelui, avand proiectia orizontala de
2.70 m.
Verificarea la capacitate portant i la tasare s-a fcut pentu fundaia din axul 3 si axul A.
Calculul s-a fcut pentru CP1, combinaia 1, pentru condiii drenate. Calculul de rezisten s-a nceput
prin evaluarea ncrcrilor permanente i utile ce descarc pe fundaie (ncrcri din arpant, din placa
de beton i din peretele exterior). Valoarea de calcul a ncrcrilor sub talpa fundaiei rezultnd de 131
kN. Aceast valoare s-a comparat cu capacitatea portant de proiectare a terenului de fundare care are
valoarea de 315.868 kN. Deoarece presiunea la talpa fundaiei este mai mic dect presiunea acceptat
de teren rezult c fisurile nu au aprut din cauza depirii capacitii portante.
Calculul tasrii s-a fcut prin metoda nsumrii pe straturi elementare de 0.20 m, tasarea
rezultnt de 11.36 mm fiind mai mic dect tasearea admisibil care este de 50 mm.
Deoarece i verificarea la tasare este satisfcut, nseamn c nu asta este cauza fisurilor.
Deoarece cldirea se afl pe un teren cu PUCM, fisurile nclinate se afl pe laturile din partea
N-V a cldirii, fundaia existent are adncimea de fundarea mai mic dect cea recomandat pentru
asemenea terenuri (-2.00 m), iar verificrile la capacitate portant i tasare sunt satisfcute , rezult c
fisurile au aprut din cauza umflrilor i contraciilor pmntului.
n urma relevrii construciei i a verificrii fundaiei la capacitate portant i la tasare s-a ales
ca soluie de consolidare subzidirea fundaiei continue, cobornd talpa fundaiei cu 1.00 m. Astfel talpa
fundaiei consolidate va fi amplasat la o adncime de -2.00 m fa de CTA (-0.40 m), asigurnd astfel
adncimea minim de fundare pentru PUCM.
Fundaia consolidat (cu beton C8/10) a fost verificat la capacite portant i tasare n aceleai
condiii ca i fundaia initial, verificrile fiind satisfcute.
Pe lng subzidire se vor remedia i fisurile din pereii exteriori, prin injectare cu past de
ciment, se va reface zugrvirea pereilor att pe faa interioar ct i pe cea exterioar, iar trotuarul se
va executa din dale prefabricate de beton, n jurul cldirii, cu dop de bitum la contactul dintre trotuar i
perete.

UNIVERSITATEA TEHNICA CLUJ-NAPOCA

Facultatea De Constructii

2013

CAIET DE SARCINI

Cap 1. Generalitati
1.Obiectul
Consolidare si modernizare constructie in mun Cluj-Napoca, Calea Motilor, nr 40 ,jud. Cluj.

2.Prezentarea situatiei actuale

Aceasta cladire ,cu regim de inaltime P+E, cu acoperis tip sarpanta pe scaune cu invelitoare din
tigle cearmice, are dimensiunile in plan de 7.90x10.70, are fundatie continua , are placa peste parter din
beton armat, are inchideri perimetrale si compartimentari interioare din zidarie de BCA.
Cu ocazia expertizarii acestei cladiri ,prin raportul de expertiza nr.1/2013 intocmit de
ing. Pasc Oana-Jianina s-au constatat urmatoarele:
-fisuri la peretele de inchidere longitudinal ax 3
-fisuri la peretele de inchidere transversal ax A
Cauzele degradarilor mentionate mai sus sunt:
-cladirea este fundata pe pamanturi cu umflaturi si contractii mari nerespectanduse adancimea minima
de fundare D=2.00 m. In cazul de fata adancimea de fundare este de 1 m.

3.Locul si modul de aplicare al caietului de sarcini

Aceste caiet de sarcini insoteste proiectul si cerintele de performanta a sistemelor proiectate.
Contractorul trebuie sa efectueze detaliile de lucru si sa dezvolte solutii pe baza acestui caiet de
sarcini si a proiectului.
Caietul de sarcini este elaborat pentru a indica principiile de inginerie a sistemelor de proiectare,
criteriile si conceptele de proiectare.Este responsabilitatea contractorului pentru a se asigura ca el a
inclus in oferta sa toate elementele necesare pantru a indeplini cerintele de performanta ,cerintele
proiectului tehnic ,coordonarea proiectulu cu toate celelalte specialitati aferente acestuia (arhitectura ,
rezistenta, instalatii.

UNIVERSITATEA TEHNICA CLUJ-NAPOCA

Facultatea De Constructii

2013

Contractorul va fi responsabil pentru efectuarea propiilor calcule detaliate si detalierea

desenelor.
Ofertantii trebuie sa asigure livrarea si instalarea numai a materialelor si echipamentelor noi si
care sa corespunda STAS-urilor si normativelor in vigoare.
Prezentul caiet de sarcini este aplicabil pentru executia lucrarilor de constructii aferente
proiectului obiectivului de investitii la care sunt aexate.Indicatiile caietulu de sarcini sunt minimale,
ofertantul avand posibilitatea pe baza unde argumentatii tehnice si economice sa propuna o tehnologie
alternativa , daca aceasta poate satisface criteriile de performanta ale Legii 10/1995, intr-un grad mai
mare decat propunerea proiectantului .Aplicarea tehnologiilor alternative este posibila doar in conditiile
pre-avizului proiectantului si beneficiarului.

4.Specificare persoanei care raspunde de executia si calitatea lucrarilor

Responsabilul pentru executia si calitatea lucrarilor ,este numit de catre beneficiar ,in
conditiile legii.

5.Definirea comisiei care urmeaza sa verifice unitatile executante in vederea unei bune desfasurari a
activitatii, va fi comunicata de catre finantator , la data incheierii contractului de executie.

Cap 2. Standarde si normative de referinta

Realizarea constructiei impune executantului cunoasterea si folosirea untegrala a legislatiei
actuale in domeniu.
Din acestea, cateva sunt de caracter general care completeaza reglementarile specifice
categoriilor de lucrari pe capitole :
-Legea nr. 10 /95 Asigurarea durabilitatii ,sigurantei in exploatare ,functionare si a calitatii in
constructii;
-Indicativ P 100 /1-2006- Cod de proiectare seismica-Partea I Prevederi de proiectare pentru cladiri;
- Indicativ P 100 /3-2008- Cod de proiectare seismica-Partea a III-a Prevederi pentru evaluarea
seismica a cladirilor existente;
-Normativ NP112-04- Normativ pentru proiectarea structurilor de fundare directa;
-Normativ NP 126-09Normativ pentru proiectare si executie pentru constructii fundate pe pamanturi
cu umflari si contractii mari (PUCM);

UNIVERSITATEA TEHNICA CLUJ-NAPOCA

Facultatea De Constructii

2013

-Indicativ NE 012/2-2010-Normativ pentru producerea si executarea lcrarilor din beton ,beton armat si
beton precomprimat;
-Normativul C 16-84-Realizare pe timp friguros a lucrarilor de constructii si a instalatiilor aferente;
-Normativul C56-02 Verificare calitatii si receptia lucrarilor constructii;
-Normativul P 130-1999-Norme metodologice de urmarie a comportarii constructiilor, inclusiv
supravegherea curenta a starii lor tehnice;
-Normativul P 118-99 Norme tehnice de proiectare si realizare a constructiilor privind protectia la
actiunea focului;
-Regulamentul privind protectia si igiena muncii in constructii 9/N/93
-Normativ privind proiectarea lucrarilor de sustinere.

Cap.3 Materiale utilizate

Pentru subzidirea cu beton se va utiliza beton C8/10.
Se va folosi cofraj clasic din lemn construit la fata locului.
Se vor folosi spijiniri obisnuite orizontale .Dulapii orizontali vor avea o grosime minima de
4 cm vor fi spijiniti de dulapi verticali care la randul lor sunt spijiniti cu spraituri metalice de diametru
14 cm.

Cap.4 Utilaje
Saparea se va face manual.
Pentru prepararea betonulu se va folosi o betoniera.
Betonul va fi vibrat .

UNIVERSITATEA TEHNICA CLUJ-NAPOCA

Facultatea De Constructii

2013

Cap.5 Executarea subzidirii

Generaliti:
n cazul unor construcii care au suferit degradri (fisuri, crpturi, etc.) soluia cel mai des
ntlnit este subzidirea continua.
Folosirea metodei subzidirii cu beton se recomand s fie limitat la adncimi mai mici de (22.5)m.
Subzidirea se realizeaz prin sparea i betonarea unor casete, pe tronsoane scurte avnd o
anumit ordine. Subzidirea este executat tronsonat, dar devine continua formnd o nou fundaie sub
toat fundaia existenta a construciei.
Executarea subzidirii se face prin spare din exteriorul cldirii. Se recomand ca subzidirea s
nu se foloseasc la o adncime mai mic de 60 cm, dar n cazul n care adncimea subzidirii depete
1m aceasta se va executa n tronsoane orizontale cu nlimea de maxim 1 m. La executarea tronsonului
inferior, tronsoanele spate vor fi decalate fa de cele superioare.
Se recomand ca n timpul executrii spturii s se asigure o sprijinire a construciei, mai ales
n cazurile n care degradrile suferite sunt grave.
Solutia aleasa pentru consolidarea fundatiilor este cea de subzidire continua rigida.
Subzidirea se realizeaza prin saparea si betonarea unor casete ,pe tronsoane (0.7-0.75m) , pe tronsoane
scurte , avand ordinea indicata in plan amplsare tronsoane.

UNIVERSITATEA TEHNICA CLUJ-NAPOCA

Facultatea De Constructii

Tehnologia de executie a subzidirii

1. Executarea subzidirii- se face prin sapare din exteriorul cladirii .
Sapatura pentru realizarea subzidirii se executa in 2 etape.

2013

UNIVERSITATEA TEHNICA CLUJ-NAPOCA

Facultatea De Constructii

2013

Etapa I-a
Se vor dezveli fundatiile pana la cota de -1.40 si se vor curata suprafetele de pamant si eventualele
bavuri care ar putea impiedica subbetonarea.

Se recomanda ca nivelul primei etape de sapatura sa fie mai sus decat talpa fundatiei cu min. 20 cm .
Sapatura va fi sustinuta cu o spijinire obisnuita orizontala .Dulapii orizontali vor avea o grosime
minima de 4 cm vor fi spijiniti de dulapi verticali care la randul lor sunt spijiniti cu spraituri metalice
de diametru 14 cm.

UNIVERSITATEA TEHNICA CLUJ-NAPOCA

Facultatea De Constructii

2013

Etapa a II-a
De la nivelul talpii generale (-1.40) se trece la saparea tronsoanelor de executare a subzidirii .Acestea
vor avea o latime de 1 m.( vezi plansa tronsonare).

Se vor respecta urmatoare reguli:

-suprafata slabita a talpii fundatiei nu va depasi 20% din suprafata totala
-intre doua tronsoane de sapatura trebuie sa existe 1 nesapat.
Subzidirea se va executa pe tronsoane in ordinea stricta data in planul fundatiei.

UNIVERSITATEA TEHNICA CLUJ-NAPOCA

Facultatea De Constructii

2013

2.Executarea turnarii betonului

Inainte de executarea turnarii betonului , talpa fundatiei existente se va curata foarte bine de pamant
si impuritati .
Se va cofra clasic la fata locului si se va lasa o palnie pentru turnarea betonului:

Betonul C8/10 in subzidire se va turna cu cca. 5 cm mai jos fata de nivelul talpii fundatiei :

UNIVERSITATEA TEHNICA CLUJ-NAPOCA

Facultatea De Constructii

2013

Decofrarea se va face dupa minim 7 zile de la turnarea betonului si se va indeparta betonul in surplus.

Transmiterea ncrcrilor de la fundaia veche la subzidire:

Aceasta se poate realiza prin mai multe metode:
Cu pene metalice, lemn de esen tare, metal sau clincher (dou pe tronson). Penele vor fi btute
pe 2/3 din limea fundaiei. Dup executarea mpnrii se va trece la matarea rostului cu mortar
uscat 1:3 (C: N) bine btut n rost. Acestea sunt executate la 24 de ore dup ntrirea betonului din
subzidire i monolitizarea rostului cu mortar expansiv, fr contracii (A/C=0.3).
Aceast operaie se va executa la 7 zile de la turnarea betonului din subzidire. Dup ntrirea betonului
se extrag penele i se mateaz cu mortar de ciment M100T (uscat) lcaurile rezultate.
Turnarea mortarului fr contracii/expansiv se face dup urmtoarea tehnologie:
Se monteaz un cofraj de scndur n fata rostului la cca. 5 cm de fundaie. nlimea
cofrajului depete cu 5cm talpa fundaiei.
- Se prepar mortarul expansiv i se golete cu gleata/cancioc ntre cofraj i fundaie, ntrun singur loc, avnd grij se se favorizeze circulaia aerului.
- Nivelul turnrii v depii cu 2-3 cm nivelul tlpii fundaiei.
Prin turnarea betonului de la o cot superioar, diferena de nlime fiind determinat prin calcul
i trebuind s asigure o presiune la suprafa de contact.
-

Se recomand ca dup executarea subzidirii cofrajul s fie ndeprtat dup o zi de la turnare iar
ndeprtarea betonului n surplus s se fac dup dou zile de la turnare. Concomitent se poate executa
i placarea cu beton a pardoselii subsolului sau consolidarea peretelui de subsol. Timpul ntre

UNIVERSITATEA TEHNICA CLUJ-NAPOCA

Facultatea De Constructii

2013

terminarea matrii unui tronson i executarea tronsonului alturat de sptura nu trebuie s fie mai mic
de 24 de ore. O importan deosebit n alegerea ordinii de executare a subzidirii este starea subsolului
i a suprastructurii.
Ziua

Activitate

Numar muncitori

1
1
2
3
4
5
6
7
8

2
Defrisare+Pante
Sapatura TR1+betonare TR1
Sapatura TR2+betonare TR2
Sapatura TR3+betonare TR3
Sapatura TR4+betonare TR4

3
4
4
4
4
4

Matare TR1+SapareTR5+betonareTR5
Matare TR2+Decofrare TR1+UmplereTR1+SapareTR6+
betonare TR6
Matare TR3+Decofrare TR2+UmplereTR2+SapareTR7+
betonare TR7
Matare TR4+Decofrare TR3+UmplereTR3+SapareTR8+
betonare TR8
Matare TR5+Decofrare TR4+UmplereTR4+SapareTR9+
betonare TR9

9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26

MatareTR6+Decofrare TR5+ UmplereTR5+ SapareTR10+

betonareTR10
MatareTR7 +DecofrareTR6+ UmplereTR6+SapareTR11+
betonare TR11
Matare TR8+Decofrare TR7+UmplereTR7+SapareTR12+
betonare TR12
Matare TR9+Decofrare TR8+UmplereTR8+SapareTR13+
betonare TR13
Matare TR10+Decofrare TR9+UmplereTR9+SapareTR14+
betonare TR14

MatareTR11+Decofrare TR10+UmplereTR10+SapareTR15+
betonareTR15
Matare TR12 +DecofrareTR11+UmplereTR11+SapareTR16+
betonare TR16
Matare TR13+Decofrare TR12+UmplereTR12+SapareTR17+
betonare TR17
Matare TR14+Decofrare TR13+UmplereTR13+SapareTR18+
betonare TR18
MatareTR15+Decofrare TR14+UmplereTR14+SapareTR19+
betonare TR19

6
6
6
6

6
6
6
6
6

6
6
6
6
6

UNIVERSITATEA TEHNICA CLUJ-NAPOCA

Facultatea De Constructii

27
28
29
30
31
32
33

MatareTR16+DecofrareTR15+UmplereTR15
Matare TR17+Decofrare TR16+UmplereTR16
Matare TR18+Decofrare TR17+UmplereTR17
Matare TR19+Decofrare TR18+UmplereTR18
Decofrare TR19+UmplereTR19+Nivelare

2013

6
6
6
6
4

Msuri constructive n cazul fundrii la o adncime cuprins n zone de variaie

sezonier a umiditii:
Deoarece ne aflam in zona de variatie sezoniere a umiditatii avand fisuri si crapaturi pana la 22.5m adancime,fisuri care pot ajunge la 5-10cm se va aplica urmatoarea masura constructiva n vederea
asigurrii rezistenei, stabilitii i exploatrii normale a tuturor construciilor fundate pe PUCM:
- trotuarul etan din jurul construciei va avea limea minim de 1,5 m i se va aeza pe un
strat de pmnt stabilizat de forma i dimensiunile prezentate n figura.

UNIVERSITATEA TEHNICA CLUJ-NAPOCA

Facultatea De Constructii

2013

Pamantul de sub trotuar se va stabiliza fie cu praf de var nestins in procent de (3-6)% sau cu nisip mare
in procent de(20-40)%.Procentele acestea se determina in laborator pana la umiditatea optima de
compactare si in acelasi timp se determina si densitatea in stare uscata.Se compacteaza in straturi de
(15-20)cm in stare afanata si nu se folosesc materiale drenante.

Observatii:
In cazul in care se gasesc crapaturi la adancimea de fundare,acestea se vor mata cu lapte de
ciment(daca sunt fisuri mici) sau cu pamant stabilizat(daca sunt fisuri mari), dupa care se va compacta
suprafata sapaturii si se va stropi usor pentru a ajunge la o umiditate optima de echilibru,iar turnarea
betonului se va face imediat.

Cap.6 Controlul calitatii si receptia lucrarilor

Lucrarea de consolidare a fundatiilor va fi inceputa numai dupa verificarea si receptionarea ei
ca ,, faza de lucrari a naturii terenului si a sapaturilor.
Abaterile admisible sunt:

UNIVERSITATEA TEHNICA CLUJ-NAPOCA

Facultatea De Constructii

2013

1.Abateri privind precizia amplasamentului si a cotei de nivel:

-pozitia in plan orizontal a axelor fundatiilor 10 mm
-pozitia in plan vertical a cotei de nivel 10 mm
2.Abateri dimensionale ale elemntelor:
-dimensiunni in plan orizontal:-inaltimi pana la 2 m 20 mm
-inclinarea fata de verticala a muchiilor suprafetelor:-pentru 1 m liniar 3 mm
-pe toata inaltimea 16 mm
-inclinarea fata de orizontala a muchiilor si suprafetelor :-pentru 1 m liniar 5 mm
-pentru suprafete libere 20 mm
In cazul fundatiilor amplsate pe pamanturi cu contractii mari,se va verifica in plus masurile laute
pentru evitarea umezirii pamantului din jur sau de sub fudantii si ca ultimul strat de pamant de 40..50
cm grosime nu s-a sapat decat in ziua in care se incepe executarea fundatiei in zina respectiva si se mai
verifica daca s-au executat ,in formele si cu dimnesiunile prevazute in proiect, stratele de material
granular din jurl fundatiilor.
La receptiile pe faze de lucrari si receptiile preliminare,comisiile respective vor efectua in afara
de examinarea actelor incheiate pe parcurs, in ce priveste frecventa,continutul si incadrarea in
prevederile proiectului si prescriptiile tehnice, in limita abaterilor admisibile -si o serie de sondaje , in
numarul pe care-l vor aprecia ca necesar,pentru a se convingede corectitudinea verificarilor anterioare ,
in special in ce priveste pozitiile,formele si dimensiunile geometrice si calitatea corpului fundatiilor.

Cap.7 Masuri NTS si PSI

1.Masuri de protectia muncii
La elaborarea prezentului proiect s-au avut in vedere urmatoarele normative si prescriptii pentru
protectia muncii:
-regulamentul privindd protectia muncii si igiena muncii in constructii MLPAT 9/N 15.03.93
2.Tehnica securitatii muncii

UNIVERSITATEA TEHNICA CLUJ-NAPOCA

Facultatea De Constructii

2013

In cele ce urmeaza se prezinta principalele masuri care trebuie avute in vedere la executia lucrarilor de
constructii montaj
Personalul muncitor trebuie sa aiba cunostiinte profesionale si de protectie a muncii specifice lucrarilor
pe care le executa, precum si cunsostinte privind acordarea primului ajutor in caz de accident.
Instructajul este obligatoriu pentru intreg personal muncitor si de urmarie a lucrarilor precum si pentru
cel din alte unitati care vine pe santier in interesul serviciului sau in interes personal.
Pentru evitarea accidentelor sau a imbolnavirilor ,personalul va purta echipamente de protectie
corespunzatoare in timpul lucrului sau circulatiei pe santier.
Efectuarea operatiilor de incarcare descarcare se va face sub supravegherea sefului de echipa ,care
raspunde de asezarea materialelor in raport cu reutatea si cu capacitatea mijlocului de ridicare ,precum
si de intreaga manevra de ridicare/coborare. Se vor mona placute de avertizoare petrrnu locurile
periculoase.
Se interzice prezenta personalului muncitor in santuri sau goluri cand se ridica sau se coboara prin
acestea tevi ,accesorii sau alte materiale .
Aceleasi norme se vor respecta si de catre investitor sau beneficiarul de dotatie.

3.Masuri de prevenire a incendiilor

Masurile de prevenire si stingere a incendiilor sunt stipulate atat in Normativul P118/1999 cat si in
urmatoare acte normative :
-Ordonanta Guv. nr.60/1997
-Ordinul MI nr. 775/1998

Intocmit: ing.Pasc Oana-Jianina

UNIVERSITATEA TEHNICA CLUJ-NAPOCA

Facultatea De Constructii

2013