Or Men Is An Alexe Nicolae

Universitatea TRANSILVANIA din Brasov
Facultatea de Alimentatie si Turism
ing. ORMENISAN A. Alexe Nicolae
CERCETARI TEORETICE SI EXPERIMENTALE PRIVIND

INFLUENTA SISTEMELOR DE REGLARE AUTOMATA ALE
MECANISMELOR DE SUSPENDARE ALE TRACTOARELOR
ASUPRA DINAMICII SI ENERGETICII AGREGATELOR DE ARAT
THEORETICAL AND EXPERIMENTAL RESEARCH CONCERNING
THE INFLUENCE OF AUTOMATIC CONTROL SYSTEMS OF THE
TRACTOR LINKAGE MECHANISMS ON THE DYNAMICS AND
ENERGETICS OF PLOUGHING UNITS
Rezumatul tezei de doctorat

Summary of PhD Thesis
Conducator stiintific:
Prof.univ.dr.ing. Simion POPESCU
Brasov, 2014
MINISTERUL EDUCATIEI NATIONALE

Universitatea Transilvania din Brasov
Bd. Eroilor 29,500036 Brasov, Romnia, Tel / Fax: +40 268 410525, +40 268 412088
www.unitbv.ro
___________________________________________________________________________
__________
Catre_________________________________________
Va aducem la cunostinta ca n ziua de

vineri 14.03.2014, ora 9:00,n salaRP6 (amfiteatru corp R)
la Facultatea de Alimentatie si Turism, va avea loc sustinerea publica a tezei de doctorat
Cercetari teoretice s i experimentale privind influenta sistemelor de reglare automata ale
intitulata
mecanismelor de suspendare ale tractoarelor asupra dinamicii si energeticii agregatelor de
,
arat
elaborata
deing. ORMENISAN A. Alexe Nicolae
n vederea obtinerii titlului stiintific de Doctorn
domeniul fundamental Stiinte Ingineresti,domeniul Inginerie Mecanica, cu urmatoarea comisie, numita
prin ordinul Rectorului UniversitatiiTransilvania
din Brasov, nr. 5976/26.07.2013:
PRESEDINTE
- Prof. univ. dr. ing. Carol CSATLOS
DECAN - Facultate de alimentatie si Turism
Universitatea Transilvania din Bras ov
CONDUCATOR STIINTIFIC:
- Prof. univ. dr. ing. Simion POPESCU
REFERENTI:
- Conf. univ. dr. ing. Sorin BIRIS
Universitatea Politehnica din Bucuresti
Prof. univ. dr. ing. Mircea BADESCU
Universitatea din Craiova
- Prof. univ. dr. ing. Florean RUS
Universitatea Transilvania din Bras ov
n acest scop va trimitem alaturat rezumatul tezei de doctorat si va invitam sa luati parte la
sedinta
publica de sustinere a tezei de doctorat.
n cazul n care doriti sa faceti aprecieri sau observatii asupra continutului lucrarii, va rugam
sa le
transmiteti
pe adresa Departamentului de Doctorat al Universitatii sau prin mail:
nickorme@unitbv.ro si/sau simipop38@yahoo.com
REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT
CUPRINS
PREFATA
1. PROPRIETATILE FIZICO - CHIMICE SI MECANICE ALE SOLULUI
1.1. Generalitati
1.2. Fertilitatea
1.3. Structura solului
1.4. Proprietatile fizice ale solului
1.5. Proprietatile fizico-mecanice ale solului
2. STADIUL ACTUAL PRIVIND CONSTRUCTIA SI UTILIZAREA AGREGATEL0R
DE
ARAT
2.1. Generalitati
2.2. Tipuri de agregate arat
2.3. Tipuri de tractoare utilizate n agricultura pentru lucrarile solului
2.4. Tipuri de pluguri utilizate n agricultura pentru lucrarile solului
2.5. Echipamente de cuplare a mas inilor agricole la tractor
2.6. Sisteme de reglare automata a mecanismelor de suspendare ale tractoarelor agricole
3. STADIUL ACTUAL AL CERCETARILOR TEORETICE SI EXPERIMENTALE
DIN
DOMENIUL DINAMICII AGREGATELOR DE ARAT.
3.1. Stadiul actual al cercetarilor privind interactiunea organelor de lucru ale plugurilor cu
3.2. Stadiul actual al cercetarilor teoretice si experimentale asupra dinamicii sistemelor
solul.
tractorplug purtat
3.3. Concluzii
4. OPORTUNITATEA SI OBIECTIVELE TEZEI DE DOCTORAT
4.1. Oportunitatea tezei de doctorat
4.2. Obiectivele cercetarilor tezei de doctorat
5. CERCETARI TEORETICE ASUPRA DINAMICII AGREGATELOR DE ARAT
5.1. Analiza fortelor exterioare care actioneaza asupra componentelor plugului
5.2. Cercetarea teoretica a dinamicii plugului purtat
5.3. Analiza dinamicii plugului purtat prin metoda grafica
5.4. Cercetarea teoretica a dinamicii agregatului de arat format din tractor pe roti s i plug
purtat
5.5. Elaborarea modelului matematic pentru simularea comportarii dinamice a agregatului de
arat
5.6. Simularea si analiza comportarii plugului purtat
6. CERCETARI EXPERIMENTALE ASUPRA DINAMICII SI ENERGETICII
AGREGATELOR DE ARAT
6.1.Obiectivele si metodologia cercetarii experimentale
6.2. Detrminarea parametrilor constructivi si functionali ai agregatului tractor-plug
utilizat la cercetari
6.3. Metodologia cercetarii experimentale a parametrilor cinematici, dinamici si energetici ai
agregatului tractor-plug
6.4. Prelucrarea, analiza si interpretarea rezultatelor experimentale
6.5. Concluzii
7.CONCLUZII FINALE
Autor: ing. Alexe Nicolae ORMENISAN Conducator s tiint ific: Prof.univ.dr.ing. Simion POPESCU
7.1. Concluzii privind stadiul actual al constructiei si utilizarii agregatelor de arat

7.2 Concluzii privind stadiul actual al cercetarilor teoretice si experimentale asupra dinamicii
sistemelor tractor- plug purtat
7.3. Concluzii privind cercetarile teoretice asupra dinamicii agregatelor de arat
7.4. Concluzii privind cercetarile experimentale asupra dinamicii agregatelor de arat
7.5. Contributii personale
7.6. Directii viitoare de cercetare
BIBLIOGRAFIE (selectiva)
CONTENTS
FOREWORD
1. PHYSICAL - CHEMICAL AND MECHANICAL PROPERTIES OF SOIL
1.1. Overview
1.2. Fertility
1.3. Soil structure
1.4. Physical properties of the soil
1.5. Physical-mechanical properties of the soil
2. CURRENT STATE OF THE CONSTRUCTION AND USE OF PLUGHING UNITS
2.1. Overview
2.2. Types of ploughing units
2.3. Types of tractors used in agriculture for soil tillage
2.4. Types of ploughs used in agriculture for soil tillage
2.5. Coupling equipment for tractors and agricultural machines
2.6. Automatic control systems of agricultural tractors linkage mechanisms
3. CURRENT STATE OF THEORETICAL AND EXPERIMENTAL RESEARCH IN
THE
FIELD OF PLOUHING UNITS DYNAMICS
3.1. Current state of research regarding the interaction of the plough component parts with the
3.2. Current state of the theoretical and experimental research on the dynamics of tractorsoil
mounted
plough systems
3.3. Conclusions
4. OPPORTUNITY AND OBJECTIVES OF THE THESIS
4.1. Opportunity of the thesis
4.2. Objectives of the doctorate thesis
5. THEORETICAL RESEARCH INTO THE DYNAMICS OF PLOUGHING UNITS
5.1. Analysis of external forces actuating upon the plough components parts
5.2. Theoretical research into the dynamics of the mounted plough
5.3. Analysis of the dynamics of the mounted plough through the graphical method
5.4. Theoretical research on the dynamics of the ploughing unit made up of a wheeled tractor
mounted
plough
and a
5.5. Elaboration of the mathematical model for simulating the dynamic behaviour of the
ploughing
unit
5.6. Simulation and analysis of the mounted plough behaviour
6. EXPERIMENTAL RESEARCH ON THE DYNAMICS AND ENERGETICS OF
PLOUGHING UNITS
6.1. Objectives and methodology of experimental research
6.2. Determination of the constructive and functional parameters of the tractor-plough system
used in research
6.3. Methodology of experimental research on the kinematic, dynamic and energetic

parameters
of
the
tractor-plough
unit
6.4. Processing, analysis and interpretation of experimental results
6.5. Conclusions
7. FINAL CONCLUSIONS
7.1. Conclusions regarding the current state of the construction and use of ploughing units
7.2. Conclusions regarding the current state of the theoretical and experimental research on the
dynamics of tractormounted plough systems
7.3. Conclusions regarding the theoretical research on the dynamics of plough units
7.4. Conclusions regarding the experimental research on the dynamics of plough units
7.5. Personal contribution
7.6. Future research paths
REFERENCES (selective)
PREFATA
Agregatele de arat formate din plug, purtat sau semipurtat, formate din tractor si plug cuplat n
spatele tractorului (la mecanismul de suspendare), ocupa cel mai important rol n mecanizarea
lucrarilor de prelucrare a solului, fiind n acelas i timp s i cel mai mare consumator de energie.
Prezenta sau absenta rotii de copiere a plugului s i utilizarea unui mecanism de suspendare
controlat
printr-un sistem de reglare automata (de pozisie, forta sau combinat) cres te eficienta dar s i
gradul de
complexitate
al agregatului de arat. De aceea, pentru optimizarea tehnica si energetica a
de arat se impune o analiza s tiintifica, teoretica si experimentala, a influentei modului de
agregatelor
si
aformare
parametrilor
de exploatare a agregatului de arat format din tractor pe roti s i plug purtat, cu si
fara
roata de copiere.
Lucrarea elaborata ca teza de doctorat are ca obiectiv principal realizarea unor cercetari
teoretice si experimentale privind comportarea dinamica si energetica a agregatelor de arat,
din tractor pe roti si plug purtat, care sa permita scoaterea n evidenta a influentei sistemelor
formate
de
reglare automata ale mecanismelor de suspendare asupra dinamicii si energeticii agregatelor
de plug
arat purtat n spate, la deplasarea pe diferite tipuri de sol, in diverse conditii n lucru (teren
cu
orizontal si n panta) si cu diferite adncimi de lucru.
Teza de doctorat este structurata n 7 capitole (ultimul reprezentnd concluziile finale), este
de grafice si tabele, cuprinde o lista bibliografica cu 181 titluri de lucrari publicate n domeniu
ilustrata
n
literatura de specialitate pe plan mondial, inclusiv lucrarile publicate de autor n reviste s i
buletine Teza cuprinde si anexe cu rezultate obtinute la cercetarile treoretice si
stiintifice.
experimentale,
redate tabelar si grafic.
n capitolul 1, intitulat Proprietatile fizice si mecanice ale solului
, se prezinta si se
analizeaza succint acele proprietatile fizice si fizico-mecanice ale solului care au influenta
directa
asupra interactiunii dintre organele de lucru ale plugului si solul supus procesului de arat,
inclusiv
asupra indicilor calitativi si energetici a procesului tehnologic.
n capitolul 2, intitulat Stadiul actual privind constructia si utilizarea agregatele de
arat, se face o clasificare a plugurilor si se prezinta tipurile constuctive de baza de pluguri utilizate
pentru lucrarile solului. Se analizeaza metodele si constructia echpamentelor de cuplare a
plugurilor
la tractorul agricol, se analizeaza in special mecanismele de suspendare cu prindere n trei
puncte
folosite pentru cuplarea masinilor purtate sau semipurtate. n final se face o sinteza a stadiului
actual si a tendintelor n constructia si utilizarea mecanismelor de suspendare cu reglare
automata,
exemplificata cu realizari reprezentative actuale.
n capitolul 3 ,intitulat Stadiul actual al cercetarilor teoretice si experimentale din
domeniul dinamicii agregatelor de arat, se face o sinteza a celor mai reprezentative realizari pe
plan international din domeniul cercetarii teoretice si experimentale referitoare la dinamica si
energetica agregatelor de arat cu pluguri. Sunt analizate metodele de modelare dinamica si
matematica a sistemelor de lucru tractor-plug si metodologia de cercetare, teoretica si
experimentala, utilizata la studiul influentei diferitilor parametri care caracterizeaza procesele
de
lucru asupra comportarii dinamice dinamicii agregatelor de arat ct si se prezinta informativ
rezultatele semnificative ale cercetarilor realizate pe plan national si mondial.cercetarilor
experimentale.
n capitolul 4, intitulat Oportunitatea temei si obiectivele tezei de doctorat
, este
subliniata oportunitate temei s i se prezinta obiectivele, metodologia si programul cercetarilor
teoretice si experimentale a comportarii dinamice a agregatelor de arat.
n capitolul 5, intitulat Cercetari teoretice asupra dinamicii agregatelor de arat, se face
la nceput o analiza teoretica a fortelor exterioare care actioneaza asupra componentelor plugului
(trupita, cutit disc, roata de sprijin (copiere)) n procesul interactiunii acestora cu solul s i se
modelarea
matematica a dinamicii acestora. Pornind de la obiectivele cercetarii teoretice
face
stabilite, se metodologia de cercetarea a dinamicii si stabilitatii plugului (purtat la mecanismul
elaboreaza
de Autor: ing. Alexe Nicolae ORMENISAN Conducator s tiint ific: Prof.univ.dr.ing. Simion POPESCU
7
suspendare) ct si a ntregului sistem de lucru format din tractor si plug, folosind ca metoda
de
studiu modelarea dinamica si matematica. Modelele matematice complexe (formate din
ecuatii dedinamic s i ecuatii de legatura dintre diferite marimi s i parametri) permit realizarea
echilibru
simularii pe calculator a comportarii dinamice a sistemelor tractor-plug purtat, pentru doua
variante
distincte de lucru: plug cu roata de copiere (mecanismul de suspendare n regim flotant) si
rota
copiere (mecanismul de suspendare n regim de reglare automata). n acest fel este
plugde
fara
analizata,
comparativ, influenta sistemelor de reglare automata a mecanismelor de suspendare asupra
dinamicii si stabilitatii n lucru a sistemului tractor-plug.
n capitolul 6 , intitulat Cercetari experimentale asupra dinamicii si energeticii
agregatelor de arat , sunt prezentate obiectivele, metodologia
si programul cercetarilor
experimentale, aparatura si echipamentele de masurare si nregistrare a parametrilor urmariti
la
cercetareaexperimentala. n continuare sunt prezentate sintetic rezultatele obtinute din
prelucrarea
datelor experimentale achizitionate, ilustrate prin grafice si tabele, s i se face analiza si
interpretarea
acestor rezultate. n finalul capitolului sunt prezentate concluziile de baza rezultate din
experimentale si se fac recomandari privind optimizarea dinamicii si energeticii agregatului de
cercetarile
arat
format din tractor si plug purtat.
n capitolul 7
,intitulat Concluzii finale, contributii personale si directii viitoare de
cercetare, sunt prezentate principalele concluzii care se desprind din lucrare s i sunt evidentiate
contributiile personale ale autorului. n final sunt prezentate cteva directii viitoare de
domeniul
dinamicii si energeticii sistemelor de lucru tractor plug.
cercetare n
Teza de doctorat a fost realizata sub conducerea s tiintifica si competenta a domnului
Prof. univ. dr. ing. Simion POPESCU , membru titular al Academiei de S tiinte Agricole si Silvice
Gh. Ionescu Sisesti, caruia doresc sa-i multumesc sincer pentru ndrumarea stiintifica,
profesionalismul si sprijinul moral acordat pe ntreaga perioada activitatii de doctorat.
Doresc sa multumesc colectivului de cadre didactice ai Departamentului de Ingineria si
Managementul Alimentatiei si Turismului din cadrul Facultatii de Alimentatie si Turism a
Universitatii Transilvania din Brasov, care m-a sprijinit colegial pe ntrega perioada a
elaborarii
tezei de doctorat. Multumesc n mod deosebit domnilor prof.dr.ing. Florean Rus si prof.dr.ing.
Carol Csatlos pentru sprijinul acordat la documentare si efectuarea cercetarilor teoretice din
tezei de doctorat.
cadrul
Multumesc, de asemenea, colectivului de specialisti ai Institutului National de Masini
Agricole (INMA) din Bucuresti pentru sprijinul de nalta calificare profesionala acordat att
la
realizarea traductoarelor si aparaturii de masurare s i de achizitie a datelor experimentale ct si
la
desfasurarea ncercarilor experimentale n teren a agregatului de arat.
Nu n ultimul rnd, multumesc familiei, sotiei si fiului meu, pentru rabdarea, ntelegerea si
sustinerea morala pe care mi le-au acordat cu multa afectiune de-a lungul ntregii perioade de
studii
la doctorat si la finalizarea acestei importante activitati.
Brasov, februarie 2014
Ing. ORMENIS AN Alexe Nicolae
1. PROPRIETATILE FIZICE SI MECANICE ALE SOLULUI

1.1. Generalitati
Solul reprezinta un strat relativ moale, afnat s i friabil, aflat la suprafata scoartei terestre. El
este un mediu biologic activ n care au loc procese si transformari fizico-chimice complexe.
Prin
nsusirile esentiale pe care le detine, mpreuna cu atmosfera de deasupra si aerul din interior,
actioneaza n mod direct asupra dezvoltarii plantelor si animalelor. Fiind un mediu poros, pe
solul
lnga
substante nutritive, solul contine aer si poate retine mai mult sau mai putina apa. Datorita
fertilitatii,
ca urmare a structurii si texturii, solul agricol asigura accesibilitatea plantelor cultivate sau din
flora
spontana prin sistemul lor radicular, la apa si substantele nutritive pe care acesta le contine.
Pentru sectorul agricol, solul are o dubla calitate: mijloc principal de productie, prin
suprafata care o defineste s i obiect al muncii, datorita faptului ca asupra lui se intervine n
procesul
activitatilor agricole.
Proprietatile fizico-chimice si mecanice ale solului trebuie cunoscute n vederea abordarii
unor strategii pentru efectuarea lucrarilor specific n conditii agrotehnice optime. n cele ce
urmeaza
vor fi prezentate succint, proprietatile de baza ale solurilor agricole.
1.2.Fertilitatea
Fertilitatea reprezinta capacitatea solului de a furniza plantelor n mod continuu, necesarul
de apa, substante nutritive si aer, de care au nevoie n vederea unei cresteri si dezvoltari
Fertilitatea este determinata de proprietatile chimice, fizice si mecanice ale solului. n urma
normale.
activitatilor umane sau a unor fenomene meteorologice, aceasta nsusire se poate modifica n
sens
pozitiv sau negativ.
1.3. Structura solului
Din punct de vedere fizico-chimic, solul este un sistem eterogen, polidispers alcatuit din trei
faze distincte care la rndul lor au mai multe componente. Solurile de pe terenurile destinate
culturilor agricole se pot diferentia ntre ele prin structura diferita a straturilor succesive,
fiecare
dintre ele avnd grosimi si compozitie diferite. Aceste straturi se numesc orizonturi iar
structura
grosimea lor
si este diferita pentru fiecare tip de sol n parte.
Orizonturile au structuri diferite, n strnsa dependenta cu procesele pedogenetice care se
desfasoara n cadrul lor. Orizonturile supra si subadiacente se deosebesc ntre ele prin
proprietati
fizice, chimice si mineralogice, structura acestor straturi numite orizonturi, se refera la:
compozitia
trifazica, care reprezinta ponderea procentuala a celor trei faze: solida, lichida si gazoasa; alcatuirea
polidispersa a fazei solide ; prezenta componentelor vii ; dinamica desfasurarii proceselor fizicochimice. Dintre cele trei faze, faza solida are structura cea mai complexa, fiind compusa din
substante organice si minerale (fig. 1.4).
1.4. Proprietatile fizice ale solului
Textura sau compozitia granulometrica a solului este definita prin continutul procentual n
particule de diferite dimensiuni ale celor trei constituenti de baza (argila, praf si nisip). n
functie de lor, particulele elementare continute n sol sunt grupate n clase de dimensiuni,
dimensiunile
numite
fractiuni granulometrice iar procentul de participare al diferitelor fractiuni granulometrice n
constitutia solului definesc textura acestuia. n functie de continutul procentual de fractiuni
granulometrice, solurile se mpart n clase texturale , a caror denumire este stabilita dupa fractiunea
granulometrica dominanta. Astfel solurile pot fi: nisipoase, nisipo-lutoase, luto-nisipoase,

lutoase,
luto-argiloase si argiloase. Pe baza rezultatelor analizei granulometrice se calculeaza
ponderile
procentuale ale celor trei componente principale (nisip, praf si argila). ncadrarea unui anumit
tip de
sol
ntr-o anumita clasa texturala, se realizeaza cu ajutorul unei
diagrame ternare (n forma de
triunghi) prezentata n figura 1.7.
Compozitia trifazica a solului
Faza
Faza solida Faza

lichida
Fauna si
vegetatie
Materie
Materie
organica
minerala
Substante organice
(Humus)
Bolovani, pietris,
nisip, praf, argila
gazoasa
Substante
nutritive
Apa Aer
Complexul argilo-humic Solutia solului
Fig. 1.4. Compozitia complexa a solului.
1.5. Proprietatile fizico-mecanice ale solului

Proprietatile fizice si fizico mecanice ale solului au o influenta directa asupra utilizarii
masinilor si tractoarelor, datorita interactiunii dintre sol si organele de lucru si sistemul de
rulare al Textura, continutul de humus si structura s i proprietatile fizico mecanice ale
acestora.
solului
audirecta
o
influenta
asupra gradului de uzura al organelor de lucru (active) ale masinilor si al
consumurilor de energie la efectuarea lucrarilor agricole. principalele proprietati fizice si
fizico ale solului sunt urmatoarele: densitatea (masa specifica), porozitatea, umiditatea,
mecanice
coeziunea, consistenta, aderenta, plasticitatea, fortele de frecare, rezistenta la compresiune,
rezistenta la forfecare, rezistenta specifica la arat s i maturitatea fizica .
Masa specifica ( densitatea) solului poate fi caracterizata prin
densitate absoluta si,
respectiv, densitate aparenta .
Densitatea absoluta ( ) reprezinta masa unitatii de volum a solului, n stare compacta, fara
pori, lund n considerare numai volumul particulelor solide..
Densitatea aparenta
( a ) reprezinta masa unitatii de volum a solului, n stare naturala,
necompact. Cunoasterea densitatii aparente permite aprecierea rezervelor de elemente
nutritive
din de ngrasaminte si amendamente ce urmeaza a fi folosite. Densitatea aparenta
sol
si a dozelor
este
un indicator complex al starii fizice a solului deoarece permite aprecierea consumului de
combustibil pentru efectuarea unor lucrari agricole specifice.
10
Fig.1.7. Diagrama ternara utilizata pentru definirea texturii solurilor.
Umiditatea solului
este o marime de stare conventionala care caracterizeaza cantitatea de
apa continuta n masa unui corp. n functie de starea materialul sau substanta la care se face
referire,
umiditatea poate fi absoluta sau relativa.
Umiditatea absoluta (W) este definita ca raport procentual ntre cantitatea de apa Ma care
poate fi ndepartata prin uscare n etuva si masa fazei solide Ms (fig.1.10) s i se determina cu
relatia:
M
( 1.6)
W = a 100 [% ]
M
unde: Ma este masa fazei lichide (apa), n kg;

Ms - masa fazei solide, n kg.
Umiditatea relativa
a solului Wr este definita ca raport dintre umiditatea absoluta si
umiditatea corespunzatoare capacitatii de cmp respectiv raportul dintre cantitatea efectiva de
apa
Mae si cantitatea de apa corespunzatoare capacitatii de cmp Mac si se determina cu relatia:
Wr =
M
M
ae
100 [% ]
( 1.8)
ac
Coeziunea solului este proprietatea solului prin care att particulele elementare ct si
elementele structurale ale solului sunt mentinute lipite unele de altele datorita unor forte de
atractie
reciproca.
Consistenta solului reprezinta o nsus ire complexa a solului care caracterizeaza modul n
care se manifesta fortele de coeziune n functie de umiditate. Fortele determinate de legaturile
dintre particulele solului se modifica la diferite valori ale umiditatii si, ca urmare, se modifica
si
comportarea generala a solului.
Aderenta (adeziunea) solului este proprietatea particulelor de sol de a adera la suprafetele
altor corpuri, prin intermediul peliculei de apa adsorbita la suprafata lor.
Fortele de atractie care se
manifesta ntre molecule de natura diferita (solid - lichid, lichid - gaz) se numesc forte de adeziune.
Plasticitatea solului este proprietatea solului de a putea fi modelat sub actiunea unor forte
mecanice si de a-s i pastra forma obtinuta prin modelare (fara a se rupe) dupa ce cauzele care
produs-o au ncetat.
au
11
Fortele de frecare din sol se manifesta sub doua forme: frecarea interna, care are loc n
particulele de sol si frecarea externa, care se produce ntre suprafetele organelor active si suprafata
solului.
Frecarea interna se produce ntre particulele solide elementare sau glomerulare ale solului,
atunci cnd acestea se afla n miscare relativa unele fata de altele, ceea ce presupune ca solul
solicitat la forfecare.
este
Frecarea externa se produce ntre suprafata organului de lucru al masinii agricole s i sol.
Valorile coeficientului de frecare externa
variaza n functie de tipul, structura, textura si
umiditatea solului. Cu ct solul este mai uscat si argilos, coeficientul de frecare externa are
mici ( min = 0,33) iar ct solul este umed si nisipos, valorile acestuia sunt mai mari ( max = 0,79).
valori
Rezistenta la compresiune a solului reprezinta un mod de manifestare a consistentei solului
cnd este supus unor solicitari mecanice, sub influenta carora este mobilizat si se deformeaza
pna
la o anumita adncime. Reactiunea solului la aceste solicitari este data de rezistenta la
compresiune.
Rezistenta la forfecare a solului este caracterizata de tensiunea de forfecare, care depinde
de gradul de tasare sau presiunea din sol, deformatia solului, proprietatile fizico mecanice
ale
acestuia etc. Ca urmare a actiunii mecanice a organelor active ale mas inilor agricole n
timpul
prelucrarii, solul sufera deformatii determinate de comprimari, tasari etc. care produc
deformatii
remanente, n urma ruperii legaturilor dintre particulele elementare sau glomerulare, datorita
t depinde de
depasirii tensiunilor de forfecare. n cazul cel mai general, tensiunea de forfecare
gradul de tasare sau presiunea din sol, deformatia solului, proprietatile fizico mecanice ale
acestuia etc.
Rezistenta specifica la arat
nglobeaza totalitatea rezistentelor determinate de taierea,
ncovoierea, comprimarea, torsiunea, frecarea, ruperea si deplasarea laterala a unei unitati
volumice
de sol, care se raporteaza la sectiunea transversala a brazdei s i se exprima n unitati de
( Pa, respectiv, N/m2 ).
presiune
12
CAP. 2. STADIUL ACTUAL PRIVIND CONSTRUCTIA SI UTILIZARERA

AGREGATELE DE ARAT
2.1. Generalitati
Aratul este operatia tehnologica de prelucrare a solului prin care se asigura taierea,
dislocarea, ridicarea, rasturnarea, maruntirea, afnarea s i ncorporarea resturilor vegetale si a
ngrasamintelor n sol prin care se creeaza premizele realizarii unor conditii adecvate pentru
cultura
plantelor. Aratul se efectueaza cu ajutorul plugurilor s i reprezinta lucrarea agricola cu
ponderea
ceadin punct de vedere energetic si al fondului de timp destinat lucrarilor agricole.
mai ridicata
Astfel,
din totalul energiei consumate pentru lucrarile mecanizate necesare prelucrarii solului, n jur
de
30 35% i revine lucrarii de arat
. 2.2. Tipuri de tractoare utilizate n agricultura pentru lucrarile solului
Dintre agregatele de arat, cele mai utilizate sunt formate din tractoare pe roti de puteri mici
si medii cu tractiune pe puntea din spate (4x2) sau cu tractiune integrala (4x4) cu pluguri
purtate
sau amplasate n spatele tractorului precum si agregatele formate din tractoare pe roti
semipurtate
cu
puteri medii si mari cu tractiune integrala (pe ambele punti) (4x4) cu pluguri purtate sau
semipurtate
plasate n spatele tractorului sau combinat (n fata si spate). In unele situatii se utilizeaza s i
agregate
formate din tractoare agricole pe s enile de puteri medii si mari cu pluguri purtate sau
semipurtate
plasate n spatele tractorului
2.4. Tipuri de pluguri utilizate n agricultura pentru lucrarile solului
Pentru a raspunde cerintelor si conditiilor de lucru, plugurile se realizeaza ntr-o mare varietate
constructiva si functionala si se pot clasifica dupa urmatoarele criterii:
Din punctul de vedere al destinatiei
, plugurile pot fi:
pluguri cu destinatie generala (de uz general), folosite pentru executarea lucrarilor de arat
superficial sau normal, pe terenuri plane sau cu nclinatii mici, pentru cultura plantelor de
cmp;
pluguri cu destinatie speciala, folosite pentru executarea lucrarii de arat n conditii
specifice, determinate pentru un anumit scop (araturi n vii, livezi, pe terenuri n panta, pe
terenuri cu exces de umiditate, pentru desfundat, drenaj etc.
Dupa modul n care se executa rasturnarea brazdei, plugurile pot fi:
pluguri cu rasturnarea brazdei ntr-o singura parte (majoritatea plugurilor din aceasta
categorie rastoarna brazda spre dreapta);
pluguri cu rasturnarea brazdei concomitent n dreapta si stnga (pluguri pentru vii) sau cu
rasturnarea brazdei succesiv n dreapta si stnga (pluguri reversibile, pluguri balansier si
pluguri alternative).
Din punct de vedere al formei organului de lucru , plugurile pot fi:
pluguri cu trupite cu cormana;
pluguri cu trupite si antetrupita;
pluguri cu trupite cu discuri;
pluguri cu organe active rotative.
Dupa pozitia plugurilor fata de corpul tractorului
, plugurile pot fi amplasate :n spatele
tractorului sau n fata tractorului (pluguri frontale).
Dupa modul de cuplare la corpul tractorului
, plugurile pot fi: tractate, semipurtate sau
purtate;
13
Din multitudinea de categorii de pluguri cele mai utilizate sunt plugurile tractate, plugurile
semipurtate si plugurile purtate.
Plugurile tractate (fig.2.7.) sunt destinate, n general, pentru a lucra cu tractoare de putere
mare. Numarul de trupite al plugului tractat variaza ntre 39 n functie de puterea
tractorului,
tipul
de sol de
si de adncimea de lucru. n cazul araturilor pe soluri grele si foarte grele se pot
cutite disc la toate trupitele.
monta
Fig.2.7. Schema constructiva a unui plug tractat:

1- trupita; 2 - antetrupita; 3 - cutit disc; 4 - subsolier; 5 - mecanismul pentru reglarea adncimii de lucru; 6
- mecanismul pentru reglarea orizontalitatii cadrului plugului; 7 cadrul plugului; 8 triunghi de
tractiune; 9 sistem de rulare; 10 roata de cmp.
Fig. 2.8. Constructia plugului semipurtat:

1- cadru; 2- trupita; 3 roata de sprijin;4 roata de cmp; 5 bara transversala de tractiune; 6 mecanism
paralelogram;7 mecanism de directie; 8 cilindru hidraulic.
Plugurile semipurtate (fig.2.8.) se deosebesc de cele tractate prin faptul ca att n timpul
lucrului ct si n pozitie de transport, cadrul 1 al plugului se sprijina cu partea din fata pe
mecanismul de suspendare al tractorului. Partea anterioara a plugului este ridicat din brazda, la
capatul parcelei sau pentru transport, cu ajutorul mecanismului de suspendare al tractorului.
Partea
din spate este sustinuta de roata de sprijin 3, care ruleaza pe fundul brazdei deschisa de ultima
trupita si are rolul de a permite ridicarea din brazda a partii din spate a plugului, pentru
efectuarea
ntoarcerilor la capetele parcelei sau pentru transport. Adncimea de lucru este limitata de
cmp
4, prin intermediul careia plugul copiaza profilul solului, avnd rolul de a asigura
roata de
stabilitatea
plugului n plan orizontal. Plugurile semipurtate se construiesc cu 512 trupite s i s-au
raspndit
foarte mult n ultimul timp, ca urmare a cres terii puterii tractoarelor s i a utilizarii tractiunii
inegrale
a rotilor (tip 4x4).
Plugurile purtate nereversibile (fig.2.10.) au cea mai mare raspndire n prezent datorita
multiplelor avantaje: au masa specifica redusa (raportul dintre masa si latimea de lucru) la
aceeasi
14
parametri constructivi si functionali ai organelor de lucru; o parte a greutatii si a componentei

vericale a fortei de rezistenta la tractiune se transfera pe corpul tractorului, ceea ce determina
cresterea parametrilor de tractiune ai tractoarelor ca urmare a cresterii greutatii aderente
Fig. 2.10. Constructia generala (a)si schema cinematica a plugului purtat(b):

1 trupita; 2 cormana suplimentara; 3 cutit disc; 4 roata de copiere; 5 cadru; 6 dispozitiv
de cuplare
Plugurile purtate reversibile

au fost destinate initial pentru efectuarea araturilor pe
terenurile n panta dar n ultimul timp s i pe terenurile plane. Ca urmare a avantajelor utilizarii
acestor tipuri constructorii de pluguri s-au orientat spre realizarea unor pluguri reversibile cu
mare
latime de lucru, att n varianta purtata ct si semipurtata. Din punct de vedere constructiv,
plugul
reversibil este format dintr-un grup de trupite 1 (fig.2.12) cu rasturnarea brazdei spre dreapta si un
grup de trupite 1 cu rasturnare spre stnga, montate pe un cadrul rotitor 2. Cadrul fix 3 se
la mecanismul de suspendare al tractorului iar cadrul mobil 2 se poate roti fata de cadrul fix
cupleaza
datorita
articulatiei cilindrice 4. n functie de modul de dispunere al grupurilor de trupite 1 si 1,
unghiulaldecadrului mobil poate fi de 180 o (fig.2.12,a.) sau de 90 o (fig.2.12,b). Cadrul mobil 2 este
rotatie
rotit fata de cadrul fix 3, respectiv fata de corpul tractorului, la sfrsitul fiecarei curse de lucru
cnd
se schimba grupul de trupite (care lucreaza alternativ). Astfel, brazdele vor fi rasturnate numai
o singura parte la toate cursele, care se face, de obicei, spre dreapta.
ntr-
Fig. 2.12. Schema cinematica a plugului reversibil purtat:

a- cu rotire la 180 o ;b- cu rotire la 90 o :
1 trupita cu rasturnare spre dreapta; 1- trupita cu rasturnare spre stnga;2 cadru rotitor; 3 cadru fix
cu dispozitiv de cuplare la tractor
15
Pe cadrul plugurilor reversibile sunt montate roti de copiere si cutite disc, cte unul pentru
fiecare grup de trupite 1 (fig. 2.13). Rotile de copiere 6 pot fi prevazute cu dispozitive de
reversare,
care permite ca aceeasi roata de copiere sa fie utilizata pentru ambele sensuri de rasturnare a
brazdei
Fig.2.13. Constructia unui plug reversibil purtat cu cinci trupite:

1 trupita cu rasturnare spre stnga;2 cadru rotitor; 3 dispozitiv de cuplare; 4 articulatie cilindrica; 5
mecanism de rotire cu cilindru hidraulic; 6 roata de copiere; 7 cutit disc.
Pentru a limita distanta de patrundere n sol, pna la adncimea nominala de lucru, la

nceputul unei brazde partea din spate a cadrului plugului poate fi articulata (fig.2.14) (de
exemplu
cinci trupite pe prima parte si trei pe partea a doua, sau n variantele 8 +4, 10 +7, 11 +9), astfel
ca,
la nceput intra n sol cu prima parte din trupite si dupa parcurgerea unei anumite distante,
intrasin
sol
ultimul grup de trupite
Fig.2.14. Plug reversibil semipurtat cu cadru articulat.

16
Fig. 2.16. Schema constructiva a unui plug cu latime variabila:

1 cadru reglabil; 2 trupita; 3 roata de copiere; 4 dispozitiv de cuplare; 5 mecanism de reglaj a
latimii de lucru
Plugurile cu latime de lucru variabila

sunt echipate cu 25 trupite cu latimea de lucru
variabila, cuprinsa ntre limitele 2545 cm. Cadrul plugului 1 (fig. 2.16.) este realizat sub
forma
unui mecanism paralelogram deformabil. Forma paralelogramului cadrului si implicit latimea
dispunere a trupitelor se poate modifica prin modificarea lungimii tirantului 5. Latimea de
de
lucru
a 2 se poate modifica prin rotirea acestora fata de cadru sau prin nclinarea pozitiei
trupitelor
cormanei fata de brsa..n figura 2.17 este prezentata o schema privind modificarea latimii de
lucru
la un plug model LEMKEN Vari-Opal si influentele latimii de lucru asupra pozitiei centrului
instantaneu de rotatie n plan orizontal. .
Fig. 2.17. Schema modificarii latimii de lucru si a pozitiei centrului instantaneu de rotatie orizontal
CIR H . la un plug model LEMKEN VARI-OPAL.
2.5. Echipamente de cuplare a masinilor agricole la tractor

Cuplarea la tractor a masinilor agricole purtate se face prin intermediul mecanismului de
suspendare care reprezinta un sistem de bare articulate n trei puncte la corpul tractorului care
asigura att cuplarea msinilor la tracto r ct s ipozitionarea acestora n raport cu corpul tractorului si
suprafata terenului. Mecanismul de suspendare ofera posibilitatea de ridicare a masinilor
din pozitia de lucru n pozitia de transport si invers.
agricole
17
Tractoarele agricole de putere mica s i medie sunt prevazute cu un mecanism de suspendare

amplasat n spatele tractorului (fig. 2.31, a). Unele tractoare agricole de putere medie si mare de
constructie recenta sunt echipate cu doua tipuri de mecanisme de suspendare: unul amplasat n
spate
iar celalalt amplasat n fata tractorului (denumit mecanism de suspendare frontal, fig. 2.31. b)..
Elementele componente de baza ale mecanismului de suspendare sunt date n figura 2.32 iar
caracteristicile constructive ale articulatiilor punctelor de cuplare la mas ina sunt prezentate an
figura
2.33. Mecanismele de suspendare servesc si pentru cuplarea la tractor a masinilor semipurtate,
caz
n care legatura dintre tractor si masina semipurtata se realizeaza numai prin tirantii inferiori 1
si
1(fig. 2.32), n punctele Fs i G(fig. 2.33) sau prin intermediul unei bare transversale de tractiune 8
(v. fig. 2.32), fixata n articulatiile sferice ale tirantilor inferiori 1 si 1
c
Fig. 2.31. Constructia generala a mecanismelor de suspendaren trei puncte:
a - amplasat n spatele tractorului; b - amplasat n fata tractorului; c- elemente componente
n functie de puterea maxima de tractiune a tractoarelor, mecanismele de suspendare sunt
mpartite n patru categorii constructve si functionale (tab. 2.2), fiecarei categorii fiindu-i
caracteristice anumite dimensiuni constructive ale elementelor componente stabilite prin
norme si
18
reglementari nationale s i internationale, n conformitate cu normele internationale SR ISO

7301+C1/2000.
Tabelul 2.2.
Categoriile constructive ale mecanismului de suspendare
Categoria constructiva
I-a N I-a II-a III-a IV-a IV-a H

Puterea maxima la bara de
tractiune a tractorului:[kW]
max.
35
max.
48
max.
92 80185 135300 135300
Mecanismele de suspendare n trei puncte asigura trei grade de mobilitate a mas inii agricole
fata de corpul tractorului:
I rotatia masinii n plan vertical longitudinal , realizata n jurul centrului instantaneu de
rotatie vertical CIRV , plasat pe dreapta (fig. 2.38). Aceasta miscare se obtine prin modificarea
pozitiei pistonului n cilindrul hidrostatic 4. Daca distribuitorul hidraulic asigura si pozitia
flotant,
datorita acestui grad de mobilitate masina agricola copiaza microrelieful terenului pe directia
de
deplasare, independent de pozitia tractorului. Pentru aceasta, mas ina agricola trebuie sa fie
prevazuta cu roti de sprijin, cu obada metalica sau cu pneuri;
II rotatia mas inii n plan orizontal, realizata n jurul centrului instantaneu de rotatie
orizontal CIRH, plasat pe dreapta (fig. 2.38). Aceasta miscare este posibila deoarece articulatiile
A,B,C,G,E,F de la capetele tirantilor inferiori s i superior sunt sferice. Gradul de mobilitate este
impus de necesitatea alinierii libere a masinii agricole cu tractorul pe directia de deplasare n
(n special n cazul plugurilor purtate). n acest caz, ancorele laterale care fac legatura dintre
lucru
tirantii
inferiori si corpul tractorului sunt slabite (cazul ancorelor cu lanturi) sau au posibilitatea de
alungire
libera (cazul ancorelor telescopice.
Fig. 2.38. Schema structurala a mecanismului de suspendare n 3 puncte.
III rotatia masinii n plan vertical transversal, realizata n jurul axei longitudinale ce
trece prin CIR V si CIRH (fig. 2.38). Acest grad de mobilitate trebuie a fi asigurat mas inilor agricole
purtate, cu latime mare de lucru (masini de semanat, cultivatoare etc.), pentru copierea de
catre
masina a microrelieful terenului n plan vertical-transversal, independent de tractor. Pentru
aceasta,
cel putin una dintre tijele verticale de ridicare trebuie sa aiba posibilitatea de alungire libera. n
19
functie de solutia constructiva adoptata pentru tijele verticale, acest grad de mobilitate se poate
realiza n doua moduri:
legatura ntre tijele verticale si tirantii inferiori (articulatiile 1 si 1') se face prin
introducerea boltului de legatura n orificiul alungit al tirantului vertical (v. fig. 2.38,
orificiul b);
tijele verticale sunt telescopice, alungirea libera a tijelor fiind posibila numai n cazul n
care boltul care asambleaza cele doua parti ale tijei este introdus n orificiul alungit (v.
fig. 2.34. c).
Pentru un mecanism patrulater cu bare articulate se poate defini cte un centru instantaneu
de rotatie (CIR) pentru fiecare din cele patru laturi ale sale, raportat la o latura considerata
fixa.
Centrele instantanee de rotatie sunt puncte virtuale, care se afla la prelungirea a doua laturi
vecine
cu latura considerata fixa pentru care se determina centrul. Pozitia CIR este variabila n cazul
n
care laturile mecanismului patrulater si modifica pozitia relativa.
n cazul mecanismului de suspendare, care reprezinta un mecanism spatial, prezinta interes
centrul instantaneu de rotatie al dispozitivului de cuplare al masinii n plan vertical (fig. 2.40, a) si n
plan orizontal (fig. 2.40, b). n plan vertical, pozitia centrului instantaneu de rotatie
CIRV se afla la
intersectia prelungirii directiilor tirantului superior si a celor inferiori (fig. 2.40,
a) iar n plan
orizontal, pozitia centrului instantaneu de rotatie
CIRH se afla la intersectia prelungirii directiilor
tirantilor inferiori (fig. 2.40. b). Deoarece prin aceste puncte trec suporturile rezultantelor fortelor
care actioneaza asupra masinii n cele doua plane, prin intermediul
CIRV si CIRH se definesc
caracteristicile functionale si dinamice ale mecanismului de suspendare.
Fig. 2.40. Determinarea grafica a pozitiei centrelor instantanee de rotatie al mecanismului de suspendare al
tractorului:
a - n plan orizontal (CIR H ); b - n plan vertical-longitudinal (CIR
).
V
2.6. Sisteme de reglare automata a mecanismelor de suspendare ale tractoarelor

agricole
Cconstructorii de tractoare au realizat mecanisme de suspendare echipate cu sisteme de
reglare automata a regimului de lucru, care asigura un transfer mare a fortelor verticale de pe
masina pe tractor. Folosirea sistemelor de a regimului de lucru al mecanismelor de suspendare
cu
reglare automata conduce la mbunatatirea performantelor de tractiune ale tractoarelor, prin
cresterea sarcinilor pe rotile motoare ale tractoarelor si, implicit, marirea sarcinii aderente a
tractorului si reducerea corespunzatoare a patinarii..
Sistemele de reglare automata (SRA) a mecanismelor de suspendare se clasifica dupa doua
criterii de baza: n functie de parametrul reglat si n functie de natura legaturii de reactie.
n functie de parametrul reglat, SRA snt de urmatoarele tipuri:
20
-SRA de pozitie, cnd realizeaza mentinerea masinii ntr-o pozitie bine stabilita n raport cu
corpul tractorului;
- SRA de forta, cnd realizeaza mentinerea constanta a fortei de tractiune dintre tractor si
masina agricola;
- SRA combinate (mixte), cnd realizeaza o combinare, ntr-o anumita proportie, a reglajelor
automate de pozitie si de forta;
- SRA de adncime sau naltime de lucru, cnd realizeaza mentinerea constanta a adncimii
sau naltimii de lucru a organelor active ale mas inii agricole;
- SRA de patinare, cnd realizeaza mentinerea, la valori optime prestabilite, a marimii
patinarii rotilor motoare ale tractorului, prin modificarea automata a fortei de tractiune a
masinii
(respectiv, prin modificarea adncimii de lucru).
Reglajul automat de pozitie da rezultate bune la deplasare tractorului cu pluguri purtate pe
terenurile plane, fara denivelari, situatie n care se asigura adncimi de lucru constante (fig.
2.47).
Pe soluri plane nemeomogene (cu rezistente specifice la arat variabile) se poate modifica forta
rezistenta la tractiune a plugului. Asfel pe soluri grele sau batatorite se produce o crestere a
de
rezistentei la tractiune si, implicit, o crestere a patinarii rotilor motoare. Pe terenuri denivelate
reglajul automat de pozitie nu da rezultate satisfacatoare, deoarece la trecerea rotilor
tractorului
peste denivelari se produc oscilatii longitudinale ale corpului tractorului, care se transmit
direct
asupra cadrului plugului (fixat rigid la tractor prin tirantii mecanismului de suspendare), nct
organele de lucru ale plugului vor va iesi sau vor intra mai adnc n sol.
Fig.2.4.7. Comportarea sistemelor de reglare automata la trecerea tractorului peste denivelarile solului si la
variatia rezistentei specifice la arat a solului:
a- reglaj de pozitie ; b-reglaj de forta ; c-reglajde adncime
Reglajul automat de forta asigura mentinerea consanta a fortei de tractiune a tractorului si

implicit a patinariirotilor motoare. Ca urmare se asigura o viteza constantaa de lucru la o forta
de
tractiune constanta, ceeace asigura o capacitate marita de lucru cu o incarcare constanta a
Adncimea de lucru ramne constanta numai pe solurile omogene (cu rezistenta specifica
motorului.
constanta). Pe solurile grele (cu rezistenta specifica mare), plugul si micsoreaza adncimea de
lucru
(v.fig. 2.47), ceeace duce la reducere a calitastii araturii.
Reglajul automat combinat (mixt)
realizeaza o combinatie ntr-o anumita proportie,
stabilita initial, ntre reglajul de pozitie si cel de forta, prin utilizarea semnalelor date de
21
traductoarele (senzorii) pentru cei doi parametrii masurati (pozitie s i forta) . Reglajul mixt
mbina avntajele s i dezavantajele celor doua tipuri de reglaje luate separat.
Reglajul automat de adncime
asigura mentinerea constanta a adncimii de lucru a plugului
(v. fig. 2.47). n principiu, reglajul mixt consta n masurarea adncimii de lucru prin
intermediul
unei role de palpare montata pe cadrul plugului, compararea marimii masurate cu cea impusa
transmiterea abaterii la sistemul de reglare al mecanismuluide suspendare..Deoarece
si
mentinerea
riguros constanta a adncimii de lucru nu aduce avantaje mari din punct de vedere agrotehnic,
iar pe neomogene se modifica rezistenta la tractiune a plugului si implicit patinarea rotilor
solurile
motoare, fapt ce influenteaza capacitatea de lucru li economicitatea agregatului de arat, si n
roata de palpare se ncarc cu pamnt, acest sistem de reglare nu se mai utilizeaza frcvent.
plus,
n funct ie de natura legaturii de reactie, SRA a mecanismelor de suspendare snt de
urmatoarele tipuri:
SRA mecanohidraulice, care realizeaza pe cale mecanica legatura de reactie ntre
traductor, distribuitorul hidraulic si cilindrul hidraulic de actionare a mecanismului de
suspendare. Existenta n sisteme a unui numar ridicat de elemente mecanice de legatura
(prghii, cabluri, articulatii, came etc), duce la aparitia unor deformatii elastice si jocuri
prin uzura, ceea ce influenteaza negativ asupra preciziei de reglare si a vitezei de raspuns
a sistemului.
SRA electrohidraulice, care realizeaza pe cale electrica legatura de reactie ntre traductor
(de tip electric), distribuitorul hidraulic si cilindrul hidraulic de actionare a mecanismului
de suspendare, asigurnd precizie ridicata de reglare si viteza mare de raspuns. Aceste
sisteme au costuri de fabricatie mai mari comparativ cu cele mecanohidraulice si, de
aceea, se utilizeaza n special la tractoare de puteri mari.
n lucrare se prezinta exemplificari pentru toate tipurile de reglaje mentionate n aceste
clasificari. n rezumat, nsa, au fost retinute numai doua exemplificari, care ilustreaza
functionarea
sistemului de reglare combinat ale caror performante se situeaza ntre cele ale reglajului de
pozitie
si,
respectiv, de forta, reprezentnd un compromis ntre cele doua tipuri de reglaje.
n figura 2.48 este prezentata schema unui mecanism de suspendare prevazut cu sistem de
reglare automata combinat, de tip mecanohidraulic. Procesul de reglaj apare att la variatia
rezistentei de tractiune a masinii, ct s i la modificarea masinii fata de corpul tractorului.
Fig. 2.48 Schema unui mecanism de suspendare prevazut cu sistem de reglare combinat (de pozitie si de
forta) de tip mecanohidraulic.
Marimea fortei de rezistenta a masinii 9 este evaluata de traductorul cu arc 10, montat la
tirantul central 2, iar pozitia mas inii fata de tractor se stabileste prin cama 12, montata pe
arborele
22
bratului de ridicare 4. Semnalul dat de traductorul 10 (sub forma unei deplasari) se transmite
la
prghia 14, unde se nsumeaza cu deplasarea transmisa de tija 13 (actionata de cama 12). n
continuare, semnalul rezultat se transmite de la prghia 14 , prin tija 15, la prghia 5 care
actioneaza
asupra distribuitorului 7, comandnd astfel cilindrul hidraulic 6. Stabilirea proportiei de
combinare
ntre cele doua reglaje se face cu maneta 16. Modificnd pozitia articulatiei tijei 15 la prghia
nsumare 14, se realizeaza diferite moduri de combinare a reglajelor, ncepnd de la reglajul
de
strict
de pozitie (pozitia limita de sus) pna la reglajul strict de forta (pozitia limita de jos). Fixarea
marimii de referinta a reglajului combinat se face cu maneta 8.
n figura 2.55 este prezentata schema constructiva si functionala a unui mecanism de
suspendare cu sistem de reglare automata combinat (forta si pozitie)t de tip electrohidraulic.
Forta
de rezistenta a mas inii F se masoara cu un traductor electric (tensometric) de forta 5 montat la
bolturile de cuplare la tractor ale tirantilor inferiori 7. Pozitia masinii fata de tractor se
determina cu
traductorul
inductiv de deplasare 3 care urmareste profilul camei C, montata pe axul bratului
de
ridicare 8, legat de tirantul inferior 7 prin tija de ridicare 9. Semnalele electrice de la senzorii
pozitie 3 si de forta 5 sunt transmise la blocul de prelucrare a informatiilor 2. Comenzile de
de
ridicare, coborre sau blocare a masinii se transmit la distribuitorul electromagnetic 4 care
comanda
cilindrul hidraulic 9. Alegerea reglajelor, a gradului de combinare a acestora si introducerea
marimilor de referinta pentru cele 2 semnale (pozitie si forta) se realizeaza de la pupitru 1,
amplasat
n cabina tractorului.
Fig. 2.55. Schema constructiv-functionala a unui mecanism de suspendare cu sistem de reglare automata
combinata:
1 pupitru de comanda; 2 bloc de prelucrare a informatiilor; 3 traductor (senzor) inductiv pentru
traductorul de deplasare ); 4 distribuitor hidraulic electromagnetic; 5 senzor de forta tensometric
(montat pe boltul B); 6- cilindru hidraulic de ridicare a mecanismului de suspendare; 7 tirant inferior; 8
brat de ridicare; 9 tija de ridicare.
Sistemul de reglare automata a marimii patinarii rotilor motoare ale tractorului lucreaza
mpreuna cu reglajul automat de forta a mas inii. Schema de principiu a amplasarii pe tractor
aelementelor componente ale sistemului de reglare automata a marimii patinarii rotilor motoare
este
data n figura 2.57.
Determinarea valorii (marimii) coeficientului patinarii rotilor motoare d se realizeaza prin
masurarea concomitenta a vitezei teoretice a tractorului
vt s i a vitezei reale a acestuia
v , si se
determina prin calcul cu relatia cunoscuta d =( v t -v )/ v t .
Viteza teoretica de deplasare a tractorului v
,care reprezinta viteza periferica a rotilor
t
motoare ale tractorului, se determina cu relatia: v t = r .r, n care r este viteza unghiulara a arborilor
rotilor motoare, masurata cu un traductor (senzor) electric de turatie cu impulsuri
10(fig. 2.57).
23
Raza dinamica ra rotilor motoare este marime constructiva cunoscuta pentru un tractor dat si este
introdusa ca marime de intrare n blocul electronic de calcul s i prelucrare
1. Viteza reala de
deplasare a tractorului v se masoara cu un senzor de viteza cu radar
11, montat nclinat pe corpul
tractorului, n apropierea terenului.
Forta de tractiune dintre masina si tractor Ft se face cu senzor de forta 5amplasat n bolturile
de fixare la tractor a tirantilor inferiori 7.
Elementele de comparare s i prelucrare a valorilor marimilor reglate (patinarea d si forta de
tractiune F t ) sunt nglobate n blocul de control si reglare care, pe baza semnalelor primite de la
senzorii de patinare si de forta, elaboreaza semnalele de comanda a reglarii s i le transmit pe
electrica la electromagnetii distribuitorul hidraulic
4 , care comanda cilindrul hidraulic
6al
cale
mecanismului de suspendare.
Fig. 2.57.
Schema de principiu a amplasarii pe tractor a unui sistem de reglare automata a patinarii

rotilor motoare ale tractorului
Schema din figura 2.57 este prevazuta si cu sistem de reglare automata a pozitiei mas inii
cuplate la mecanismul de suspendare. Unghiul
a, care caracterizeaza pozitia masinii n raport cu
corpul tractorului, este transmis de la masina prin tirantul inferior 7si tija de ridicare 9, la bratul de
ridicare 8care produce rotirea camei traductorului inductiv de pozitie 3. Sistemul poate lucra att ca
sistem de reglare a patinarii, ct si ca sistem separat de reglare de forta sau ca sistem de reglare
combinat (forta + pozitie). n cazul functionarii cu reglaj de forta valoarea fortei de tractiune
Ft
transmisa prin tirantul inferior 7se determina cu un senzor de forta 5, semnalul electric de masurare
transmitndu-se la blocul electronic de calcul si prelucrare
1n vederea realizarii procesului de
reglare.
24
3. STADIUL ACTUAL AL CERCETARILOR TEORETICE SI EXPERIMENTALE

DIN
DOMENIUL DINAMICII AGREGATELOR DE ARAT.
3.1. Stadiul actual al cercetarilor privind interactiunea organelor de lucru ale plugurilor
cu
solul.
Pentru a cunoaste cu exactitate necesarul de energie pentru actionarea plugurilor si pentru a
putea urmarii influentele diferitilor factori ce intervin, trebuie cunoscute cauzele care
determina
fortele de rezistenta ce apar n timpul lucrarii de arat. Forta de rezistenta la tractiune a
plugurilor
reprezinta o suma a tuturor fortelor ce rezulta ca urmare a interactiunii organelor active si
auxiliare
cu solul, pe directie orizontala. Ea este dependenta de foarte multi factori iar n urma studiilor
efectuate, aces ti factori se pot grupa n trei categorii:
factori dependenti de sol s i anume: tipul solului; proprietatile fizico-mecanice ale solului
(compozitie, textura, structura, etc.); starea solului (umiditate, grad de compactare, grad de
mburuienare, etc.);conditiile de relief; microrelieful suprafetei de rulare;
factori constructivi : forma si tipul organelor active; calitatea suprafetelor organelor active
(material, rugozitate, coeficient de frecare etc.); starea tehnica a muchiilor active (gradul de
uzura a taisului brazdarului); forma, tipul si starea tehnica a organelor auxiliare; masa
plugului;
factori de exploatare: dimensiunile brazdei (adncime, latime); numarul de trupite; viteza de
lucru; modul de cuplare cu tractorul; corectitudinea reglajelor efectuate;
n timpul procesului de lucru, asupra organelor active ale plugurilor actioneaza forte si
momente generate ca urmare a taierii, dislocarii, deplasarii laterale s i ntoarcerii brazdei.
Aceste
forte cumulate, definesc rezistenta specifica a solului n procesul de lucru. Valoarea si directia
fortelor se modifica n timp ca urmare a variabilitatii proprietatilor fizico-mecanice ale solului
si a
modificarii
starii tehnice a organelor active.
Ca urmare a multitudinii factorilor si a interdependentei acestora, analiza influentei lor
asupra fortelor de rezistenta ce actioneaza asupra trupitelor nu se poate face n mod
independent
si
de
aceea, majoritatea
cercetatorilor au ncercat sa-i grupeze.
V.P. Gorjacikin a fost printre primii cercetatori care a ncercat sa elaboreze o relatie
analitica prin care sa poata fi determinata forta de rezistenta la arat cunoscuta sub denumirea
de
formula rationala, data de relatia:
sau,
Fp = f G p + nFx = f G p + n( k 0 a b + a b e v 2 ) (3.2)
Fp = f G p + a b n (k0 +e v 2 ) = f Gp + k a b n (3.3)
unde, aeste adncimea brazdei, n m.

b- latimea brazdei, n m;
n-numar de trupite;
k
- rezistenta specifica globala a solului la arat, n N/m2 ;
0
v-viteza de lucru, n m/s;
e - coeficient care tine seama de forma organelor active si fortele de inertie ce actioneaza
asupra brazdei, n
Ns2 /m4 .
Primul termen al relatilor (3.2) si (3.3),
Ff = f G p (unde Gp reprezinta greutatea plugului iar
feste un coeficient global de rezistenta la deplasarea) nglobeaza rezistenta la rulare a rotii de
25
copiere si forta de frecare a plazului cu peretele brazdei. Valoarea lui

fvariaza n intervalul 0,29...
2
0,5. Termenul k = k 0 +ev poate fi definit ca o rezistenta specifica globala a plugului la arat si
nglobeaza rezistenta opusa la taierea, desprinderea, deformarea si accelerarea masei de sol
aflata
la
un
moment
dat pe trupita.
Valorile lui k0 sunt determinate de tipul solului si sunt exprimate n
kN/m2 . Pentru diferite
tipuri de sol valorile lui k0 sunt urmatoarele:
- nisipos ... nisipo-lutos, k0 =20...40kN/m 2 ,
- nisipo-lutos ... luto-nisipos, k0 =40...60kN/m 2 ,
- luto-nisipos ... lutos, k0 =60...80kN/m 2 ,
- lutos ... luto-argilos k0 =80...100 kN/m 2 ,
- luto-argilos ... argilo-lutos
k0 =100...120 kN/m 2 ,
- argilos, valori extreme pna la 150 kN/m 2
Termenul ( abev2 ) poate fi definit ca o forta de rezistenta dinamica n lucru, dependenta de
patratul vitezei. Termenul e este un coeficient care tine seama de forma organelor active si fortele
de inertie ce actioneaza asupra brazdei. Acesta poate fi definit ca un coeficient dinamic de
n lucru fiind exprimat n Ns2 /m4 si are valori cuprinse n intervalul 3...10 kN s 2 / m4 .
rezistenta
Unul dintre cei mai importanti factori de influenta al fortelor de rezistenta ce actioneaza
asupra organelor active este adncimea de lucru. Din relatia lui Gorjacikin se observa ca
adncimea
de lucru are o influenta liniara asupra rezistentei la tractiune. Aceasta ipoteza presupune ca
rezistenta solului la deformarea si rasturnarea brazdei cres te liniar cu adncimea de lucru.
mai recente au dovedit nsa ca aceasta ipoteza nu este confirmata n totalitate n practica.
Cercetari
Consistenta stratului superficial difera de a celor din profunzime. Masa radiculara a stratului
superficial precum si tasarea acestuia de trecerile rotilor utilajelor agricole sunt argumente
mpotriva omogenitatii solului.
Masuratorile efectuate de cvercetatori pe diferite tipuri de sol (usor si mijlociu) la adncimi
cuprinse ntre 0,1...0,3 m(fig.3.7) au scos n evidenta o variatie neliniara a rezistentei specifice la
tractiune n functie de adncime. n fiecare din cele trei situatii se observa un minim evident.
Fig.3.7. Variatia rezistentei specifice n functie de adncimea de lucru
Variatia rezistentei specifice n functie de adncimea de lucru pentru diferite tipuri de sol si
diferite tipuri de cormane este prezentata n figura 3.7.
Influenta latimii brazdei asupra rezistentei specifice a plugurilor a constituit de asemenea
obiectul unor numeroase studii. n cazul brazdelor cu latime mica, rezulta s i bulgari cu
dimensiuni reduse dar rezistentele specifice ating valori ridicate. Cu cresterea latimii brazdei,
cresc si dimensiunile bulgarilor n schimb, nsa rezistenta specifica scade. (fig.3.11). Asa cum
sa mai precizat, cercetarile experimentale au pus n evidenta faptul ca pentr u b=2a, coeficientul
k0 are valoare minima.
26
Fig.3.11. Variatia rezistentei specifice n functie de latimea de lucru pentru diferite adncimi de lucru
Viteza de deplasare (de lucru) a plugului are o influenta semnificativa asupra rezistentei
specifice a plugurilor. n procesul real de lucru, viteza de deplasare a particulelor de sol nu
este
constanta si de aceea se poate vorbi de o viteza, respectiv forta de rezistenta medie.
Determinarea
vitezelor n diferite puncte este dificila si de aceea se considera ca viteza brazdei pe suprafata
organelor active este egala cu viteza centrului ei de masa ce se deplaseaza pe suprafata
Cercetarile
cormanei. experimentale au aratat ca pentru a obtine o rasturnare corespunzatoare a brazdei,
componenta pe porizontala vitezei brazdei de sol dizlocat trebuie sa se gaseasca n limitele 0,6....1,2
m/s. Daca aceasta componenta este prea mica are loc o aglomerare a brazdei nspre fata trupitei iar
daca este prea mare, brazda este aruncata prea departe.
Ca si n relatia (3.3) termenul
k = k0 +ev 2 poate fi definit ca o rezistenta specifica globala a
plugului la arat si nglobeaza rezistenta opusa la taierea, desprinderea, deformarea si
accelerarea
masei de sol aflata la un moment dat pe trupita, fiind dependent de patratul vitezei.
Dependenta
lui
de viteza de deplasare
pentru diferite valori ale unghiului este prezentata n figura 3.14,
fiind
a
unghiul de dispunere a taisului brazdarului fata de directia de naintare.
Fig. 3.14 Variatia rezistentei specifice la arat n functie de viteza de deplasare

pentru diferite unghiuri ale aripii cormanei
Din diagrama din figura 3.14 se poate observa ca rezistenta specifica a plugului
k,creste
rapid odata cu patratul vitezei de naintare.
eeste un coeficient dinamic ce tine seama de forma
organelor active si fortele de inertie ce actioneaza asupra brazdei. Astfel pentru un plug
caracterizat
27
de un coeficient dinamic e = 3 kNs2 /m4 ponderea acestuia n rezistenta specifica la arat la viteza
de 1m/s, este de 7 %,la v =2m/sde 27% iar la v = 3m/sde 60% .
Determinarea coeficientului de rezistenta specifica la arat pe cale analitica a constituit si
constituie obiectul cercetarii multor specialisti n domeniu. Astfel n lucrarile sale,
care s-a preocupat de stabilirea unei relatii care sa determine rezistenta specifica la tractiune
k0 a
Sommerburg,
plugului pe baza formulei lui Gorjacikinse propune urmatoarea relatie de calcul:
k
= 139,019 + 2,481f
4,256 d + 903,899 G A + 10,27v
(3.6)
n care: f e este unghiul de deplasare laterala a brazdei;

d- unghiul de ascutire al brazdarului;
GA - gradul de dislocare a solului;
v- viteza de deplasare a plugului.
Pentru determinarea rezistentei specifice la arat k0 , unii autori propun o relatie care tine cont
si de rezistenta la forfecare ts a solului. Relatia de calcul propusa, are urmatoarea forma:
k0 = a 0 + a 1 t s + a 2 v2 (3.7)
n care, veste viteza de lucru la arat iar t s, rezistenta specifica la taiere a solului
Constantele a0 , a1 si a2 sunt dependente de parametri de forma a cormanei si pot fi
calculate n functie de pozitia suprafetelor organelor active fata de directia de naintare cu
urmatoarele relatii :
a0 = -1,25+4,33
a1 = 1,16+0,7 a - 0,23
a2 = -0,09+0,48a
(3.8)
Oskoui si Witney au elaborat o alta varianta pentru calculul rezistentei specifice la arat k
care tine cont de densitatea solului si de rezistenta la penetrare a solului.
k
= k 1 Ci + [k 2 s v2 (1-cos
)] /g(3.11)
n care: k1 , k2 reprezinta coeficienti empirici ai rezistentei la tractiune;

Ci rezistenta la penetrare a solului [ kPa] ;
greutatea specifica a solului [ N/m3 ] ;
s
v viteza de lucru [ m/s] ;
g acceleratia gravitationala [ m/s2 ];
e unghiul de deplasare laterala a brazdei.
Rezistenta la penetrare a solului Ci depinde de densitatea si de umiditatea solului. Pentru
coeficientii k1 s i k2 se adopta valorile k1 = 0,05 si k2 = 9,66. Din lucrarea analizata nu reiese nsa la
ce umiditati trebuiesc calculate celelalte marimi.
Cercetarile efectuate de Larson, Lovely si Backhop au elaborarea unor modele matematice
care sa tina seama de tipul solului (pentru a putea analiza influenta diferitilor parametri asupra
fortei de tractiune a plugului) si gasirea celor mai importanti parametri de influenta asupra
rezistentei la tractiune a plugului. Astfel s-a pornit de la premisa ca ntre componenta
orizontala ala tractiune Fx si factorii de influenta exista urmatoarea dependenta:
rezistentei
Fx = f(a,b,g,
,n c, tg , A
, tg ,
)(3.13)
28
n care: a este adncimea de lucru [ m],

b latimea de lucru [ m];
e unghiul de deplasare laterala;
n coeficient care tine cont de modificarile unghiului
e de-a lungul cormanei;
3
greutatea specifica a solului [ N/m ];
s
c coeficientul de coeziune a solului [N/m 2 ];
tg f coeficient de frecarea interna a solului;
Aa coeficientul de adeziune a solului [N/m 2 ];
tg coeficient de frecare dintre sol si organele active.
n relatia (3.13) forta Fx este exprimata n [ N].
Influenta umiditatii solului asupra rezistentei la tractiune se poate explica prin variatiile
adeziunii si coeziunii solului. Variatia rezistentei la tractiune n functie de umiditate este de
forma
parabolica, avnd un minim pentru o anumita valoare a umiditatii. n cazul solurilor nisipoase,
rezistenta la tractiune variaza dupa o parabola mai deschisa. Pentru un anumit tip de sol si o
anumita
viteza de deplasare, rezistenta la tractiune are o valoare minima la o anumita valoare a
umiditatii.
Pozitia punctului de minim are o tendinta de deplasare spre dreapta odata cu cresterea
umiditatii
(fig.3.18).
Fig.3.18Variatia rezistentei specifice la tractiune a plugurilor

n functie de umiditate si viteza de deplasare.
Datorita acestor fenomene, se recomanda efectuarea lucrarilor solului atunci cnd umiditatea
are valori corespunzatoare rezistentelor minime la tractiune. Nu ntotdeauna considerentele
energetice se suprapun peste cele agrotehnice care trebuie sa fie totus i prioritare n alegerea
momentului efectuarii lucrarilor de prelucrat solul.
Forma constructiva a organelor active a constituit si constituie un obiect de studiu pentru
majoritatea cercetatorilor si constructorilor de pluguri deoarece are o influenta hotartoare
asupra
rezistentei specifice a organelor active. n figura. 3.19 sunt date curbele de variatie a fortei
longitudinale Fx (forta de rezistenta la tractiune), a fortei laterale
Fy si a fortei verticale
Fz care
actioneaza asupra trupitei pe diferite tipuri de sol.
29
Fig.319. Variatia fortelor care actioneaza asupra trupitei:

forta longitudinala (de tractiune) F
; forta laterala F y ; forta verticala F
x
pentru diferite forme de trupite (S, L, W) si tipuri de sol (usor, mijlociu, greu)
Din analiza rezultatelor prezentate n figura 319 se observa ca forta longitudinala (de
tractiune) Fx creste de circa 3 ori pe solurile grele (argiloase) n raport cu cele usoare (nisipoase).
Fortele laterale Fy cresc mai putin, n timp ce fortele verticale
Fz au chiar o tendinta de scadere,
valorile acestora pentru diferite forme de trupite (S, W, L) fiind foarte apropiate ntre ele.
Calitatea s i materialul din care este confectionata suprafata cormanei
reprezinta un
element de mare importanta privind rezistentei specifice la arat. Unii cercetatori au examinat
comportarea suprafetelor metalice la diferite grade de finisare precum si a acelora acoperite
cu
rasini sau materiale plastice. Variatia rezistentei specifice la tractiune n functie de acest factor
prezentata n figura 3.24.
este
Fig.3.24. Variatia rezistentei specifice la tractiune n functie de calitatea suprafetei si umiditat pentru
diferite suprafete active:
a1 , a 2 - otel; b 1 ,b2 -rasini epoxidice; c- teflon
30
Dintre materialele plastice, teflonul ( tetrafluoretilena) reduce att frecarea dintre sol si
cormana ct si fortele de adeziune ceea ce duce la scaderea rezistentei specifice la arat dar
agresivitatea particulelor abrazive din sol, limiteaza durata de utilizare a cormanelor acoperite
cu
teflon.
Pozitia trupitei ]n raport cu suprafata fundul brazdei
are influenta asupra valorilor
rezistentei specifice la tractiune a plugului. Cerintele agrotehnice impun ca trupitele sa lucreze
brazde cu sectiune identica iar fundul brazdei sa fie plan. Constructia actuala a plugurilor si
prezenta elementelor de reglare fac posibila respectarea acestor cerinte. Montarea gresita sau
deformarea brsei poate duce la situatia ca un plug sa nregistreze abateri mari fata de valorile
normale ale rezistentei la tractiune pentru trupitele respective. Getzlaff a stabilit ca pentru un
plug
reglat incorect, rezistenta specifica la tractiune efectiva o poate depasi cu 30...40 % pe cea
normala.
n figura 3.27 este prezentata variatia rezistentei la tractiune pentru diferite pozitii ale trupitei.
Fig. 3.27. Variatia rezistentei specifice la tractiune n functie de pozitia trupitei
Modul de cuplare (agregare) a plugului la tractor are o influenta hotartoare asupra rezistentei
la tractiune si a consumului energetic. n primul rnd, plugurile purtate avnd un numar mai
mic (de
de copiere sau de sprijin) au forte de rezistenta la rulare mai mici. Totodata, ele
roti
mbunatatesc
calitatile de tractiune ale tractoarelor prin transfer de sarcina. Astfel , plugurile purtate
necesita
forte de tractiune de 13...15,5 kNrespectiv au o rezistenta specifica de 50...55 kPa.
Deplasarea agregatelor de arat se realizeaza n functie de latimea plugului si anume cu o
roata n brazda pentru plugurile cu latime mica de lucru (pna la patru trupite) sau cu ambele
roti npentru plugurile cu latime mare de lucru. Deplasarea tractorului n brazda, favorizeaza
cmp
conducerea agregatului urmare faptului ca operatorul are n permanenta un reper(sprijin)
pentru
unade directie. De asemenea, se realizeaza o aratura uniforma si un consum energetic
din rotile
mai
mic deoarece fortele transversale sunt mai mici, rezultnd si forte de frecare mai mici.
modalitate de deplasare are dezavantajul ca duce la tasarea fundului brazdei n proportie de
Aceasta
0,4...18.4% din suprafata arata si la surparea peretelui lateral al brazdei n cazul unor reglaje
defectuoase. n cazul deplasarii pe miriste, se elimina tasarea portiunilor arate si se
mbunatatesc
31
calitatile de tractiune ale tractorului ca urmare a deplasarii n plan orizontal. Totodata, se pot
utiliza
roti duble sau jumelate ceea ce duce la reducerea presiunilor specifice pe sol respectiv a tasarii
solului cu toate consecintele favorabile ce decurg din considerentele agrotehnice.
Deplasarea corecta s i stabila a agregatului de arat este asigurata cnd rezultanta fortelor de
rezistenta n lucru trece prin centrul instantaneu de rotatie n plan orizontal al mecanismului
suspendare al tractorului. n figura 3.35 este prezentata variatia componentei Fxy a rezultantei fortei
de
de rezistenta la arat respectiv Fs forta de frecare cu peretele brazdei, n cazul modificarii directiei
fortei de tractiune n plan orizontal cu 17 o spre stnga sau spre dreapta fata de axa de simetrie.
Fig.3.35. Variatia componentei orizontale R
xy a
fortei de rezistenta la arat si a fortei de frecare cu peretele

brazdei
Dupa cum se oseva din graficulAceasta variatie determina modificarea valorii fortei de
tractiune cu 2000 respectiv 5000 Nn timp ce forta de frecare se modifica n intervalul 0...16.000
N. Prin urmare, iesirea tractorului din brazda, duce la cres terea fortelor de rezistenta n lucru ca
urmare a cresterii fortelor de frecare dintre plug si peretele brazdei.
3.2. Stadiul actual al cercetarilor teoretice s i experimentale asupra dinamicii sistemelor
tractor- plug purtat
3.2.1. Stadiul actual al cercetarilor teoretice asupra dinamicii sistemelor tractor- plug
purtat
n plan longitudinal vertical
n literatura de specialitate privind analiza fortelor care actioneaza asupra sistemele tractormasini cuplate la mecanismul de suspendare al tractorului se face prin utilizarea unor modele
dinamice echivalente (simplificate) pe baza caror se elaboreaza modele matematice
corespunzatoare. n figura 3.36 este prezentat un model dinamic simplificat n plan
longitudinal
vertical
care -scoate n evidenta rolul mecanismului de suspendare n 3 puncte ca interfata ntre
tractor si masina n cadrul sistemului tractor-masina cu roti de sprijin n procesul de lucru
(deplasare
n teren). Asupra organelor de lucru ale masinii actioneaza rezistenta de interactiune cu solul
Fi
(care apare n procesul de lucru), aplicata n punctul
Wi ,. Valoarea s i directia fortei Fi depinde de
constructia organului de lucru, tipul si starea solului, adncimea de lucru
t si viteza de lucru.
Punctul de aplicatie al fortei Fi se considera plasat la distanta hw fata de vrful organului de lucru (n
general: hw = (0,3...0,4). t)..
32
Fig. 3.36. Modelul dinamic echivalent n plan longitudinal - vertical al sistemului tractor-masina cu roti de
sprijin cuplate la mecanismul de suspendare n 3 puncte
Modelarea matematica a modelelor dinamice a sistemelor tractor-masina de lucru consta n

determinarea analitica a fortelor care actioneaza asupra sistemului prin aplicarea ecuatiilor de
echilibru al acestora. n general se considera 3 situatii distincte de alcatuire si functionare a
sistemului tractor-masina de lucru: a) cu masini purtate cu roti de sprijin, cu mecanismul de
suspendare functionnd n regim flotant; b) cu masini semipurtate, cnd mas inile sunt cuplate
numai
n articulatiile tirantilor inferiori ai mecanismelor de suspendare, b) cu masini purtate integral
pe
tractor, cnd masinile nu au roti de sprijin iar mecanismul de suspendare functioneaza n
regim de
reglare
automata.
n situatia n care masina este prevazuta cu roti de sprijin
mecanismul de suspendare
functioneaza n regim flotant (fig. 3.36). La deplasare n lucru ntre tractor si masina
actioneaza
o
forta
de tractiune
Fx rezultanta data de suma fortelor de rezistenta la deplasarea sistemului pe
directia de deplasare (OX): Fx =S F xi . Fortele verticale Fy = S F yi si greutatea masinii G (plasata n
centrul de masa S) se repartizeaza att asupra corpului tractorului (prin intermediul tirantilor
mecanismului de suspendare) ct si asupra rotii de sprijin a masinii (forta de apasare
FSt ). Neglijnd
forta de rezistenta la rulare a rotii de sprijin a mas inii (care este foarte mica comparativ cu
celelalte
si,
de aceea nu este indicata n fig. 3.36), forta de apasare F St pe roata de sprijin se determina din
ecuatia de echilibru de momente a masinii n raport cu centrul instantaneu de rotatie M al
mecanismului de suspendare, din care rezulta:
3.15)
n care xi si yi sunt coordonatele punctelor de aplicatie a sistemului din figura 5.36.
Componenta pe orizontala FDx a fortei care actioneaza n punctul D, data de relatia:
(3.16)
Deoarece forta din punctul D actioneaza numai pe directia tirantului superior, componenta
verticala FDy fiind data de relatia:
(3.17)
unde e0 este unghiul format de tirantul superior cu orizontala.
33
n regimul de functionare flotant, n punctul C al tirantului inferior actioneaza o forta

orientata pe directia tirantului componenta, verticala FCy fiind data de relatia:
(3.18)
unde eu este unghiul format de tirantul inferior cu orizontala
Din ecuatiile de echilibru al fortelor pe directia OX se obtine relatia:
(3.19)
n situatia cuplarii unei masini semipurtata
aceasta este tractata n punctul C al al
capatului tirantului inferior, iar tirantul superior nu se utilizeaza. Ca urmare masina se sprijina
partial
pe tractor (n punctul de cuplare C) si partial pe roata de sprijin a masini, mecanismul de
suspendare
functionnd n regim de reglaj automat (tiranti inferiori sunt blocati, formnd mpreuna o bara
de
tractiune). Daca se neglijeaza rezistenta la rulare a rotii de sprijin a mas inii, forta de tractiune
care actioneaza n punctul C al tirantului inferior este data de relatia:
FCx ,
(3.20)
Fortele verticale se repartizeaza att asupra tirantului inferior (punctul C) ct si asupra rotii de
sprijin a masinii, conform ecuatiei de echilibru:
(3.21)
Din ecuatia de echilibru a momentelor n raport cu punctul C se obtine sarcina pe roata de
sprijin a masinii FSt , data de relatia:
(3.22)
Asupra tractorului se transmite sarcina verticala FCy aplicata n punctul C, data de relatia
(3.23)
Rezulta ca cu ct sarcina pe roata de sprijin a masinii FSt este mai mica, cu att creste
sarcina verticala FCy transmisa asupra tractorului prin capatul posterior al tirantilor inferior (punctul
C). Ca urmare creste sarcina pe puntile tractorului si implicit sarcina aderenta, cu reper cusiuni
pozitive asupra performantelor de tractiune ale tractorului.
n situatia n care masina nu este prevazuta cu roti de sprijin, adica este purtata integral pe
tractor, asupra sistemului tractor-masina actioneaza urmatoarele fortele: forta rezultanta
Fx =S F xi pe directia de deplasare a sistemului (directia OX), care reprezinta forta de tractiune a
tractorului.
Pe directia perpendiculara pe suprafata solului (directia OY) actioneaza forta rezultanta:
Fy =S F yi
+G, care n acest caz se transmite integral asupra corpului tractorului, contribuind astfel la
sarcinii
aderente si, implicit, la cresterea performantelor de tractiune ale tractorului.
cresterea
Pentru o analiza mai riguroasa a dinamicii sistemelor formate din tractor cu mas ini cuplate
la mecanismele de suspendare cunoasterea ct mai exacta s i a fortelor care actioneaza n plan
transversal. Pentru aceasta n unele lucrari publicate n literatura de specialitate se considera
mecanismul de suspendare ca un sistem tridimensional (3D) format de 7 bare articulate (fig
cei trei tiranti ai mecanismului de suspendare (tiranti inferiori B 1 D1 s i B2 D2 si tirantul superior EK),
3.39):
doua bare (tije) de ridicare A 1 C1 si A 2 C2 si doua brate de ridicare O 1 A1 s i O2 A2 .
34
Fig. 3.39 Vedere din spate (a), vedere laterala (b) si vedere de sus (c) a mecanismului de suspendare n 3
puncte:
L1 =BD-lungimea tirantului inferior stnga 1: L
11 = BC- distanta de la punctul de articulatie a tirantului
inferior la punctul de articulatie al barei (tijei) de ridicare ; L
=AC- lungime tija de ridicare 2 (reglabila);
2
L3 = OA-lungime brat ridicare 3; L
=EKlungime
tirant
superior
4
(reglabila); 5- triunghiul de cuplare a
4
masinii; W x - componenta longitudinala a rezistentei de lucru masinii ; W
- componenta laterala a rezistentei
y
de lucru masinii; W z - componenta verticala a rezistentei de lucru de lucru a masinii
La deplasarea n lucru sistemul este izostatic cu un grad de libertate si, ca urmare,

cunoasterea pozitiei unghiulare a bratelor de ridicare O
A si O 2 A2 este suficienta pentru
1 1
determinarea exacta a geometriei si, implicit, a cinematicii sistemului.
Fig. 3.40 Schema fortelor care actioneaza asupra mecanismului de suspendare n 3 puncte:
1-tirantinferior: 2-tija de ridicare; 3- brat de ridicare;
Cg-centrul de masa al masinii; mg- greutatea masinii; W-forta de rezistenta a masinii; Ri- fortele de
reactiune n punctele i.
n figura
3.40 este data schema fortelor care actioneaza asupra mecanismului de suspendare
n 3 puncte. Coordonatele punctelor de articulare a elementelor mecanismului de suspendare
sunt
determinate ntr-un sistem cartezian (X 0 I 0 Z 0 ), cu originea n punctul I 0 care reprezinta centrul
rotilor puntii din spate a tractorului. Coordonatele punctului de aplicatie G al fortei de
W
rezistenta
care
actioneaza asupra organului de lucru al mas inii (fig. 3.40 ), sunt data de ecuatiile:
35
(3.33)
(3.34)
Pentru determinarea analitica a acestor coordonate s-a dezvoltat un program de calcul Excel
(CP1) cu urmatoarele marimi de intrare:
Caracteristicile elementelor constructive ale tractorului: coordonatele punctelor O, O, B, B
, E si distantele AA, L1 si L3 ;
Lungimile (reglabile) L2 si L4 ;
Parametrii triunghiul de cuplare a mas inii la mecanismul de suspendare, caracterizat de
distantele DD, IK, IH si HG;
Pozitia unghiulara F a bratului de ridicare OA a mecanismului de suspendare, marime care
reprezinta parametrul variabil n procesul de lucru n teren.
Din ecuatiile de echilibru ale tirantului inferior din stnga (bara BD) rezulta urmatorul
sistem de ecuatii:
(3.35)
n sistemul de ecuatii (3.35) Rij reprezinta forta de reactiune din punctul ipe directia j, xi , yi
si z i sunt coordonatele carteziene ale punctelor i iar indicii lmentonati n fata fortelor Rindica
elementele din partea stnga (left ) ale mecanismului de suspendare.
Echilibrul tirantului inferior din dreapta este caracterizat de un sistem similar de ecuatii ca
ca cel dat de relatiile (3.35) la care se introduce indicile
r, care se refera la elementele din
partea dreapta (right) a mecanismului de suspendare.
Din ecuatiile de echilibru ale cadrului (corpului) masinii agricole se obtine sistemul de
ecuatii:
(3.36)
36
n sistemul de ecuatii (3.36), fortele

Wx , W y si Wz reprezinta componentele ortogonale ale
rezultantei fortei Wcare actioneaza asuipra masiniin punctul G,
meste masa masinii iar g este
acceleratia gravitationla. Ultimele doua ecuatii s-au obtinut cunoscnd directia reactiunilor n
cei
doi tiranti inferiori si n tirantul superior. Deoarece aceste elemente reprezinta grinzi
fortele de reactiune din aceste elemente sunt paralele la directia grinzilor.
biarticulate,
Solutiile sistemului de ecuatii (2.40) reprezinta componentele ortogonale ale fortei de
interactiune Wa utilajului cu solul si sunt date de relaiile de mai jos:
(3.37)
n care xi , yi si zi sunt coordonatele carteziene ale punctelor i
Sistemul de ecuatii (3.37)scoate n evidenta ca daca se cunosc valorile fortelor de
reactiune RC din tijele de ridicare ale celor doi tiranti inferiori ( din stnga si dreapta) si a fortei de
reactiune RK din tirantul superior (care pot fi masurate simplu cu senzori de forta) se pot
determina, prin calcul, componentele ortogonale ale fortei
Wcare actineaza asupra masinii
(utilajului). Pentru rezolvarea sistemului de ecuatii (2.41) s-a realizat un program de calcul
Excel
(CP2). Intrarile din programul CP2 reprezenta iesirile din primul program de calcul CP1 folosit
pentru calculul coordonatelor xG (3.33) si zG (3.34) - la care se adauga semnalele date de cele trei
traductoare (senzori) pentru masurarea fortelor
RC din cele doua brate de ridicare ai tirantilor
inferiori si a fortei RK din tirantul superior.
Schema de conectare si utilizare a celor doua programe de calcul este ilustrata n figura 3.48
si sta la baza metodologiei de determinare experimentala a componentelor ortogonale Wx , Wy si Wz a
rezistentei Wa mas inii.
3.2.3. Stadiul actual al cercetarilor experimentale asupra dinamicii sistemelor
tractor- plug purtat
ncercarile experimentale ale organelor de lucru ale masinilor de sol, inclusiv pluguri, se pot
realiza n conditii de laborator (spatii nchise) prin utilizarea unor canale de sol, care cuprind
strat de sol cu o anumita adncime, special pregatit n ceea ce priveste tipul, textura si starea
un
(grad
de compactare, umiditate), peste care se deplaseaza un dispozitiv (echipament) sub forma unui
carucior, pe care se monteaza organele de lucru supuse ncercarii. Caruciorul se deplaseaza pe
roti
ghidate pe sine, prin tractare prin intermediul unui cablu antrenat cablu montat pe o roata de
cablu
actionata de un motor electric prin intermediul unei transmisii (mecanice sau hidraulice) care
permite realizarea unor viteze de deplasare diferite s i controlate. Cadrul pe care se monteaza
organele de lucru este echipat cu senzori si traductoare pentru masurarea fortelor care
actioneaza
asupra organelor de lucru precum s i cu senzori pentru masurarea vitezelor de deplasare.
Instalatiile cu canal de sol sunt dotate cu echipamente de masurare, reglare si control precum
si cu echipamente de nregistrare, achizitie si prelucrare a datelor obtinute prin masuratori.
37
Pe plan mondial s-au realizat diferite tipuri si constructii de canale de sol, cu diferite
dimensiuni (lungimi si latimi diferite) si sisteme de antrenare si avtnd dotari corespunzatoare
scopului urmarit.
n figura 3.42 este prezentata o constructie perfectionata de instalatie pentru determinarea
fortei de rezistenta ale organelor de lucru n canal de sol cu latimea de 1,8 m si lungimea
constructiva de 12 m (din care lungimea efectiva de lucru este de 9 m. Pe canalul de sol se
deplaseaza un carucior mobil cu un suport pentru organul de lucru (scula) echipat cu senzori
pentru
masurarea fortelor pe cele 3 directii (longitudinala, verticala s i laterala) . Deplasarea
caruciorului
de
realizeaza
printr-un
mecanism de transmisie cu lant care este actionata de la un motor
acest
mod, sistemul
permite caruciorului deplasarea nainte cu viteze redusa sau mare si
hidrostatic.
n
revenirea
napoi cu viteza redusa sau folosind un sistem de revenire automata. Instalatia de masura a
caruciorului este prevazuta cu un sistem automat de nregistrare a datelor cu opt canale model
TDS2020 (Triangle Digital Suport Ltd., Thirsk, Marea Britanie) pentru colectarea valorilor
fortelor
ce actioneaza asupra uneltei n procesul deplasarii n sol. Pentru masurarea vitezei de
organului
deplasare ade lucru (uneltei) se foloseste o roata suplimentara cu impulsuri magnetice de turatie
(rotatie) care se atateaza cadrului caruciorului. Datele masurate sunt achizitionate sunt
transmise
unui computer n vederea achizitiei s i prelucrarii.
Fig.3.42. Canal de sol cu carucior echipat cu senzori (traductoare) pentru masurarea rezistentei la
tractiune a organelor de lucru
Pentru determinarea experimentala a fortelor care actioneaza conditii de deplasare n teren

asupra mas inilor cuplate la mecanismul de suspendare al la tractorului, pe plan international
au
fost concepute s i realizate mai multe procedee, care pot grupate n doua variante distincte a)
cu
sisteme de masurare format dintr-un cadru (rama) intermediara montat ntre tirantii
mecanismelor
de suspendare si masina cuplata si b) cu sisteme de masurare formate di traductoare (senzori)
montate chiar n elementele constructive ale mecanismului de suspendare.
Sistemele de masurare cu rama intermediara
(rama dinamometrica ) au primit o larga
raspndire pna n prezent, datorita posibilitatilor de realizare s i echipare cu senzori a
acestora, fara
dificultati
constructive si cu costuri acceptabile. Deoarece masurarea fortelor din bolturile
ramei se cu senzori (marci) tensometrice, acest dispozitiv de masurare se numes te
realizeaza
rama
tensometrica , a carei schema de principiu este data n figura 3.43 Tirantii 2 ai mecanismului de
38
suspendare al tractorului se cupleaza la rama 1 prin bolturile tensometrice 3, iar masina 4 se

cupleaza la rama 1 prin bolturile tensometrice 5.
Fig. 3.43 Rama intermediara cu bolturi tensometrice pentru masurarea fortei de rezistenta la tractiune a
masinilor agricole purtate:
1 - rama; 2 bare de cuplare ale mecanismului de suspendare (tiranti) ; 3 - bolturi tensometrice; 4 - masina
agricola; 5 bolturi ( articulatii)
Sistemele de masurare cu traductoare (senzori) montate n elementele constructive ale

mecanismului de suspendare asigura o mai mare precizie s i veridicitate de masurare a fortele din
interfata tractor-masina si consta n cuplarea tirantilor mecanismului de suspendare la masina
cu
bolturi pe care se monteaza senzori (traductoare)
tensometrice (numite bolturi tensometrice) , prin
care se asigura masurarea directa a fortelor care actioneaza ntre tractor si mas ina, pe directie
orizontala s i verticala. Aceasta metoda, des i este mai complicata din punct de vedere
constructiv,
verificarea veridicitatea rezultatelor cercetarilor teoretice privind cinetostatica n plan vertical
longitudinal al mecanismului de suspendare, folosita la calcul fortele din articulatiile si
bolturilendecele 3 puncte a barelor att la tractor ct si la masina.
cuplare
Pentru determinarea fortelor din punctele de articulatie a tirantilor n articulatiile de cuplare la
masina se monteaza bolturile tensometrice 1, 2si 3 (fig. 3.45 , a), care masoara componentele Fx ,
paralele cu directia de deplasare a masinii si componentele F z , perpendiculare la aceasta directie ale
fortelor transmise prin tiranti (fig. 3.45, b).
Fig. 3.45. Schema pentru determinarea fortelor de rezistenta la tractiune a masinilor agricole purtate, prin
masurarea fortelor de legatura din bolturile
de cuplare la tirantii mecanismului de suspendare:
a - schema de amplasare a traductoarelor de forta; b - schema fortelor care actioneaza n bolturi; 1, 2, 3bolturi tensometrice.
39
Fortele F1 , F2 si F3 care actioneaza pe directia tirantilor (barelor) mecanismului de suspendare

se descompun dupa cele doua directii: paralela cu directia de deplasare (
F1x + F 2x si F 3x ) si,
respectiv, perpendicular pe directia de deplasare ( F1z + F2z s i F3z ).
Forta Ft de rezistenta la tractiune a masinii reprezinta suma algebrica a componentelor
Fx
paralele cu directia de deplasare, fiind data de relatia:
Ft = Rx = (F2x + F3x ) F1x .
(3.38)
Forta de apasare a F
a masinii pe triunghiul de cuplare la mecanismul de suspendare este
y
data suma algebrica a componentelor normale (perpendiculare) pe directia de deplasare ( F1y , F2y si
F3y ), fiind dat de relatia:
Fz = F 1z + F 2z + F 3z.
(3.39)
Fortele F1 x , F2 x si F3 x se sumeaza algebric conform relatiei (3.38), printr-un montaj electronic

corespunzator n puntea de masura a instalatiei, semnalul obtinut la punte reprezentnd chiar
forta
de rezistenta la tractiune Ft a masinii purtate. Fortele
F1z , F2z si F3 z se sumeaza, de asemenea,
algebric, conform relatiei (3.39), printr-un montaj electronic corespunzator n puntea de
masura,
semnalul obtinut la punte reprezentnd forta de apasare Fz din partea mas inii cuplate.
Fig. 3.47. Plasarea senzorilor de forta pe mecanismul de suspendare al tractorului n vederea

determinarilor experimentale
Sistemele prezentate anterior realizeaza masurarea fortelor numai n plan longitudinal vertical si, ca urmare, nu permit obtinerea informatii asupra fortele care apar n plan
transversal.
De aceea n ultimii ani cercetatorii au fost preocupati de realizarea unor metode si
echipamente
si de spatiale din sistemul de cuplare tractor-masina. Printre solutiile ntlnite pe
masurare
a fortelor
plan
mondial este cea care are la baza modelul dinamic si cinematic spatial al mecanismelor de
suspendare prezentat n figurile 3.38 s i 3.39, care sunt formate dintr-un sistem de 7 bare
(3
tiranti ai mecanismului de suspendare, 2 bare de ridicare si 2 brate de ridicare a tirantilor
articulate
inferiori). Avnd n vedere modelele matematice care descriu comportarea modelor cinematice
si Autor: ing. Alexe Nicolae ORMENISAN Conducator s tiint ific: Prof.univ.dr.ing. Simion POPESCU
40
dinamice (date de relatiile (3.33 ... 3.37)) s-a realizat un sistem complex de masurare
experimentala, care din punct de vedere tehnic cuprinde trei senzori de forta, plasati la
elementele
mecanismelor de suspendare (fig. 3.47): un senzor plasat pe tirantul superior si doi senzori
plasati
pe tijele de ridicare a tirantilor inferiori din stnga si, respectiv, dreapta. Pentru analiza
cinematicii de suspendare, caracterizata de unghiul de rotatie F al bratului de ridicare (parametru
mecanismului
care caracterizeaza pozitia mecanismului si, implicit, a masinii n raport cu corpul tractorului
si
suprafata solului), pe lnga senzori de forta mentionati s-a adaugat un senzor pentru deplasari
unghiulare care masoara unghiul de rotire al bratului de ridicare
n baza modelului matematic format din ecuatiile (3.33) si (3.34), care definesc coordonatele
punctului de aplicatie pe mas ina rezistentei la deplasare n lucru
W, s-a realizat un program de
calcul n Excel (CP1), n care s-au introdus marimile de intrare corespunzatoare. n baza
modelului
matematic dat de sistemul de ecuatiile care exprima valorile componentelor
Wx , W y si Wz ale
rezistentei masinii, s-a ntocmit un alt program de calcul n Excel (CP2), n care s-au introdus
marimile de intrare corespunzatoare si valorile fortelor date prin semnalele V1, V2 s i V3 date
senzorii de forta. Prin corelarea celor doua programe de calcul CP1 si CP2 si introducerea
de
marimilor de intrare corespunzatoare, s-a dezvoltat un sistem complex de calcul, care pr
elucreaza.
marimile masurate experimental (cele 3 valori date de semnalele senzorilor de forta si
semnalul
senzorului de pozitie a bratului de ridicare a semnalul senzorului de pozitie a mecanismului de
suspendare), mpreuna cu alte marimile geometrice ale sistemului introduse n programele de
calcul. Schema acestui program complex de calcul este data n figura 3.48.
La realizarea sistemului de masura s-au folosit traductoare de forta cu senzori tensometrici
tip HBMU2B (valori nominale ale fortelor masurabile pna la 200 kN). Pozitia bratului de
ridicare
al mecanismului de suspendare a fost masurata cu un traductor de deplasare rotativ rezistiv
(reostatic) cu divizor de tensiune.
Date de intrare:
Coord.
punctelor
O1 ,O2 ,B1 , B2 , E
Distantele :
A1 A2 L1 , L1 , L3
Lung.
Reglabile:
L2 si L 4
Distante pe
cadru : D1 D2 IK,
CP1
Coordonate
carteziene
puncte:
A1 ,A2 ,
C1 , C2
D1 , D2 , k
si G
Caracteristicile
cadrului :
m si X Cg , YCg , ZCg
Pozitie
unghiulara F(t)
CP2
Componente
rezistenta
masina:
Wx , Wy , Wz
Semnale
senzori
V1 ,V2 si V 3
Fig. 3.48. Schema de programului pentru calculul a componentelor W

cuplate la mecanismul de suspendare
, W y si W z ale rezistentei masinii
41
4. OPORTUNITATEA TEMEI SI OBIECTIVELE TEZEI DE DOCTORAT

4.1. Oportunitatea temei de doctorat
Agregatele de arat formate din tractor si plug, purtat sau semipurtat, cuplat n spatele
tractorului la mecanismul de suspendare ocupa cel mai important rol n mecanizarea lucrarilor
prelucrare a solului, fiind n acelasi timp s i cel mai mare consumator de energie la
de
mecanizarea
lucrarilor din agricultura. Prezenta sau absenta rotii de copiere a plugului si utilizarea unui
mecanism de suspendare controlat printr-un sistem de reglare automata (de pozitie, forta sau
combinat) duce la cresterea eficientei de lucru dar si marirea gradului de complexitate al
agregatului. De aceea, pentru optimizarea tehnica si energetica a lucrarilor de arat se impune o
cercetare stiintifica, teoretica si experimentala, a influentei modului de formare si a
parametrilor
de
lucru
a agregatelor
de arat formate din tractor pe roti si plug purtat, cu si fara roata de copiere.
Teza de doctorat are ca obiectiv principal realizarea unor cercetari teoretice si experimentale
privind comportarea dinamica s i energetica a agregatelor de arat, formate din tractor pe roti s i
plug
purtat, cu roti de copiere (cu mecanismul de suspendare n regim de lucru flotant) si fara roti
copiere (cu mecanismul de suspendare n regim de lucru cu reglaje automate), pentru
de
scoatereaaninfluentei sistemelor de reglare automata ale mecanismelor de suspendare asupra
evidenta
dinamicii, energeticii si eficientii agregatelor de arat cu plug purtat n spate, la deplasarea n
lucru
pe diferite tipuri de sol (cu diferite rezistente specifice ale solului la arat), in diverse categorii
de
teren (pe teren orizontal si n panta) s i cu diferite adncimi de lucru.
4.2. Obiectivele cercetarilor din teza de doctorat
4.2.1 Obiectivele cercetarii teoretice
Obiectivele principale ale cercetarilor teoretice din lucrarea de doctorat au fost urmatoarele:
Sistematizarea si analiza fortelor exterioare care actioneaza asupra componentelor
constructive
ale plugului (trupita, cutit disc, roata copiere) n procesul interactiunii acestora cu solul si
modelarea
dinamica si matematica a acestora
Analiza comportarii dinamice a plugurilor cu roata de copiere purtate n spatele tractorului,
cuplate la mecanismele de suspendare n trei puncte, elaborarea modelelor dinamice si
matematice
n vederea simularii dinamicii plugului la deplasarea n lucru pe diferite tipuri de sol (cu
diferite
rezistente specifice ale solului la arat), in diverse conditii n de teren (pe teren orizontal si n
si
cu diferite adncimi de lucru.
panta)
Sistematizarea si analiza fortelor exterioare care actioneaza asupra componentelor
sistemului
de
lucru (agregatul
de arat) format din tractor pe roti si plugului purtat cuplat la mecanismul de
suspendare cu functonare n regim de lucru flotant si eleboraea modelelelor dinamice
echivalente
ale sistemului pentru doua variante distincte de lucru: cu plug cu roata de copiere (mecanismul
suspendare n regim flotant) si cu plug fara rota de copiere (mecanismul de suspendare n
de
regim de
reglare
automata)..
Elaborarea modelelor matematice (formate din ecuatiile de echilibru dinamic al sistemului
tractor-plug) si din ecuatiile de legatura dintre diferite marimi si parametri ai sistemului, n
vederea
simularii pe calculator a comportarii dinamice a sistemelor tractor-plug purtat, pentru doua
distincte de lucru: plug cu roata de copiere (mecanismul de suspendare n regim flotant) si
variante
plugde
fara
rota
copiere (mecanismul de suspendare n regim de reglare automata).
42
Simularea pe calculator a modelelor matematice elaborate n vederea analizei comparative a

influenta sistemelor de reglare automata ale mecanismelor de suspendare ale tractorului asupra
comportarii dinamice si energetice a agregatelor de arat cu plug purtat n spate, la deplasarea
n
lucru pe diferite tipuri de sol (cu diferite rezistente specifice ale solului la arat), in diverse
de
teren n
(pe teren orizontal s i n panta) si cu diferite adncimi de lucru.
conditii
4..2. 2 Obiectivele cercetarii experimentale
Obiectivele principale ale cercetarilor experimentale din lucrarea de doctorat au fost
urmatoarele:
Utilizarea unui agregat de arat format dintr-un tractor pe roti echipat cu mecanism de
suspendare n trei puncte (care sa permita functionarea att n regim de lucru flotant ct si n
regim de reglare automata) s i un plug purtat care poate lucra att cu roata de copiere (montata
la
cadrul plugului) ct si fara roata de copiere (prin demontarea rotii de copiere existente)
Elaborarea unui program de experimentare a agregatului format din tractor si plug purtat (cu
roata de copiere si fara roata de copiere) la deplasarea n lucru in diverse conditii de teren, cu
diferite viteze de lucru s i cu diferite adncimi de lucru
Realizarea si utilizarea unei metodologii si a unui sistem tehnic de masurare, format din
traductoare si aparatura adecvate pentru determinarea experimentala a parametrilor dinamici,
cinematici si energetici ai agregatului de arat tractor-plug, n baza programului de
experimentare.
Conceperea s i implementarea unui program de achizitie si prelucrare a datelor
experimentale
si
trasarea graficelor
de variatie a parametrilor determinati experimental: sarcinile pe puntile
trectorului, sarcina pe roata de copiere a plugului, forta tangentiala de tractiune dezvoltata de
rotile motoare ale tractorului, consumul de combustibil al motorului.
43
5. CERCETARI TEORETICE PRIVIND DINAMICA AGREGATELOR DE ARAT

5.1. Analiza fortelor exterioare care act ioneaza asupra componentelor plugului
5.1.1. Fortele care act ioneaza asupra trupit elor
Fortele ce actioneaza asupra brazdarului, respectiv cormanei, sunt generate de interactiunea
dintre suprafetele de contact ale brazdarului si ale cormanei cu solul, au directii diferite iar
suportul
lor nu se intersecteaza n spatiu. Aceste forte sunt definite ca rezultante ale unor forte
normale ( Ftn si Fcn ) si tangentiale ( Fct si Ftt ) (fig. 5.1). Fortele tangentiale sunt forte de frecare
elementare
date de produsul dintre fortele normale F tn si coeficientul de frecare dintre suprafata de contact si
sol, adica Ftn =Fn . Rezultantele acestor forte, raportate la un reper cartezian triortogonal drept
XOYZ, pot fi nlocuite cu o forta si un moment care se pot descompune la rndul lor dupa cele trei
directii ale sistemului (fig. 5.2). Punctul de aplicatie al rezultantei fortelor de rezistenta se
centru de rezistenta si se situeaza la o distanta b/3...b/2 fata de peretele vertical al brazdei respectiv
numeste
la a/3 fata de fundul brazdei, unde a este adncimea iar b, latimea brazdei.
Fig.5.1. Schema fortelor elementare care actioneaza pe suprafetele active ale trupitei
Asupra plazului, actioneaza o forta de mpingere laterala pe directie O
Y,determinata de
reactiunea peretelui brazdei cu care acesta vine n contact. Aceasta genereaza aparitia unei
forte deparalela cu directia de naintare care lipseste n cazul trupitelor fara plaz dar se
frecare
regaseste
la
ultima
trupita.
n timpul procesului de lucru, marimea, directia, sensul, si punctul de aplicatie al rezultantelor
se modifica n mod continuu. De aceea, n practica se utilizeaza ca reper fix vrful brazdarului,
fata
de care fortele de rezistenta n lucru se exprima printr-un torsor format din componentele
rezultantei fortei pe cele trei directii O X, OY si OZ si, respectiv, cu momentele corespunzatoare
(figura 5.2) .
Fig.5.2. Schema fortelor care actioneaza asupra trupitei
44
n schema din figura 5.3 sunt prezentate fortele Fx , Fy s i Fz care actioneaza asupra unei trupite,
pozitia punctului de aplicatie ale acestora (fig. 5.3,a) iar n graficul alaturat (fig. 5.3,b), este
data
variatia acesor forte n functie de adncimea de lucru a a trupitei.
Fig.5.3. Schema fortelor care actioneaza spatial asupra unei trupite (a) si variatia acestora n functie
de adncimea de lucru (b)
Dupa cum se observa din figura 5.3,b , majorarea adncimii de lucru are drept consecinta
cresterea valorii componentelor Fx si Fy . Componenta Fz este influentata cu preponderenta de starea
tehnica a taisului brazdarului si de valoarea unghiului de asezare al acestuia fata de fundul
brazdei.
Forta de rezistenta pe directia de deplasare
Fx reprezinta forta dr rezistenta la tractiune a
trupitei si fi exprimata cu ajutorul relatiei cunoscute:
Fx =k0 ab(5.1)
unde:
k0 este coeficientul global de rezistenta specifica la tractiune, care depinde de natura, tipul si
starea starea tehnica a taisului brazdarului si caracteristicile fizico-mecanice ale solului,n N/m2
solului,
a-adncimea brazdei, n m
b,- latimea brazdei, n m
Cercetarile experimentale au pus n evidenta faptul ca pentru o latime a trupitei
b = 2a,
coeficientulk 0 are valori minime, iar fortele de frecare generate de deplasarea brazdei pe suprafata
cormanei reprezinta 40% din componenta Fx .
Componentele Fy si Fz pot fi exprimate n functie decomponenta
(v. fig. 5.3,a) :
Fx cu relatiile de legatura
Fy = Fx tg a
Fz = Fx tg
(5.2)
Forta totala de rezistenta la tractiune a unui plug cu mai multe trupite

cu relatia lui Gorjacichin (v. cap.3), exprimata prin formula:
F
Fp se poate determina
= a b k0 + a b e v 2 = a b( k0 + e v2 ) (5.2)
unde:
v este viteza de lucru, n m/s;
45
e- coeficient care tine seama de forma organelor active si fortele de inertie ce actioneaza asupra
brazdei, n Ns2 /m4 .
Valorile rezistentei specifice globala a solului la arat
k0, exprimate n kN/m2 , sunt
determinate de tipul solului si sunt cuprinse n urmatoarele intervale:
- sol nisipos nisipo-lutos, k0 =20...40kN/m 2 ;
- sol nisipo-lutos... luto-nisipos, k0 =40...60kN/m 2 ;
- sol luto-nisipos ... lutos,
k0 =60...80kN/m 2 ;
- sol lutos ... luto-argilos, k0 =80...100kN/m 2 ;
- sol luto-argilos ... argilo-lutos
k0 =100...120 kN/m 2 ;
2
- sol argilos, pna la 150 kN/m .
5.1.2. Fortele care act ioneaza asupra cut itului disc
Cutitul disc are rolul de a realiza taierea solului n plan vertical, usurnd procesul de lucru al
trupitelor n special n cazul solurilor ncarcate cu resturi vegetale, prevenindu-se astfel
nfundarea
plugului. (fig.5.4).
Rezistenta n lucru a cutitului disc variaza ntre 0,7...2,2
kNpentru adncimi cuprinse ntre
0,1...0,12 m fata de cutitul lung a carui rezistenta variaza ntre 5...10
kN. Comparativ cu cutitul
lung, cutitul disc prezinta dezavantajul ca dezvolta o componenta verticala ce tinde sa-l scoata
din
sol.
Fig.5.6. Schema fortelor care actioneaza asupra cutitului disc
Procesul de lucru al cutitului disc ncepe prin patrunderea n sol, datorita greutatii plugului. Ca
urmare a deplasarii rectilinii, cutitul disc executa o miscare de roto-translatie, avnd drept
rezultat,
taierea prin rostogolire a resturilor vegetale si formarea unui perete vertical la nivelul ultimei
brazde. Pentru plugurile mari se poate monta cte un cutit disc pentru fiecare trupita. Asupra
unei
particule vegetale, discul actioneaza cu forta normala N iar pe suprafata de contact se dezvolta forta
de frecare F = 1 N unde 1 este coeficientul de frecare dintre particula si disc. Rezultanta celor
46
doua forte este Fp si se poate descompune dupa doua directii;

Fpx - componenta orizontala si Fpz ,
componenta verticala. Fpx determina aparitia fortei de frecare F x = 2 Fpz , unde 2 este coeficientul
de frecare dintre particula vegetala s i sol. Conditia ca o particula vegetala sa poata fi taiata
F x
este,
>
Fpx sau, 2 F pz > Fpx .
Componenta orizontala Fpx defineste rezistenta la naintare a cutitului disc n sol s i poate fi
determinata cu relatia:
Fpx = kd a 1 (5.7)
unde:
a1 = 0,75. D /2 este adancimea de lucru;
kd - coeficient de rezistenta specifica a solului la taiere pe unitate de lungime:
kd= 0,20,4
N/m.
Asupra cutitului discu actioneaza asupr forta Fc, care se descompune n forta de rezistenta la
naintare n plan orizontal Fcx si forta de rezistenta la patrundere n plan vertical Fcz (fig. 5.6,c), date
de relatiile:
F
cz
= F cx tg (a 0 - ).
= Fcx /cos (a 0 - )
(5.8)
Tinnd cont de valorile uzuale ale unghiurilor a 0 s i , componenta verticala ce defineste forta
de patrundere n plan vertical n sol
Fcz poate fi exprimat poate fi exprimata n functie de
componenta orizontala, Fcz = 11,3 Fcx .
Pentru a asigura un proces de lucru corespunzator, cutitul disc trebuie amplasat astfel nct
proiectia axei verticale sa cada n fata vrfului brazdarului, iar planul vertical al discului sa fie
deplasat cu 10...15 mm spre terenul nearat ( fig. 5.6, a si b )
5.1.3. Fortele care act ioneaza asupra rot ii de copiere
Rotile de copiere, numite si roti de sprijin sau roti de limitare a adncimii de lucru, au rolul
de denivelarile terenului n vederea mentinerii constane adncimii de lucru a masinilor
a copia
agricole, care sunt cuplate la tractor prin mecanisme de suspendare care functioneaza n regim
flotant.
Fig.5.8. Schema fortelor care actioneaza asupra rotii de copiere
Se considera o roata de copiere rigida cu diametrul D(fig. 5.8). si latimea obezii b, ncarcata
cu o sarcina verticala N,ce se deplaseaza pe un sol deformabil si ca solul a suferit o tasare
47
anterioara generata de o presiune p0 ca urmare a unor conditii agrotehnice obiective. . Sub actiunea
rotii de copiere ncarcata cu sarcina verticala
N, solul sufera o tasare de adncime
h,
corespunzatoare suprafetei de contact definita prin unghiul a ,
Forta care actioneaza pe suprafata deformabila este data de relatia:
Q=
1
b Dh (q h + 2 p )(5.14)
0
0
2
Care prin descompunere dupa cele doua directii O Xsi O Z, rezulta componenta orizontal[ Qx ,
care reprezinta forta de rezistenta la rulare, s i componenta verticala Q
,care reprezinta sarcina
z
verticala preluata de roata de copiere, date de relatiile:
1
b Dh ()
q h + 2 p sin a (5.15)
0
0
2
1
Q = b Dh ()
q h + 2 p cos a (5.16)
z
0
0
2
Q =
x
n care:
Deste diametrul rotii [ m];
h- adncimea fagasului [ m];
q0 - coeficientul deformarii volumice [ N/m3 ];
p0 - presiunea exercitata asupra solului ce produce o deformatie specifica h0 ,adica p0 = q 0 h 0 si
este exprimata n [ Pa].
Valorile coeficientul deformarii volumice q0 pentru diferite tipuri de sol sunt prezentate n
tabelul 5.1.
Tabelul 5.1
Valorile coeficientul deformarii volumice q0 pentru diferite tipuri de sol
Tipul solului Afnat Mediu Greu umed Greu uscat
6
q0 ( N/m3 ) 51510
3080106
60100106
120200106
5.2. Cercetarea teoretica a dinamicii plugului purtat
5.2.2. Modelarea dinamica si matematica a plugului purtat
Pentru studiul analitic al dinamicii agregatelor de arat se considera un plug purtat cuplat la
tractor prin mecanismul de suspendare n trei puncte si echipat cu un cutit disc (amplasat
naintea
ultimei trupite) si cu roata de copiere s i limitare a adncimii de
n figura 5.13 este prezentat modelul dinamic echivalent al unui plug purtat cu trei trupite
care se deplaseaza n miscare accelerata pe un sol cu suprafata nclinata sub un unghi a fata de
orizontala. Plugul este echipat cu roata de copiere si este cuplat la mecanismul de suspendare
cu
prindere n trei puncte (cu functionare n regim flotant), avnd centrul instantaneu de rotatie n
plan
verticalCIR v situat la punctul de intersectie al axei
tirantului central cu planul tirantilor inferiori.
Plugul are adncimea de lucru
aiar latimea de lucru a unei trupite este
b (latimea de lucru a
plugului este B =3.b).
48
Fig. 5.13. Schema fortele care asupra plugului purtat cu roata de copiere n plan vertical-longitudinal
asupra plugului la deplasare n moscare accelerata pe teren nclinat (rampa)
Fortele exterioare din modelul dinamic echivalent al plugului din figura 5.13 au urmatoarele
semnificatii:
Gm = mg este greutatea plugului, plasata n centrul de masa, care include greutatea tuturor
elementelor componente (cadru, trupite, cutit disc, roata de copiere);
Fim forta de inertie care actioneaza n centrul de masa al plugului (paralela cu suprafata
solului);
Fx componenta paralela cu suprafata solului a fortei de rezistenta la arat a solului;
Fz componenta normala la suprafata solului a fortei de rezistenta a solului la arat;
F1 forta care actioneaza n punctul de cuplare al cadrului plugului cu tirantul inferior;
F2 forta care actioneaza n punctul de cuplare al cadrului plugului cu tirantul central;
Fcx componenta paralela cu suprafata solului a fortei de rezistenta la taiere a cutitului disc;
Fcz componenta normala la suprafata solului a fortei de rezistenta la taiere a cutitului disc;
Frx forta de rezistenta la rulare a rotii de copiere (paralela cu suprafata solului);
Frz reactiunea normala pe suprafata solului a rotii de copiere;
Mrr momentul de rezistenta la rulare al rotii de copiere;
Mcr momentul de rezistenta la rulare al cutitului disc.
Elementele geometrice dinfigura 5.4 au urmatoarele semnificatii:
h1 distanta de la planul vrfurilor brazdarelor (suprafata fundului brazdei) la punctul 1 de
cuplare, al cadrului plugului cu tirantul inferior;
h2 distanta pe verticala pe cadrului plugului dintre punctul de cuplare 1 al tiratilor inferiori si
punctul de cuplare 2 al al tiratului superior (central);
hm distanta de la planul vrfurilor brazdarelor la centrul de masa al plugului;
hp distanta de la suprafata fundului brazdei la punctul de aplicatie al rezultantei fortelor care
actioneaza asupra trupitelor. n mod curent, hp = (1/3). a;
hcv naltimea CIRv fata de punctul de cuplare 1 al tiratilor inferiori.
hc distanta de la planul vrfurilor brazdarelor la punctul de aplicatie al rezultantei fortelor
care actioneaza asupra cutitului disc;
lcv distanta de la punctul de cuplare 1 al tiratilor inferiori la CIRv .
lm distanta de la punctul de punctul de cuplare
1al tiratilor inferiori la centrul de masa al
plugului;
lp distanta de la punctul de punctul de cuplare 1al tiratilor inferiori la punctul de aplicatie al
rezultantei fortelor de rezistenta la arat, care actioneaza asupra trupitelor;
49
lc distanta de la punctul de punctul de cuplare 1al tiratilor inferiori la punctul de aplicatie al

rezultantei fortelor care actioneaza asupra cutitului disc;
lr distanta de la punctul de punctul de cuplare 1al tiratilor inferiori la punctul de aplicatie al
rezultantei fortelor care actioneaza asupra rotii de copiere;
a unghiul de nclinatie al suprafetei solului fata de orizontala;
unghiul mediu dintre axele tirantilor inferiori si suprafata solului;
1
unghiul dintre axa tirantului central si suprafata solului;
2
Penru elementelor componente ale plugului se alege ca suprafata de referinta planul definit de
muchia activa a brazdarelor, considerat paralel cu suprafata solului.
Determinarea fortelor care actioneaza n punctele de cuplare 1 ( F1x si F1z ) si 2 (F2x si F2z ) ai
tirantilor ai mecanismului de suspendare se face din ecuatiile de echilibr ale sistemului din
figura
5.13 din care obtine urmatoarele relatii:
F
F
1x
1z
Fr
+ Fi
z
m
F 2x Fi m G m sina Fx Fc x Fr x = 0
+ F 2z G m cosa Fz + Fc z + Fr z =0
(5.24)
l r + Frx ( h 1 a) + Fc z l c + Fcx (h 1 h c )+Fx ( h1 h p ) Fz lp +
( h1 h m ) Gm lm cosa F2x h2 Mr r Mc r = 0
Forta de rezistenta la arat a plugului reprezinta rezultanta fortelor de rezistenta la arat ale
celor trei trupite redusa la nivelul trupitei din mijloc, se descompune n doua componente:
fortaF x
paralela cu axa OX (paralela cu suprafata solului) si forta Fz paralela cu axa OZ ( perpendiculara la
suprafata solului).
Componenta Fx paralela cu suprafata solului a fortei de rezistenta la arat reprezinta fortei de
rezistenta la tractiune a plugului, care se poate determina experimental (prin masuratori n
teren
sau
n
laborator)
sau prin calcul analitic, cu ajutorul relatiei de forma:
F x = k a b n (unde k este un
coeficient global de rezistenta specifica la arat,
a adncimea de lucru,
b latimea de lucru a
primei trupite iar n numarul de trupite).
Componenta Fz perpendiculara la suprafata solului a fortei de rezistenta la arat se determina
cu relatia, Fz = F x tg unde este unghiul dintre cele doua componente ale fortei de rezistenta la
arat. Pentru conditii normale de lucru se considera ca Fz = (0,20,3). F x .
Forta care actioneaza asupra cutitului disc se descompune n doua componente: paralela cu
suprafata solului Fcx si perpendiculara la suprafata solului Fcz . Cele doua componente si momentul
de rezistenta la rulare ale cutitului disc
M cr , se determina din conditiile concrete de lucru.
Dependenta dintre cele doua componente ale fortei de rezistenta la taiere este data de relatia
Fcx =
Fcz fc (unde fc este coeficientul de rezistenta la rulare a cutitului disc). Momentul de rezistenta la
rulare al cutitului disc se determina cu relatia: Mcr = F cz r cosa ( unde r este raza cutitului disc iar a
este unghiul de dispunere al rezultantei.
Forta care actioneaza asupra rotii de copiere se descompune n doua componente: paralela
cu suprafata solului Frx si perpendiculara la suprafata solului Frz . Componenta Frx reprezinta forta
de rezistenta la rulare a rotii de copiere este dependenta de dimensiunile rotii de copiere, de
caracteristicile solului si de sarcina pe roata. Dependenta dintre cele doua componente ale
fortei
de care actioneaza asupra rotii de copiere este data de relatia
rezistenta
Frx = Fr z fr (unde, fr este
coeficientul de rezistenta la rulare al rotii de copiere. Momentul de rezistenta la rulare se
determina
cu relatia: Mrr = F rx r = Frz fr r
Componentele fortelor
F1 si F2 care actioneaza n punctele de cuplare 1 si 2 ale tirantilor
mecanismului de suspendare la cadrul masinii pot fi exprimata unele fata de celelalte, cu
ajutorul
relatiilor de legatura: F1z = F 1x tg 1 respectiv, F2z = F 2x tg 2 .
Tinnd seama de cele mentionate, ecuatiile de
echilibru (5.24) obtin forma:
F1x F 2x Fi m G m sina Fx Fc z f c Fr z f r = 0
50
F1x tg
+ F 2x tg
G m cosa F x tg + Fc z + Frz = 0
(5.25)
Frz [l r + fr ( h 1 a)] + Z c [lc + fc (h1 h c )] + Fx ( h1 h p l p tg) +

+ Gm [( h1 h m ) sina lm cosa] + Fi m ( h1 h m ) F2x h2 Mr r Mc r = 0
Sistemul de ecuatii (5.25) este un sistem liniar cu trei ecuatii s i trei necunoscute si poate fi
un sistem compatibil determinat, necunoscute sistemului de ecuatii (5.4) sunt fortele care
actioneaza n punctele de cuplare 1 s i 2 ale tirantilor mecanismului de suspendare la cadrul
plugului ( F1x , F1z ,F 2x si F2z ) si fortele care actioneaza asupra rotii de copiere ( Frx , Frz , respectiv,
momentul Mrr ).
Pentru punerea n evidenta a necunoscutelor, acestea se ordoneaza corespunzator iar
constantele se grupeaza, sistemul (5.25) avnd forma:
F1x F 2x Fr z f r (Fi m + G m sina + Fx + Fc z f c ) = 0
F1x tg
+ F 2x tg
+ Fr z (G m cosa +F x tg Fc z )=0
(5.26)
F2x h 2 + Frz [l r + fr ( h 1 a)] + { Fc z [l c + fc (h1 h c )] +Fx ( h 1 h p l p tg) +

+ G m [( h 1 h m ) sina lm cosa] + Fi m ( h1 h m ) (Mrr + Mc r )} = 0
Deoarece numarul constantelor care formeaza termenul liber al fiecarei ecuatii a sistemului
(5.4) este mare, acestea se grupeaza si se noteaza dupa cum urmeaza:
- termenul liber al primei ecuatii F va fi dat de relatia:
F = Fi m + G m sina + Fx + Fc z f c ;
- termenul liber al celei de-a doua ecuatii
G =
(5.27)
Gva fi dat de relatia:
Gm cosa +Fx tg Fcz ; (5.28)
- termenul liber al celei de-a treia ecuatii

= Fc
va fi dat de relatia :
[l c +fc (h1 h c )]+Fx ( h1 h p l p tg)+ Gm [( h1 h m ) sina lm cosa] +

+ Fi m ( h1 h m ) (Mrr + Mc r )
(5.29)
Prin nlocuirea constantelor cu notatiile de mai sus sistemul (5.5) devine:

F
F
1x
F 2x Fr z f r F= 0
1x
tg 1 + F 2x tg 2 + Fr z G=0
2x
(5.30)
h2 + Frz [l r + fr ( h 1 a)] +
=0
Prin rezolvarea prin metode algebrice a sistemului de ecuatii, cele trei necunoscute
fi determinate cu ajutorul expresiilor:
F =
F {}(
h + )[]
l + f ()
h - a tg
2
r
r
1
h ()()()
1 + f tg
1x
F =
2x
)
()(
1 + )(
f tg
r
h ()()(
1 + f tg
2
Fr =
z
1
1
+ G - F tg
+ tg + tg
1
+ G [l ]+ f h - a + h
+ tg
1
2
tg
()
1 - f tg
r
[l ]+ f h - a
r
r
1
(5.49)
[l + f h - a )]
r
G -) F tg - tg + tg
h ()(
2
1
1
2
h ()()(
1 + f tg
+ tg + tg []
l + f h - a
2
[]
l + f h - a
1
F1x , F2x s i Frz pot
51
5.4. Cercetarea teoretica a dinamicii agregatului de arat format din tractor pe rot i si
plug
purtat
5.4.1. Cercetarea teoretica a dinamicii agregatului de arat format din tractor si plug
purtat cu roata de copiere (fara reglaje automate)
Fortele exterioare care actioneaza n plan vertical-longitudinal
asupra unui agregat de arat
format dintr-un tractor pe roti la deplasarea n lucru n miscare accelerata n urcare pe o
nclinata sub un unghi afata de orizontala, sunt date n figura 5.20, care reprezinta modelul dinamic
suprafata
echivalent al agregatului . Plugul este echipat cu roata de copiere si este cuplat la mecanismul de
suspendare cu prindere n trei puncte (cu functionare n regim flotant), avnd centrul
instantaneu
de vertical-longitudinal CIRv situat la punctul de intersectie al axei tirantului central cu
rotatie
n plan
planul tirantilor inferiori. Se considera un sistem de axa de coordonate, XOZ, cu originea n
O2 , care reprezinta punctul de contact cu solul al rotilor puntii din spate, iar axa OX este paralela
punctul
cu de deplasare a agregatului.
directia
Fortele exterioare din modelul dinamic echivalent al sistemului tractor-plug din figura 5.20 au
urmatoarele semnificatii
Gt =mt .g este greutatea tractorului (cu masa
mt ), care include s i greutatea mecanismului de
suspendare, aplicata n centrul de masa (cu coordonatele
lt si ht fata de originea O2 a reperului
cartezian XOZ );
Gm = mm .g, - greutatea plugului (cu masa mm ) aplicata n centrul de masa (cu coordonatele lm si hm
fata de originea O2 a reperului cartezian XOZ );
Fit forta de inertie a masei tractorulu, care actioneaza n centrul de masa al tractorului (
Fit =
mt .dv/dt); Fim forta de inertie a masei tractorulu, care actioneaza n centrul de masa al tractorului
(Fim = m m .dv/dt);
Fx componenta paralela cu suprafata solului a fortei de rezistenta la arat a solului;
Fz componenta normala la suprafata solului a fortei de rezistenta a solului;
Fig. 5.20. Modelul dinamic n plan vertical-longitudinal al agregatului de arat cu plug cu

roata de copiere (fara reglaje automate) la deplasare n lucru n miscare accelerata pe teren
nclinat sub un unghi a
52
Fcx componenta paralela cu suprafata solului a fortei de rezistenta la taiere a cutitului disc;
Fcz componenta normala la suprafata solului a fortei de rezistenta la taiere a cutitului disc;
Frx forta de rezistenta la rulare a rotii de copiere (paralela cu suprafata solului);
Frz reactiunea normala pe suprafata solului a rotii de copiere;
Fm - forta tangentiale de tractiune a rotilor motoare ale tractorului (forta motoare);
Z1 sarcina normala pe rotile puntii din fata a tractorului;
Z2 - sarcina normala pe rotile puntii din spate a tractorului;
Rr rezistenta la rulare globala ale rotilor puntilor tractorului:
Rr = f.(Z 1 + Z 2 )(n care f este
coeficientul de rezistenta la rularea rotilor puntilor tractorului);
Mr1 momentul de rezistenta la rulare al rotilor puntii fata;
Mr2 momentul de rezistenta la rulare al rotilor puntii spate.
Mrr momentul de rezistenta la rulare al rotii de copiere a plugului;
Mcr momentul de rezistenta la rulare al cutitului disc.
n figura 5.20 s-au utilizat urmatoarele notatii geometrice:
h1 distanta de la suprafata solului la punctul de cuplare 1 al tirantului inferior cu cadrului
plugului;
h2 distanta pe directia axei
OZdintre punctele de cuplare 1 ale tirantilor inferiori si punctul de
cuplare 2 a tirantului central cu cadrul plugului;
hp distanta de la suprafata solului la punctul de aplicatie al rezultantei fortelor de rezistenta care
actioneaza asupra trupitelor (la componenta paralela cu supr afaaa solului Fx );
lp - distanta de la planul vertical al axei puntii la punctul de aplicatie al rezultantei fortelor de
rezistenta care actioneaza asupra trupitelor (la componenta normala la suprafata solului Fz )
ht distanta de la suprafata solului la centrul de masa al tractorului;
hcv distanta de la suprafata solului la centrul instantaneu de rotatie CIRV ;
lcv distanta de la planul vertical al axei puntii spate la centrul instantaneu de rotatie
CIRv .
lt distanta de la planul vertical al axei puntii spate la centrul de masa al tractorului;
l1 distanta de la planul vertical al axei puntii spate la punctul de cuplare 1 al tirantului
inferior;
lc - distanta de la planul vertical al axei puntii spate la punctul de aplicatie al rezultantei fortelor
rezistenta
ale cutitului disc (la componenta normala suprafata solului Fcz )
de
hc distanta de la suprafata solului la punctul de aplicatie al rezultantei fortelor de rezistenta
rezistenta ale cutitului disc ((la componenta paralela cu suprafaaa solului Fcz );
L ampatamentul tractorului;
a unghiul de nclinatie al suprafetei solului fata de orizontala;
unghiul mediu dintre axele tirantilor inferiori si suprafata solului;
1
unghiul dintre axa tirantului central si suprafata solului;
2
Deoarece mecanismul de suspendare functioneaza n regim flotant, plugul are mobilitatea
de rotatie n plan vertical longitudinal n jurul centrului instantaneu de rotatie
CIRV ,nct prin
intermediul rotii de copiere urmarste profilul denivelarile, pastrnd astfel constanta
lucru
a.Ca de
urmare sistemul tractor-plug se sprijina att pe pe rotile puntilor tractorului ct si pe
adncimea
roata de copiere (sprijin) a plugului.
Ecuatia de echilibru a plugului (ecatia de momente) n raport cu centrul instantaneu de
rotatie n plan vertical-longitudinal CIRv rezulta sarcina normale pe roata de sprijin
Frz , data de
relatia :
Fr =
z
G [( l + l ) cos a - ( h - h ) sin a ]
m
m
cv
cv
m
l +l +h f
r
cv
cv
Fi ( hcv - hm ) + Fx [ hp + hcv - ( lp + lcv ) tg ] + Fcx [ hc + hcv + fc ( lc + lcv )] - Mrm

- m
(5.51)
lr + lcv + hcv fr
53
Sarcinile care actioneaza asupra puntilor tractorului rezulta din ecuatiile de momente ale
fortelor care actioneaza asupra tractorului, fata de punctele O1 respectiv O2 . din care rezulta:
Z =
1
) a - h sin a - G h sin a + l cos a

G ()(
l cos
t
Fit ht + Fim hm - Fx (hp )- lp tg + Fcx (hc) + fc lc + Mrt

L
Frz lr
(5.52)
L
) a + ()L - l cos a + G [h ] sin a + L + l cos a

G [](
h sin
t
m
m
m
Z = t t
+
2
L
Fi h + Fi h - F h - L + l tg - Fc [h ]+ f (L)+ l + Mr
Fr ()
L+ l
m
m
x
p
p
x
c
c
c
t z
r
+ t t
L
L
[] ()
(5.53)
Sarcina totala pe puntile tractorului este egala cu suma reactiunilor pe cele doua punti
se determina cu relatia:
Z
Tr
= Z 1 + Z2 = (Gt + Gm )cosa + Fz - Fcz - Frz ,
Z1 si Z2 s i
(5.54)
5.4.2. Analiza dinamicii agregatului de arat format din tractor s i plug purtat fara roata
de copiere (cu reglaje automate)
n cazul tractorului care lucreaza n agregat cu un plug purtat fara roata de copiere (fig. 5.21)
mecanismul de suspendare functioneaza n regim reglare automata (de forta, pozitie sau
Lipsa rotii de sprijin face ca ntreaga greutatea plugului mpreuna cu componentele verticale
combinat).
ale
fortelor care actioneaza asupra organelor de lucru sa se transmita asupra corpului tractorului
prin
intermediul mecanismului de suspendare, blocat de catre tija cilindrului hidraulic care este
mentinuta ntr-o anumita pozitie de presiunea din cilindrul hidraulic. Ca urmare rama plugului
face
corp comun cu corpul tractorului.
Fig. 5.21 Modelul dinamic n plan vertical-longitudinal al agregatului de arat cu plug purtat fara
roata de copiere (cu reglaje automate) la deplasare n lucru n miscare accelerata pe teren nclinat sub un
unghi a
Determinarea reactiunilor din punctele de sprijin ale sistemului de rulare al tractorului, se

determina din ecuatiile de echilibru de momente fata de punctelor de sprijin
O1 si O2 ai rotilor
puntilor tractorului din care rezulta:
54
Z =
1

G ()(
l cos
t
t
t
m
m
m
L
Fit ht + Fim hm - Fx (hp )- lp tg - Fcx (hc) + fc lc + Mr
Z =
G []
h sin a + ()
L - l cos a + G [h ] sin a + (L)+ l
t
cos a
(5.55)
Fit ht + Fim hm - Fx [hp ]- (L )+ lp tg - Fcx [hc] + fc (L)+ lc + Mr

L
Sarcina totala pe puntile tractorului ZT este data de suma reactiunilor

punti, din care rezulta relatia:
(5.56)
Z1 s iZ 2 pe cele doua
ZT = Z 1 + Z2 = (Gt + Gm )cosa + Fz - Fcz (5.57)

Din cele prezentate mai sus rezulta ca prin eliminarea rotii de copiere (la plugul cu
reglaje automate), puntile tractorului sunt ncarcate suplimentar cu o sarcina egala cu sarcina
care
revine rotii de copiere a plugului n cazul utilizarii mecanismul de suspendare fara reglaje
automate
(regim de lucru flotant).
Daca tractorul are punte motoare numai n spate (tractorului 4x2), diferenta dintre
reactiunea Z2 (sarcina aderenta) pe puntea spate a tractorului atunci cnd plugul lucreaza cu
reglaje
automate (fara roata de copiere), data de relatia (5.56), si cnd are roata de copiere, data de
relatia
5.53, este data de relatia:
Z =
2
Fr (L)+ l
z
+
= Fr 1
z
(5.59)
care reprezinta variatia greutatii aderente pe puntea spate la un tractor 4x2 n cazul n care
are
roata
plugul
nude copiere.
5.5. Elaborarea modelului matematic pentru simularea comportarii dinamice a
agregatului de
arat
5.5.1. Structura modelului matematic pentru cercetarea teoretica prin simulare teoretice
n vederea analizei s i simularii influentei parametrilor constructivi s i functionali ai agregatului
tractor-plug dar s i a influentei sistemelor de reglare automata ale mecanismului de suspendare
asupra comportarii dinamice agregatului n ansamblu a fost conceput un model matematic a
carui
structura este prezentata n diagrama din figura 5.22. Analiza si simularea comportarii
fost
realizata
dinamice
a att separat pentru fiecare subansamblu n parte (tractor, plug) ct si pentru
agregatul
de arat n ansamblu. Pentru aceasta s-au determinat coordonatele elementelor de legatura
(articulatiile tirantilor) dintre tractor si plug.
55
Agregat de arat: Tractor U650 M + Plug PP3-30
Parametri de baza:
- caracteristici constructive si functionale tractor;
- caracteristici constructive si functionale mecanism
de suspendare
- caracteristici constructive si functionale plug.
Parametri variabili:
- pozitia rotii de copiere;
- pozitia tirantului central;
- adncimea de lucru;
- tipul solului;
- starea tehnica a brazdarelor
Parametri de determinat:
- forte care actioneaza
asupra plugului;
- forte care actioneaza
asupra tractorului.
Pozitia rotii de copiere
Cu roata de copiere:l r = 4101100 mm Fara roata de copiere
Pozit ia tirantului central :

- pe corpul tractorului;
- pe cadrul plugului.
Pe corpul tractorului:
z3 = 370 mm(jos);435mm (mijloc); 500mm (sus)
Pe cadrul plugului:
h2 = 435mm(jos); 510 mm (sus)
Adncimea de lucru: a =10...30cm

Caracteristicile solului:
- coeficientul de rezistenta specifica la arat, k =2056 kN/m
Starea tehnica a tait ului brazdarului: Fz = F x tg =(-0,2 02)F
Pozit ia mecanismului de suspendare :

- unghiul mediu al tirantilor inferiori, 1
- unghiul tirantului central, 2
2
Forte care act ioneaza asupra

cutitului disc: Fcx , Fc z , Mc r
Parametri determinati
Tractor U650 :
- reactiunea pe puntea fata a tractorului,
Z1 = 5 (Gt , F1 , F2 , 1 , 2 , a ) ;
- reactiunea pe puntea spate a tractorului,
Z2 = 6 ( Gt , F1 , F2 , 1 , 2 , a ) ;
- forta motoare la roata, Fm ;
- forta de rezistenta la rulare, Ff ;
-forta de tractiune la nivelul axei puntii spate,
.
Ft
Plug PP3-30
- componenta orizontala a fortei de rezistenta la arat: Fx = 1 (a, k, ) ;
- componenta verticala a fortei care actioneaza asupra rotii de copiere:
Frz = 2 (a, k, l r, z 3 , h 2 , );
- forta care actioneaza n punctul de cuplare al
tirantului inferior cu cadrul plugului: F1 = 3 (a, k, lr ,z 3 , h 2 , );
- forta care actioneaza n punctul de cuplare al tirantului superior cu
cadrul plugului: F2 = 4 (a, k, lr, z 3 , h 2 , );
Parametri determinati pentru agregatul de arat

- react iunea pe puntea fata a tractorului, Z1 = 7 (Gt , F1 , F2 , 1 , 2 , a) ;
- react iunea pe puntea spate a tractorului, Z 2 = 8 (Gt , F1 , F2 , 1 , 2 , a) ;
- pozit ia CIRV :( x V ; zV ) = 9 (a , z3 , l12 , 1 , 2 ,)
Fig. 5.22. Structura modelului matematic al cercetarilor teoretice
56
5.5.2. Determinarea unghiurilor tirantilor mecanismului de suspendare fata de directia

de
deplasare
Unghiurile facute de tirantii mecanismului de suspendare fata de directia de deplasare, sunt
dependente de caracteristicile cinematice ale mecanismului de suspendare si de adncimea de
(pozitia mecanismului de suspendare fata de sol). Pentru analiza variatiei unghiurilor
si 2 formati
lucru
1
de tiranti cu axa OX (v. fig. 5.20) se considera sistemul ortogonal XOZavnd originea n punctul 0
de articulatie al tirantului inferior cu corpul tractorului.
Coordonatele punctelor de cuplare pot fi determinate n coordonate carteziene sau
coordonate polare. Coordonatele carteziene sunt urmatoarele:
punctul 0: (x0 ;z 0 ) originea sistemului de coordonate situat n punctul de articulatie al tirantului
inferior de corpul tractorului, avnd naltimea h0 fata de sol, x0 = 0; z0 = 0;
punctul 1 : ( x1 ;z 1 ) punctul de articulatie al tirantului inferior avnd lungimea
l01 de cadrul
plugului, situat la naltimea h1 fata de vrful brazdarului (fundul brazdei) avnd coordonatele:
x = - l2 - z2 = - l2 - ()
h - h - a 2 ; z1 = h1 h0 a.
1
vor fi:
01
01
Deoarece h0 si h1 au valori constante, se poate nota
() - a
: (x1 ;z 1 ), x = - l2 -
01
; z1 =
h1 h0 =
iar coordonatele punctului 1
a.
punctul 2 : ( x2 ;z 2 ) punctul de articulatie al tirantului central de cadrul plugului, situat la

naltimea h2 fata de punctul 1. Distanta dintre punctele 1s i 2este l12 Punctul 2poate ocupa pe
cadrul plugului doua pozitii si are coordonatele:
x2 = x = -; l2 - ()
h - h - a2
1
01
z2 = z1 + l 12 = h1 h0 a +l 12 .
2vor fi: 2:(x2 ;z 2 ), x = - l2 -
Astfel coordonatele punctului
01
() - a ; z2 =
2
a +l 12
punctul 3 : (x3 ;z 3 ) punctul de articulatie al tirantului central de corpul tractorului, situat la

naltimea x3 fata punctul 0. Coordonata x3 este fixa iar coordonata z3 are trei valori (trei puncte
posibile de cuplare a tirantului central pe corpul tractorului).
Pentru a analiza variatia unghiurilor
si 2 , se considera cunoscuti urmatorii parametri si
1
marimi geometrice, n concordanta cu conditiile concrete de lucru si conform SR ISO 730
1+C1/2000 pentru mecanism de suspendare categoria a II-a:
a adncimea de lucru: a = 0; 100;
150; 200; 250; 300 mm; l01 lungimea tirantului inferior: l01 = 920 mm; l12 distanta pe directie Z
dintre punctele de cuplare 1-2de pe cadrul plugului: h2 = l12 = 460; 510 mm; x3 ; z3 coordonatele
punctului 3 de cuplare al tirantului central pe corpul tractorului fata de origine: x3 = 225 mm ; z3 =
395; 435; 475 mm;
s i 2 , facute
Conforme schemelor din figura 5.12 si 5.120 si notatiilor aferente, unghiurile
1
de tiranti fata axa longitudinala a tractorului se determina cu relatiile:
tg
tg
z1 - z0
=
x1 - x0
=
z2 - z3
=
x2 - x3 -
- a
l012 -
() -()a 2
- a + l12 - z3
l012 -
() -()a 2
- a
= arctg
- x3
l012 -
= arctg
n tabelul 5.1 sunt prezentate valorile unghiurilor

de elementele cinematice ale mecanismului de suspendare.
- a2
( 5.60)
- a + l12 - z3
-
l012 -
- a 2 - x3
( 5.61)
s i 2 , n functie de adncimea de lucru si
57
Tabelul 5.2.
Variatia unghiurilor tirantilor functie de adncimea de lucru a, s i de
pozitia tirantului central pe cadrul plugului l 12 respectiv pe corpul tractorului z3
a
[mm ]
l12.1 = 460 mm
z3.1 = 395 mm
1[
13,52
100 -7,18
150 -4,05
z3.2 = 435 mm
[o ]
1[
l12.2 = 510 mm
z3.3 = 475 mm
[o ]
1[
z3.1 = 395 mm
[o ]
22,69 13,52 19,72 13,52 16,63

14,66 -7,18
11,51 -7,18 -8,27 -7,18
10,63 -4,05 -7,40 -4,05 -4,13 -4,05
1[
13,52
z3.2 = 435 mm
[o ]
1[
[o ]
z3.3 = 475 mm
1[
[o ]
26,24 13,52
23,42 13,52 20,48
18,49 -7,18
15,44 -7,18
12,30
14,57 -4,05
11,43 -4,05 -8,22
10,60 -0,93 -7,38 -0,93 -4,12
200 -0,93 -6,57 -0,93 -3,30 -0,93 0,000 -0,93

250 2,18 -2,47 2,18 0,83 2,18 4,12 2,18 -6,57 2,18 -3,30 2,18 0,00
300 5,30 1,66 5,30 4,96 5,30 8,23 5,30 -2,49 5,30 0,83 5,30 4,14
5.5.3. Determinarea coordonatelor centrului instantaneu de rotatie al mecanismului sde

suspendare
Pozitia centrului instantaneu de rotatie al mecanismului de suspendare n plan verical
longitudinal ( CIRV )este determinata de pozitia punctelor de cuplare ale tirantilor cu corpul
tractorului respectiv cu cadrul plugului (punctele 0, 1, 2, si 3din figura 5.12 si 5.20). si de valoarea
unghiurilor 1 si 2 . Pozitia (coordonatele) punctelor de cuplare este determinata de conditiile
impuse de normele privind categoria mecanismului de suspendare. Cum
CIRV se gaseste la
intersectia dreptei care trece prin tirantul central cu planul definit de tirantii inferiori, pentru
analiza
variatiei pozitiei CIRV fata de corpul tractorului, se considera ca tirantii inferiori se gasesc ntr-un
plan median fata de pozitia lor reala si sunt articulati la acelasi nivel fata de cadrul plugului.
Pozitia centrului instantaneu de rotatie
CIRV se determina ca solutie a sistemului care se
compune din ecuatiile dreptelor care trec prin articulatiile tirantilor. Ecuatia unei drepte ce
prin doua puncte n planul XOZeste:
trece
x- x
z- z
1 =
1
x - x
z - z
2
unde, (x1 ; z1 ) sunt coordonatele punctului 1, iar (x2 ; z2 ) sunt coordonatele punctului 2.
P
arametri care definesc pozitiile tirantilor sunt variabili,
CIRV este locul geometric al
intersectiei dreptelor d01 si d23 care trec prin articulatiile tirantilor, coordonatele punctului de
inteersectie al celor dou drepete (care reprezinta CIR) fiind dat de relatiile:
x=-
x3 ()()
- a()+ l12 l012 -
[]
- a 2 + z l2 3
01
()(- )a() x - l - z l2 3
12
3
01
- a2
- a2
= xV
(5.69)
z=
() -( )a () - x
3
- a + l12 + z3 l012 -
()(- )a() x - l - z l2 3
12
3
01
a2
- a2
= zV
58
Valorile parametrilor variabili care determina pozitia CIR

date n tabelul 5.2.
V.
pentru sistemul analizat sunt
Tabelul 5.2
Parametri variabil care influenteaza pozitia CIR V
CIRV
z3 [ mm]
l12 [ mm]
a[cm]
CIRV.1
z3.1 = 395
CIRV.2
z3.2 = 435
l12.1 = 460
CIRV.3
z3.3 = 475
a = 0300
CIRV.4
z3.1 = 395
CIRV.5
z3.2 = 435
l12.2 = 510
CIRV.6
z3.3 = 475
Pentru simularea si determinarea evolutiei pozitiei
CIRV s-a rulat un program Mathcad 2000
Professional Edition utiliznd parametri ale caror marimi sunt cunoscute si coordonatele
prin
relatiie (5.69). n figurile 5.23 si 5.24 sunt prezentate doua graficedin programul utilizat
exprimate
pentru
determinarea evolutiei coordonatelor CIRV n functie de adnmcimea de lucru a plugului.
8
4
x()a
za
()
2
0 0. 05 0. 1 0. 15 0. 2 0. 25 0. 3
a
A da nc i me a de l uc ru (m)
Fig. 5.23. Secventa de program Mathcad. Evolutia coordonatelor CIR V.4 n functie de adncimea
de lucru pentru urmatorle valori: z 3.1 = 0,395m, l12.2 = 0,510 m.
59
400
200
xa()
0
za()
200
400
0 0.05 0.1 0.15 0.2 0.25 0.3

a
Adancimea de lucru (m)
Fig. 5.24. Secventa de program Mathcad. Evolutia coordonatelor CIR V.6 n functie de adncimea
de lucru pentru z 3.1 = 0,475m, l12.2 = 0,510 m.
5.6. Simularea si analiza comportarii plugului purtat
5.6.1. Elaborarea modelului matematic pentru simularea si analiza comportarii
plugului purtat
Simularea comportarii dinamice a plugului purtat cuplat la mecanismul de suspendare n
regim flotant a urmarit variatia unor parametrii dinamici si cinematici n functie de adncimea
de
lucru s i rezistenta specifica a solului. Fortele care actioneaza pe pe directie paralela cu solul
(cu
directia
de deplasare) n articulatiile tirantilor inferior
F1x si articulatia tirantului superior
sarcina normala pe roata de sprijin Frz (fig.5.13) se determina cu cu relatiile (5.37), adica:
F =
F {}(
h + )[]
l + f (h )- a tg
2
r
r
1
h ()()()
1 + f tg
1x
F =
2x
)
()(
1 + )(
f tg
r
h ()()(
1 + f tg
2
Fr =
z
1
1
+ G [l ]+ f h - a + h
2
1
+ G - F tg
+ tg + tg
1
+ tg
1
2
tg
(1 -) f tg
r
[l ]+ f h - a
r
r
1
[l + f h - a )]
r
G - F tg - tg + tg
h ()()
2
1
1
2
h ()()(
1 + f tg
+ tg + tg []
l + f h - a
2
[]
l + f h - a
1
Unghiurile facute de tiranti cu directia de deplasare se determina cu relatiile:

1
unde,
= arctg
= arctg
- a
-
l012 -
() - a 2
(5.72)
- a + l12 - z3
-
l012 -
() - a 2 - x
3
= h1 + h0.
60
(5.70)
F2x si
n figura 5.25 este prezentata variatia unghiurilor

s i 2 n functie de adncimea de lucru,
1
pentru pozitia z3 = 395 mm a tirantului central pe corpul tractorului si
l12 = 460 mmdistanta dintre
punctele de cupare pe cadrul plugului.
30
25
20
15
1a ()
10
5
2a ()
0
5
10
15
20
0 0.03 0.06 0.09 0.12 0.15 0.18 0.21 0.24 0.27 0.3
a
adancime de lucru (m)
Fig. 5.25. Variatia unghiurilor tirantilor n functie de adncimea de lucru pentru : z3 = 395 mm; l12
= 460 mm
Componenta orizontala a fortei de rezistenta la arat se determina cu relatia cunoscuta:
F
= k a b n ,
(5.73)
unde : a este adncimea de lucru: a = 0300 mm;b latimea de lucru a primei trupite:
b=300
mm;n = 3 numarul de trupite; k rezistenta specifica la arat : k = 2060 kN/m2 .
Pentru
a = (1530) cm sik = (20150) kN/m2 , rezulta Fx = (3,842) kN . Deoarece pentru
tractorul U650 M utilizat la ncercari forta de tractiune maxima este
Ft= 16 k N, rezulta ca
utilizarea plugului PP4 -30 cu trei trupite pentru executarea araturilor la adncimea de 30 cm
soluri
grele este imposibila. De aceea pentru a executa araturi pna la adncime de 30 cm
pe
rezistenta
specifica la arat poate avea valoarea maxima kmax = 55,5 kN/m2 ceea ce corespunde solurilor mijlocii
spre grele, astfel ca, Fx = 1 (a; k), Fx = (3,817,0 k N :
Componenta verticala a fortei de rezistenta la arat se determina cu relatia
F
= F x tg ,
(5.74)
unde = 12
o (pentru calcule se mai poate utiliza relatia: Fz = 0,2Fx )
Parametrii modelului matematic care au valoarea fixa (constructiva) sau sunt dependenti
de parametri care urmeaza a fi determinati prin intermediul unor coeficienti:
mm - masa plugului, mm = 430 kg;
Gm - greutatea plugului care include greutatea tuturor elementelor componente
(cadru, trupite, cutit disc, roata de copiere etc.), Gm = 4218 N;
Fim + forta de inertie care actioneaza n centrul de masa al plugului; pentru
vmax = 6 km/h
(1,66 m/s) si timpul de accelerare t = 5,5 s, Fim = 143,76 N. Se considera Fim = 143 N ;
Fcx componenta orizontala a fortei de rezistenta la taiere a cutitului disc:
Fc x =
280720 Nn functie de tipul solului si adncimea de lucru ;
Fcz componenta verticala a fortei de rezistenta la taiere a cutitului disc,
Fcz = fc Fcx
unde, fc = 11,3. Pentru calcule, Fcz = Fcx = 770 N ;
61
Mcr momentul de rezistenta la rulare al cutitului disc,

Mcr = ( 39,2147,5) Nm . Pentru calcule se
Mc
=
95
;
considera,
Nm
r
Mrr momentul de rezistenta la rulare al rotii de copiere,
Mrr = (14,7551,6) Nm.
Pentru calcule se considera,
Mrr = 33 Nm ;
h0 distanta de la punctul de cuplare al tirantului inferior de corpul tractorului la
suprafata solului, h0 = 520 mm;
h1 distanta de la planul vrfurilor brazdarelor (suprafata fundului brazdei) la punctul 1
de cuplare al cadrului plugului cu tirantul inferior, h1 = 735 mm;
hc distanta de la planul vrfurilor brazdarelor la punctul de aplicatie al rezultantei
fortelor care actioneaza asupra cutitului disc, hc = 3040 mm;
hm distanta de la planul vrfurilor brazdarelor (fundul brazdei )la centrul de masa al
plugului, hm = 438 mm;
1la centrul de masa al plugului: lm =
816 mm;
lp distanta de la punctul de punctul de cuplare
1la punctul de aplicatie al rezultantei
fortelor de rezistenta la arat, care actioneaza asupra trupitelor: lp = 900 mm;
lc distanta de la punctul de punctul de cuplare
fortelor care actioneaza asupra cutitului disc: lc = 1400 mm;
Frx forta de rezistenta la rulare a rotii de copiere:
Frx = fr Frz unde, fr = 0,150,3.
Pentru calcule, Frx = fr 0,3 Frz ;
Parametri modelului matematic cu marime variabila:
a adncimea de lucru: a = 0300 mm;
k rezistenta specifica la arat , k = 2060 kN/m2 ;
Fx componenta orizontala a fortei de rezistenta la arat. Fx = 1 (a; k), Fx =
(3.80017.000) N;
Fz componenta verticala a fortei de rezistenta la arat. Fz = F x tg ,= 12
o si este
unghiul dintre suportul celor doua forte n planul XOZ;
h2 distanta pe verticala dintre punctele de cuplare 1 si 2 ale cadrului plugului cu
tirantii inferiori respectiv tirantul central: h2 = l12 = 460 - 510 mm;
hp distanta de la suprafata fundului brazdei la punctul de aplicatie al rezultantei
fortelor care actioneaza asupra trupitelor. n mod curent, hp = 0,33 a;
z3 coordonatele punctului 3 de cuplare al tirantului central pe corpul tractorului fata de
origine: z3 = 395, 435, 475 mm;
lr distanta de la punctul de punctul de cuplare
fortelor care actioneaza asupra rotii de copiere: lr = 4101100 mm;
a unghiul de nclinatie al suprafetei solului fata de orizontala: a = 012o ;
Parametri de determinat ca functii de mai multi parametri variabili:
1 unghiul mediu dintre axele tirantilor inferiori si suprafata solului;
2 unghiul dintre axa tirantului central s i suprafata solului.
F1 forta care actioneaza n punctul de cuplare al cadrului plugului cu tirantul inferior
cu cele doua componente, F 1x si F2x ;
F2 forta care actioneaza n punctul de cuplare al cadrului plugului cu tirantul central cu
cele doua componente, F1z s i F2z ;
Frx forta de rezistenta la rulare a rotii de copiere;
Frz reactiunea verticala pe roata de copiere;
62
2 .2 . 1 0
1.9 6 . 1 0
1.7 2 . 1 0
1.4 8 . 1 0
1.2 4 . 1 0
Va ri a t i a fo rt e lo r ( b e ta va r. a = 0. 25 )
F 1x (a)
F 2x (a)
F 1z(a)
F 2z(a)
1.10
F rz(a)
F x(a)
76 00
52 00
28 00
4 00
2 00 0
0 .0 5 0.0 7 5 0. 1 0.1 3 0. 15 0 .18 0 .2 0. 23 0 .2 5 0.2 8
a
V ari ati a a dan ci mi i d e l uc ru ( m )
Fig. 5.26. Variatia fortelor care actioneaza asupra plugului purtat n functie de adncimea de lucru
Pentru simularea si determinarea evolutiei fortelor care actioneaza asupra plugului din figura
(5.13), s-a rulat un program Mathcad 2000 Professional Edition utiliznd parametri ai caror
marimi
sunt cunoscute. Simularea a fost efectuata n scopul analizarii tuturor parametrilor de
functie
de toti
determinat
n parametri variabili. n figurile 5.26 s i 5.27 sunt prezentate doua grafice cu
variatile
parametrilor studiati .
Analiznd curbele din figura 5.26 se observa dependenta liniara a componentei
Fx a fortei de
rezistenta la arat de adncimea de lucru. Ceea ce prezinta interes este tendinta de reducere a
reactiunii pe roata de copiere Frz si a componentei F2z din articulatia tirantului central, odata cu
cresterea adncimii de lucru, concomitent cu cres terea componentei F1z din articulatia tirantului
inferior..
63

Variatia fortelor ( beta var. a=0.25)
2 .6 . 1 0
2 .3 4 . 1 0
2 .0 8 . 1 0
1 .8 2 . 1 0
F1 x lr( ) 1 .5 6 . 1 0
F2 x lr( )
F1 z l()r
F2 z l()r
1 .3 . 1 0
Fr z (lr)
Fr x lr()
1 .0 4 . 1 0
7 80 0
5 20 0
2 60 0
0. 4 0. 4 7 0 .5 4 0 .6 1 0. 6 8 0 .7 5 0 . 82 0 .8 9 0 .9 6 1. 03 1 . 1
lr
V a r ia ti a p o zi ti ei r o ti i d e c o pi er e ( m)
Fig. 5.27 . Variatia fortelor care actioneaza asupra plugului purtat n functie de adncimea de
pozitia rotii de copiere la deplasarea pe panta
Dupa cum se observa n graficul din figura 5.27, daca pozitia rotii de copiere este deplasata
spre partea din spate a cadrului plugului, reactiunile pe roata de copiere Fr x si Frz , s i componentele
verticale din articulatiile tirantilor F1z s i F2z ramn relativ constante, dar au o tendinta crescatoare
componentele orizontale, F1x s i F2x ceea ce reprezinta un avantaj pentru reglajul de forta
5.6.2. Simularea si analiza comportarii tractorului cu plug purtat cu roata de copiere
n cazul agregatului de arat la care plugul este echipat cu roata de copiere modelul dinamic
echivalent al sistemului tractor-plug este dat n figura5.20 , iar modelul matematic dat de
relatiile
(5.51)(5.53) este:
Fr =
z
G [( l + l ) cos a a- ( h - h ) sin
m
m
cv
cv
m
l +l +h f
r
cv
cv
Fim ( hcv - hm ) + Fx [ hp + hcv - ( lp + lcv ) tg ] + Fc

+x + [+hc (5.75)
hcv
fc ( lc
lcv )] - Mrm
lr + lcv + hcv fr
Autor: ing. Alexe Nicolae ORMENISAN Conducator s tiint ific: Prof.univ.dr.ing. Simion
64
POPESCU
Z =
1

G ()(
l cos
t
t
t
m
m
m
L
-
Fit ht + Fim hm - Fx (hp )- lp tg - Fcx (hc) + fc lc + Mrt + Mrm
G []
h sin a + ()
L - l cos a + G [h ] sin a + (L)+ l cos a
t
t
t
m
m
m
+
2
L
Fi h + Fi h - F [h ]- (L )
+ l tg - Fc [h ] +( )f (L)+ l + Mr + Mr
t
t
m
m
x
p
p
x
c
c
c
t
m
Frz lr
(5.76)
L
Z =
+
Fr L + l
z
(5.77)
Pozitia centrului instantaneu de rotatie

CIRV a fost determinata fata de punctul (
contact al rotii puntii spate cu solul ( O2 ) este definita de relatiile:
lCv = xCv + xO2
O2 )de
(5.78)
hCv = zCv + zO2

unde:
xCv = -
zCv =
x3 ()()
- a()+ l12 l012 -
()()()
- a x - l - z l2 3
12
3
01
()(- )a() - x
3
[]
- a 2 + z l2 3
01
- a2
- a + l12 + z3 l012 -
()(- )a() x - l - z l2 3
12
3
01
- a2
(5.79)
a2
- a2
Sarcina totala care ncarca puntile tractorului n acest caz este data de relatia
:
ZTr = Z 1 + Z2 = (Gt + Gm )cosa + Fx tg Fcx fc - Frz
Pentru ecuatiile care exprima modelul matematic al agregatului tractor 4x2 cu plug purtat cu
roata de copiere, se definesc urmatorii parametri:
Parametri care n modelul matematic au valori fixe :
xO2 - pozitia punctului de cuplare al tirantului inferior fata de axa puntii spate pe directia
x, xO2 = 240 mm;
zO2 - pozitia punctului de cuplare a tirantului inferior fata de axa puntii spate pe directia
z, zO2 = 520 mm;
Parametri care n modelul matematic au valori variabile:
a adncimea de lucru: a = 0300 mm;
k rezistenta specifica la arat , k = 2060 kN/m2 ;
Fx componenta orizontala a fortei de rezistenta la arat. Fx = 1 (a; k);
Fz componenta verticala a fortei de rezistenta la arat. Fz = F x tg , = 12
o ;
z3 coordonatele punctului 3 de cuplare al tirantului central pe corpul tractorului fata de
origine: z3 = 395, 435, 475 mm;
h1 distanta de la suprafata solului la punctul de cuplare al cadrului plugului cu tirantul
inferior, = h1 - zO2 ;
h2 distanta pe verticala dintre punctele de cuplare 1 si 2 ale cadrului plugului cu
tirantii inferiori respectiv tirantul central: h2 = l12 = 460 - 510 mm;
hc distanta de la suprafata solului la punctul de aplicatie al rezultantei fortelor care
actioneaza asupra cutitului disc, h c = ( a 40) mm;
65
hm distanta de la suprafata solului la centrul de masa al plugului, hm = (438 a) mm;

hp distanta de la suprafata solului la punctul de aplicatie al rezultantei fortelor care
actioneaza asupra trupitelor. n mod curent, hp = 0,66 a;
1la centrul de masa al plugului: lm =
(1056 + 920 cos 1 ) mm;
lp distanta de la punctul de punctul de cuplare
fortelor de rezistenta la arat, care actioneaza asupra trupitelor: lp = (1140+920 cos 1 ) mm;
lc distanta de la punctul de punctul de cuplare
fortelor care actioneaza asupra cutitului disc: lc = (1640+920 cos 1 ) mm;
lr distanta de la punctul de punctul de cuplare
fortelor care actioneaza asupra rotii de copiere: lr = (6501340 + 920 cos 1 )mm ;
a unghiul de nclinatie al suprafetei solului fata de orizontala: a = 012o ;
Parametri care sunt functii de mai multi parametri variabili:
Z1 reactiunea solului asupra puntii fata;
Z2 reactiunea solului asupra puntii spate;
Frx forta de rezistenta la rulare a rotii de copiere;
Frz reactiunea verticala pe roata de copiere;
ZTr - sarcina totala pe rotile tractorului.
Frz ()
a = Z1 a
5. 10
4.5 . 10
4. 10
3.5 . 10
Z 1 a()
3. 10
Z T r a( )
F r z(a)
2. 10
1.5 . 10
1. 10
()
=ZTra
()
4. 898 10
1. 209 10
2.7 96 10
4.0 05 10
4. 925 10
1. 205 10
2.8 07 10
4.0 12 10
4. 949 10
1. 201 10
2.8 18 10
4. 02 10
4. 968 10
1. 197 10
2. 83 10
4.0 27 10
4. 984 10
1. 193 10
2.8 43 10
4.0 35 10
4. 995 10
1. 189 10
2.8 55 10
4.0 44 10
5. 002 10
1. 184 10
2.8 69 10
4.0 53 10
5. 005 10
1. 18 10
2.8 82 10
4.0 62 10
5. 003 10
1. 175 10
2.8 97 10
4.0 72 10
4. 996 10
1. 171 10
2.9 12 10
4.0 82 10
4. 985 10
1. 166 10
2.9 27 10
4.0 93 10
4. 969 10
1. 161 10
2.9 43 10
4.1 04 10
4. 949 10
1. 156 10
2. 96 10
4.1 16 10
4. 923 10
1. 151 10
2.9 77 10
4.1 28 10
4. 893 10
1. 146 10
2.9 95 10
4.1 41 10
4. 857 10
1. 141 10
3.0 13 10
4.1 54 10
Z 2 a()
2.5 . 10
() =Z2a
5 00 0
0
0.0 5 0.0 75 0.1 0.1 3 0. 15 0.1 8 0.2 0 .23 0.2 5 0.2 8
a
5.28. Variatia reactiunilor pe puntile tractorului si pe roata de copiere n fun-ie de adncimea

de
lucru la deplasarea agregatului pe tern cu panta de 6 0 pe sol mediu
Pentru simularea comportarii dinamice si determinarea variatiei reactiunilor solului asupra
puntilor
tractorului si rotii de copiere, s-a rulat un program Mathcad 2000 Professional Edition. n
figura
5.28 sunt prezentate variatiile reactiunilor pe puntile tractorului si pe roata de copiere a
plugului.
pentru anumiti parametri variabili. Parametri Z 1 , Z2 , , Frx , Frz si ZTr sunt prezentati ca functii de
(a, k, l12 , z3 )
5.6.3. Simularea si analiza comportarii tractorului cu plug purtat fara roata de copiere
Pentru simularea comportarii dinamice a agregatului tractor cu plug purtat fara roata de
copiere (fig. 5.21) se poate utiliza modelul matematic al agregatului cu roata de copiere n care
reactiunea de pe roata de copiere Frz devine nula fiind format din ecuatiile (5.55) si (5.57):
Z =
1

G ()(
l cos
t
66
Z =
Fit ht + Fim hm - Fx (hp )- lp tg - Fcx (hc) + fc lc + Mrt + Mrm

L
G []
h sin a + (L)- l cos a + G [h ] sin a + (L)+ l
t
relatia:
cos a
(5.80)
Fit ht + Fim hm - Fx [hp ]- (L )+ lp tg - Fcx [hc] + fc (L)+ lc + Mrt + Mrm

L
Sarcina totala pe rotile tractorului
(5.81)
ZT cnd plugul nu are roata de copiere se determina cu
ZT = Z 1 + Z2 = (Gt + Gm )cosa + Fx tg Fcx fc
(5.82)
5 .10
4.5 .10
Z1 ()
a
4 .104
4
Z2 ()
a
3.5 .10
ZT (a)
3 .10
Z1R a()
2.5 .10
4
4
2 .10
Z2R a()
ZTR a()
1.5 .10
4
4
1 .10
5000
0
0.05 0.075 0.1 0.13 0.15 0.18 0.2 0.23 0.25 0.28
a
Fig. 5.29. Varitia reactiunilor pe puntile tractorului n functie de adncimea de lucru
n figura 5.29 sunt prezentate variatiile reactiunilor pe puntile tractorului ( Z1 , Z2 , ZT ) pentru

varianta n care plugul nu are roata de copiere si pentru varianta cnd plugul are roata de
copiere
(ZR1 , ZR2 ZTR ) pentru adncimea de lucru variabila, a= 1030 cmiar n figura sunt prezentate
comparativ evolutia acestor reactiuni.
67
6. CERCETARI EXPERIMENTALE ASUPRA DINAMICII SI ENERGETICII

AGREGATELOR DE ARAT
6.1. Obiectivele si metodologia cercetarilor experimentale
Cercetarile experimentale au fost efectuate pe cmpul experimental al Institutului National
de Masini Agricole (INMA) Bucuresti Baneasa. Agregatul de arat utilizat la experimentari a
fost
format din tractorul agricol pe roti model U 650 si plugul purtat cu trei trupite model PP3-30
Tractorul agricol U 650 a avut tractiune numai pe puntea din spate si a fost echipat cu un
mecanism de suspendare cu prindere n trei puncte, actionat printr-un sistem hidraulic echipat
cu
sistem de reglare automata de forta si pozitie. Plugul purtat PP3-30 a avut posibilitatea
de
copiererotii
si limitare a adncimii de lucru n doua pozitii la cadrul plugului (n fata si n
montarii
spste).
Schema constructiva a agregatul de arat format din tractorul (4x2) U650 si plugul purtat
PP4(3)30
este prezentata n figura 6.1.
Fig.6.1. Agregatul de arat format din: 1- tractor U650; 2- plug purtat PP 4(3)-30;
3 aparatura de masura, nregistrare si stocare date.
ncercarile experimentale s-au defas urat dupa programul schematizat n figura 6.2, din care
rezulta variantele de formare a agregatului ncercat si parametrii determinati experimental cu
instalatia de masurare. Pentru analiza influentei vitezei de deplasare a tractorului asupra
parametrilor dinamici s i de exploatare ai plugului s i tractorului s-au utilizat treapta a II-a ( v
= 2,41
m/s)
si treapta a III-a (v =1,74 m/s)din cutia de viteze a tractorului
Pentru realizarea masuratorilor, pe puntile tractorului s-au montat senzori de forta
tensometrici pentru masurarea sarcinilor n plan vertical (sarcinile pe punea din fatasi spate),
pentru
masurarea fortei tangentiale de tractiune (la puntea din spate) iar n circuitul de alimentare al
motorului montat un debitmetru pentru determinarea consumului de combustibil. Pe suportul
de copiere a plugului s-au montat senzori de forta tensometrici pentru masurarea sarcinilor
rotii
verticale
si
a fortei de rezistenta la rulare. De cadrul plugului s-a atasat un dispozitiv de tip roata a V-a
echipat cu un traductor de turatie cu impulsuri pentru determinarea vitezei reale de deplasare
si
a
spatiului
real parcurs. Pe cadrul acestui dispozitiv s-a montat si un traductor (senzor) de
deplasare,
de tip inductiv, pentru masurarea variatiei adncimii de lucru.
68
Agregat de arat: Tractor U650 M cu SRA de forta + Plug PP3-30
Parametri de baza:
- caracteristici constructive si
functionale tractor;
- caracteristici constructive si
functionale plug.
Parametri variabili:
- pozit ia rot ii de copiere;
- pozit ia tirantului central;
- adncimea de lucru;
Parametri de determinat:
- fort e care actioneaza
a supra rotii de copiere;
- fort e care actioneaza
asupra tractorului.
Treapta din cutia de viteze:

treapta II R;treapta III R
Treapta II R: v =1,74 m/s ;
Treapta III R: v = 2,41 m/s
Pozitia rot ii de copiere
Roata de copiere fata:

lr = 410 mm
Roata de copiere spate:

lr = 410 mm
Fara roata de copiere
Pozitia tirantului central :

- pe corpul tractorului;
- pe cadrul plugului.
Pe corpul tractorului:
z3 = 370 mm(jos);435mm (mijloc); 500mm (sus)
Pe cadrul plugului:
h2 = 435mm(jos); 510 mm (sus)
Adncimea de lucru
a =15...30cm
a =15cm a =20cm a =25cm a =30cm

Parametri determinati :
- parametri variabili;
- parametri constant i.
Tractor U650 :
- fort a de tractiune, Ft ;
- fort a de rezistenta la rulare, Ff ;
- sarcina pe puntea fata , Z1 ;
- sarcina pe puntea spate, Z2 ;
- timpul pe proba, t;
- viteza reala, v ;
- viteza medie, vm ;
- consumul mediu de combustibil pe
proba, Cm ;
Parametri variabili
Plug PP3-30 :
- sarcina verticala pe suportul
rotii de copiere, Frz ;
- fort a de rezistenta la rula re, Fr x ;
- adncimea de lucru, a ;
- adncimea medie, am ;
Parametri constanti :
- umiditatea solului, u%;
- temperatura, t ;
- spatiul parcurs, L;
Fig. 6.2. Schema programului cercetarilor experimentale ale agregatului de arat

69
6.2. Detrminarea parametrilor constructivi si funct ionali ai agregatului de arat utilizat

la
cercetari
6.2.1. Detrminarea parametrilor constructivi s i funct ionali ai tractorului
Parametrilor constructivi si functionali principali ai tractorului U 650M (fig. 6.3) sunt dati
de producatorul tratorului (UTB-Brasov) sunt urmatorii:
puterea motorului la turatia nominala
puterea motorului la turatia nominala 47,8 kW (65 CP);
greutatea n stare de exploatare:

33.157
N;
greutatea pe puntea din fata:
11.477
N;
greutatea pe puntea din spate: 21.680
N;
ampatamentul:
2430
mm;
ecartamentul rotilor din fata: 13201920
ecartamentul rotilor din spate: 14002050
mm;
mm;
Fig. 6.3. Dimensiunile de gabarit ale tractorului U650.M
Pozitia n plan orizontal si n plan vertical-longitudinal a centrului de masa al tractorului s-a

realizat prin prin cntarire utiliznd metodele cunoscute. Centrul de masa rezultat prin calcul
ca are pe naltime zG = 1008 mm fata de suprafata de sprijin si in plan longitudinal este plasat la o
valoarea
distanta xG = mm fata de axa puntii din spate.
Repartizarea masei toatale tractorului gol, n valoare de
mT = 3720 kg, pe puntile tractorului sfacut prin cntrire, si a avut urmatoarele marimi: m1 = 1237 kg pe puntea din fata s i m2 = 2483 kg
pe puntea din spate.
6.2.2. Detrminarea parametrilor constructivi s i funct ionali ai plugului
Plugul cu trei trupite PP3-30 este realizat constructiv din plugul PP4 - (3) 30, care n
varianta de baza are patru trupite, si poate sa lucreze la arat n agregat cu tractorul U650, la
adncimi pna la 30 cm. Plugul este echipat cu trupite cu cormana combinata (cultural semielicoidala) si cu cormana suplimentara pentru mbunatatirea rasturnarii si maruntirii
brazdei
n
cazul
araturilor
la adncimi de peste 25 cm. Elementele componente ale trupitelor sunt
identice cu
exceptia
celei din spate care fata de celelalte, are plazul mai lung cu 340 mm si prevazut cu
calci.
70
Dimensiunile de gabarit ale plugului fara suport pentru grapa sunt prezentate n figura 6.6 iar
n
varianta cu 3 trupite plugul are o masa de 430 kg.
Fig. 6.6. Dimensiunile de gabarit ale plugului PP4-(3)-30
Determinarea centrului de masa al plugului s-a realizat prin cntariri succesive, n diferite
puncte de sprijin, cu ajutorul unui cntar electronic. Coordonatele centrului de masa n plan
orizontal sunt: xG = 825 mm , y G = 400 mm iar n plan vertical-longitudinal, z G = 333 mm
6.3. Metodologia cercetarii experimentale a parametrilor dinamici, cinematici si
energetici aitractor-plug
agregatului
6.3.1. Schema de amplasare pe agregat a senzorilor si aparaturii pentru determinarea
experimentale a parametrilor
Schema generala de amplasarea senzorilor pe componentele agregatului de arat (tractor si
plug) n vederea masurarii marimilor urmarite n conditii de lucru n cmp este prezentata n
figura
6.11
Fig.6.11. Schema generala de amplasare a senzorilor pe agregatul de arat.

71
Pentru realizarea ncercarilor n conformitate cu programul de cercetare stabilit s-au realizat

urmatoarele conditii:
Tirantul central al mecanismului de suspendare al tractorului s-a montat n cele trei pozitii
posibile existente din fabricatie pe corpul tractorului U 650 M.;
Plugul a fost folosit sn doua variante: cu roata de copiere si fara roata de copiere. n cazul
utilizarii rotii de copiere, aceasta a fost plasata n doua pozitii: n fata (pozitia initiala
constructiva) s i, respectiv, n spate.
ncercarile s-au efectuat la doua viteze de deplasare ale tractorului, stabilite n functie de
conditiile concrete (treapta II s i III Rapid).
Adncimea de lucru la utilizarea rotii de copiere s-a stabilit la trei valori distincte: 15 cm,
20cm si 25 cm. n cazul aratului fara roata de copiere, adncimea de lucru a fost limitata
de conditiile concrete de exploatare ( tipul solului, umiditate, pozitia tirantului central,
aderenta etc.).
6.3.2. Metodica s i aparatura utilizata pentru determinarea experimentala a fort elor
careactioneaza asupra puntilor tractorului
1.
Sarcina normala pe puntea din fata a tractorului (forta Z1 ) s-a determinat cu senzorii de forta
(marci tensometrice) montati pe axul de oscilatie al puntii fata (fig. 6.12), care este supus la
ncovoiere sub actiunea fortei verticale transmisa de la traversa frontala 5 montata pe corpul
tractorului, la grinda 6 a puntii din fata. Deformatia grinzii 6, proportionala cu sarcina, este
transmisa senzorilor tensometrici (marci tensometrice) R1 , R2 , R3 si R 4 , legate n punte completa
(Wheatstone - rezistiva) si conectata la aparatura de masura (puntea tensometrica).
Traductorul
a fost etalonat utiliznd ca element de control sarcina statica a puntii din fata a tractorului ,
adica
Z10 =12.135 N (determinata prin cntarire).
Fig. 6.12. Schema constructiva si modul de amplasare al senzorilor tensometrici

pe axul din articulatia puntii din fata, pentru ma surarea sarcinii Z
:
1
1- ax de oscilati; 2 siguranta bolt; 3 lagar radial-axial; 4 saiba de reglaj;
5- traversa frontala; 6 grinda punte fata; R
R 4 senzori tensometrici.
1
Determinarea sarcinilor care actioneaza asupra puntii din spate (forta Z2 ) s-a facut cu ajutorul
senzorilor tensometrici (marci tensometrice) pozitionati n plan vertical transversal (fig.
6.14).scop,
n pe trompele carterului puntii din spate au fost prelucrate patru suprafete pe care sacest
au
montat prin lipire marcile tensometrice R1 , R2 , R3 si R 4 . Sub actiunea fortelor normale Z2 /2, care
actioneaza din partea rotilor motoare spate, trompele puntii spate sunt solicitate la ncovoiere
n
plan vertical transversal, iar deformatia este transmisa senzorilor tensometrici, legati n
completa (Wheatstone - rezistiva), conectata la canalul unei punti tensometrice.
punte
72
Fig. 6.14. Schema de montare a traductoarelor tensometrice pentru determinarea sarcinii verticale si a
fortei tangentiale la puntea din spate: 1,1, trompele carterului puntii spate.
Pentru determinarea fortei tangentiale de tractiune a rotilor motoare (forta motoare

Fm ) s-au
montat patru marci tensometrice R5 , R6 , R7 si R 8 amplasate n plan orizontal pe trompele puntii
spate a tractorului (fig. 6.14). Sub actiunea fortelor tangentiale de tractiune ale rotilor motoare,
trompele sunt supuse la ncovoiere s i deformate n plan orizontal, deformatie care se transmite
si
marcilor tensometrice. Marcile R5 ,R6 , R7 si R 8 au fost montate n punte completa(Wheatstone rezistiva), conectata la canalul unei punti tensometrice.
6.3.3. Metodica s i aparatura utilizata pentru determinarea experimentala a fort elor
careactioneaza asupra plugului
Determinarea sarcinilor care actioneaza asupra rotii de copiere s-a facut cu ajutorul unor
senzori de fortatensometrici. Pentru determinarea sarcinii normale (reactiunea verticala)
Frz s-a
utilizat un inel tensometric 2 (fig. 6.16) intercalat pe tija(piciorul) rotii de copiere, astfel nct
preia numai sarcinile verticale.
sa
Fig. 6.16. Schema de montare a senzorilor tensometrici pentru determinarea sarcinii verticale si a fortei de
rezistenta la rulare a rotii de copiere:
1- roata de copiere; 2 inel tensometric; 3 picior; 4- suport roata; 5 - cadrul plugului.
Pe inel, n planul median vertical transversal, s-au fixat patru senzori de forta (marci
tensometrice) R1 , R2 , R3 si R 4 conectati n punte completa. Pentru determinarea fortei de rezistenta la
rulare, pe suportul mobil al rotii de copiere, s-au montat n plan vertical-longitudinal patru
marci
tensometrice.
73
Etalonarea s-a facut pe stand utiliznd un sistem cu cilindru hidraulic echipat cu senzori de
forta, ce a simulat fortele care actioneaza asupra rotii de copiere pe cele doua directii,
X, respectiv
Z.
6.3.4. Metodica si aparatura utilizata pentru eterminarea experimentala a adncimii de lucru
Masurarea adncimii araturii pentru fiecare proba s-au facut cu ajutorul brazdometrului n
cinci puncte distincte situate la 5, 10, 15, 20 si 25
mpe parcursul unei probe. Pentru determinarea
experimentala a variatiei n spatiu a adncimii araturii si a variatiei acestea pe parcursul
agregatului de arat, pe cadrul plugului s-a atasat un dispozitiv de tip roata a V-a , cu cadru oscilant si
deplasarii
suspensie amortizata. Schema cinematica a dispozitivului s i modul de atasare pe cadrul
plugului
sunt prezentate n figura 6.18. Dispozitivul se ataseaza de cadrul plugului 5 prin intermediul
suportului de prindere 4. Suspensia 3 este reglabila att ca pozitie ct si ca forta de apasare.
Sistem
de reglare pe verticala permite adaptarea dispozitivului pentru masurarea oricarei adncime de
n intervalul 030 .Arcul de apasare s i amortizorul hidraulic al suspensiei 3, asigura prin
lucru
intermediul furcii 2, o urmarire ct mai buna a profilului solului de catre roata cu pneu 1. Pe
carcasa
amortizorului hidraulic a fost montat un traductor de deplasare inductiv (tip HottingerBaldwin
W200)
.
Fig. 6.18. Dispozitiv pentru masurarea adncimii de lucru: 1- roata cu pneu; 2- brat; 3- suspensie cu senzor
de deplasare; 4 suport; 5 cadrul plugului.
Oscilatiile rotii cu pneu 1, se transmis prin intermediul bratului 2 si mai departe tijei
amortizorului 3 respectiv traductorului de deplasare astfel ca, orice modificare a adncimii de
lucru
fata de suprafata solului, se transmite traductorului a carui deplasare este masurata s i
nregistrata.
6.3.5. Metodica si aparatura utilizata pentru determinarea experimentala a consumului
de
combustibil
Pentru determinarea consumului de combustibil s-a utilizat un aparat de consum intercalat n
circuitul de alimentare astfel nct sa limiteze la minimum erorile de masurare a debitului de
combustibil consumat. Pentru aceasta, conducta de retur de la pompa de injectie si conducta
drenare de la injectoare, au fost deconectate de la rezervor s i conectate la conducta de iesire
de
din
aparatul de masura (fig. 6.20). Aparat de consum
DJ(model Dickey- John) este prevazut cu un
debitmetru electronic, iar cantitatea de combustibil consumata ntre doua repere (porni-oprit)
a fost si citita de pe display-ul aparatului. Determinare consumului de combustibil s-a
afisata
realizat
pentru fiecare proba, pentru parcursul la viteza constanta ntre doua jaloane situate la distanta
m.
de 25
74
Fig. 6.20. Circuitul de alimentare pentru masurarea consumului de combustibil:1- rezervor; 2 conducta
principala de alimentare; 3 conducta pompa de alimentare; 5 baterie de filtre; 6 pompa de injectie; 7
conducta de retur pompa de injectie; 8 conducta de nalta presiune; 9 injector; 10 conducta drenare
injectoare;D.J. aparat de masura Dickey-John;
6.3.6. Metodica si aparatura utilizata pentru determinarea umiditat ii solului

Pentru a pute face o apreciere corecta a parametilor masurati si tinnd cont de faptul ca
parametri specifici solului se pot modifica ntr-un timp relativ scurt, a fost determinata
umiditate
solului cu ajutorul unui umidometru pentru sol, marca MOISTURE METER tip HH2
Umiditatea a fost masurata n trei intervale orare diferite n functie de momentul efectuarii
(fig.6.22).
probelor,
n cinci puncte diferite pe lungimea (5, 10, 15, 20 s i 25 m) si la trei adncimi diferite n functie de
proba (0-6 cm, 12 cms i 20-30 cm ).
Fig. 6.22. Determinarea umiditatii solului
6.3.6. Determinarea vitezei de deplasare

Viteza de deplasare a fost determinata att prin cronometrare manuala ct s i utiliznd baza
de timp a sistemului de nregistrare s i prelucrare a datelor, masurnd timpul necesar
parcurgerii
distantei de 25 mdintre doua jaloane, situate n zona de determinare efectiva. Rezultatele sunt
prezentate tabelar n anexa.
75
6.9. Analiza si interpretarea rezultatelor

n timpul cercetarilor experimentale, s-au efectuat 31 de probe. La 24 de probe s-au
nregistra n mod continuu sase parametri ( fortele Z1 , Z2 , Ft , Frz , Frx si adncimea de lucru a) iar
ceilalti doi parametri - viteza reala de deplasare si consum de combustibil s-au determinat ca
valoare medie pe proba. La sapte probe cnd plugul nu a avut roata de copiere, s-au nregistrat
sase
parametri. n final, au rezultat 234 de valori dintre care 172 sub forma grafica. De asemenea,
fiecare proba cu parametri variabili ( 172 ) s-au determinat valoarea mimima, valoare maxima
pentru
si
valoarea medie, toate n timp real. Pentru toti parametri variabili, rata de es antionare a fost de
500
secvente pe secunda.
Fig. 6.25. a: Evolutia parametrilor agregatului de arat n timpul unei probei cu parametri masurati: 0114sarcina punte fata; 0115- srcina punte spate; 0116 forta de tractiune; 0117 sarcina roata de copiere;
0118 fort rezistenta la rulare roata de copiere; 0119 adncime aratura.
b- Valorile minima, maxima si medie pentru parametrul 0114
.
n figura 6.25,a, sunt prezentate, pentru exemplificare, graficele privind variatia parametrilor
determinati experimental pentru proba nr.10 (parametri cu numar de cod de la 0114 la 0119)
iar
n 6.25,b, este prezentata detaliat evolutia parametrului cu numar de cod 0114 (sarcina
figura
punte
fata). Determinarile s-a facut n urmatoarele conditii: roata de copiere pozitionata n partea din
fata
a plugului; tirantul superior pe pozitia de sus de pe corpul tractorului; treapta de viteze IIR;
adncimea de lucru prereglata, 20cm.
n anexe sunt prezentate sub forma grafica s i tabelar, valorile efective, minime, maxime si
medii ale parametrilor masurati pe fiecare proba. Pentru exemplificare n tabelul urmator sunt
date
valorile medii ale marimilor parametrilor determinati prin masuratori.
Pentru proba 1exemplificaata se prezinta valori medii ale marimilor parametrilor determinati:
Sarcina
Sarcina
Forta tr.
Sarcina
Forta rez.
P.F.
P.S.
Ft, [ N]
R.C.
rulare
(Z1 ) [N]
(Z2 ) [N]
(Frz ) [N] (Frx ) [ N]
11920 33770 11420 773 643 23,2 22,6 0,904 60,7
Adncime
medie arat
a[ cm]
Timpul
pe proba
t [ s]
Viteza
medie
vm [m/s]
76
Consum de
combustibil
C[ cm3 ]
7. CONCLUZII FINALE
7.1. Concluzii privind stadiul actual al construct iei si utilizarii agregatelor de arat
Aratul este operatia prin care se asigura taierea, dislocarea, ridicarea, rasturnarea,
maruntirea, afnarea si ncorporarea resturilor vegetale si a ngrasamintelor n sol. n acest
fel, se creeaza premizele realizarii unor conditii adecvate pentru cultura plantelor. Aratul se
efectueaza cu ajutorul plugurilor si reprezinta lucrarea agricola cu ponderea cea mai ridicata
din punct de vedere energetic si al fondului de timp destinat lucrarilor agricole. Astfel, din
totalul energiei consumate pentru lucrarile mecanizate necesare prelucrarii solului, n jur de
30 35% i revine lucrarii de arat
Aratul este cel mai vechi procedeu pentru prelucrarea solului n vederea nfiintarii unor
culturi agricole si se efectueaza cu ajutorul plugurilor, unelte care de-a lungul timpului au
evoluat foarte mult ca forma si constructie al organelor de lucru, dar functioneaza dupa
aceleasi principii. Modul de rasturnare al brazdei s-a pastrat, latimea brazdelor au ramas n
acelasi interval de valori iar adncimea de lucru este impusa de conditiile agrotehnice
concrete
Agregatul de arat este un sistem (ansamblu) format dintr-un tractor agricol (sursa de
energie) un plug amplasat n spatele tractorului sau doua pluguri, amplasate n spatele si,
respectiv, n fata tractorului. Complexitatea agregatului de arat depinde de tipul tractorului
(pe roti sau pe senile), tipul plugului (tractat, semipurtat sau purtat) si de tipul ehpamentuluil
de cuplare la corpul tractorului
Crestere a capacitatii de lucru latimea de lucru plugurilor s-a majorat prin cres terea
numarului de trupite, actionarea plugurilor de mare capacitate fiind posibila datorita cresterii
performantelor de tractiune ale tractoarelor prin cres terea puterii motoarelor si prfctionarea
sistemelor de rulare ale tractoarelor (roti, senile sau semis enile).
Plugurile cu destinatie generala au n general aceleasi parti componente iar organele de
lucru (destinate taierii si mobilizarii solului) sunt asemanatoare din punct de vedere
constructiv, avnd urmatoarele elemente comune: cadrul, trupitele, antetrupitele, cutitul disc,
rotile de sprijin sau de copiere a adncimii de lucru, elemente siguranta si pentru reglaj,
elemente de cuplare cu corpul tractorului. Din multitudinea de constructii de pluguri cele
mai utilizate sunt plugurile tractate, plugurile semipurtate si plugurile purtate.
Plugurile purtate au cea mai mare raspndire pna n prezent datorita multiplelor avantaje
dintre care se pot enumera: maniabilitate ridicata a tractorului, deoarece la deplasarea n gol
sunt ridicate n pozitie de transport; au masa specifica redusa (raportul dintre masa si latimea
de lucru) la aceeasi parametri constructivi si functionali ai organelor de lucru; posibilitati de
reglare relativ us oara a parametrilor de lucru; greutatea plugului si componentei vericale a
fortei de rezistenta la tractiune a plugului se transfera partial (la plugurile cu roata de
copiere) sau integra(la plugurile cu reglaje automate) pe corpul tractorului, ceea ce
determina cresterea performantelor de tractiune ai tractoarelor ca urmare a cresterii greutatii
aderente
Plugurile semipurtate se sprijina cu partea din fata pe mecanismul de suspendare al
tractorului att n timpul lucrului ct s i n pozitie de transport iar partea din spate este
sustinuta de o roats de sprijin care ruleaza pe fundul brazdei deschisa de ultima trupita si are
rolul de a permite ridicarea din brazda a partii din spate a plugului, pentru efectuarea
ntoarcerilor la capetele parcelei sau pentru transport. Partea anterioara a plugului este
ridicat din brazda la capatul parcelei sau pentru transport.
Plugurile cu latime de lucru variabila se utilizeaza n cazul solurilor cu rezistenta specifica
la arat variabila n limite largi forta de tractiune necesara tractarii plugului, latimea de lucru
77
se poate adapta n functie de posibilitatile de tractiune ale tractorului. n general aceste

pluguri sunt echipate cu 25 trupite iar latimea de lucru a trupitelor fiind variabila si
cuprinsa ntre limitele 2545 cm.. n ac3est scop, cadrul plugului este realizat sub forma
unui mecanism paralelogram deformabil, reglarea realizndu-se pe cale mecanica (stationar)
sau cu cilindru hidraulic (n lucru).
Cuplarea mas inilor purtate (suspendate) la tractoarele agricole se realizeaza prin
intermediul
mecanismelor de suspendare n trei puncte care sunt plasate n spatele tractorului
(mecanisme de suspendare posterioare). Tractoarele agricole de constructie recenta sunt
echipate, la cerere, s i cu mecanisme de suspendare plasate n fata tractorului (mecanisme de
suspendare frontale).
Mecanismul de suspendare n 3 puncte realizeaza cuplarea la tractor a masinilor agricole
purtate si reprezinta un mecanism spatial format din trei bare articulate: doua bare inferioare
(tiranti inferiori ), stnga s i dreapta , si o bara superioara (tirant superior sau central). Barele
mecanismului sunt articulate cu un capat la corpul tractorului (formnd triunghiul de cuplare
al tractorului) si cu celalalt capat la cadrul masinii agricole (formnd triunghiul de cuplare la
masina).
Ridicarea si coborrea masinii se face prin deplasarea n plan vertical a tirantilor inferiori
prin intermediul tijelor de ridicare actionate de bratele de ridicare rotite de cilindrul hidraulic
(cu simplu sau dublu efect) al instalatiei hidraulice a tractorului.
Mecanismele de suspendare n 3 puncte sunt standardizate pe plan national si international
n conformitate cu normele internationale ISO 730-1 si se grupeaza n patru categorii
constructiv functionale, n functie de puterea nominala realizata la arborele prize de putere a
tractorului: Cat. 1: sub 48 kW; Cat. 2: sub 92 kW; Cat. 3: 80...185 kW; Cat. 4: 150...185
kW.
Dimensiunile si parametrii geometrici, constructivi si functionali ai mecanismelor de
suspendare n trei puncte sunt reglementate prin normele internationale ISO 730-1 pentru
mecanismele de suspendare plasate n spatele tractorului si prin normele ISO 8759-2 pentru
cele plasate n fata a tractoarelor.
Din punct de vedere cinematic mecanismului de suspendare reprezinta un mecanism spatial
cu trei bare care formeaza doua mecanisme patrulatere distincte, care au un centru
instantaneu (virtual) de rotatie (CIR) n plan vertical si un centru instantaneu (virtual) de
rotatie n plan orizontal, plasate la distante de convergenta distincte fata de punctele
posterioare ale tirantilor.
Cuplarea masinilor agricole cu masa mare la barele (tirantii) mecanismelor de suspendare
ale tractoarelor se poate realiza prin metode de cuplare rapida, care asigura interventii
minime ale operatorului. Constructiv si functional cuplarea rapida se poate realiza n doua
faze sau ntr-o singura faza, prin utilizarea unor dotari suplimentare a mecanismelor de
suspendare.
n functie de parametrul reglat, sistemele de reglare automata (SRA) a functionarii,
mecanismele de suspendare pot fi: de pozitie, de forta, de adncime (sau naltime),de
patinare sau pentru mai multi parametri (combinate). n functie de natura legaturii de reactie,
SRA pot fi: mecanohidraulice ( legatura de reactie mecanica) sau electrohidraulice (legatura
de reactie electrica).
Cele mai folosite sisteme de reglare automata sunt cele de forta si de pozitie, precum si cele
combinate (forta si pozitie). La tractoarele moderne si de putere mare se utilizeaza sisteme
de reglare de tip electrohidraulic.
Reglajul automat de pozitie da bune rezultate la deplasarea tractorului n lucru pe terenurile
plane, fara denivelari, unde asigura adncimi sau naltimi de lucru constante. Pe terenuri
denivelate oscilatiile longitudinale ale corpului tractorului se transmit indirect asupra
78
masinilor cuplate la mecanismul de suspendare, modificnd adncimea sau naltimea de

lucru nct acest reglaj nu da rezultate satisfacatoare.
Reglajul automat de forta prezinta avantaje din punct de vedere energetic, deoarece prin
mentinerea constanta a fortei de tractiune a mas inii se produce o ncarcare relativ constanta a
motorului tractorului, permitnd utilizarea economica a puterii acestuia (la regimuri
apropiate de regimul nominal de functionare) si, implicit, reducerea consumului de
combustibil. Pe terenurile denivelate si omogene din punct de vedere al proprietatile fizicomecanice ale solului se asigura eliminarea influentei denivelarilor asupra adncimii de lucru
7.2 Concluzii privind stadiul actual al cercetarilor teoretice si experimentale asupra
sistemelor tractor- plug purtat
dinamicii
Studiul teoretic al interactiunii sol-organ de lucru au fost efectuate n principal pentru
dezvoltarea unor modele matematice de predictie a fortelor folosind soluri, unelte si conditii
diferite de functionare (viteza si adncimea de lucru, orientarea sculei, etc.). Au fost luate n
considerare modelele bi - s i tri - dimensionale de rupere a solului, cu validitatea lor stabilita
prin compararea predictiilor cu rezultatele experimentale.
Pentru abordarea aspectelor de rezolvare a problemelor din domeniul interactiunii sol-organ
de lucru si a mecanismului ruperii solului au fost folosite metode empirice si semi-empirice,
analiza dimensionala, metoda elementului finit (FEM), metoda elementelor discrete sau
distincte (DEM) si metoda retelei neuronale artificiale (ANN).
Forta de rezistenta la tractiune a plugurilor reprezinta o suma a tuturor fortelor ce rezulta ca
urmare a interactiunii organelor active si auxiliare cu solul, pe directie orizontala, generate
n procesului taierii, dislocarii, deplasarii laterale si ntoarcerii brazdei. Valoarea s i directia
fortelor se modifica n timp si spatiu, ca urmare a variabilitatii proprietatilor fizico-mecanice
ale solului si a modificarii starii tehnice a organelor active.
Forta de rezistenta la tractiune a plugurilor este dependenta de foarte multi factori, care se
pot grupa n trei categorii: factori dependenti de tipul s i proprietatile fizico-mecanice ale
solului (compozitie, textura, structura etc.); starea solului (umiditate, grad de compactare,
grad de mburuienare etc.); conditiile de relief al suprafetei de rulare; factori constructivi :
forma si tipul organelor active; calitatea suprafetelor organelor active (material, rugozitate,
coeficient de frecare etc.); starea tehnica a muchiilor active (gradul de uzura a taisului
brazdarului); forma, tipul si starea tehnica a organelor auxiliare; masa plugului; factori de
exploatare: dimensiunile brazdei (adncime, latime); numarul de trupite; viteza de lucru;
modul de cuplare cu tractorul; corectitudinea reglajelor efectuate;
Procesul de arat reprezinta cel mai mare consumator de energie n productia agricola, de
aceea preocuparea de evaluare a comportarii dinamice s i energetice a plugurilor ansamblu si
a organelor de lucru ale acestora, inclusiv a elementelor de cuplare a plugurilor la tractor,
reprezinta un domeniu de mare interes pentru cercetatori, constructori si utilizatori de masini
agricole.
Datorita unei rapide cresteri a costurilor energiei, un obiectiv comun al cercetatorilor,
constructorilor s i utilizatorilor de tractoare s i mas ini agricole l reprezinta elaborarea unor
metode si tehnici care sa realizeze optimizarea energetica a utilizarii plugurilor purtate si
semipurtate.
Cercetarile teoretice din domeniul dinamicii sistemelor tractor-plug s-au concentrat n
special asupra studiului analitic al fortelor care apar n elementele de legatura ale
mecanismului de suspendare si a fortelor de interactiune dintre organele de lucru si sol.
La analiza fortelor care actioneaza asupra sistemele tractor-plug, care determina
comportarea dinamica si energetica a acestora, precum si a componentelor acestor sisteme
(plug si tractor) se utilizeaza modele dinamice simplificate echivalente.
79
Cercetarile teoretice privind dinamica plugului cuplat la mecanismul de suspendare se

bazeaza pe modelarea matematica a comportarii modelelor dinamice echivalente
considerate ca modele plane (plasate n plan longitudinal-vertical). Modelele matematice se
elaboreaza prin determinarea analitica a fortelor care actioneaza asupra sistemului prin
aplicarea ecuatiilor de echilibru n plan longitudinal vertical si stabilirea ecuatiilor care
reprezinta modelele matematice care stau la baza cercetarilor teoretice prin simulare pe
calculator.
Pentru o analiza mai riguroasa a dinamicii plugului cuplate n 3 puncte la mecanismul de
suspendare este necesara cunoasterea si a fortelor care actioneaza att n plan longitudinalvertical ct si n plan transversal (forte laterale), care se poate realiza printr-un studiu
tridimensional al mecanismului de suspendare. n acest scop, cercetarile recente pe plan
international considera mecanismului de suspendare ca un mecanism format de 7 bare
articulate: trei tiranti ai mecanismului de suspendare, doua tije de ridicare s i doua brate de
ridicare. n timpul functionarii n lucru mecanismul de suspendare reprezinta un sistem
mecanic izostatic cu un grad de libertate.
Modelele matematice care descriu dinamica sistemului mecanic spatial format din
mecanismul de suspendare n trei puncte s i masina cuplata, asupra careia actioneaza fortele
de interactiune cu solul (nclinata pe directie spatiala), sunt formate din ansamblul de ecuatii
care descriu echilibrul dinamic si cinematica sistemului. Aceste modele matematice
complexe permit studiul comportarii dinamice a sistemului mecanism de suspendare-masina
cuplata n lucru prin simularea pe calculator avnd date de intrare reale obtinute prin
masuratori si determinari experimentale.
Pentru optimizarea dinamica si energetica a sistemelor mecanice formate din mecanisme de
suspendare si pluguri purtate (cu sau fara roti de copiere) cercetatorii si constructorii au
urmarit o determinarea experimentala a fortelor care actioneaza n elementele de legatura ale
mecanismelor de suspendare cu masinile cuplate. Aceasta cercetare experimentala s-a
realizat att n conditii de lucru n laborator (pe standuri cu elemente de simulare sau n
canale de sol) ct si n conditii de deplasare n lucru n teren (cmp).
Pentru determinarea experimentala prin masuratori a fortelor din interfata mecanism de
suspendare-plug s-au realizat doua variante distincte de sisteme de masurare: a-cu
echipament de masurare format dintr-un cadru (rama) intermediara montata ntre tirantii
mecanismului de suspendare si mas ina cuplata (corespunzatoare fiecarei categorii
dimensionale de mecanism de suspendare); b- echipament de masurare formate dintr-un
ansamblu de traductoare (senzori) plasate sau aplicate chiar pe elementele constructive ale
mecanismului de suspendare
Sistemele de masurare cu cadru (rama) intermediara montata ntre tirantii mecanismului de
suspendare si masina sunt complexe din punct de vedere si ocupa un spatiu relativ mare. La
utilizarea acestor sisteme se produce modificarea, ntr-o anumita masura, a constructiei si
cinematicii mecanismelor de cuplare (se produce o deplasare mai n spate a masinii) precum
si o crestere a greutatii totale a ansamblului mecanismului de cuplare, nct modifica
conditiile reale de lucru si, ca urmare, reprezinta surse de introducere a unor erori de
masurare.
Sistemele de masurare formate dintr-un ansamblu de traductoare (senzori) montate (plasate)
chiar pe elementele constructive ale mecanismului de suspendare nu produc modificari ale
cinematicii s i dinamicii mecanismului de suspendare si influenteaza ntr-o masura redusa
asupra greutatii mecanismului de suspendare, ceea ce asigura pastrarea conditiilor reale de
lucru ale mas inii cuplate.
Recent s-a realizat un sistem complex de masurare experimentala, care din punct de vedere
tehnic cuprinde trei senzori de forta, plasati la elementele mecanismelor de suspendare: un
senzor plasat pe tirantul superior si 2 senzori plasati pe tijele de ridicare a tirantilor inferiori
80
din stnga s i, respectiv, dreapta. La cei trei senzori de forta se adauga un senzor de deplasare
pentru determinarea unghiului de rotatie al bratului de ridicare (acest parametru
caracterizeaza cinematica mecanismelor de suspendare spatial).
7.3. Concluzii privind cercetarile teoretice asupra dinamicii agregatelor de arat
Analiznd modelele matematice concepute si utilizate mpreuna cu rezultatele simularilor
efectuate,
se pot trage urmatoarele concluzii:
Pentru analiza si modelarea comportarii agregatului de arat s-au utilizat doua modele
matematice (plug, tractor)care au fost analizate independent, dupa care au fost analizate
doua modele matematice rezultate prin reunirea celor doua sub forma unor agregate de
arat la care plugul are sau nu roata de copiere.
Prin analiza separata a modelelor matematice concepute, s-a putut modela simula si
analiza n profunzime modul de influenta al parametrilor variabili asupra parametrilor
cinematici s i dinamici ai plugului, tractorului si agregatelor de arat n ansamblu.
Utilizarea schemelor n baza carora s-au stabilit relatiile de calcul utilizate n modelele
matematice, au permis determinarea variatiei coordonatelor punctelor de cuplare ale
plugului la mecanismul de suspendare al tractorului, iar utilizarea unor intervale de
valori pentru anumiti parametri variabili considerati marimi de intrare, au permis att
determinarea intervalelor de valori n care variaza fortele care actioneaza asupra plugului,
asupra tractorului si n ansamblu asupra agregatului de arat, dar si directiei suporturilor
acestora.
Cunoasterea modului de variatie al fortelor care actioneaza asupra sistemului de rulare si
n special asupra puntii motoare a tractorului, permite determinare parametrilor cu
influenta directa asupra stabilitatii si calitatilor de tractiune ale tractorului.
Modelele matematice au permis simularea si cunoas terea modul de variatie al fortelor
care actioneaza n punctele de cuplare ale tirantilor cu corpul tractorului, ceea ce a permis
analiza s i aprecierea influentei acestora dar si a fortelor determinate de conditiile concrete
de exploatarea ale plugului, asupra modului de functionare si de raspuns al sistemelor de
reglare automata ale mecanismelor de suspendare. de asemenea, se pot face aprecieri cu
privire la locul de amplasare al senzorilor de forta si de pozitie pe corpul tractorului,
astfel nct acestia sa aiba un raspuns prompt la variatia marimilor de intrare.
n urma simularii comportarii plugului purtat cu roata de copiere, au rezultat urmatoarele:
- cresterea adncimii de lucru a s i a rezistentei specifice la arat k, au determinat o
crestere accentuata a componentelor orizontale F1x s i F2x ale fortelor care actioneaza n
punctele de cuplare ale plugului cu tirantii mecanismului de suspendare, comparativ cu
celelalte forte care actioneaza asupra plugului. Componentele verticale F1z , F2z si
reactiunea verticala pe roata de copiere Frz au o evolutie pozitiva relativ constanta, dar
n cazul cresterii adncimii de lucru, F1z are o crestere progresiva, determinata de
cinematica mecanismului de suspendare prin mics orarea unghiului 1 ;
- deplasarea spre spatele plugului a suportului rotii de copiere, determina cresterea a
fortelor F1x si F2x , o mentinere relativ constanta a componente verticale
F1z si F2z dar o
scadere a reactiunii verticale Frz si a fortei de rezistenta la rulare a rotii de copiere
F rz .
Rezulta ca daca n cazul cresterii adncimii si a rezistentei specifice la arat, cresc
componentele orizontale care actioneaza asupra tirantilor mai ales ca urmare a cresterii
fortei de rezistenta la arat, deplasarea suportului rotii de copiere spre partea din spate a
plugului, va determina o crestere a componentelor orizontale care actioneaza la nivelul
tirantilor si care, se transmit corpului tractorului. Daca pe punctele de cuplare sunt montati
senzori de forta, prin deplasarea spre spate a suportului rotii de copiere, pentru acelasi tip de
traductor, creste sensibilitatea sistemului.
81
n cazul tractorului, cresterea fortelor care actioneaza n punctele de cuplare ale

tirantilor, determina scaderea fortelor care actioneaza asupra puntii fata (descarca puntea
fata ) si cresterea ncarcarii puntii spate, lucru de altfel cunoscut.
Deplasarea n sus a punctului de articulatie al tirantului central de pe corpul tractorului,
determina cresterea unghiului 2 al suportului fortei care trece prin tirantul central, iar
centrul instantaneu de rotatie ( CIRV ) se deplaseaza nainte si n sus, Aceasta determina
scaderea reactiunii Z1 care actioneaza asupra puntii fata, concomitent cu cresterea
reactiunii Z2 de pe puntea spate. Desi Z1 scade iar Z2 cres te, efectul global sau sarcina
totala ZT care actioneaza asupra tractorului creste. Astfel, sarcina aderenta si
performantele de tractiune cresc.
n cazul agregatului de arat luat n ansamblu, majorarea adncimii de lucru, micsoreaza
sarcina pe puntea fata si majoreaza att sarcina pe puntea spate ct si sarcina totala.
Acelasi efect se obtine daca se modifica pozitia tirantului central pe corpul tractorului la
o cota superioara, sau se modifica pozitia tirantului central pe cadrul plugului la o cota
inferioara (creste unghiul 2 ).
Majorarea sarcinii aderente se poate fi efectuata prin modificarea pozitiei
CIRvasa cun
rezulta si din analiza modelelor matematice. Modificarea pozitiei
CIRvse poate realiza
prin modificarea pozitiei tirantului central pe cadrul plugului sau/si pe corpul tractorului,
sau modificarea punctului de prindere al tirantului inferior. Prin modificarea pozitiei
CIRv se modifica s i nclinatia suportului fortei Fxz de rezistenta la arat. Prin cresterea
naltimii lui CIRv, creste unghiul
si componenta F z ceea ce determina cresterea
reeactiunii pe puntea din spate (motoare) a tractorului.
Prezenta si pozitia rotii de copiere are efecte att asupra stabilitatii n lucru a plugului si
agregatului de arat n ansamblu ct si a fortelor care actioneaza asupra acestuia.
Agregatul de arat cu plug cu roata de copiere are un mers stabil si echilibrat mai ales
daca roata de copiere este amplasata spre partea din spate a plugului, dar performantele
de tractiune ale tractorului sunt mai reduse (nu se efectueaza transfer de sarcina).
Lipsa rotii de copiere determina o ncarcare suplimentara a tractorului (transfer de
sarcina) ceea ce duce la cres terea greutatii aderente s i la posibilitatea utilizarii unor
tractoare cu greutate de exploatare mai mica, sau la efectuarea lucrarii de arat la
adncimi mai mari, latimi ale plugului mai mari etc.
n lipsa rotii de copiere agregatul de arat are un mers mai putin stabil ceea ce poate duce
la variatia adncimii de lucru ntr-un interval mare de valori. Variatia adncimii de lucru
va determina la rndul ei variatia profilului fundului brazdei care la rndul ei va
amplifica variatia adncimii de lucru pentru trecerea ulterioara, s.s .m.d., efectul se poate
amplifica (bulgare de zapada) atunci cnd amplitudinile maxime ale variatiilor se
suprapun (oscilatii n faza). De aceea o solutie tehnica ar putea fi un compromis si
anume, montarea n suportul rotii de copiere a unui senzor de forta si / sau utilizarea un
servomecanism mecano-hidraulic care sa permita transferul de sarcina pe corpul
tractorului pentru majorarea sarcinii aderente, sa limiteze tasarea solului de catre roata
de copiere, dar sa pastreze un contact relativ dintre roata de copiere s i suprafata solului.
Astfel se poate mentine o distanta relativ constanta a masinii agricole fata de sol si astfel
adncimea de lucru sa aiba o variatie minima.
7.4. Concluzii privind cercetarile experimentale asupra dinamicii agregatelor de arat
Obiectivele de baza ale cercetarilor experimentale au constat n realizarea si amplasarea
unui sistem de senzori si traductoare pentru masurare unor marimi fizice n vederea analizei
82
influentei sistemelor de reglare automata a asupra parametrilor care caracterizeaza un

agregat de arat din punct de vedere dinamic si energetic.
Pentru realizarea cercetarilor experimentale, autorul a montat pe diferitele elemente ale unui
agregat de arat format dintr-un tractor U650M si un plug purtat PP3-30 o serie de senzori si
traductoare (unele dintre acestea n conceptie proprie) pentru determinarea fortelor care
actioneaza asupra sistemului de rulare al tractorului, a consumului de combustibil, al fortelor
care actioneaza asupra rotii de copiere a plugului, a variatiei adncimii de lucru.
Cu ajutorul parametrilor determinati s-a facut o analiza a interactiunii dintre tractor si plug
prin intermediul mecanismului de suspendare comandat de un sistem de reglare automata
(de forta).
Determinarea, nregistrarea si prelucrarea datelor privind evolutia parametrilor urmariti n
cele mai importante puncte pentru tractor si pentru plug, s-a realizat n conditii concrete de
lucru si n timp real.
Parametri variabili determinati n mod continuu a caror evolutie a fost nregistrata: sarcina
verticala asupra puntii fata Z1 , masurata la nivelul axului de oscilatie; asupra puntii spate Z2 ;
forta tangentiala de tractiune (forta motoare) Ft a rotilor puntii din spate; reactiunea normala
pe roata de copiere a plugului
Frz ; forta de rezistenta la rulare a rotii de copiere,
Frx ;
adncimea efectiva de lucru a plugului;
Parametri determinati ca valoare medie pe proba: umiditatea solului; viteza medie de
deplasarwe n lucru;consumul de combustibil al motorului;adncimea medie de lucru.
n timpul cercetarilor experimentale, s-au efectuat 31 de probe. La 24 de probe s-a nregistra
n mod continuu sase parametri ( fortele Z1 , Z2 , Ft , Frz , Frx si adncimea de lucru a) iar
ceilalti doi parametri - viteza reala de deplasare si consum de combustibil s-au determinat ca
valoare medie pe proba. La sapte probe cnd plugul nu a avut roata de copiere, s-au
nregistrat s ase parametri. n final, au rezultat 234 de valori dintre care 172 sub forma
grafica. De asemenea, pentru fiecare proba cu parametri variabili ( 172 ) s-au determinat
valoarea mimima, valoare maxima si valoarea medie, toate n timp real. Pentru toti
parametri variabili, rata sau frecventa de es antionare a fost 500 secvente pe secunda.
Analiznd rezultatele determinarilor si cercetarii experimentale, se pot trage urmatoarele
concluzii:
Prezenta rotii de copiere determina o mai buna stabilitate agregatului de arat s i o variatie
mai mica a adncimii araturii.
Amplasare rotii de copiere spre spatele plugului micsoreaza att valoarea reactiunii
solului asupra ei ct si forta de tractiune necesara actionarii plugului, deoarece scade forta
de rezistenta la rulare.
Amplasare corecta a tirantului central pe corpul tractorului confera stabilitate n timpul
lucrului agregatelor de arat.
La adncimi de lucru de peste 20
cmsi cnd roata de copiere este amplasata n fata,
sarcina pe roata creste iar aceasta are tendinta de a intra n sol mai ales daca acesta nu
este tasat, sau este acoperit cu resturi vegetale.
Cresterea vitezei de deplasare n lucru (treapta III R din cutia de viteze) determina creste
fortei de rezistenta la arat. Daca tirantul central este cuplat n pozitia cea mai de jos pe
corpul tractorului, plugul are tendinta sa iasa din sol iar la ultima trupita plazul taseaza
peretele lateral al brazdei.
n cazul n care plugul nu are roata de copiere, adncimea brazdei se modifica
semnificativ n lucru datorita neomogenitatii solului si actiunii sistemului de reglare
automata de forta.
Este posibila utilizarea SRA de forta si n cazul plugului purtat cu roata de copiere. Roata
de copiere asigura o stabilitate mai buna n lucru pentru plug, iar SRA de forta asigura o
functionare mai stabila a tractorului mai ales n cazul solurilor neomogene.
83
Rezultatele cercetarilor experimentale sunt confirmate n mare masura de cercetarile

teoretice realizate prin simulare cu ajutorul modelelor matematice. Diferentele sunt
determinate de factori prezenti n mod aleator (neomogenitati ale solului determinate de
zone cu umiditate diferita, prezenta resturilor vegetale pe sol s i n sol etc.)sau de unele
particularitati privind reglajele plugului, starea tehnica a organelor de lucru etc.
Programul utilizat pentru analiza si modelarea comportarii agregatului de arat s-au
utilizat doua modele matematice (plug, tractor)care au fost analizate independent, dupa
care au fost analizate doua modele matematice rezultate prin reunirea celor doua sub
forma unor agregate de arat la care plugul are sau nu roata de copiere.
Prin analiza separata a modelelor matematice concepute, s-a putut modela simula si
analiza n profunzime modul de influenta al parametrilor variabili asupra parametrilor
cinematici s i dinamici ai plugului, tractorului si agregatelor de arat n ansamblu.
Utilizarea schemelor n baza carora s-au stabilit relatiile de calcul utilizate n modelele
matematice, au permis determinarea variatiei coordonatelor punctelor de cuplare ale
plugului la mecanismul de suspendare al tractorului, iar utilizarea unor intervale de
valori pentru anumiti parametri variabili considerati marimi de intrare, au permis att
determinarea intervalelor de valori n care variaza fortele care actioneaza asupra plugului,
asupra tractorului si n ansamblu asupra agregatului de arat, dar si directiei suporturilor
acestora.
Cunoasterea modului de variatie al fortelor care actioneaza asupra sistemului de rulare si
n special asupra puntii motoare a tractorului, permite determinare parametrilor cu
influenta directa asupra stabilitatii si calitatilor de tractiune ale tractorului.
Modelele matematice au permis simularea si cunoas terea modul de variatie al fortelor
care actioneaza n punctele de cuplare ale tirantilor cu corpul tractorului, ceea ce a permis
analiza s i aprecierea influentei acestora dar si a fortelor determinate de conditiile concrete
de exploatarea ale plugului, asupra modului de functionare si de raspuns al sistemelor de
reglare automata ale mecanismelor de suspendare. de asemenea, se pot face aprecieri cu
privire la locul de amplasare al senzorilor de forta si de pozitie pe corpul tractorului,
astfel nct acestia sa aiba un raspuns prompt la variatia marimilor de intrare.
n urma simularii comportarii plugului purtat cu roata de copiere, au rezultat urmatoarele:
- cres terea adncimii de lucru
as i a rezistentei specifice la arat
k, au determinat o
crestere accentuata a componentelor orizontale
F1x si F2x ale fortelor care actioneaza n
punctele de cuplare ale plugului cu tirantii mecanismului de suspendare, comparativ cu
celelalte forte care actioneaza asupra plugului. Componentele verticale F1z , F2z si reactiunea
verticala pe roata de copiere
Frz au o evolutie pozitiva relativ constanta, dar n cazul
cresterii adncimii de lucru,
F1z are o crestere progresiva, determinata de cinematica
mecanismului de suspendare prin mics orarea unghiului 1 ;
- deplasarea spre spatele plugului a suportului rotii de copiere, determina cresterea a
fortelor F1x si F2x , o mentinere relativ constanta a componente verticale
F1z si F2z dar o
scadere a reactiunii verticale Frz si a fortei de rezistenta la rulare a rotii de copiere
F rz .
Rezulta ca daca n cazul cresterii adncimii si a rezistentei specifice la arat, cresc
componentele orizontale care actioneaza asupra tirantilor mai ales ca urmare a cresterii
fortei de rezistenta la arat, deplasarea suportului rotii de copiere spre partea din spate a
plugului, va determina o crestere a componentelor orizontale care actioneaza la nivelul
tirantilor si care, se transmit corpului tractorului. Daca pe punctele de cuplare sunt montati
senzori de forta, prin deplasarea spre spate a suportului rotii de copiere, pentru acelasi tip de
traductor, creste sensibilitatea sistemului.
n cazul tractorului, cresterea fortelor care actioneaza n punctele de cuplare ale
tirantilor, determina scaderea fortelor care actioneaza asupra puntii fata (descarca puntea
fata ) si cresterea ncarcarii puntii spate, lucru de altfel cunoscut.
84
Deplasarea n sus a punctului de articulatie al tirantului central de pe corpul tractorului,

determina cresterea unghiului 2 al suportului fortei care trece prin tirantul central, iar
centrul instantaneu de rotatie ( CIRV ) se deplaseaza nainte si n sus, Aceasta determina
scaderea reactiunii Z1 care actioneaza asupra puntii fata, concomitent cu cresterea
reactiunii Z2 de pe puntea spate. Desi Z1 scade iar Z2 cres te, efectul global sau sarcina
totala ZT care actioneaza asupra tractorului creste. Astfel, sarcina aderenta si
performantele de tractiune cresc.
n cazul agregatului de arat luat n ansamblu, majorarea adncimii de lucru, micsoreaza
sarcina pe puntea fata si majoreaza att sarcina pe puntea spate ct si sarcina totala.
Acelasi efect se obtine daca se modifica pozitia tirantului central pe corpul tractorului la
o cota superioara, sau se modifica pozitia tirantului central pe cadrul plugului la o cota
inferioara (creste unghiul 2 ).
Majorarea sarcinii aderente se poate fi efectuata prin modificarea pozitiei
CIRvasa cun
rezulta si din analiza modelelor matematice. Modificarea pozitiei
CIRvse poate realiza
prin modificarea pozitiei tirantului central pe cadrul plugului sau/si pe corpul tractorului,
sau modificarea punctului de prindere al tirantului inferior. Prin modificarea pozitiei
CIRv se modifica s i nclinatia suportului fortei Fxz de rezistenta la arat. Prin cresterea
si componenta F z ceea ce determina cresterea
naltimii lui CIRv, creste unghiul
reeactiunii pe puntea din spate (motoare) a tractorului.
Prezenta si pozitia rotii de copiere are efecte att asupra stabilitatii n lucru a plugului si
agregatului de arat n ansamblu ct si a fortelor care actioneaza asupra acestuia.
Agregatul de arat cu plug cu roata de copiere are un mers stabil si echilibrat mai ales
daca roata de copiere este amplasata spre partea din spate a plugului, dar performantele
de tractiune ale tractorului sunt mai reduse (nu se efectueaza transfer de sarcina).
Lipsa rotii de copiere determina o ncarcare suplimentara a tractorului (transfer de
sarcina) ceea ce duce la cres terea greutatii aderente s i la posibilitatea utilizarii unor
tractoare cu greutate de exploatare mai mica, sau la efectuarea lucrarii de arat la
adncimi mai mari, latimi ale plugului mai mari etc.
n lipsa rotii de copiere agregatul de arat are un mers mai putin stabil ceea ce poate duce
la variatia adncimii de lucru ntr-un interval mare de valori. Variatia adncimii de lucru
va determina la rndul ei variatia profilului fundului brazdei care la rndul ei va
amplifica variatia adncimii de lucru pentru trecerea ulterioara, s.s .m.d., efectul se poate
amplifica (bulgare de zapada) atunci cnd amplitudinile maxime ale variatiilor se
suprapun (oscilatii n faza). De aceea o solutie tehnica ar putea fi un compromis si
anume, montarea n suportul rotii de copiere a unui senzor de forta si / sau utilizarea un
servomecanism mecano-hidraulic care sa permita transferul de sarcina pe corpul
tractorului pentru majorarea sarcinii aderente, sa limiteze tasarea solului de catre roata
de copiere, dar sa pastreze un contact relativ dintre roata de copiere s i suprafata solului.
Astfel se poate mentine o distanta relativ constanta a masinii agricole fata de sol si astfel
adncimea de lucru sa aiba o variatie minima.
7.5. Contributii personale
Elaborarea unor modele dinamice echvalente ale plugului purtat, tinnd seama de fortele
care actioneaza n lucru asupra componentelor acestuia (trupite, cutit disc, plaz si roata de
copiere).
Elaborarea modelelor modelelor dinamice echivalente si ale modelelor matematice
corespunzatoare pentru sistemele de lucru tractor-plug purtat (cu roata de copiere si fara
roata de copiere) si stabilirea unei metodologii de simulare pe calculator a comportarii
dinamice a agregatelor de arat la deplasarea n lucru pe diferite tipuri de sol in diverse
conditii de teren si cu diferite adncimi de lucru
85
Elaborarea unui program si metodologii de cercetare experimentala a dinamicii si energeticii

agregatului de arat pentru diferite variante de formare si diferite conditii de lucru n teren
Conceperea si realizarea unui sistem de masurare (traductoare) si metodologiei pentru
determinarea experimentala a parametrilor dinamici s i cinematici ai sistemului tractor-plug
n conditii de deplasare n lucru n teren.
Conceperea si implementarea unui program de achizitie si de prelucrare a datelor
experimentale si de reprezentare a graficelor de variatie a parametrilor determinati
86
BIBLIOGRAFIE SELECTIVA
(total 181 titluri)
1. Ahokas, J. Effects of a plough suport whell during ploughing. J.ageriic. Engn. Res. (1996)
64, p. 311-324.
2. Al-Janobi, A., A data-acquisition system to monitor performance of a fully mounted
implement. J. Agric. Engn. Res. 2000,pp.167-175.
3. Auernhammer, H., Elektronik in Traktoren und Maschinen, Einsatzgebiete Funktion,
Entwicklungstendenzen, BLV verlagsesellschaft mbH, Mnchen,1998.
4. Ayers, P. D., Varma,K. V., Karim, M. N. Design and analysis of electrohydraulic Draft
control system. Transaction of the ASAE, 32 (1989), nr. 5, p. 1853-1855.
5. Babiciu, P., si col., Sisteme hidraulice ale tractoarelor si masinilor agricole, Editura Ceres,
Bucuresti, 1970.
6. Bandy, S. M. et al. Monitoring tractor performance with a three point hitch dynamometer
and an onboard microcomputer. ASAE Paper No 85-1078, (1985), American Society of
Agriculture Engineering, St. Joseph, MI.
7. Bauer, A., Messeinrichtung zur Bestimmung der Zugkraft-landwirtschaftlicher Gerte und
Maschinen mit mechanischer Krftesummierung. Agrartechnik, Nr.7, 1982, p.326.
8. Barker, G. L., Smith, L. A., Colwick, R. F. Three point hitch dynamometer for directional
force measurement. ASAE Paper No. 81-1044 (1981), p 198, SAE, Warrendale, PA..
9. Badescu M., Dicu L. Reducerea consumului de energie prin optimizarea agregatelor
agricole
la culturile de cmp. INMATEH nr. 27/2009.
10. Bentaher, H. et al. Three-point hitch-mechanism instrumentation for tillage power
optimization. Biosystems Engineering 100 (2008), p. 24 30.
11. Beek, A. et al. Die Lage desideellen Fuerungspunktes und der Zugkraftbedarf beim
Pfluegen. Grundl. Landtechnik 33(1983), Nr. 1, p.10-13.
12. Bernacki, H. Bodenbearbeitungsgerte und -maschinen. VEB Verlag Technik, Berlin,
13. Bernacki, H., Haman, J. Grundlagen der Bodenbearbeitung un Pflgbau. VEB Verlag
1972.
Tehnik, Berlin, 1973.
14. Bernhardt, K., Eine Messeinrichtung zur Bestimmung von Krften zwischen Traktor und
Arbeitsgert. Dt. Agrartechnik, Nr.5, 1972, S.220-221.
15. Biller, R..H., Olfe, G. The collecting of data on tractor use by questionnaires and
data recording. J. Agric. Engng. Res., 1986, 34, pag.219-227.
automatic
16. Biris, S. St. Elemente privind calculul si proiectarea trupitelor de plug. Editura MATRIX
ROM, Bucuresti, 2001.
17. Biris, S. St. si col. Some researches regarding the using of plough-body with antemouldboard in the ploughs buildings, Research Journal of Agricultural Science, University
of Agricultural Sciences and Veterinar Medicine of the Banat Timi oara, 2009, Vol. 41 (2),
p. 351-356.
18. Biris, S. St., Vladut, V., Bungescu, S.T., Kinematics of soil particles during the antemoldboard tillage tools working process, Volumul Simpozionului cu tema Agricultura si
inginerie armonizarea cu cerintele europene, INMATEH 2008 -I, INMA Bucuresti, Nr.
24, Vol. I, p. 85-93.
19. Biris, S. St., Vladut, V., Ciocanea, L., Simularea asistata de calculator a procesului de
rasturnare a brazdei sub actiunea trupitei de plug cu cormana, Volumul Sesiunii de referate
si comunicari stiintifice INMATEH 2002, INMA Bucures ti, pg. 31-36, sept. 2002.
20. Boe,T. E. Bergener, M. A. Tractor three-point hitch control system. SAE Paper 891835,
Society of Automotive Engineering, 1989.
21. Canarache, A. Fizica solurilor agricole. Editura Ceres, Bucures ti, 1990.
87
22. Caproiu, St. at al. Masini agricole de lucrat solul, semanat si intretinere a culturilor.
Editura
Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1982.
23. Chaplin, J., Lueders, M., Zhao Y. Three point hitch dynamometer design and calibration.
Applied Engineering in Agriculture, 1987, nr. 3, p. 1013.
24. Chancelor, W., Zhang, N. Automatic wheel-slip control for tractors. Transaction of ASAE,
32 (1989), nr. 1, p. 17-22.
25. Ciocrdia, C., s.a. Actionarea hidrostatica a masinilor agricole. Editura Tehnica Bucuresti
1967.
26. Clark, R. L., Adsit, A. H. Microcomputer based instrumentation system to measure tractor
field performance. Transactions of the ASAE, 28 (1985), p. 393396
27. Cowel, P. A., Milne, M. J. An implement control system using pure draft force sensing
and modified linkage geometry. J. Agric. Eng. Research. 22 (1977), Nr. 4, p. 353-371.
28. Crolla, D. A., Pearson, G. The response of traktor draught control to random variation in
draght. J. Agric. Eng. Research 20 (1975), nr. 2, p. 181-197.
29. Csatlos, C. Studii si cercetari privind dinamica tractoarelor cu doua punti motoare cu
masini
cuplate n fata. Teza de doctorat. Universitatea Transilvania din Brasov, 1998.
30. Dwyer, M. J. The efect of draugth control response on the performance of agricultural
tractors. J. Agric. Engn. Res. 14(4), 1969, p. 295-312.
31. Dwyer, M.J., Crolla, D. A., Pearson, G. An investigation on the potential for improvement
of tractor draught control. J. Agric. Engn. Res. 14, 1974, p. 147-165.
32. Eichorn, H., Landtechnik. Verlag Eugen Ulmer, Stuttgart, 1998
33. Fichtel, H. Technische und arbeitswirtschaftliche Untersuchungen an Front-HeckpflugKombinationen. Dissertation, Universitt Hohenheim, 1987.
34. Fichtel, H. Untersuchungen eines Anbaupfluges mit zentrallen Arbeitbreitenverstellungen
und realen Fuerungspunkt.Grundl. Landtechnik 38 (1988), Nr. 6, p. 185-195.
35. Frerichs, L. Grundlagen fr das elektronische Traktor-Pflug-Management. Dissertation,
Universitat Hohenheim, 1991.
36. Frba, N. Belastungskollektive bei Pflugwerzeugen und deren Anwendung, Reihe14:
Landtechnik - Lebensmitteltechnik, Nr. 52, VDI Verlag, Dsseldorf, 1991.
37. Ganzuc, U., Soucek, R., Bernard, G. Experimentell-theorethische Methode zum
Bestimmen
des spezifischen Bodenwiderstandes des Pflgkorpern bei beliebigen Bodenzustand.
Agrartechnik 28 (1976), Nr. 7, p. 388-390.
38. Gao, Q.,Pitt, R. E., Ruina, A. A model to predict Soil Force on the Plough Maulboard.
Journal of Agricultural Engineering Research 35 (1986), p. 141-155.
39. Garbers, H., Harms, H. H. Uberlegungen zur knftigen Hydrauliksystemen in
Ackerschleppern. Grundl. Landtechnik 30(6), 1980, pag. 199-205.
40. Garbers, H. Belastungsgrssen und Wirkungsgrade im Schlepperhydraulik-Systemen.
Fortschritt-Berichte VDI Seie 14, Nr. 30, VDI Dsseldorf, 1986.
41. Garbers, H. Belastungsgrssen und Leistungbilanzen von Schlepperhydraulik-Systemen.
lhydraulik und Pneumatik 30 (1986), nr. 11, p.815-820.
42. Girma, G. Measurement and prediction of forces on plough bodies: 1- Measurement of
forces and soil dynamic parameters. In: Land and Water Use (Dodd V A; Grace P M, eds),
Balkema, Rotterdam, (1989).
43. Godwin, R. J. at all. A triaxial dynamometer for force and moment measurements on
implements. J. Agric. Engn. Res. 55, 1993, p.189-205.
tillage
44. Hennninghaus, F. Regelung eines Kraftheber in einem Ackersclepper mit
servohydraulischen Elemente. O+p, 1983, Nr. 2, p. 103-107..
45. Hesse, H. Signalverarbeitung in Pflugregelsystemen. Grundl. Landt., 1982, Nr. 2, p. 5459.
46. Heyde, H., Landmaschinenlehre. Band 2. Veb Verlag Technik, Berlin, 1965.
47. Hillel, D. lntroduction to soil Phisics. Academic Press, San Diego (USA), 1982.
48. Hlavitschka, E. Hydraulik fr die Landtechmik. VEB Verlag-Technik, Berlin, 1989.
88
49. Hollnder, C. Hydraulikschnitstelle Traktor-Gert. Grundl. Landtechnik Nr. 3, 1995, p.

128- 129.
50. Hollnder, C., Lang, T., Rmer, A. Hydraulik in traktoren und Landmaschinen. lhydaulik
und pneumatik 40 (1996), nr. 3, p. 162-174,
51. Ionescu, G.si col., Traductoare pentru automatizari industriale, Editura Tehnica, Bucuresti,
1985.
52. Ismail, S. M., Gee-Clough, D. A. Preliminary investigation of a combined slip and
draught
control for tractor. J. Agric. Eng. Res. 26 (1981), Nr. 3, p. 293-306.
53. Ismail, S. M., Singh, G., Gee-Clough, D. Comparasion of the field performance of three
implement control sytems for a tractor. J. Agric. Eng. Res. 28 (1983), Nr. 3, p. 521-536.
54. Kroulik, M. si col. Measurement of tensile force using electro-hydraulic hitch control of
tractors. In: Buletin stiintific Ageng, Creta, 2008.
55. Kuczewski, J. Soil parameters for Predicting the Draught of Model Plough Bodies. J.
Agric.
Engn. Res. 26 (1981), p. 193-201.
56. Kuczewski, J. A. Multiparametric model for predicting the draught of two model plough
bodies in four different soils. Soil and Tillage Research 2 (1982), p. 213-223.
57. Kutzbach, H.-D. Algemeine Grundlagen Ackerschlepper. Frdertechnik.
Verlag Paul Parey, Hamburg und Berlin, 1989.
58. Lang, T. Mechatronik fr mobile Arbeitsmaschinen am Beispiel eines
Dreipunktkrafthebers.
Shacker Verlag, Aachen, 2002.
59. Lift, H. Hydraulik in der Landtechnik. Vogel Buchverlag, Wrzburg, 1992.
60. Mathies, H. J. Einfhrung in die lhydraulik. B. G. Teubner. Stuttgart, 1995.
61. McKyes, E., Soil cutting and tillage. Elsevier Sciens Publishers, Amsterdam Oxford New York - Tokyo, 1989. .
62. Mertins, K. H., Gerhards, A., Betraschtungen zur Elektronik-Anwendung bei Traktoren,
Grundl. Landtechnik. Bd. 36, 1986, Nr. 5.
63. Naghiu, A., s.a. Masini si instalatii agricole, vol.I, Editura Risoprint, Cluj Napoca, 2004
64. Nastasoiu, S., Popescu, S. s.a Tractoare, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1983.
65. Nastasoiu, M.,.s .a. Researches on the dimensional synthesis of the three-point hitch
couplers
used at agricultural tractors. The 11th International Congress on Automotive and Transport
Engineering CONAT 2010, Volume VI-Heavy and Special Vehicles, Brasov, 27-29 October
2010.
66. Ormenisan N ., Popescu S. Consideration on the Requirement of Automatic Control of the
Wheel Tractor Traction Parameters..In : Proceedings of the IXth International Conference
CONAT 99, Brasov,11-12 November 1999).
67. Ormenisan N . The Control of the Motive Wheels Slipping of Agricultural Tractors by
Automatic Modification of the Load and the Motive Torque. Microcad 2000 International
Computer Science Conference University of Miskolc, Hungary.
68. Ormenisan N . Controlling system and automatically adjustement for the functional
parameters optimization of agricultural aggregates. International Conference on Energy
Efficiency and Agricultural Engineering, Angel Kunchev University of Rousse Bulgaria,
2011.
69. Ormenisan N. Teoretical and experimental research regardind the influence of the
supporting wheel to the working process of the agricultural agreggates. The 3rd
International Conference on Computational Mechanics and Virtual Engineering COMEC
2009, 29 30 OCTOBER 2009, Brasov, Romania
70. Palmer, A. L. Development of a three-point linkage dynamometer for tillage research. J.
Agric. Engn. Res. 52, (1992), p. 157167.
71. Pfab, H. Grundlagen zur Auslegung des geregelten Kraftheber bei Traktoren. Fortschritt
Berichte VDI, Series A 14, nr.70, VDI Verlg, Duesseldorf, 1995.
89
72. Pfab, H. Auslegung eines geregeltes Kraftheber bei Traktoren. VDI/MEG Tagung
Landtechnik,13./14.10.1994, Stuttgart-Hohenheim.
73. Popescu S., Badescu M., Parametrii s i verificarea starii tehnice a instalatiilor hidraulice
ale mecanismelor de suspendare ale tractoarelor romnesti. n: Mecanizarea Agriculturii, 2007,
nr. 10, p. 26-30.
74. Popescu, S. s.a. Automatizarea masinilor si instalatiilor agricole. ndrumar de lucrari
practice, Universitatea din Brasov, 1985
75. Popescu, S. s.a., Exploatarea utilajelor agricole, ndrumar de lucrari practice,
Universitatea
din Brasov, 1986.
76. Popescu, S., Ghinea, T. Automatizarea masinilor si instalatiilor folosite n agricultura,
Editura Scrisul Romnesc, Craiova, 1986.
77. Popescu, S., Badescu, M .:Diagnosticarea si ntretinerea tehnica a tractoarelor, Editura
CERES, Bucuresti, 1992
78. Popescu, S. s.a. Sisteme informationale de bord pentru controlul si supravegherea
functionarii tractoarelor, Mecanizarea agriculturii, nr.2, 1993, p.11-14.
79. Popescu, S., Peres, Gh., Micleusan, A. Consumul de putere al tractorului la actionarea
masinilor de lucrat solul si semanat, n Lucrarile stiintifice ale Sesiunii INMA Bucuresti,
1997, Vol.2, pag. 206-213.
80. Popescu, S. Contributions to the dynamic and mathematcal modeling of the tractor implement system in the work operations. In: Buletin of the Transilvania University of
Brasov, Serie A, vol 13 (48), 2006, pag. 59-66.
81. Popescu, S. si col.. Study on the influence of coupling modality and -functional
parameters
of tillage machinery on the loads of wheel tractor axles. In : Proceedings of the 5th
International Mechanical Engineering Forum, IMEF 2012, Prague, 2012, p. 860-872.
82. Popescu, S., Ormenisan, N ., Posibilitati de reglare automata a fortei de tractiune a
tractorului n functie de patinarea rotilor motoare. Technical and Scientific Jubilee
Conference, UTM Chis inau, Republica Moldova, 1994, vol. I, p. 1-2.
83. Pranav, P. K. et al. Automatic wheeel slip control system in field operations for 2WD
tractors. Computers and Electronics in Agriculture. 84 (2012), p. 1-6.
84. Ormenisan N ., Popescu S. Consideration on the Requirement of Automatic Control of the
Wheel Tractor Traction Parameters..In : Proceedings of the IXth International Conference
CONAT 99, Brasov,11-12 November 1999).
85. Ormenisan N . The Control of the Motive Wheels Slipping of Agricultural Tractors by
86. Ormenisan N . Controlling system and automatically adjustement for the functional
parameters optimization of agricultural aggregates. International Conference on Energy
Efficiency and Agricultural Engineering, Angel Kunchev University of Rousse Bulgaria,
2011.
87. Ormenisan N. Teoretical and experimental research regardind the influence of the
88. Palmer, A. L. Development of a three-point linkage dynamometer for tillage research. J.
Agric. Engn. Res. 52, (1992), p. 157167.
89. Pfab, H. Grundlagen zur Auslegung des geregelten Kraftheber bei Traktoren. Fortschritt
Berichte VDI, Series A 14, nr.70, VDI Verlg, Duesseldorf, 1995.
90. Pfab, H. Auslegung eines geregeltes Kraftheber bei Traktoren. VDI/MEG Tagung
Landtechnik,13./14.10.1994, Stuttgart-Hohenheim.
90
91. Popescu S., Badescu M., Parametrii s i verificarea starii tehnice a instalatiilor hidraulice
ale mecanismelor de suspendare ale tractoarelor romnesti. n: Mecanizarea Agriculturii, 2007,
nr. 10, p. 26-30.
92. Popescu, S. s.a. Automatizarea masinilor si instalatiilor agricole. ndrumar de lucrari
practice, Universitatea din Brasov, 1985
93. Popescu, S. s.a., Exploatarea utilajelor agricole, ndrumar de lucrari practice,
Universitatea
din Brasov, 1986.
94. Popescu, S., Ghinea, T. Automatizarea masinilor si instalatiilor folosite n agricultura,
Editura Scrisul Romnesc, Craiova, 1986.
95. Popescu, S., Badescu, M.: Diagnosticarea s i ntretinerea tehnica a tractoarelor, Editura
CERES, Bucuresti, 1992
96. Popescu, S. s.a. Sisteme informationale de bord pentru controlul si supravegherea
functionarii tractoarelor, Mecanizarea agriculturii, nr.2, 1993, p.11-14.
97. Popescu, S., Peres, Gh., Micleusan, A. Consumul de putere al tractorului la actionarea
masinilor de lucrat solul si semanat, n Lucrarile stiintifice ale Sesiunii INMA Bucuresti,
1997, Vol.2, pag. 206-213.
98. Popescu, S. Contributions to the dynamic and mathematcal modeling of the tractor implement system in the work operations. In: Buletin of the Transilvania University of
Brasov, Serie A, vol 13 (48), 2006, pag. 59-66.
99. Popescu, S. si col.. Study on the influence of coupling modality and -functional
parameters
of tillage machinery on the loads of wheel tractor axles. In : Proceedings of the 5th
International Mechanical Engineering Forum, IMEF 2012, Prague, 2012, p. 860-872.
100. Popescu, S., Ormenisan, N ., Posibilitati de reglare automata a fortei de tractiune a
tractorului n functie de patinarea rotilor motoare. Technical and Scientific Jubilee
Conference, UTM Chis inau, Republica Moldova, 1994, vol. I, p. 1-2.
101. Pranav, P. K. et al. Automatic wheeel slip control system in field operations for 2WD
tractors. Computers and Electronics in Agriculture. 84 (2012), p. 1-6.
102. Reich, R. Messung der Krfte zwieschen Schlepper und Gert. Grundl Landtechnik, 28
(1978), nr. 4, p. 156-159.
103. Reid, J. T., Carter, L. M., Clark, R. L. Draft measurements with three-point hitch
dynamometer. Transaction of the ASAE, 28, (1985), p. 8993.
104. Renius, K.T., Traktoren Technik und ihre Anwendung, Verlagsunion Agrar, Muenchen,
1987.
105. Renius, K. T. Zugkraft-Regelhydraulik nach neuen Prinzip. Grundl. Landtechnik 23
nr, 2, p. 12.
(1973),
106. Rus, F. Masini agricole pentru lucrarile solului, semanat si intretinerea culturilor.
Universitatea Brasov, 1975.
107. Rus, F., Csatlos, C., Sisteme complexe si metodologii pentru determinarea
caracteristicilor
fizico-mecanice ale solurilor, Editura Universitatii TRANSILVANIA, Brasov, 2009
108. Schn, H . u. a., Landtechnik, Bauwesen: Verfahrenstechnik Arbeit Umwelt.
Gebude. BLW Verlagsgesellschaft, Mnchen, 1998;
109. Schn, H., Elektronik und Computer in der Landwirtschaft. EU Verlag Eugen Ulmer,
Stuttgart,1993.
110. Scripnic, V., Babiciu, P. Masini agricole, Editura Ceres, Bucuresti, 1979;
111. Skalwkeit; H. ber die Krfte am Dreipunktanbau bei regelnden Kraftheber auf Grund
von Felldmessungen mit Pflgen. Grundl. Landtechnik (1964), nr. 20, p. 53-57,
112. Soucek, R., Pippig, G. Maschinen und Gerte fur Bodenbearbeitung, Dungung und
Aussaat,
Verlag Technik GmbH Berlin, 1990.
113. Steinkampf, H. Messung rumlich wirkender Krfte zwischen Schlepper und Gert.
Landtechnik, 1971, Nr.3, S.71-78.
Grundl.
91
114. Stout, B. A. CIGR Handbook of Agricultural Engineering, vol. III, Editura CIGR
ASAE,
1999
115. Sandru, A., Popescu, S. s.a., Exploatarea utilajelor agricole, Editura Didactica si
Pedagogica, Bucuresti, 1983
116. Thomson, N. P., Shinners, K. J. A portable instrumentation system for measuring draft
and speed. Applied Engineering in Agriculture, 5 (1989). p. 133137.
117. Tivarri, V. K., Pandey, K. P., Pranav, P. K. A review on traction prediction equation. J.
Terramecanics, 2010, 47, p. 191-199
118. Totolici, Ioana. Modelarea teoretica si experimentala a procesului de afnare-scarificare a
solului. Teza de doctorat, Universitatea Transilvania din Brasov, 2011.
119. Upadhyaya, S. K. et al. An Accuracy of mounted implement draft prediction using strain
gage mounted directly on three-point linkage system. Transactions of the ASAE, 28 (1985),
p. 4046.
120. Van der Beek, A. Die Lage der ideallen Fhrungspunkte und der Zugkraftbedarf beim
Pflgen. Grundl. Landtechnik, 33 (1983), Nr. 1, pag. 10-13.
121. Vasilache, L., Popescu, S.,
Ormenisan, N. Influence of the geometric and functional
parameters of the rear three-point linkage on the dynamics of Tractor implement systems.
In: Proceedings of BIOATLAS 2012 Conference, Brasov, Vol, 2, p. 157-164
122. Vasilache, L. Influenta mecanismului de suspendare asupra dinamicii tractorului pe roti.
Teza de doctorat, Universitatea Transilvania din Brasov, 2012.
123. Wenner, H. L. Landtechnik Bauwesen. Verfahrenstechniken-Arbeit- Gebude. BVL
Verlagsgesellschaft, Munchen, 1986.
124. * * * SR ISO 730-1. Mecanism de suspendare n trei puncte
92
LISTA LUCRARI PUBLICATE

din domeniul tezei de doctorat
1. POPESCU S., ORMENISAN N. Sisteme informationale pentru controlul si supravegherea
functionarii tractoarelor. (publicata n Buletinul Simpozionului de Mecanica Agricola
Universitatea Tehnica Timisoara, 1992).
2. POPESCU S., ORMENISAN N. Sisteme de reglare automata a regimului de lucru al
mecanismelor de suspendare n functie de patinarea tractoarelor. (publicata n Buletinul
Simpozionului de Mecanica Agricola, Universitatea Tehnica Timisoara, 1992 ) .
3. POPESCU S., ORMENISAN N., POPESCU O. Posibilitati pentru determinarea sarcinii
motoarelor la functionarea tractoarelor n exploatare. (publicata n vol. III al CONAT
(Universitatea Transilvania Brasov, 1993 )
4. POPESCU S., ORMENISAN N. , POPESCU O. Sisteme informationale de bord pentru
controlul si supravegherea functionarii tractoarelor. (publicata n revista Mecanizarea
Agriculturii nr.2 / 1993 )
5. ORMENISAN N. Cercetari privind reducerea frecarilor dintre sol si organele active ale
masinilor agricole cu ajutorul fluidelor sub presiune. ( Poster,Sesiunea de Referate si
Comunicari Stiintifice a Institutului de Cercetare si Productie a Pajistilor Brasov,
28.05.1997)
6. ORMENISAN N, POPESCU S, DOGARU M. Studii s i cercetari privind posibilitatile de
determinare a regimului de ncarcare al motoarelor de tractor n conditii de exploatare.
(publicata n Buletinul Sesiunii de Comunicari Stiintifice cu Participare Internationala
I.N.M.A. Bucuresti 18-19.09.1997).
7. ORMENISAN N. Studii si cercetari privind reducerea frecarilor dintre organele active ale
masinilor agricole si sol, cu ajutorul fluidelor sub presiune. (publicata n Buletinul Sesiunii
de Comunicari Stiintifice cu Participare Internationala I.N.M.A. Bucuresti, 18-19.09.1997).
8. ORMENISAN N. , POPESCU S. Consideration on the Requirement of Automatic Control
th International
of the Wheel Tractor Traction Parameters.. (publicata n Buletinul IX
Conference CONAT 99 Brasov , 11-12 November 1999).
9. ORMENISAN N. The Control of the Motive Wheels Slipping of Agricultural Tractors by
10. ORMENISAN N. Theoretical Aspects Regarding the Influence of the Active Wheels
Diameter to the Working Process of Sowing Machines. International Conference on Energy
Efficiency and Agricultural Engineering , Angel Kunchev University of Rousse Bulgaria.
11. ORMENISAN N. Controlling System and Automatically Adjustement for the Functional
Parameters Optimization of Agricultural Aggregates. . International Conference on Energy
Efficiency and Agricultural Engineering , Angel Kunchev University of Rousse Bulgaria.
12. ORMENISAN N. * , TIERHEIMER W. Cercetari privind influenta alunecarii rotilor active
asupra calitatii lucrarilor de semanat. INMATEC vol.III Bucures ti 2005.
13. ORMENISAN N. , W. TIERHEIMER. Starting up the sowing equipments distribution
devices and the influence of the driving wheels on the row uniformity distance of the cereal
seeds. MECANIZAREA AGRICULTURII nr.9/2006.
14. ORMENISAN N. Consideratii privind influenta dimensiunilor rotilor de directie asupra
dinamicii si energeticii tractoarelor agricole. INMATEC vol.III Bucuresti 2006.
15. ORMENISAN N. Teoretical and experimental research regardind the influence of the
supporting wheel to the working process of the agricultural agreggates. INMATEC vol.IV
Bucuresti 2007
16. ORMENISAN N. Teoretical and experimental research regardind the influence of the
93

17. VASILACHE, L., POPESCU, S. , ORMENIS AN, N. Influence of the geometric and
functional parameters of the rear three-point linkage on the dynamics of Tractor
implement systems. . In: Proceeding of BIOATLAS 2012 Conference, Bras ov, ISSN
1844-6577, Vol, 2, p. 157-164.
18. ORMENISAN, A.N. , Using automatic control systems to increase dynamic performance
and operating energy ploughing aggregates.5th International Conference Computational
Mechanics and Virtual Engineering COMEC 24- 25 October 2013, Brasov, Ro mania,
ISBN 978-606-19-02225-5,Vol.I p.405.
94
CERCETARI TEORETICE SI EXPERIMENTALE PRIVIND INFLUENTA

SISTEMELOR
DE REGLARE AUTOMATA ALE MECANISMELOR DE SUSPENDARE ALE
TRACTOARELOR ASUPRA DINAMICII SI ENERGETICII AGREGATELOR DE
ARAT
Cond. st. Prof. dr. ing. Simion POPESCU Drd. ing. ORMENIS AN Alexe Nicolae
Rezumat
n prima parte a lucrarii se prezinta elementele de baza privind constructia, functionarea si
utilizarea agregatelor de arat, se face o sinteza a stadiului actual pe plan national si
international
privind rezultatele cercetarilor teoretice si experimentale a interactiunii cu solul a organelor de
ale plugurilor si, n special, a celor referitoare la dinamica sistemelor de lucru tractor- plug
lucru
purtat.
n partea a doua se prezinta metodologia cercetarii teoretice asupra dinamicii agregatelor de
arat tractor-plug purtat. Autrorul elaborareaza modele dinamice si matematice n vederea
studiului
comportarii sistemului tractor-plug purtat pentru diferite situatii de lucru, care au stat la baza
simularii pe calculator a dinamicii sistemului. Rezultatele cercetarilor teoretice sunt ilustrate
grafice de variatie a parametrilor dinamici n functie de diferiti parametri constructivi si
prin
functionali
ai sistemului tractor-plug, care au permis analiza comportarii dinamice a acestor sisteme de
lucru. n ultima parte a lucrarii se prezinta metodologia s i programul cercetarilor experimentale,
concepute de autor, precum si instalatia si aparatura de masurare si nregistrare folosita la
determinarea parametrilor cinematici, dinamici s i energetici ai agregatului de arat tractorRezultatele
cercetarii experimentale, ilustrate prin grafice si tabele, sunt analizate si
plug.
interpretate
n
vederea
optimizarii
dinamice, energetice si functionale a agregatului tractor-plug.
THEORETICAL AND EXPERIMENTAL RESEARCH CONCERNING THE
INFLUENCE
OF AUTOMATIC CONTROL SYSTEMS OF THE TRACTOR LINKAGE
MECHANISMS
ON THE DYNAMICS AND ENERGETICS OF PLOUGHING UNIT
Abstract
The first part of the thesis presents the basic elements concerning the building, operation and
use of ploughing units; the author frames a summary of the current state at both national and
international level with regard to the results of theoretical and experimental research into the
interaction of the plough component parts with the soil and particularly on the dynamics of
tractormounted plough systems.
The second part of the thesis presents the methodology of the theoretical research on the
dynamics of tractor mounted plough ploughing units. The author elaborates dynamic and
mathematical models in order to study the behavior of the tractormounted plough systems for
various
working conditions, which represented the basis for computer-added simulation of the
systems
dynamics. The theoretical research results are illustrated in graphs showing the variation of
parameters taking into account various structural and functional parameters of the tractordynamic
plough
system, which enabled the analysis of the dynamic behavior of these working systems.
The last part of the thesis presents the methodology and the experimental research program,
designed by the author, as well as the measuring and recording equipment used for
determiningdynamic
the
kinematic,
and energetic parameters of the tractor-plough unit. The results of the
research, illustrated in graphs and tables, are analyzed and interpreted with the aim of
experimental
obtaining
the
dynamic, energetic
and functional optimization of the tractor-plough unit.
95
CURRICULUM VITAE
Informat ii personale
Nume / Prenume
Address
E-mail
Alexe Nicolae ORMENISAN

Str. Ioan Slavici, Nr. 5, Bl.14 Sc. E, Ap. 14 mun. Bras ov
cod pos tal 500398, jud. Bras ov, Romnia
nickorme@unitbv.ro
Nationalitate Romanian
Data nas terii(zz.ll.aaaa) 06.10.1958
Telefon Fix: +40268313393 Mobil: +40722217887
Educatie si formare
Perioada 09.1973-06.1978
Numele s i institutia de
nvatamnt Liceu industrial Nr. 3 Oradea Jud. Bihor
Calificare /diploma obtinuta
Diploma de bacalaureat
Specializarea Electromecanic pentru utilaje de constructii

Perioada
09.1980 06.1985
Numele s i institutia de
nvatamnt Universitatea Transilvania din Brasov, Facultatea de Inginerie Mecanica
Calificare /diploma obtinuta Inginer
Specializarea Mecanica agricola
Experienta profesionala
Perioada
Oct 1985 Oct 1987
Numele si adresa angajatorului S.M.A. Biharia, Jud. Bihor

Functia sau postul ocupat
Ingin er s i professor de sp ecialitate la Liceul industrial Nr. 4, Oradea jud. Bihor
Perioada Oct 1987 Oct 1990

Numele si adresa angajatorului I.C.S.I.T.M.U.A. Bucures ti - Sector Bras ov, Jud. Brasov.
Functia sau postul ocupat Inginer proiectant, sef de atelie de proiectare n perioada ian. oct. 1990
Perioada Oct 1990 Prezent
Numele si adresa angajatorului
Functia sau postul ocupat
Activitati si responsabilitati
principale
Tipul activitatii sau sectorul
de activitate
Activitate stiintifica
Limba(i) straina(e)
cunoscuta(e)

Oct 1990 Oct 1996 Asistent universitar
Oct 1996 present Sef lucrari universitar
Activitati didactice si de cercetare n domeniul stiintelor ingineres ti

Educatie, nvatamnt superior, Departamentul Ingineria si Managementul
Alimentatiei s i Turismului - Facultatea de Alimentatie s i Turism
37 lucrari publicate n reviste sau buletine ale unor conferinte de specialitate ca autor
principal sau coautor, dintre care, 18 lucrari publicate n domeniul tezei de doctorat, 5
lucrari ca referinte bibliografice pentru teza de doctorat
Engleza (nivel mediu)

Franceza (nivel mediu)
96
CURRICULUM VITAE
Personal Information
Surname / First names
Alexe Nicolae ORMENISAN
Address Str. Ioan Slavici, Nr. 5, Bl.14 Sc. E, Ap. 14 mun. Bras ov
cod pos tal 500398, jud. Bras ov, Romnia
E-mail
nickorme@unitbv.ro
Nationality Romanian
Birth date(dd.mm.yyyy) 06.10.1958
Telephone Landline: +40268313393 Cellphone: +40722217887
Education
Interval 09.1973-06.1978
Name and type of th e institu tion Vocational High School Nr. 3 Oradea Jud. Bihor
Qualification /diploma obtained Bacalaureat
Specialization Electromechanic for construction machinery
Interval
09.1980 06.1985
Name and type of the institution Transilvania University of Brasov, Faculty of Mechanical Engineering
Qualification / diploma obtained
Engineer
Specialization Agricultural Mechanics

Professional Experience
Interval
Oct 1985 Oct 1987
Employer name and address S.M.A. Biharia, Jud. Bihor

Job title Engineer and specialized teacher at the Vocational High Sch ool Nr. 4, Oradea jud.
Bihor
Interval
Oct 1987 Oct 1990
Employer name and address I.C. S.I.T.M.U.A. Bucuresti - Sector Brasov, Jud. Bras ov .
Job title Design engineer, Chief of the design worksho p during jan-oct 1990
Interval Oct 1990 Present
Employer name and address
Transilvania University of Brasov, Bd. Eroilor 2 9, 50003 6 Brasov
Job title Oct 1990 Oct 1996 - Associate Professor

Oct 1996 present - University Lectu rer
Main activities and
responsibilities
Type of the activity or
activity sector
Scientific research
Language skills
Teaching activities and research in the field of engineering sciences

Education, Higher Education, Department of Engineering and Management for Food
and Tourism Faculty of Food an d Tourism
37 papers published in journals or newsletters of professional conferences as main
author or co-author of which
18 papers published in the thesis research area
5 papers as references for the thesis
English : Intermediate
French : Intermediate
97

Or Men Is An Alexe Nicolae

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Or Men Is An Alexe Nicolae

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Universitatea TRANSILVANIA din Brasov

Facultatea de Alimentatie si Turism

ing. ORMENISAN A. Alexe Nicolae

CERCETARI TEORETICE SI EXPERIMENTALE PRIVIND

Rezumatul tezei de doctorat

MINISTERUL EDUCATIEI NATIONALE

Va aducem la cunostinta ca n ziua de

din Brasov, nr. 5976/26.07.2013:

REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT

REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT

7.1. Concluzii privind stadiul actual al constructiei si utilizarii agregatelor de arat

REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT

REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT

6.3. Methodology of experimental research on the kinematic, dynamic and energetic

REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT

REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT

Ing. ORMENIS AN Alexe Nicolae

REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT

1. PROPRIETATILE FIZICE SI MECANICE ALE SOLULUI

REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT

granulometrica dominanta. Astfel solurile pot fi: nisipoase, nisipo-lutoase, luto-nisipoase,

Faza solida Faza

Complexul argilo-humic Solutia solului

Fig. 1.4. Compozitia complexa a solului.

1.5. Proprietatile fizico-mecanice ale solului

REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT

Fig.1.7. Diagrama ternara utilizata pentru definirea texturii solurilor.

unde: Ma este masa fazei lichide (apa), n kg;

REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT

REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT

CAP. 2. STADIUL ACTUAL PRIVIND CONSTRUCTIA SI UTILIZARERA

REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT

Fig.2.7. Schema constructiva a unui plug tractat:

Fig. 2.8. Constructia plugului semipurtat:

REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT

parametri constructivi si functionali ai organelor de lucru; o parte a greutatii si a componentei

Fig. 2.10. Constructia generala (a)si schema cinematica a plugului purtat(b):

Plugurile purtate reversibile

Fig. 2.12. Schema cinematica a plugului reversibil purtat:

REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT

Fig.2.13. Constructia unui plug reversibil purtat cu cinci trupite:

Pentru a limita distanta de patrundere n sol, pna la adncimea nominala de lucru, la

Fig.2.14. Plug reversibil semipurtat cu cadru articulat.

REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT

Fig. 2.16. Schema constructiva a unui plug cu latime variabila:

Plugurile cu latime de lucru variabila

2.5. Echipamente de cuplare a masinilor agricole la tractor

REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT

Tractoarele agricole de putere mica s i medie sunt prevazute cu un mecanism de suspendare

REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT

reglementari nationale s i internationale, n conformitate cu normele internationale SR ISO

I-a N I-a II-a III-a IV-a IV-a H

Fig. 2.38. Schema structurala a mecanismului de suspendare n 3 puncte.

REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT

2.6. Sisteme de reglare automata a mecanismelor de suspendare ale tractoarelor

REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT

Reglajul automat de forta asigura mentinerea consanta a fortei de tractiune a tractorului si

REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT

REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT

REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT

Schema de principiu a amplasarii pe tractor a unui sistem de reglare automata a patinarii

REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT

3. STADIUL ACTUAL AL CERCETARILOR TEORETICE SI EXPERIMENTALE