Universitatea Tehnic de Construcii

Bucureti

Facultatea de

Atenuarea

Civile Industriale si Agricole

Seismic prin Folosirea

Amortizoarelor Vscoase

Doctorand
ing. Andrei Gh. Pricopie

2012

Facultatea de

Civile, Industriale si Agricole

Titularul prezentei teze de doctorat a beneficiat pe n

Sprijin doctoral
pentru doctoranzii n I ngineria Mediului Construit , beneficiar UTCB, cod POS
DRU/88/1.5/S/57351, proiect derulat n cadrul Programului Opera
Dezvoltarea Resurselor Umane,
Universitatea

Rezumat
Amortizoarelor Vscoase
Doctorand
ing. Andrei Gh. Pricopie

2012

Andrei Gh. Pricopie

UTCB 2012

Cupr i ns
Cap.I. Introducere .................................................................................................................................... 1
Cap.II. Amortizoare vscoase .................................................................................................................. 2
......................................................................................................................... 2
II.2. Studii despre impactul amortizoarelor vscoase asupra structurilor ............................................ 3
II.3. Exemple de utilizare ..................................................................................................................... 4
................................................................................. 4
Cap.III. Caracterizarea Hazardului Seismic n Romania ......................................................................... 4
....................................................................................... 4
III.2. Generarea Accelerogramelor ...................................................................................................... 4
III.2.1. Metoda SIMQKE ................................................................................................................. 5
i seismice ............................................................ 5
III.2.3. Metoda SYNTH ................................................................................................................... 6
................................................... 6
III.3. Studii numerice ........................................................................................................................... 7
III.4. Concluzii ..................................................................................................................................... 8
or vscoase liniare ................................................ 9
IV.1. Aspecte teoretice......................................................................................................................... 9
.............................................................. 10
IV.3. Modelarea Hazardului Seismic ................................................................................................. 14
IV.4. Influen

............................. 14
................................................................................................ 15

Cap.V. Studii numerice .......................................................................................................................... 15

V.1. Prezentarea structurilor .............................................................................................................. 16
..................................................... 16
V.1.2. Structura Beton Armat I (6 niveluri) ................................................................................... 17
................................................ 19
V.3. Analiza dinamica incrementala .................................................................................................. 20
V.4. Rezultatele analizelor dinamice neliniare .................................................................................. 21
V.4.1. Rezultate pentru structura Beton Armat I (6 niveluri) ........................................................ 22
V.4.6. Rezultate pentru structura Metal III(15 niveluri) ................................................................ 25
.................................................. 28
Andrei Gh. Pricopie

UTCB 2012

II

................................................................... 30
VI.1. Concluzii ................................................................................................................................... 30
................................................................................................................ 36
..................................................................................................... 37
Bibliografie Selectiva ............................................................................................................................ 37

Andrei Gh. Pricopie

UTCB 2012

III

Amortizoarele vscoase sunt dispozitive de disipare pasiv a energiei. Prin introducerea lor in
se disip o cantitate de energie in timpul cutremurelor, care
altfel ar trebui sa fie preluat prin intermediul altor dispozitive sau prin incursiuni in domeniul
postelastic. Studiile in domeniu relev
termeni de
adiacente amortizorilor s
De asemenea, se recomand studii suplimentare in ceea ce p
cazul cutremurelor de tip puls Rodrigo si Romero [1]
Vrncene.
realizeze un studi

1. Lucrarea ncepe cu un capitol in care sunt descrise scopurile

si structura acesteia.
2. In capitolul al doilea sunt descrise tipurile de amortizoare folosite in structurile de rezistent
inventariind cele mai importante studii dar si exemple de utilizare;
3. In capitolul al treilea este caracterizat hazardul seismic din Romania. Tot in acest capitol se
t
6 metode de generare/modificare a accelerogramelor si se
un set de 7
accelerograme compatibile cu cutremurul din 4 martie 1977;
4. In cel de-al patrulea capitol se
o metoda de amplasare optim a amortizoarelor liniar
vscoase in structura. Metoda presupune rezolvarea
de
in domeniul
frecventelor;
5. Capitolul cinci este cel in care se
studiile numerice. In prima parte a studiului se
aplic algoritmul de amplasare optima pentru o serie de 6 structuri cu diferite sisteme
constructive i diferite niveluri de
. In cea de-a doua parte pentru
structuri se
, folosind setul de 7 accelerograme, o serie de analize dinamice incrementale. Scopul
acestor analize este s demonstreze utilitatea algoritmului de amplasare optim si
in
;
6. In ultimul capitol sunt prezentate concluziile studiului,
personale si
viitoare de cercetare.
In primul rnd studiul discut o s
accelerogramelor. Pentru fiecare metod
folosite pentru realizarea unor analize dinamice neliniare pentru o structura de 6 niveluri. Rezultatele
sun
disipat
nregistrat in ceea ce prive te
le, energia
caracterul de tip puls al cutremurului.
O alt

problem

pe care o discut

studiul este testarea unui algoritm de amplasare optima a

structura iar lucrarea

Andrei Gh. Pricopie

[2]. Algoritmul ales rezolv

de
UTCB 2012

alte algoritme care rezolv problema realiznd iterativ analize dinamice neliniare (Rodrigo si Romero
[1]). Dezavantajul metodei l constituie aplicabilitatea ei doar pentru domeniul liniar. Cu toate acestea,
exist studii limitate (Pricopie i Cretu [3], [4]) care indic
se aplica meto
sisteme constructive.
e
le amortizoarelor vscoase pentru domeniul liniar, acestea
sunt testate prin intermediul unor analize dinamice incrementale in domeniul neliniar. Pentru fiecare
structur
r amortizoare, cu amortizoare distribuite
are
distribuite optim, folosind 7 accelerograme
-10 factori de scalare pentru fiecare
accelerogram
Acestea includ
si
rezultatele conduc la determinarea
a introducerii
celor dou
.

disiparea se
realizeaz

dar

pasive, cele vscoase au fost s

Figura 1

(1)
Unde u este viteza C constanta de amortizare iar

2. n

valoarea coeficientului . Acestea au fost fol

mai importanta este podul Golden Gate din San Francisco.

Andrei Gh. Pricopie

UTCB 2012

Figura 1

(Soong si Dargush [5])

rolul pistonul este luat de o placa metalica care

Rezervorul
producnd disiparea de energie.

-un rezervor rectangular cu lichid vscos.

relativ dintre etaje

In general amortizoarele vscoase nu

rigiditatea structurii. Exista
amortizori care
fie un elastomer fie lichid vscos sub presiune care nainte de a disipa energie prin
lichidului vscos, trebuie sa
o
prestabilit dat fie de elastomer fie de presiunea
lichidului.

(a)

(b)

Figura 2 Amortizor vscos cu elastomer (Pekan et al [6]); (b) Perete cu amortizare vscoasa (Soong si Dargush [5])

II.2. Studii despre impactul amortizoarelor vscoase asupra structurilor

experimentale indica
[7]
c
.

Andrei Gh. Pricopie

in

si
transmise la

UTCB 2012

eficien a
Rezultatele
pentru testele
de baz . Un studiu realizat de Reinhorn et al.
r mn
iar in unele cazuri pot chiar s

II.3. Exemple de utilizare

In lume exista o serie de structuri care folosesc amortizorii
. Cea mai importanta
din Romania care
amortizori
este pasajul Basarab. Pentru acesta s-au montat pe
fiecare, iar pe culeea din nord opt
fiecare.

Figura 3 Pasajul Basarab (Haiducu [8])

ctare
In urma unei serii extinse de studii asupra acestor tipuri de amortizoare pasive s-a trecut la
implementarea acestora n normativele de proiectare. Normativele Americane au fost primele care au
inclus aceste tipuri de dispozitive. Normativele FEMA [9]
ntreg, acest tip de amortizoare. Metodele de proiectare utilizate folosesc in general metoda energiei
vscoase echivalente pentru a lua in calcul efectul am
sub forma unei
din amortizarea
structurii.

[10]) sursa Vrancea si alte surse de

aceasta cauznd cele mai importante cutremure, soldate cu pagube nsemnate.
III
In acest capitol se vor
la INCERC si anume durata semnificativ , intensitate Arias,
spectrul,
de densitate spectral de putere (PSD).

de frecvente,

III.2. Generarea Accelerogramelor

accelerogramelor nregistrate trebuie generat o serie

Andrei Gh. Pricopie

UTCB 2012

III.2.1. Metoda SIMQKE

[11] n 1976 la Massachusetts Institute of Technology. Programul
pe baza unui spectru de putere. Dezavantajul principal al acestui tip de program
este introducerea unei energii considerabil
Acesta este o
a folosirii spectrului de proiectare pentru generarea accelerogramelor. Din cauza ca
spectrul de proiectare
un
maxim care
, cutremurele
generate pe baza spectrului de cele mai multe ori introduc mai multa energie dect un cutremur real.
Din aceasta cauza se
o metoda de generare pe un spectru redus. Spectrul redus este prezentat
in Figura 4(b) si este
pe baza spectrului de proiectare. Pentru prima perioada a structurii,
spectrul redus are
valoare ca si spectrul de proiectare. De asemenea, deoarece in timpul unui
cutremur perioada structurii se modific , exista un palier pentru care spectrul redus are
valori
ca si spectrul de proiectare. Pentru restul spectrului, valorile acestuia sunt diminuate, din
ca
aria de sub spectrul redus sa fie egala cu cea a cutremurului nregistrat. Folosind acest algoritm se
doua seturi de cate 7 accelerograme un set folosind spectrul de proiectare si al doilea set
folosind spectrul redus.

(a)

(b)

Figura 4

(a) generare pe spectrul de

proiectare, (b) generare pe spectrul redus

III
base. Raportul de
cercetare a Ground Motion Selection and Modification Workgroup [12]
metode de alegere, modificare sau generare ale accelerogramelor. In lucrarea de fa
dintre aceste metode.

se folosesc doua

In primul rnd, folosind baza de date sunt selectate accelerograme similare cu cutremurul nregistrat in
termeni de Rjb=110 km, v30=320m/s (Rjbterenului a focarului v30- viteza medie a undelor pe primii 30 de metri). De asemenea se vor prefera
cutremure tip puls. Deoarece nu exista suficiente
cu aceste caracteristici, a fost relaxata
ca Rjb=110 km. Fiecare accelerograma din grupul
a fost
astfel ncat pentru
Andrei Gh. Pricopie

UTCB 2012

prima perioada a structurii (Sa(T1)) spectrul de

proiectare.

al accelerogramei sa fie egal cu spectrul de

Pentru
unui al doilea set de accelerograme se
din nou o serie de cutremure, dar de
aceasta data scalarea se face astfel ncat spectrul accelerogramei sa fie egal cu spectrul de proiectare
pentru o gama de perioade (0.16s-2s) . In figura 5 se
spectrele accelerogramelor
folosind cele doua metode de modificare.

(a)

(b)

Figura 5 Spectrul accelerogramelor pentru: a) metoda de scalare la Sa(T1); b) metoda de scalare pentru perioadele
(0.16s-2s)

spectrul mediu in cazul scalarii pentru o gama de perioade. Acest fapt se

bazei de date care
nu
suficiente cutremure cu perioada predominanta mai mare ca 1 secunda, marea majoritate a
cutremurelor fiind de tipul celor californiene.
III.2.3. Metoda SYNTH
[13]
scalar
modificarea frecven
fiecare perioada se

de

. Pentru
raportul intre spectrul int (SP) si spectrul accelerogramei (SPA).

(2)

imaginara. Aplicnd transformarea inversa se ajunge la o accelerograma modificata. Iternd se ajunge

la un spectru constant. Algoritmul este unul simplu dar prin aceasta scalare rezulta ca si in cazul
metodei SIMQKE o supraestimare a energiei induse.
III
Modificarea accelerogramelor folosind wavele ii este implementata in programul de calcul
Seismomatch [14]. Acest algoritm presupune modificarea unei accelerograme nregistrate, prin

Andrei Gh. Pricopie

UTCB 2012

te unui wavelet pentru fiecare sistem cu un singur grad de libertate, asigurnd astfel
compatibilitatea cu spectrul.
1.
2.
3.

nct

Folosind aceasta metoda se modifica o serie de 7 accelerograme nregistrate. Spectrele lor sunt
prezentate in Figura 6 (b).

(a)

(b)

Figura 6 Spectrul accelerogramelor generate pentru (a) Metoda SYNTH; (b) Metoda Seismomatch

III.3. Studii numerice

In acest capitol se
reprezentativ set de accelerograme. Folosind metodele discutate anterior se
7 accelerograme:
1) Accelerograme Generate (SIMQKE) pe spectrul de proiecta
2)
3)
1
4)
5)
;
6)
;

6 seturi de cate

;
;
;
;

Trebuie
ca nafara metodelor SIMQKE (M1 si M2) restul metodelor sunt metode de
modificare care
intr-o mare
caracterul tip puls al cutremurului. Acest aspect este
foarte important din cauza ca folosirea amortizorilor
pentru cutremure de tip puls poate pune
probleme din cauza
mari dezvoltate de amortizori. Aceste seturi de accelerograme sunt
aplicate unei
de 6 niveluri intr-un studiu dinamic neliniar. Rezultatele in termeni de
,
energie indus si energie disipat histeretic sunt comparate pentru cele 6 seturi de accelerograme

Andrei Gh. Pricopie

UTCB 2012

III.4. Concluzii
Seismomatch. In ceea ce
metod produce cele mai bune rezultate. Setul
astfel
de accelerograme este folosit pentru toate studiile dinamice neliniare ulterioare. Trebuie
c accelerogramele modificate cu aceast metod
caracterul de tip puls
caracteristic cutremurului nregistrat. In Figura 7 se
driftul total maxim si energia disipata
inelastic pentru fiecare accelerograma.
0.03
Drift Total

0.025
0.02
0.015
0.01
0.005
M1
M1
M1
M2
M2
M3
M3
M3
M4
M4
M5
M5
M6
M6
M6

0
Metoda Folosita
(a)

(b)

Figura 7 (a)

; (b) Energia disipata inelastic pentru

accelerogramele folosite

In tabelul

se
si

raportul dintre valorile medii ale driftului total maxim energiei induse
pentru cutremurul din 4 martie 1977.

Tabelul 1

Medie Drift Total

M1
1.07
1.37

M2
0.95
1.28

M3
0.93
1.25

M4
1.25
1.32

M5
0.99
1.1

M6
1.11
2.14

Medie Energie Disipat

Inelastic

1.31

1.21

1.09

1.16

0.97

1.85

Concluziile care se desprind sunt urmatoarele

1. Se observa ca cele mai bune rezultate se obtin pentru metoda M5 de modificare a
accelerogramelor folosind wavele ii;
2. De asemenea se observa rezultatele bune produse de algoritmul SIMQKE (M1) si (M2) in ceea
ce priveste deplas rile. Cu toate acestea pentru ambele metode exista o supraestimare a
energiei disipate inelastic. Trebuie observat ca metoda de generare pe spectrul redus produce
rezultate superioare metodei de generare pe spectrul de proiectare;
3. Metodele de selectie a accelerogramelor si scalare (M3 si M4) supraestimeaza energia indusa
iar M4 supraestimeaza cel mai mult deplasarile (25%);
4. M6 metoda SYNTH produce rezultate comparabile in ceea ce priveste deplas rile dar
supraestimeaza energiile cel mai mult dintre toate seturile de accelerograme;
Andrei Gh. Pricopie

UTCB 2012

Pentru analizele

se

setul de 7 accelerograme nregistrate si modificate folosind

. n
efectuarea de analize dinamice neliniare modificnd iterativ parametrii amortizoarelor pn ce se
convergent n rezultate (
). In
aceasta lucrare se va prezenta algoritmul propus de Takewaki
a amortizoarelor vscoase considernd influen
IV.1. Aspecte teoretice
Algoritmul de optimizare folosit de Takewaki
sistem cu n
model condensat.

iind un

(3)
Unde M
rigiditate a sistemului,

K reprezi

C
, x

ulat. Din
de avantaje cum ar fi liniarizarea acesteia. n continuare se aplic

(4)
Sau notnd
(5)
sau

(6)
In expresia (4)

structurii. n FEMA 356 [9]

Andrei Gh. Pricopie

UTCB 2012

performan al structurii. n acest sens se alege ca indicator de performanta deplasarea relativa de

nivel. Aceasta poat
transformare T :

(7)
nlocuind expres

(6):
(8)

Expresia (8)

, n acest caz seismul

(9)

intensitatea semnalului pot fi reprezentate

(10)

):

(11)

I
In continuare se va prezenta problem
simplificatoare:
1. Structura va fi modelata simplificat ca un model condensat pentru care fiecare etaj este
,(
), care este suma a
dou componente una provenit din amortizarea natural
din
montarea amortizoarelor;
2. Pentru a folosi exprimarea n domeniul frecventelor se presupune ca structura
incursiuni n domeniul postelastic ( matricea K
Andrei Gh. Pricopie

UTCB 2012

10

3.
cu media 0;
4.
Problema de optimizare poate fi sintetizat
unei structuri (matriciile M,C,K

mice ale
atice a

(12)

Rezolvarea problemei de opti

re ale amortizoarelor:
(13)

Faptul ca suma constantelor de amortizare este definit

impunnd practic

amortizoarelor fiind incrementate p

continuare.

vscoase liniare:
(14)

n primul rnd trebuie luat n calcul aspectul tehnic, un produc

constantei de amortiza
ultimul rnd trebuie luat n calcul faptul ca o constanta mare de amortizare conduce la dezvoltarea de
structurii. Astfel este
(14)
e vedere fizic nu au
sens.
Andrei Gh. Pricopie

UTCB 2012

11

(15)

(15)

(13).

(14) este

neglijata in exprimarea matematica, dar este ndeplinita implicit prin folosirea algoritmului Figura 8.
:
(16)

pentru
(17)

[2]
pentru rezolvarea problemei descrise.

Andrei Gh. Pricopie

UTCB 2012

12

Figura 8 Schema Algoritmului de Optimizare

Andrei Gh. Pricopie

UTCB 2012

13

IV.3. Modelarea Hazardului Seismic

Pentru a rezolva problema de amplasare optima
de densitate spectrala de putere (DSP) trebuie
cunoscuta, aceasta nsa
in
de frecvente si in amplitudine de la un cutremur la altul. Se
cazul structurii de 6 niveluri din beton armat prezentata ulterior
se observa (Figura 9) ca
DSP , in cazul cutremurului 4 martie 1977 nu
vrful de
putere pe
ca si structura. Cea mai defavorabila
DSP ar fi o
Dirac care
are toata energia concentrata in dreptul
fundamentale a structurii si in rest ar fi 0. Cu toate
acestea cutremurele reale nu
ntreaga putere pe o singura
. In acest sens, pentru a
conserva caracterul cutremurului nregistrat
DSP i se impune o limita asupra puterii totale
(

) si a amplitudinii maxime (

):
(18)
(19)

Figura 9

Valorile pentru aceste doua limite sunt calculate pe baza

DSP a accelerogramei 4 martie 1977.

IV.4. Influen
optime a amortizoarelor n structura. Modelul este similar celui folosit pentru structuri. Straturile de
p mnt sunt caracterizate tot ca un model condensat. Pentru fiecare strat se
te un model
echivalent liniar , introdus de Schnabel [15] care presupune ca rigiditatea si amortizarea stratului sunt
dependente de
specific
este caracterizat de G1, 1, 1,l1 modulul de

[16]

(20)
Andrei Gh. Pricopie

UTCB 2012

14

(a)

(b)

Figura 10 a)Schema modelului condensat cu considerarea

elasticitate transversala si a

cu

teren-structura; b)
specifica

modulului de

La fiecare pas al algoritmului de optimizare odata cu schimbarea amortizorilor se schimba si

raspunsul ansamblului considerat. Astfel pentru fiecare pas se efectueaza un numar de 10 iteratii
suficient pentru ca valoarea modulului de rigiditate transversala si amortizarii sa se stabilizeze pentru
fiecare amortizor. Ecuatie n care
al aceluiasi strat.

I
Pentru algoritmul de optim se ut
un model condensat de tip stick. Modelul condensat se
rezolvnd invers problema de vectori si valori proprii. Modelnd structura in programul PERFORM
3D v.5 se
primul mod de
si masele de etaj. Cunoscnd vectorul
normalizate in primul mod de
si matricea maselor se poate deduce matricea de rigiditate a
sistemului condensat.

lor pentru domeniul neliniar. Concret se vor

Andrei Gh. Pricopie

UTCB 2012

15

fata de cele fara amortizori si

de cele cu distributie uniforma.

(
[3], [4]). Cu toate acestea studiile numerice sunt restrnse la un
cadru de 6 etaje din beton armat. Pentru a valida metoda
serie de structuri att din b

la 475 de ani. Aceast

are o poate reprezenta

1.

eniul
neliniar;

2.
vscoase;
3.
puls, specifice sursei Vrancea;
4. Impactul asupra elementelor structurii datorat introducerii acestor amortizoare n structura.
ime (6, 10 15 niveluri).
V.1. Prezentarea structurilor

ntuite centric.
V
reprezentativ care este solicitat de nc
nc rca

rc rile considerate sunt nc rc ri permanente (5 kPa)

rc ri

proiectare a terenului este

-a realizat folosind programul de calcul cu element

Andrei Gh. Pricopie

UTCB 2012

16

finit PERFORM 3D v5 [17]

doar

capacitatea de a prelua nc rc ri la 20% dar se poate roti n continuare.

fibr
are se produce
cedarea din ntindere sau pierderea de rigiditate cauzat de fisurarea betonului.
turilor metalice este similara cu cea a structurilor din beton

contravntuirilor. Astfel curba histeretica pe care o dezvolt materialul este prezentat n Figura 11. Cu
nctul 1 curgerea n tensiune, n punctul 2 flambajul n compresiune iar n punctul 3
la care se produce
flambajul, acesta fiind specificat prin lungimea platoului de curgere n zona de compresiune. De

ciclu de nc
poate
prelua efortul de ntindere

Figura 11 Comportarea histeretica a otelului folosit pentru contravntuiri Powell

V.1.2. Structura Beton Armat I (6 niveluri)

este
exclusiv din cadre. Pentru toate structurile se
propune un nivel de amortizare echivalenta dezvoltata de amortizorii
de 25%
uia se

Andrei Gh. Pricopie

UTCB 2012

17

o
etaje se impun

). Pentru fiecare structura cu n

uniform de amortizoare (
in algoritmul

optime:
(21)

(22)

Figura 12 (a)
algoritmului

de amortizare cu pasul

b)

cu pasul algoritmului

i
Figura 12. In Figura 12.a.
Figura 12.b.
amortizare a amortizorului cu cea mai mica sensitivitate.
In Figura 13(a) se
obiectiv cu pasul algoritmului, in timp ce in Figura 13(b)
se observa
echivalente cu pasul algoritmului. Se observ c pentru
optim
obiectiv este mai mica fa de
uniforma in timp ce in cazul
echivalente aceasta este mai mare in cazul
optime. Aceste rezultate confirma rezultatele
algoritmului de optim pentru domeniul liniar.
Algoritmul se repeta pentru cele 5 structuri in capitolele V.1.3.-

ru fiecare

Andrei Gh. Pricopie

18

UTCB 2012

(a)

(b)

Figura 13
algoritmului

V
In continuare se

principalele rezultate ale algoritmului de amplasare optima. In Tabelul 2 se

Tabelul 2 Rezultatele algoritmului de

s/m)

optima; Constantele de amortizare ale amortizorilor vascosi (kN

Nivel

Beton I
(6 niveluri)

Beton II
(10 niveluri)

Beton III
(15 niveluri)

Metal I
(6 niveluri)

Metal II
(10 Niveluri)

Metal III
(15 Niveluri)

1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15

0
6500
6270
7010
4220
0

0
0
0
12300
17770
17100
15000
12300
9330
6200

7300
10200
13000
15900
19000
21500
24000
24000
24000
21100
0
0
0
0
0

0
6400
5400
4100
3900
0

0
1600
8000
9200
9700
9300
6700
5500
5000
0

0
0
0
0
10500
16000
16000
16000
16000
14000
12600
11000
7500
0
0

30%

30%

30%

21%

14%

22%

24%

22%

22%

17%

12%

14%

33%

30%

33%

33%

20%

33%

Reducerea
obiectiv (%)

echivalente
Reducerea
de
amortizoare

Andrei Gh. Pricopie

UTCB 2012

19

amortizoarelor vscoase.

Pentru domeniul liniar se observa

rezultate se
utiliznd
uniforme.

in

intre
optima si cea uniforma. Aceste
cu circa 30 % mai mic de amortizoare dect in cazul

V.3. Analiza dinamica incrementala

In prezent codurile de proiectare presupun comportarea diferita a structurilor pentru diferite niveluri

de
realiza o analiz a structurii la diferite niveluri de intensitate seismica.

Vamvatsikos si Cornell [18]. IDA este o

(Sa(T1),5%). Factorii de scalare

P100/2006 si sunt prezentate in tabelul

au fost

folosind codurile FEMA 356 si

Tabelul 3

IMR
40
100
225
475
975
2475
3475

P50
70%
40%
20%
10%
5%
2%
1.4%

Factor de Scalare(FS)
0.6
1
1.3
1.5
1.8
2.3
2.5

IDA. Se include n aceasta list

pentru studiile prezente.

Andrei Gh. Pricopie

UTCB 2012

20

V.4. Rezultatele analizelor dinamice neliniare

programul de calcul dinamic n
r amortizoare, cel de-al doilea cu amortizoare
odel este supus la

-a considerat
structura. n total au fost rulate n jur de 1000 de analize dinamice
vscoase.
Pentru ca
de rezultate este mare se
la o reprezentare probabilista pentru curbele IDA.
Astfel la fiecare nivel de scalare pe rezultate se suprapune o
de densitate de probabilitate
lognormala Vamvatsikos [18]. Curbele IDA sunt reprezentate prin valoarea medie a
lognormale si fractilii 16% si 84%. In Figura 14 se
pentru structura de 6 etaje si nivelul de
scalare 0.6 densitatea de
si
de
pentru driftul total.

(a)

(b)

Figura 14

Andrei Gh. Pricopie

UTCB 2012

21

V.4.1. Rezultate pentru structura Beton Armat I (6 niveluri)

numerice pentru structura din beton armat cu 6
niveluri. Modul de amplasare a amortizoarelor
Figura
15.
cazul
rezultatele analizei dinamice incrementale n ceea

In Figura 16 se
baz
fiecare model n

pe care o aduce introducerea amortizoarelor

.
unge pana la 57% n cazul factorilor de scara

scalare
In Figura 16
ra echipat cu

disipnd mai mult energie. Difer

Rezultatele
sunt similare si pentru celelalte structuri investigate.

(a)

(b)

Figura 16 Curba IDA pentru: (a) drift total ;(b)

Andrei Gh. Pricopie

UTCB 2012

maxima din amortizori

22

a pentru fiecare factor de

.
. Suplimentar se stabilesc o

indice (i
serie de limite pentru fiecare nivel de performant .

(23)
Unde
de performant
este

iar limita pentru nivelul de ocupare

ajunge prin studierea mecanismelor de plastificare specifice structurii. Prin stabilirea acestor praguri
fiecare nivel de performan
a.

Din Figura 17
a se afla n domeniul
imediata.

n cazul structu
za etajului 2. Rezultatele sunt

suplimentare n stlpul de care este legat amortizorul. Rezultetele sunt similare si pentru cladirea
metalica de 6 niveluri. Pentru cladirile din beton armat si metal de 10 si 15 niveluri este insa necesara
Andrei Gh. Pricopie

UTCB 2012

23

o consolidare a stalpului. Pentru aceste cazuri introducerea amortizorilor conduce la forte in stalpi care
produc colapsul acestora. In acest sens cladirile pentru cladirile din beton armat se monteaza 4 profile
metalice care sa poata prelua intinderea aferenta stalpului iar pentru cladirile metalice stalpii sunt
supradimensionati.

Figura 18 Curba IDA pentru forta axiala din stalp

odelele studiate. n Figura 19

(Et) disipate inelastic
(Ein)
gia disipata de amortizoarele
vscoase (Evs). Este evident c prin introducerea amortizoarelor, o parte din energia disipa inelastic
este disipat
.
In capitolele V.4.2.-V.4.5. se
rezultatele pentru celelalte 5
cele prezentate pentru structura de 6 niveluri.

. Rezultatele sunt similare cu

Figura 19 Curba IDA

Andrei Gh. Pricopie

UTCB 2012

24

V.4.6. Rezultate pentr u str uctur a Metal III(15 nivelur i)

pentru structura metalic cu 15 niveluri care prez

anumite particularit i in rezultatele
. Modul de
prezentat n Figura 20
c
rezultatele analizei dinamice incrementale n ceea ce

nat ca n
cazul acestei structuri, nu a fost necesara consolidarea
fost supradimensionat.

(a)

(b)

Figura 21 (a) Curba IDA pentru Driftul total; (b) Curba IDA pentru

maxima in amortizori.

In Figura 21
introducerea amortizoarelor n structura. F

distribu

Andrei Gh. Pricopie

UTCB 2012

25

intre 40-50%.

n indice (i
fiecare nivel de performanta.
iar limita pentru nivelul de
ocupare imediata este 0.75, 1.5 pentr
cifre se ajunge prin studierea mecanismelor de plastificare specifice structurii. Prin stabilirea acestor
un sfert din
.

Figura 23 Curba IDA pentru indicele de performanta al structurii

Din Figura 23
probabil la nivelul de prevenire a colapsului, pentru modelele cu amortizoare structura se afla la
nivelul de siguran
pentru
oarea indicelui sa fie

a
ructura cu
prevenire a colapsului
faptului ca stlpul adiacent amortizoarelor nu a fost consolidat, cu
toate ca rezultatele n termeni de
Andrei Gh. Pricopie

UTCB 2012

26

(a)
Figura 24

(b)
de

pentru a) IMR 475 ani; b) IMR 975

Acest aspect este cel mai

De altfel modelul cu distribu ia optima nu converge numeric pentru cel mai mare factor de scalare
considerat 2.5 pentru unele cutremure.

le

pana la ducerea stlpului n zona de n

cu

optima

Curba IDA infa uratoarea forei axiale (kN)

(a)

(b)

Figura 25 a)Curba IDA pentru nf

Andrei Gh. Pricopie

UTCB 2012

27

n Figura 26
energiei totale (Et) disipate inelastic (Ein)
energia disipata de amortizoarele vscoase (Evs). Este evident

n
pata inelastic este disipata de

amortizoarelor vscoase.

Figura 26

Energia disipata de amortizoare

V
teren structura
In acest capitol se determin
optima pentru o structura de beton armat de 6 etaje, folosind
doua profile de teren specifice zonei
. Primul profil este specific amplasamentului INCERC
iar cel de-al doilea amplasamentului UTCB. Fa de
optima in cazul structurii cu baza fix
unde sunt
doar amortizorii etajelor 2,3,4, apare in algoritmul
optime amortizorul
etajului 5 si implicit, se
valoarea constantelor de amortizare a etajelor 2,3,4. Pentru
amplasamentul UTCB
optima a amortizorilor este similara, cu cea de la INCERC,
fiind minime.

(a)

(b)

Figura 27
constantelor de amortizare cu pasul algoritmului pentru: a) modelul cu baza fixa b)
amplasamentul INCERC

Andrei Gh. Pricopie

UTCB 2012

28

iunii teren structura se observ reduceri ale driftului si a nivelului de

performant

Figura 28 Curba IDA Drift(INCERC)

Figura 29 Curba IDA Drift (UTCB)

Pentru confirmarea celor dou

arm tur pentru a nu avea incursiuni n domeniul

plastic. Straturile de teren sunt modelate folosind elemente de arie, liniare. n cazul elementelor de
arie din SAP 2000 v 14.2 nu se poate folosi o r

stra
cicluri n care amortizarea echivalent
ru fiecare strat n parte. Pentru a determina
se
din nou la programul EERA. Folosind acest program si amplasamentul INCERC
pentru care a fost nregistrat accelerograma 4 martie 1977 se
terenului la roca de
baza. Aceasta este folosita pentru ambele amplasamente. In continuare se
rezultatele rotirilor.
Este evidenta mbun t irea
structurii prin introducerea amortizorilor si faptul ca structura
cu
optima se comporta mai bine dect structura echipata cu
uniforma.

Andrei Gh. Pricopie

UTCB 2012

29

Numarul de Articulatii Plastice

Figura 30

de

plastice si nivelul de performanta

Concluzii contribuii i irecii viitoare e tu iu

VI.1. Concluzii
In capitolul anterior au fost prezentate o serie de 6 cadre cu diferite niveluri de n

contravntuite centric n cazul structurilor metalice. Pentru fiecare din aceste structuri s-a dorit
pentru a ajunge la o amortizare echivale

de nivel.

structurii pentru domeniul de comportare neliniar

dinamic

. n total pentru seria de 6 structuri au fost efectuate aproximativ 1000 de

analize dinamice neliniare cu ajutorul programului PERFORM 3D v 5.

Andrei Gh. Pricopie

UTCB 2012

30

cel mai important din punctul de vedere al algoritmului de optim, care are ca scop minimizarea

Tabelul 4 Depl

Structura
Beton I

Beton II

Beton III

Metal I

Metal II

Metal III

IMR
Factor Scalare
F.A.
D.U.(%)
D.O.(%)
F.A.
D.U.(%)
D.O.(%)
F.A.
D.U.(%)
D.O.(%)
F.A.
D.U.(%)
D.O.(%)
F.A.
D.U.(%)
D.O.(%)
F.A.
D.U.(%)
D.O.(%)

40
0.6
0.0039
26
7
0.003
54
7
0.005
50
2
0.004
38
7
0.005
37
3
0.005
37
7

100
1
0.008
30
9
0.005
51
9
0.007
43
2
0.008
38
9
0.008
35
3
0.009
32
4

475
1.5
0.0172
37
7
0.009
52
9
0.012
39
2
0.015
42
11
0.013
36
4
0.013
31
1

975
1.8
0.0327
57
6
0.013
55
9
0.014
39
1
0.021
45
13
0.017
38
4
0.015
29
0

2475
2.3

8
0.019
56
7
0.020
41
1

3475
2.5

Medie(%)

37
7
0.021
57
5
0.022
40
1

12

11

5
0.020
29
0

5
0.021
29
3

54
8
42
1
40
10
37
4
31
2

In Tabelul 4
drifturile ma
n considerare rezultatele medii.
Din tabelul centralizator se
pentru nivelul de amortizare
medie de 40%.

echivalent

a are mai multe niveluri cu

-10 % la 1-2%. Cu toate c
semnificative (1-5%) trebuie notat c

Andrei Gh. Pricopie

UTCB 2012

31

rezulta din faptul ca amortizoarele sunt

Tabelul 5

Tabelul 5

Beton I
Beton II
Beton III
Metal I
Metal II
Metal III

dezvoltata n amortizoare (kN)

IMR
Factor Scalare
D.U.
D.O.
D.U.
D.O.
D.U.
D.O.
D.U.
D.O.
D.U.
D.O.
D.U.
D.O.

40
0.6
284
430
371
646
665
1338
214
384
323
505
528
884

100
1
475
669
669
1191
1052
1953
384
655
579
856
764
1211

475
1.5
664
918
1053
1825
1281
2541
626
1055
871
1350
1020
1847

975
1.8
802
1087
1274
2202
1518
2966
767
1273
1066
1640
1222
2264

2475
2.3
1057
1430
1540
2672
1898
3566
993
1602
1378
2099
1570
2970

3475
2.5
29
1628
2883
2038
3827
1077
1738
1506
2264
1719
3246

43
48
40
35
44

In Tabelul 5
amortizoare. Valorile prezentate sunt me
-

medie

elementele de care
sunt cutremure de tip puls, care presupun ca energia este concentrata n jurul acestui puls. Acest
al structurii.
In Tabelul 6
. Indicele de performan
performan
acestea. Pragurile pentru nivelurile de performan
i (moment n care circa 25%

modelele n care se intr

Andrei Gh. Pricopie

UTCB 2012

32

ele

Tabelul 6

spectiv 15 niveluri, att n cazul structurilor metalice ct si cel al

i prin introducerea
indirect conduc la rotiri importante pentru stlpul adiacent care conduc la colapsul structurii. Practic
Andrei Gh. Pricopie

UTCB 2012

33

pentru structurile din beton

(a)

(b)

Figura 31 Curbe de fragilitate pentru structurile din beton armat nivelul de performanta de: a) O.I. b) S.V.

en

pentru a

comporta mai prost dect

de fragilitate. Curbele de fragilitate prezint

niveluri
ale hazardului seismic. In cazul studiului prezentat, nivelul hazardului este reprezentat de factorul de
scalare.

(a)

(b)

Figura 32 Curbe de fragilitate: a) pentru structurile de beton armat nivelul de prevenire a colapsului; b) pentru
structurile metalice nivelul de ocupare imediata

Andrei Gh. Pricopie

UTCB 2012

34

(a)

(b)

Figura 33
colapsului

Pentru a realiza curbele de fragilitate s-a calculat pentru fiecare factor de scalare probabilitatea de
. In Figura 31 a,b si Figura 32 b
fragilitate pentru structurile din beton armat, iar n Figura 32 b. si Figura 33 a si b pentru cele metalice.

ia
pe cnd structura cu
distribu i
In ceea ce
nt la fel de pronun ate. Pentru nivelul

perfor
nivelul de performanta de P.C. rezultatele sunt similare pentru factori de scalare mai mici de 1.8.
nu produce rezultate superioare

pentru structurile metalice de datele

influen at de lipsa de capacitate a elementelor adiacente amortizoarelor.

amortizoare se

sporit elemen
nivelului
aceste amortizoare au fost
Andrei Gh. Pricopie

UTCB 2012

35

ari.
Concluzii:
1. In toate cazurile introducerea amortizorilor mbun
structurii in medie cu
40%.
2. In toate cazurile studiate
optima produce rezultate superioare din punct de vedere al
(1-8%) folosind un
cu circa 30% mai mic de amortizori
3. In toate cazurile
dezvoltate in amortizori sunt mai mari in cazul
optime.
4.
intre
uniforma si cea optima scad
cu
nivelului de

. Acest fapt se
cel mai probabil modelului condensat folosit in algoritmul de
plasare optima.
5. Pentru
de 10 respectiv 15 etaje, pentru a ajunge la o amortizare echivalenta in jurul
valorii 30%,
cazurilor studiate este necesara consolidarea stlpilor adiac
amortizorilor.
VI

1. Testarea metodelor de generare a a

accelerograme
si al energiei induse n
structura, cutremurului nregistrat. In acest sens au fost testate 6 metode, de modificare sau
generare a accelerogramelor.
2. Tes
.
In acest sens a fost propus
pentru domeniul liniar.
3.
e de
tip puls
a.
structurile studiate montarea amortizoarelor a produs
sc deri ale r
b.
care dat
cele mai multe cazuri superior (5studiate for ele maxime dezvoltate in amortizo
optime, fapt care se traduce intr-un nivel superior de disipare a energiei.
c.
adiacente amortizoarelor. Pentru studiile efectuate att

pentru cele din beton armat, pentru a ajunge la un nivel considerabil de amortizare
echivalent (25%) dat de amortizoarele vscoase este necesara consolidarea
elementelor adiacente amortizoarelor.
teren

4.

calcul

teren structur

teren din
rii.

Andrei Gh. Pricopie

UTCB 2012

36

V
dezvoltat.
1. Folosirea unui model mbun
in algoritmul de amplasare optima. Un model mbun
poate modela mai bine comportarea structurilor nalte si in special a structurilor cu
;
2. Considerarea efectelor
asupra
plastice si considerarea
avarierii nodurilor structurii;
3. Studierea impactului amortizorilor
neliniari asupra
structurii;
4. mbun t irea modelului de calcul dinamic neliniar pentru modelul care ia in calcul
teren structura. Astfel trebuie dezvoltat un model care sa
tine cont de
degradarea straturilor de teren sub
seismice.

[1] Rodrigo M., Romero M., "An optimum retrofit strategy for moment resisting frames with
nonlinear viscous dampers for seismic applications," Engineering Structures 25, pp. 913-925,
2003.
[2] Takewaki I., Building Control with Passive Dampers, Optimal Performance Based Design for
Earthquakes. Kyoto: Jon Wiley & Sons (Asia), 2009.
[3] Pricopie A.Gh., Cretu D., "Rehabilitation of Existing Structures by Optimal Placement of
Viscous Dampers," in Third International Symposium on Life-Cycle Civil Engineering, Vienna,
2012, p. in curs de publicare.
[4] Pricopie A.Gh., Cretu D., "Rehabilitation of Existing Structures using Optimal Viscous Damper
Placement in the Seismic and Soil Conditions of Romania," in 15 World Conference on
Earthquake Engineering, Lisbon, 2012, p. in curs de publicare.
[5] Soong T.T., Dargush G.F., Passive Energy Dissipation Systems in Structural Engineering. New
York: John Wiley & Sons, 1997.
[6] Pekcan G., Chen S.S., Mander J.B., "The Seismic Response of a 1:3 Scale Model R.C. Structure
with Elastomeric Spring Dampers," Earthquake Spectra 11, pp. 249-267, 1995.
[7] Reinhorn A.M., Li. C, Constantinou M.C., "Report NCEER-95-0001: Experimental and
Analytical Investigation of Seismic Retrofit of Structures with Supplemental Damping Part I:
Fluid Viscous Damping Devices," Buffalo, 1995.
[8] A.
izolare la nivelul de rezemare," UTCB, Bucuresti, Teza Doctorat 2012.
[9] ASCE FEMA 356, "NEHRP guidelines for the seismic rehabilitation of buildings," Washington
D.C., 1997.
Andrei Gh. Pricopie

UTCB 2012

37

[10] Dubina D. Lungu D., Constructii amplasate in zone cu miscari seismice puternice. Timisoara:
Editura Orizonturi Universale, 2003.
[11] Gasparini D.A. Vanmarcke E.H., "Report 2 Simulated Earthquake Motions Compatible with
Prescribed Response Spectra," Cambridge, 1976.
[12] PEER GMSM, "Evaluation of Ground Motion Selection and Modification Methods: Predicting
Median Interstorey Drift Response of Buildings," Chico, California, 2009.
[13] Naumoski N., "Program SYNTH: Generation of Artificial Accelerograms Compatible with
Target Spectrum," 1998.
[14] Seismosoft, SeismoMatch v 1.3.0, 2011.
[15] Schnabel P.B., Seed H.B., Lysmer J. "A Computer Program for Conducting Equivalent Linear
Seismic Response Analyses of Horizontally Layered Soil Deposits," Berkley, 1972.
[16] Kuhlemeyer R.L., Lysmer J., "Finite Dynamic Model for Infinite Media," Journal of the
Engineering Mechanics Division, pp. 859-877, 1969.
[17] Powell G. H., "User Guide Perform-3D," Berkley, 2011.
[18] Cornell C.A., Vamvatsikos D., "Incremental Dynamic Analysis," Earthquake Engineering and
Structural Dynamics, pp. 31(3):491-514, 2002.
[19] Constantinou M.C., Soong T.T., "Passive and Active Structural Vibration Control in Civil
Engineering," Buffalo, 1994.
[20] Chopra A., Dynamics of Structures Theory and Application to Earthquake Engineering. Berkley:
Prentice-Hall, 1995.
[21] PEER. (2012) PEER GROUND MOTION DATABASE. [Online].
"http://peer.berkeley.edu/peer_ground_motion_database/"
http://peer.berkeley.edu/peer_ground_motion_database/

HYPERLINK

[22] Kelly T., In-Structure Damping and Energy Dissipation. Wellington: Holmes Consulting Group,
2001.
[23] Vezeanu G. Pricopie A. Gh., "Design Considerations for Buildings with Nonlinear Viscous
Dampers," Mathematical Modeling, pp. 296-304, 2010.

Andrei Gh. Pricopie

UTCB 2012

38