Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
PROIECT DE LICENŢĂ
Coordonator ştiinţific:
Conf. dr. Ing.
Absolvent:
BRAŞOV
2009
1
REZUMATUL PROIECTULUI DE DIPLOMĂ
2
CUPRINS
3
CAP. 1 STUDIUL DE NIVEL AL ACESTUI MOTOR
Renault Megane II
1.9CDi C 4L Transv 1870 93 80
Renault Laguna II
1.9CDi Ls 4L Transv 2188 92 87
Audi A4 1,9 TDI L 4L long 1896 95,5 76,5
Audi TT Coupe 1.8T C 4L transv 1781 86,4 81
Chrysler Voyager V 4L transv 2499 94 92
Jeep Grand
Cherokee G 4L Long 2499 94 92
Mercedes C220T K 4L Long 2151 88,4 88
Renault Kangoo 1.9 K 4L transv 1870 93 80
Opel Astra 2.0 Di 16V Ls 4L transv 1994 90 84
Volkswagen Passat L 4L long 1896 95,5 79,5
Peugeot 306 K 4L transv 1905 88 83
Dacia 1410 Break K 4L long 1905 88 83
Opel Vectra 1.7 TD L 4L transv 1686 86 79
Tabelul 1.2
Moment
Raport Pozitia
Supape Putere Turaţia motor Viteza Consum
de axului
pe KW rot/min maxim max mediu
Compr cu
Cilindru [Nm la [Km/h] [l/100Km]
came
rot./min.]
18,3 2 86 ohc 4000 270/2000 196 5,4
18 4 110 dohc 4000 320/1750 215 6,3
19,5 2 81 ohc 4150 235/1900 198 5,4
19 5 165,4 dohc 5900 280/2200 226 8,8
21 2 85 ohc 4000 262/1800 166 8,7
21 2 85 ohc 3900 300/2000 155 9,9
19 4 92 dohc 4200 300/1800 195 6,2
21,5 2 40,2 ohc 4000 120/2250 139 6,3
4
18,5 4 60 ohc 4300 185/1800 175 5,7
18 2 84,6 ohc 4000 285/1900 200 5,3
21,8 2 66 ohc 4000 196/2250 175 6,5
23 2 50 ohc 4600 120/2000 160 _
22 2 60 ohc 4400 168/2400 175 5,9
Fig. 1.1
5
Fig.1.2
6
CAP.2 CALCULUL TERMIC, CINEMATIC ŞI DINAMIC
Calculul termic al unui motor, cunoscut şi sub denumirea de " calculul ciclului de
lucru al motorului ", se efectuează în scopul determinări anticipate a parametrilor proceselor
ciclului motor, a indicilor energetici şi de economicitate, a presiunii gazelor în cilindrii
motorului. Aceste date ale ciclului permit stabilirea dimenşiunilor fundamentale ale
motorului, trasarea diagramei indicate şi efectuarea calculelor de rezistenţă a principalelor
piese ale motorului.
Datele iniţiale necesare pentru calculul ciclului de lucru al unui motor în stare de
proiect se estimează după rezultatele cercetărilor efectuate pe motoare analoage.
Coincidenţa rezultatelor calculului cu acelor obţinute prin încercarea motorului depinde de
alegera corectă a parametrilor iniţiali, estimate dificilă îndeosebi când se realizează
motoarele de construcţie originală.
În cele ce urmează se prezintă calculul termic al motorului în tabelul 2.1 având
urmatoarele caracteristici:
Tabelul 2.1
Pn= 86 kw
nn= 4000 rot/min
i= 4 numărul de cilindrii
7
2.2 Parametrii procesului de schimbare a gazelor
Se alege urmatoarele mărimi care sunt trecute în tabelul 2.3:
Tabelul 2.3
Temperatura de supraalimentare:
TS T0 S
x 1 / x
323 1.41.41/1.4 406.8221624 K
8
2.4 Parametrii procesului de ardere
Se adoptă următoarea compoziţie a motorinei care este trecută în tabelul 2.4:
Tabelul 2.4
c= 0,875 kg
h= 0,133 kg
o= 0,01 kg
Qi 41868 Kj
Kg
Se vor mai alege următorii parametrii care sunt trecuţi în tabelul 2.5:
Tabelul 2.5
coeficientul de utilizare a căldurii: ξ= 0.8
coeficientul de creştere a presiunii: π= 1.3
h c 0,133 0,857
L 0.811
0 4 12 4 12 1,13
L 0.811
9.2 13.8
C '' v (20 )( 15.5) *10 4 * Tz
9
Kj
KmolK
9.2 13.8
C'' v (20 )( 15.5) 10 4 Tz 27.36 26.54 10 4 Tz
Tz=2003 K
Presiunea la sfârşitul arderii :
N
p z p z ' pc 1.3 6.3 106 8280645.573
m2
Gradul de destindere prealabilă:
Vz Tz 1.12 2003
1,49
Vc Tc 1.3 1162 .28
2.5 Destinderea
Se adoptă coeficientul politropic al destinderii: n2 1.25
Gradul de destindere :
Vb 17
11.36
Vz 1.49
pc 1 1 1
p 'i ( 1) 1 n 2 1 1 n1 1
1 n2 1 n1 1
N
p'i= 1590000
m2
Presiunea medie indicată:
N
pi r pi' 0.94 1.59 106 1494600
m2
Randamentul indicat al motorului:
pi M 1 T0 p Lmin T0
i RM 8,314 i 0,48
p0 v Qi p0 v Qi
Presiunea medie efectivă:
N
pe m pi 0.8 1.49 106 1195680
m2
Randamentul efectiv al motorului:
e m i 0.8 0.48 0,38
11
Viteza medie a pistonului:
S n m
Wm 12.4
30 s
Cilindreea totală a motorului:
Vt i Vh 1.9 l
Puterea litrică:
Pn 86
Pi 45.2
Vt 1.9
Se adoptă:
unghi de avans la aprindere {20...40oRAC}
as = 35RAC
unghi de avans la DSE
adse = 4
raportul dintre raza manivelei şi lungimea bielei
lb = 1/3,6= 0,278
Xs = (S/2)*{[1-cos(as)]+(lb/4)*[1-cos(2as)]}= 8.767 mm
12
p''c = {1,15..1,25}*pc = 1,2*pc = 4761553.7 [N/m^2]
Xev = (S/2)*{[1-cos(aev)]+(lb/4)*(1-cos(2aev)]} = 11.275 mm
p'a = (1/2)*(pa+pb) = 267898.057 [N/m^2]
Vc'=p*D2*Xs/4= 5.922 l
Vb'=Va-PI()*D^2*Xev/4= 0,47 l
Tabelul 2.8
alfa Xp Vx px
grd m l N/m^2
0 0 0.028125 86000
10 0.00075 0.03247949 86000
20 0.002963 0.04532574 86000
30 0.006529 0.06602895 86000
40 0.011275 0.09358549 86000
50 0.016978 0.12669863 86000
60 0.023381 0.16387326 86000
70 0.03021 0.20352041 86000
80 0.037193 0.24406084 86000
90 0.044075 0.28401828 86000
100 0.050633 0.32209374 86000
110 0.056682 0.35721522 86000
120 0.062081 0.38856005 86000
130 0.06673 0.41555039 86000
140 0.070567 0.43782562 86000
150 0.073559 0.45519787 86000
160 0.075695 0.46759876 86000
170 0.076974 0.47502606 86000
180 0.0774 0.47749856 86000
190 0.076974 0.47502606 140225.5737
200 0.075695 0.46759876 143240.8
210 0.073559 0.45519787 148533.8594
220 0.070567 0.43782562 156544.9944
230 0.06673 0.41555039 167978.5312
240 0.062081 0.38856005 183919.2848
250 0.056682 0.35721522 206034.679
260 0.050633 0.32209374 236929.7956
270 0.044075 0.28401828 280787.821
280 0.037193 0.24406084 344566.7195
290 0.03021 0.20352041 440326.6901
300 0.023381 0.16387326 589942.6848
310 0.016978 0.12669863 834936.9572
320 0.011275 0.09358549 1256794.393
13
330 0.006529 0.06602895 2012585.665
340 0.002963 0.04532574 3344492.076
350 0.00075 0.03247949 5244732.871
360 0 0.028125 6369727.364
370 0.00075 0.03247949 8280645.573
380 0.002963 0.04532574 8280645.573
390 0.006529 0.06602895 5023169.894
400 0.011275 0.09358549 3047779.567
410 0.016978 0.12669863 2087033.117
420 0.023381 0.16387326 1513070.261
430 0.03021 0.20352041 1154075.634
440 0.037193 0.24406084 919647.9409
450 0.044075 0.28401828 760871.5763
460 0.050633 0.32209374 650154.2006
470 0.056682 0.35721522 571257.3295
480 0.062081 0.38856005 514246.7414
490 0.06673 0.41555039 472840.4406
500 0.070567 0.43782562 442963.3214
510 0.073559 0.45519787 421933.4458
520 0.075695 0.46759876 407992.8363
530 0.076974 0.47502606 400034.4871
540 0.0774 0.47749856 397446.9226
550 0.076974 0.47502606 230000
560 0.075695 0.46759876 180000
570 0.073559 0.45519787 180000
580 0.070567 0.43782562 150000
590 0.06673 0.41555039 110000
600 0.062081 0.38856005 110000
610 0.056682 0.35721522 110000
620 0.050633 0.32209374 110000
630 0.044075 0.28401828 110000
640 0.037193 0.24406084 110000
650 0.03021 0.20352041 110000
660 0.023381 0.16387326 110000
670 0.016978 0.12669863 110000
680 0.011275 0.09358549 110000
690 0.006529 0.06602895 110000
700 0.002963 0.04532574 110000
710 0.00075 0.03247949 110000
720 0 0.028125 110000
14
Fig. 2.1
15
Fig.2.2
16
2.7 Cinematica mecanismului bielă-manivelă
17
α - unghiul de rotaţie al manivelei la un moment dat, care se măsoara de la axa cilindrului în
sensul acelor de ceasornic
n
= 1 - viteza unghiulară de rotaţie a arborelui cotit, în s-1;
30
n - turaţia arborelui cotit, în rot/min;
R - raza manivelei (distanţa dintre axa arborelui cotit şi axa fusului maneton), în [m].
S = 2R - cursa pistonului (distanţa dintre p.m.s. şi p.m.i.) în [m].
l - lungimea bielei, în [m].
raportul λ=R/l - raportul dintre raza manivelei şi lungimea bielei.
Tabelul 2.9
S= 0.093 m
S 0.046 m
R
2
1 0,27777778
3.6
R
L 0.167 m
βmax= 15°
Deplasarea pistonului
S x R [(1 cos sin 2
2
1
sin 2 (1 cos(2 )
2
S x R [(1 cos (1 cos(2
4
Sx R 0,0049 m
2
V R (sin sin(2 ))
2
1 1 1
vmax arccos[ ( ) 2 1.32
4 2 4
S n 2 R
Vmed 10.83
30
S n
Vmax 1.625 Vmed 1.625 17.6m / s
30
Vmax
(sin vmax sin(2 v max) 1.62m / s
Vmed 2 2
18
n
439.82
30
19
270 52,9583 -19,48 -2266,4
280 44,689 -20,11 -712,9
290 36,2989 -20,04 1054,4
300 28,0938 -19,21 2946,3
310 20,4003 -17,59 4850,9
320 13,5474 -15,18 6643,6
330 7,8444 -12,08 8199
340 3,55977 -8,401 9403
350 0,90118 -4,308 10165
360 0 -6E-15 10425
Fig.2.5
20
2.8. Calculul dinamic al mecanismului bielă-manivelă
21
Forţa de presiune a gazelor
Forţa data de presiunea gazelor pe piston se determină cu relaţia:
Fg p g Ap
p g p x pcart . [N]
D2
Ap
4 0,0005 m2
D=0.080 m
Forţa de presiune a gazelor este îndreptată după axa cilindrului şi poate fi considerată
în axa bolţului de piston. Această forţă este considerată pozitivă când este orientată spre axa
arborelui cotit şi negativă când este orientată invers.
Calculul valorilor forţelor Fgse face tabelar 3.0 şi se construieşte curba Fg = f(α) graficul
2.7
Forţele de inerţie
Forţele de inerţie sunt produse de masele aflate în mişcare accelerată şi anume: piston
asamblat (piston, bolt, segmenţi, sigurantele bolţului), bielă şi arbore cotit.
Forţele de inerţie sunt îndreptate în sens opus acceleraţiei şi sunt date de formula generală:
F = - m a [N]
22
Aceste forţe sunt produse de masele pistonului asamblat (piston, segmenti, bolţ de
bielă şi siguranţele acestuia) şi o parte din masa bielei şi sunt considerate concentrate în axa
bolţului.
Determinarea forţelor de inerţie ale maselor aflate în mişcare de translaţie se face cu relaţia:
F j = - m j a p [N]
mj - masele pieselor în mişcare de translaţie, în [kg];
ap- acceleratia pistonului, în [m/s2].
Masele aflate în mişcare de translaţie se determină cu relaţia următoare:
m j = m p + m1b [kg] 2
Calculul valorilor forţelor Fj se face tabelar 2.10 şi se construieste curba Fj = f(α) graficul
2,7
23
m2b = 0,725 mb
În aceste condiţii, masa elementelor aflate în mişcare de translaţie alternativă se poate
determina cu relaţia:
m j = m p + m1b = m p + 0,275 mb ;
mp - masa pistonului asamblat, în [kg];
mb - masa bielei, în [kg].
Calculul valorilor forţei F se face tabelar 2.10 şi se construieste curba F=f(α) graficul 2.7
pcart.=1*105 N/m2= 100000 N/m2
Se alege: mb=250[kg/m^2] mb=250*Ap= 0,85 kg
mp=200[kg/m^2] mp=200*Ap= 0,72 kg
m1b=(0.2…0.3)*mb=0.275*mb= 0,233 kg
m2b=(0.8…0.7)*mb=0.725*mb= 0,616 kg
mj=mp+mb= 1,57 kg
Rezultatele acestor calcule sunt trecute în tabelul 2.10
Tabelul 2.10
alfa px*10^5 pg Fg Fj F
grd N/m^2 N/m^2 N N N
0 86000 -14000 -81.32 -15018 -15100
10 86000 -14000 -81.32 -14643 -14724
20 86000 -14000 -81.32 -13546 -13627
30 86000 -14000 -81.32 -11811 -11893
40 86000 -14000 -81.32 -9570.6 -9652
50 86000 -14000 -81.32 -6988.1 -7069
60 86000 -14000 -81.32 -4244.3 -4326
70 86000 -14000 -81.32 -1518.9 -1600
80 86000 -14000 -81.32 1027 945.67
90 86000 -14000 -81.32 3264.9 3183.5
100 86000 -14000 -81.32 5108.9 5027.6
110 86000 -14000 -81.32 6521 6439.6
120 86000 -14000 -81.32 7509.2 7427.8
130 86000 -14000 -81.32 8121.9 8040.6
24
140 86000 -14000 -81.32 8436.8 8355.4
150 86000 -14000 -81.32 8546.4 8465.1
160 86000 -14000 -81.32 8543.6 8462.3
170 86000 -14000 -81.32 8507 8425.6
180 86000 -14000 -81.32 8488.6 8407.3
190 140225.57 40225.6 233.66 8507 8740.6
200 143240.8 43240.8 251.18 8543.6 8794.8
210 148533.86 48533.9 281.92 8546.4 8828.3
220 156544.99 56545 328.46 8436.8 8765.2
230 167978.53 67978.5 394.87 8121.9 8516.8
240 183919.28 83919.3 487.47 7509.2 7996.6
250 206034.68 106035 615.93 6521 7136.9
260 236929.8 136930 795.4 5108.9 5904.3
270 280787.82 180788 1050.2 3264.9 4315
280 344566.72 244567 1420.6 1027 2447.6
290 440326.69 340327 1976.9 -1518.9 457.99
300 589942.68 489943 2846 -4244.3 -1398
310 834936.96 734937 4269.1 -6988.1 -2719
320 1256794.4 1156794 6719.6 -9570.6 -2851
330 2012585.7 1912586 11110 -11811 -701.4
340 3344492.1 3244492 18847 -13546 5300.9
350 5244732.9 5144733 29885 -14643 15242
360 6369727.4 6269727 36420 -15018 21401
370 8280645.6 8180646 47520 -14643 32877
380 8280645.6 8180646 47520 -13546 33974
390 5023169.9 4923170 28598 -11811 16786
400 3047779.6 2947780 17123 -9570.6 7552.5
410 2087033.1 1987033 11542 -6988.1 4554.2
420 1513070.3 1413070 8208.2 -4244.3 3963.9
430 1154075.6 1054076 6122.9 -1518.9 4604
440 919647.94 819648 4761.2 1027 5788.2
450 760871.58 660872 3838.9 3264.9 7103.7
460 650154.2 550154 3195.7 5108.9 8304.7
470 571257.33 471257 2737.4 6521 9258.4
480 514246.74 414247 2406.3 7509.2 9915.4
490 472840.44 372840 2165.8 8121.9 10288
500 442963.32 342963 1992.2 8436.8 10429
510 421933.45 321933 1870 8546.4 10416
520 407992.84 307993 1789.1 8543.6 10333
530 400034.49 300034 1742.8 8507 10250
540 397446.92 297447 1727.8 8488.6 10216
550 230000 130000 755.14 8507 9262.1
560 180000 80000 464.7 8543.6 9008.3
570 180000 80000 464.7 8546.4 9011.1
25
580 150000 50000 290.44 8436.8 8727.2
590 110000 10000 58.088 8121.9 8180
600 110000 10000 58.088 7509.2 7567.3
610 110000 10000 58.088 6521 6579
620 110000 10000 58.088 5108.9 5167
630 110000 10000 58.088 3264.9 3322.9
640 110000 10000 58.088 1027 1085.1
650 110000 10000 58.088 -1518.9 -1461
660 110000 10000 58.088 -4244.3 -4186
670 110000 10000 58.088 -6988.1 -6930
680 110000 10000 58.088 -9570.6 -9513
690 110000 10000 58.088 -11811 -11753
700 110000 10000 58.088 -13546 -13488
710 110000 10000 58.088 -14643 -14585
720 110000 10000 58.088 -15018 -14960
Fig. 2.7
N = F tg [N] 4
F
B = [N] 5
cos
26
Calculul forţelor N şi B se face tabelar (vezi tabelul 2.11) şi se reprezintă grafic
curbele N=f(α) şi B=f(α)(graficul.2.8).
În axa fusului maneton, forţa B se descompune în două componente, una radială (Z) şi
una tangenţială (T), expresiile lor fiind următoarele:
sin( + )
T = B sin( + ) = F 6
cos
cos( + )
Z = B cos( + ) = F 7
cos
Pe baza calculului tabelar al valorilor forţelor M (vezi tab.2.11) se trasează curbele M=f(α)
(graficul.2.10).
arcsin( sin )
Tabelul 2.11
alfa beta N B T Z M
grd grd N N N N N*m
0 0 0 -15100 0 -15100 0
10 2.7647694 -711.06 -14741 -3257.1 -14377 -126.049
20 5.4516419 -1300.5 -13689 -5882.8 -12360 -227.664
30 7.9835561 -1667.9 -12009 -7390.7 -9465 -286.021
40 10.285436 -1751.5 -9810 -7545.9 -6268 -292.026
50 12.285911 -1539.6 -7235 -6405.1 -3365 -247.876
60 13.919749 -1072.1 -4457 -4282.1 -1234 -165.719
70 15.130934 -432.7 -1658 -1651.7 -140.7 -63.9213
80 15.876081 268.954 983.17 978 -100.7 37.8487
90 16.12762 920.542 3314 3183.5 -920.5 123.203
100 15.876081 1429.88 5227 4702.9 -2281 182.003
110 15.130934 1741.28 6670.9 5455.7 -3839 211.136
120 13.919749 1840.92 7652.6 5512.2 -5308 213.324
130 12.285911 1751.06 8229.1 5033.9 -6510 194.812
140 10.285436 1516.24 8491.9 4209.3 -7375 162.898
150 7.9835561 1187.21 8547.9 3204.4 -7925 124.009
160 5.4516419 807.62 8500.8 2135.4 -8228 82.6387
170 2.7647694 406.889 8435.5 1062.4 -8368 41.1144
27
180 0 0 8407.3 0 -8407 0
190 -2.764769 -422.1 8750.8 -1102.1 -8681 -42.6515
200 -5.451642 -839.35 8834.8 -2219.3 -8551 -85.8857
210 -7.983556 -1238.2 8914.7 -3341.9 -8265 -129.331
220 -10.28544 -1590.6 8908.4 -4415.7 -7737 -170.887
230 -12.28591 -1854.8 8716.4 -5332 -6895 -206.349
240 -13.91975 -1981.9 8238.6 -5934.3 -5715 -229.659
250 -15.13093 -1929.8 7393.2 -6046.4 -4254 -233.997
260 -15.87608 -1679.2 6138.5 -5523 -2679 -213.741
270 -16.12762 -1247.7 4491.8 -4315 -1248 -166.991
280 -15.87608 -696.12 2544.7 -2531.3 -260.5 -97.9623
290 -15.13093 -123.84 474.44 -472.72 40.27 -18.2944
300 -13.91975 346.563 -1441 1384.3 -399 53.5713
310 -12.28591 592.126 -2783 2463.4 -1294 95.3354
320 -10.28544 517.371 -2898 2228.9 -1851 86.2598
330 -7.983556 98.3704 -708.3 435.89 -558.2 16.869
340 -5.451642 -505.91 5325 -2288.4 4808.2 -88.5621
350 -2.764769 -736.06 15260 -3371.6 14882 -130.481
360 0 0 21401 0 21401 0
370 2.7647694 1587.69 32915 7272.6 32102 281.449
380 5.4516419 3242.4 34128 14667 30816 567.6
390 7.9835561 2354.28 16951 10432 13360 503.723
400 10.285436 1370.53 7369.4 5668.8 4708.8 219.382
410 12.285911 991.81 5478.1 4849.7 2547.7 187.682
420 13.919749 982.425 2336.9 2245.5 647.29 86.9007
430 15.130934 1244.93 4769.4 4752.2 404.82 183.908
440 15.876081 1646.19 6017.7 5986.1 -616.1 231.662
450 16.12762 2054.1 7394.7 7103.7 -2054 274.914
460 15.876081 2361.9 8634 7768.4 -3768 300.636
470 15.130934 2503.47 9590.9 7843.8 -5519 303.555
480 13.919749 2457.45 10215 7358.3 -7086 284.766
490 12.285911 2240.43 10529 6440.7 -8329 249.255
500 10.285436 1892.52 10599 5253.8 -9206 203.324
510 7.9835561 1460.89 10518 3943.1 -9751 152.596
520 5.4516419 986.125 10380 2607.3 -10047 100.904
530 2.7647694 494.981 10262 1292.4 -10180 50.0158
540 0 0 10216 0 -10216 0
550 -2.764769 -447.28 9272.9 -1167.9 -9199 -45.1961
560 -5.451642 -859.73 9049.3 -2273.1 -8759 -87.9709
570 -7.983556 -1263.8 9099.3 -3411.1 -8436 -132.008
580 -10.28544 -1583.7 8869.7 -4396.5 -7703 -170.146
590 -12.28591 -1781.4 8371.7 -5121.2 -6623 -198.19
600 -13.91975 -1875.5 7796.2 -5615.7 -5408 -217.328
610 -15.13093 -1779 6815.3 -5573.8 -3922 -215.707
28
620 -15.87608 -1469.5 5371.9 -4833.3 -2344 -187.05
630 -16.12762 -960.85 3459.1 -3322.9 -960.9 -128.598
640 -15.87608 -308.6 1128.1 -1122.2 -115.5 -43.4284
650 -15.13093 395.004 -1513 1507.8 -128.4 58.3525
660 -13.91975 1037.52 -4313 4144.1 -1195 160.378
670 -12.28591 1509.19 -7092 6278.8 -3298 242.988
680 -10.28544 1726.22 -9668 7436.9 -6177 287.808
690 -7.983556 1648.36 -11868 7304.1 -9354 282.668
700 -5.451642 1287.22 -13549 5822.6 -12234 225.335
710 -2.764769 704.326 -14602 3226.2 -14241 124.856
720 0 0 -14960 0 -14960 0
Graficul 2.8
29
Graficul 2.9
Graficul 2.10
30
Momentul total al motorului policilindric
Momentul motor total se obţine prin însumarea momentelor obţinute pentru fiecare
cilindru al motorului tinând cont de ordinea de funcţionare a acestora şi de configuraţia
arborelui cotit. De asemenea, se poate obţine suma momentelor ce acţionează asupra
fiecărui fus palier al arborelui cotit.
Se stabileşte variaţia momentului motor total funcţie de unghiul α de rotaţie a
arborelui cotit, precum şi valoarea momentului mediu. Cu valoarea momentului mediu se
calculează puterea dezvoltată de motor care se compară cu puterea obţinută la calculul
termic.
Ca pozitie de pornire (α=0) se consideră poziţia corespunzătoare p.m.s. a primului
cilindru, aflat la admisie.
31
0 180 360 540 720
alfa
1 A C D E
2 C D E A
3 E A C D
4 D E A C
În timpul unui ciclu, cilindrii motorului parcurg în mod diferit fazele ciclului motor, în
funcţie de ordinea de lucru aleasă şi de geometria arborelui cotit.
Pentru calculele ulterioare este necesară atât determinarea momentului motor total cât şi a
momentelor de torsiune care solicită fiecare fus palier în parte.
Ţinând cont de cele expuse mai sus, momentul motor policilindric este alcătuit din
două componente:
componentă creată de forţa tangentială care acţionează asupra cotului corespunzător
cilindrului dat şi care depinde numai de unghiul de rotaţie al arborelui cotit;
o componentă dată de momentul sumar al forţelor care acţionează în cilindrii
anteriori cotului respectiv şi depinde de numărul de cilindri şi de ordinea lor de
lucru.
720 720
i
4
180 0 RAC
T ' ( Z1 Z 2 cos T2 * sin ) / 2
Z ' (T1 T2 cos Z 2 * sin ) / 2
φ - unghiul de decalaj
φ= 180 °
Însumarea momentelor
Pe baza calculului tabelar al valorilor forţelor M (vezi tab.2.11) se trasează curba
32
M1-4=f(α) (graficul.6.6).
Rezultanta forţelor maneton
Rm (T 2 Z 2 )
33
280 -97.962 -97.96 84.041 182 384.677 300.636 341.25 -43.4
290 -18.294 -18.29 192.84 211.14 496.397 303.555 554.75 58.35
300 53.5713 53.571 266.89 213.32 551.661 284.766 712.04 160.4
310 95.3354 95.335 290.15 194.81 539.402 249.255 782.39 243
320 86.2598 86.26 249.16 162.9 452.482 203.324 740.29 287.8
330 16.869 16.869 140.88 124.01 293.475 152.596 576.14 282.7
340 -88.562 -88.56 -5.9234 82.639 94.9806 100.904 320.32 225.3
350 -130.48 -130.5 -89.366 41.114 -39.351 50.0158 85.505 124.9
360 0 0 0 0 0 0 0 0
370 281.449 281.45 238.8 -42.65 193.601 -45.196 67.552 -126
380 567.6 567.6 481.71 -85.89 393.744 -87.971 166.08 -228
390 403.723 403.72 274.39 -129.3 142.383 -132.01 -143.64 -286
400 219.382 219.38 48.495 -170.9 -121.65 -170.15 -413.68 -292
410 187.682 187.68 -18.667 -206.3 -216.86 -198.19 -464.73 -248
420 86.9007 86.901 -142.76 -229.7 -360.09 -217.33 -525.8 -166
430 183.908 183.91 -50.089 -234 -265.8 -215.71 -329.72 -63.9
440 231.662 231.66 17.92 -213.7 -169.13 -187.05 -131.28 37.85
450 274.914 274.91 107.92 -167 -20.675 -128.6 102.53 123.2
460 300.636 300.64 202.67 -97.96 159.245 -43.428 341.25 182
470 303.555 303.56 285.26 -18.29 343.613 58.3525 554.75 211.1
480 284.766 284.77 338.34 53.571 498.716 160.378 712.04 213.3
490 249.255 249.26 344.59 95.335 587.578 242.988 782.39 194.8
500 203.324 203.32 289.58 86.26 577.392 287.808 740.29 162.9
510 152.596 152.6 169.47 16.869 452.134 282.668 576.14 124
520 100.904 100.9 12.342 -88.56 237.677 225.335 320.32 82.64
530 50.0158 50.016 -80.465 -130.5 44.3907 124.856 85.505 41.11
540 0 0 0 0 0 0 0 0
550 -45.196 -45.2 236.25 281.45 110.203 -126.05 67.552 -42.7
560 -87.971 -87.97 479.63 567.6 251.965 -227.66 166.08 -85.9
570 -132.01 -132 271.71 403.72 -14.307 -286.02 -143.64 -129
580 -170.15 -170.1 49.236 219.38 -242.79 -292.03 -413.68 -171
590 -198.19 -198.2 -10.507 187.68 -258.38 -247.88 -464.73 -206
600 -217.33 -217.3 -130.43 86.901 -296.15 -165.72 -525.8 -230
610 -215.71 -215.7 -31.799 183.91 -95.72 -63.921 -329.72 -234
620 -187.05 -187.1 44.611 231.66 82.4601 37.8487 -131.28 -214
630 -128.6 -128.6 146.32 274.91 269.519 123.203 102.53 -167
640 -43.428 -43.43 257.21 300.64 439.211 182.003 341.25 -98
650 58.3525 58.352 361.91 303.56 573.044 211.136 554.75 -18.3
660 160.378 160.38 445.14 284.77 658.468 213.324 712.04 53.57
670 242.988 242.99 492.24 249.26 687.055 194.812 782.39 95.34
680 287.808 287.81 491.13 203.32 654.03 162.898 740.29 86.26
690 282.668 282.67 435.26 152.6 559.274 124.009 576.14 16.87
700 225.335 225.34 326.24 100.9 408.878 82.6387 320.32 -88.6
710 124.856 124.86 174.87 50.016 215.986 41.1144 85.505 -130
720 0 0 0 0 0 0 0 0
34
Graficul 2.11
Tabelul 2.13
alfa T Z Rm T1 Z1 alfa T2 Z2
grd
. N N N N N [grd] N N
0 0 18048 18048 0 18047.7 540 0 10931
10 -3892.8 17183 17618 -3893 17182.9 550 -1333.7 10505
20 -7029.5 14770 16357 -7030 14769.8 560 -2660.7 10252
30 -8827.9 11306 14344 -8828 11305.9 570 -3978.1 9838
40 -9006.9 7481.5 11709 -9007 7481.5 580 -5189.2 9092.3
50 -7634.6 4010.6 8623.9 -7635 4010.64 590 -6116.3 7909.6
60 -5087.4 1466.5 5294.6 -5087 1466.51 600 -6705.2 6457
70 -1934 164.75 1941 -1934 164.75 610 -6651.8 4680.3
80 1216.81 125.23 1223.2 1216.8 125.232 620 -5761.8 2794.8
90 3857.82 1115.5 4015.9 3857.8 1115.52 630 -3950.2 1142.2
100 5675.43 2752.9 6307.9 5675.4 2752.91 640 -1312.3 135.06
110 6573.52 4625.3 8037.7 6573.5 4625.25 650 1838.7 156.63
120 6636.66 6391 9213.6 6636.7 6391.01 660 4996 1440.2
130 6058.5 7834.8 9904 6058.5 7834.8 670 7550.9 3966.7
140 5065.15 8874.9 10219 5065.1 8874.9 680 8934.6 7421.5
150 3855.72 9535.4 10285 3855.7 9535.37 690 8770.5 11232
35
160 2569.42 9900.7 10229 2569.4 9900.74 700 6989.6 14686
170 1278.36 10069 10150 1278.4 10069.5 710 3872.3 17093
180 0 10117 10117 0 10116.5 720 0 17955
190 -1286.7 10135 10217 -1287 10135.5 10 -3892.8 17183
200 -2591 9983.9 10315 -2591 9983.92 20 -7029.5 14770
210 -3893.1 9627.8 10385 -3893 9627.79 30 -8827.9 11306
220 -5125.5 8980.6 10340 -5125 8980.64 40 -9006.9 7481.5
230 -6147 7949.2 10049 -6147 7949.24 50 -7634.6 4010.6
240 -6756.4 6506.3 9379.8 -6756 6506.31 60 -5087.4 1466.5
250 -6968.7 4903.3 8520.9 -6969 4903.3 70 -1934 164.75
260 -6222.4 3018.2 6915.8 -6222 3018.23 80 1216.8 125.23
270 -4609.7 1332.9 4798.6 -4610 1332.93 90 3857.8 1115.5
280 -2244.1 230.96 2256 -2244 230.959 100 5675.4 2752.9
290 538.343 45.859 540.29 538.34 45.8595 110 6573.5 4625.3
300 3202.28 923.09 3332.7 3202.3 923.095 120 6636.7 6391
310 5109.21 2684 5771.3 5109.2 2684 130 6058.5 7834.8
320 5682.61 4720.2 7387.3 5682.6 4720.23 140 5065.1 8874.9
330 4649.46 5954.6 7554.7 4649.5 5954.56 150 3855.7 9535.4
340 2413.89 5071.8 5617 2413.9 5071.84 160 2569.4 9900.7
350 421.664 1861.3 1908.4 421.66 1861.26 170 1278.4 10069
360 0 -314.3 314.26 0 -314.255 180 0 10117
370 2236.52 -9872 10122 2236.5 -9872.17 190 -1286.7 10135
380 4932.25 -10363 11477 4932.2 -10363.2 200 -2591 9983.9
390 2980.06 -3817 4842.2 2980.1 -3816.56 210 -3893.1 9627.8
400 2546.18 -2115 3310 2546.2 -2114.97 220 -5125.5 8980.6
410 2558.46 -1344 2890 2558.5 -1344.02 230 -6147 7949.2
420 2245.5 -647.3 2336.9 2245.5 -647.291 240 -6756.4 6506.3
430 2938.85 -250.3 2949.5 2938.8 -250.35 250 -6968.7 4903.3
440 5072.59 522.06 5099.4 5072.6 522.061 260 -6222.4 3018.2
450 6905.13 1996.7 7188 6905.1 1996.67 270 -4609.7 1332.9
460 8077.67 3918.1 8977.8 8077.7 3918.14 280 -2244.1 230.96
470 8457.97 5951.2 10342 8458 5951.18 290 538.34 45.859
480 8102.06 7802.2 11248 8102.1 7802.17 300 3202.3 923.09
490 6791.87 8783.2 11103 6791.9 8783.18 310 5109.2 2684
500 5638.83 9880.1 11376 5638.8 9880.09 320 5682.6 4720.2
510 4278.91 10582 11414 4278.9 10581.9 330 4649.5 5954.6
520 2849.71 10981 11345 2849.7 10980.8 340 2413.9 5071.8
530 1414.22 11140 11229 1414.2 11139.6 350 421.66 1861.3
540 0 10931 10931 0 10931.1 360 0 -314.3
550 -1333.7 10505 10590 -1334 10505.2 370 2236.5 -9872
560 -2660.7 10252 10592 -2661 10252.5 380 4932.2 -10363
570 -3978.1 9838 10612 -3978 9838 390 2980.1 -3817
580 -5189.2 9092.3 10469 -5189 9092.31 400 2546.2 -2115
590 -6116.3 7909.6 9998.5 -6116 7909.57 410 2558.5 -1344
600 -6705.2 6457 9308.8 -6705 6457.02 420 2245.5 -647.3
610 -6651.8 4680.3 8133.4 -6652 4680.31 430 2938.8 -250.3
36
620 -5761.8 2794.8 6403.9 -5762 2794.82 440 5072.6 522.06
630 -3950.2 1142.2 4112 -3950 1142.22 450 6905.1 1996.7
640 -1312.3 135.06 1319.3 -1312 135.063 460 8077.7 3918.1
650 1838.66 156.63 1845.3 1838.7 156.629 470 8458 5951.2
660 4995.98 1440.2 5199.4 4996 1440.15 480 8102.1 7802.2
670 7550.9 3966.7 8529.4 7550.9 3966.68 490 6791.9 8783.2
680 8934.65 7421.5 11615 8934.6 7421.52 500 5638.8 9880.1
690 8770.54 11232 14251 8770.5 11232.4 510 4278.9 10582
700 6989.64 14686 16264 6989.6 14686 520 2849.7 10981
710 3872.32 17093 17526 3872.3 17092.7 530 1414.2 11140
720 0 17955 17955 0 17955.3 540 0 10931
Continuare Tabelul 2.13
Rm Rp
T1/2 Z1/2 T2/2 Z2/2 T' Z' med Rp med
N N N N N N N N N
0 9023.8 0 5465.5 3558.3 0 8522.5 3558.3 4238.3
-1946 8591.5 -666.8411 5252.6 3338.8 1279.5 8522.5 3575.6 4238.3
-3515 7384.9 -1330.353 5126.2 2258.6 2184.4 8522.5 3142.1 4238.3
-4414 5653 -1989.048 4919 733.96 2424.9 8522.5 2533.6 4238.3
-4503 3740.8 -2594.613 4546.2 -805.4 1908.8 8522.5 2071.8 4238.3
-3817 2005.3 -3058.16 3954.8 -1949 759.13 8522.5 2092.1 4238.3
-2544 733.25 -3352.603 3228.5 -2495 -808.9 8522.5 2623.1 4238.3
-967 82.375 -3325.887 2340.2 -2258 -2359 8522.5 3265.3 4238.3
608 62.616 -2880.915 1397.4 -1335 -3489 8522.5 3735.9 4238.3
1929 557.76 -1975.091 571.11 -13.35 -3904 8522.5 3904 4238.3
2838 1376.5 -656.1678 67.532 1308.9 -3494 8522.5 3731 4238.3
3287 2312.6 919.3307 78.314 2234.3 -2367 8522.5 3255.3 4238.3
3318 3195.5 2497.99 720.08 2475.4 -820.3 8522.5 2607.8 4238.3
3029 3917.4 3775.452 1983.3 1934.1 746.2 8522.5 2073 4238.3
2533 4437.5 4467.323 3710.8 726.69 1934.7 8522.5 2066.7 4238.3
1928 4767.7 4385.269 5616.2 -848.5 2457.4 8522.5 2599.8 4238.3
1285 4950.4 3494.822 7343 -2393 2210.1 8522.5 3257.2 4238.3
639 5034.7 1936.161 8546.4 -3512 1297 8522.5 3743.5 4238.3
0 5058.3 0 8977.7 -3919 0 8522.5 3919.4 4238.3
-643 5067.7 -1946.377 8591.5 -3524 -1303 8522.5 3756.9 4238.3
-1296 4992 -3514.758 7384.9 -2393 -2219 8522.5 3263.6 4238.3
-1947 4813.9 -4413.968 5653 -839.1 -2467 8522.5 2606.2 4238.3
-2563 4490.3 -4503.428 3740.8 749.57 -1941 8522.5 2080.4 4238.3
-3073 3974.6 -3817.294 2005.3 1969.3 -743.8 8522.5 2105.1 4238.3
-3378 3253.2 -2543.708 733.25 2519.9 834.49 8522.5 2654.5 4238.3
-3484 2451.6 -966.998 82.375 2369.3 2517.3 8522.5 3456.9 4238.3
-3111 1509.1 608.4072 62.616 1446.5 3719.6 8522.5 3991 4238.3
-2305 666.47 1928.909 557.76 108.71 4233.8 8522.5 4235.2 4238.3
-1122 115.48 2837.716 1376.5 -1261 3959.8 8522.5 4155.7 4238.3
269 22.93 3286.761 2312.6 -2290 3017.6 8522.5 3787.9 4238.3
37
1601 461.55 3318.332 3195.5 -2734 1717.2 8522.5 3228.5 4238.3
2555 1342 3029.248 3917.4 -2575 474.64 8522.5 2618.8 4238.3
2841 2360.1 2532.573 4437.5 -2077 -308.7 8522.5 2100.2 4238.3
2325 2977.3 1927.862 4767.7 -1790 -396.9 8522.5 1833.9 4238.3
1207 2535.9 1284.711 4950.4 -2414 77.764 8522.5 2415.7 4238.3
211 930.63 639.1818 5034.7 -4104 428.35 8522.5 4126.4 4238.3
0 -157.1 0 5058.3 -5215 0 8522.5 5215.4 4238.3
1118 -4936 -643.3695 5067.7 -10004 -1762 8522.5 10158 4238.3
2466 -5182 -1295.505 4992 -10174 -3762 8522.5 10847 4238.3
1490 -1908 -1946.547 4813.9 -6722 -3437 8522.5 7549.7 4238.3
1273 -1057 -2562.748 4490.3 -5548 -3836 8522.5 6744.8 4238.3
1279 -672 -3073.495 3974.6 -4647 -4353 8522.5 6366.9 4238.3
1123 -323.6 -3378.194 3253.2 -3577 -4501 8522.5 5749.1 4238.3
1469 -125.2 -3484.344 2451.6 -2577 -4954 8522.5 5583.9 4238.3
2536 261.03 -3111.206 1509.1 -1248 -5647 8522.5 5783.8 4238.3
3453 998.33 -2304.86 666.47 331.87 -5757 8522.5 5767 4238.3
4039 1959.1 -1122.051 115.48 1843.6 -5161 8522.5 5480.3 4238.3
4229 2975.6 269.1714 22.93 2952.7 -3960 8522.5 4939.5 4238.3
4051 3901.1 1601.14 461.55 3439.5 -2450 8522.5 4222.8 4238.3
3396 4391.6 2554.603 1342 3049.6 -841.3 8522.5 3163.5 4238.3
2819 4940 2841.305 2360.1 2579.9 21.887 8522.5 2580 4238.3
2139 5291 2324.729 2977.3 2313.7 185.28 8522.5 2321.1 4238.3
1425 5490.4 1206.947 2535.9 2954.5 -217.9 8522.5 2962.5 4238.3
707 5569.8 210.8322 930.63 4639.2 -496.3 8522.5 4665.6 4238.3
0 5465.5 0 -157.1 5622.7 0 8522.5 5622.7 4238.3
-667 5252.6 1118.259 -4936 10189 1785.1 8522.5 10344 4238.3
-1330 5126.2 2466.124 -5182 10308 3796.5 8522.5 10985 4238.3
-1989 4919 1490.029 -1908 6827.3 3479.1 8522.5 7662.6 4238.3
-2595 4546.2 1273.088 -1057 5603.6 3867.7 8522.5 6808.8 4238.3
-3058 3954.8 1279.229 -672 4626.8 4337.4 8522.5 6341.9 4238.3
-3353 3228.5 1122.748 -323.6 3552.2 4475.4 8522.5 5713.7 4238.3
-3326 2340.2 1469.424 -125.2 2465.3 4795.3 8522.5 5391.9 4238.3
-2881 1397.4 2536.293 261.03 1136.4 5417.2 8522.5 5535.1 4238.3
-1975 571.11 3452.563 998.33 -427.2 5427.7 8522.5 5444.4 4238.3
-656 67.532 4038.833 1959.1 -1892 4695 8522.5 5061.7 4238.3
919 78.314 4228.984 2975.6 -2897 3309.7 8522.5 4398.6 4238.3
2498 720.08 4051.03 3901.1 -3181 1553 8522.5 3539.9 4238.3
3775 1983.3 3395.933 4391.6 -2408 -379.5 8522.5 2438 4238.3
4467 3710.8 2819.417 4940 -1229 -1648 8522.5 2055.9 4238.3
4385 5616.2 2139.453 5291 325.25 -2246 8522.5 2269.2 4238.3
3495 7343 1424.856 5490.4 1852.6 -2070 8522.5 2777.9 4238.3
1936 8546.4 707.1099 5569.8 2976.6 -1229 8522.5 3220.3 4238.3
0 8977.7 0 5465.5 3512.1 0 8522.5 3512.1 4238.3
38
Fig. 2.12
39
Fig. 2.13
40
Fig. 2.14
Fig. 2.15
41
2.9.Caracteristica externă
2.9.1. Curba puterii
Se alege:
Ce=0.6 coeficient de elasticitate
Ca=1.16 coeficient de adaptabilitate
nM
Ce nM Ce nn 2400 rot/min
nn
1
C 2
e Ca 2 Ce 1 0.8
Ce 1 2
2
2 Ce Ca 1
1.2
Ce 1 2
1 Ca
3
Ce 1 2 -1
n n
2
n
3
Pe Pn 1 2 3 kW
nn nn nn
Curba cuplului
n n
2
M e M n 1 2 3 Nm
nn nn
Consumul specific
Cmin M M
ce [g/kw*h]
Me
Cmin=223 [g/kw*h]
Consumul orar
Ce 10 3 Ce Pe [kg/h]
42
Tabelul. 2.14
n[rot/min] Pe[kw] Me[N*m] ce[g/kw*h] Ce[kg/h]
1000 22,3063 198,2484 165,8618 3,699756
1200 27,606 204,4586 160,824 4,439707
1400 33,0348 209,7134 156,7942 5,179658
1600 38,528 214,0127 153,6443 5,919609
1800 44,0213 217,3567 151,2806 6,659561
2000 49,45 219,7452 149,6362 7,399512
2200 54,7498 221,1783 148,6667 8,139463
2400 59,856 221,6561 148,3463 8,879414
2600 64,7043 221,1783 148,6667 9,619365
2800 69,23 219,7452 149,6362 10,35932
3000 73,3688 217,3567 151,2806 11,09927
3200 77,056 214,0127 153,6443 11,83922
3400 80,2273 209,7134 156,7942 12,57917
3600 82,818 204,4586 160,824 13,31912
3800 84,7638 198,2484 165,8618 14,05907
4000 86 191,0828 172,0817 14,79902
4200 0 0 190,36 5,26
43
Fig. 2.16 Caracteristica externa
44
CAP. 3 CALCULUL ORGANOLOGIC
45
Tensiunea în secţiune transversală:
D D1
0.25 Pmax
2
t
t 250.5 MPa
D alezajul
( D1 grosimea)pereteluicilindrului
Tensiunea de încovoiere:
4 4
D1 D
w 0.1
D1
3
w 27623.9 mm
Momentul de încovoiere maxim preluat din calculul dinamic:
N 2763.8N
h 36mm
Mimax N h
Mimax 99.5 Nm
N - forta normalã pe peretele cilindrului [Nm];
h - distanta din P.M.I. pânã la axa boltului [mm].
Mimax
i
w
i 3.6 MPa
t i
a 59MPa
254.1 MPa
max 59MPA
a
tensiunile sumare nu trebuie sã depãseascã 59 N/mm2
Alte dimensiuni:
De D1 2.5mm
De 92.6 mm
Dg De 6mm
Dg 98.6 mm
Dis Dg 12mm
Dis 86.6 mm
1 0.2mm
2 0.25mm
46
Dimensionarea gulerului de etanşare:
Dg Dis
Dgm
2
Dgm 92.6 mm
Înalţimea gulerului:
2
Dgm Pmax
Fs 1.3
4
5
Fs 5.2 10 N
y - reprezintă braţul dintre cele doua forţe Fs care acţionaează asupra gulerului cilindrului:
Dg Dis Dg De
y
2 2
y 3 mm
Mi Fs y
Mi 1559.2 Nm
ai 60MPa
6 Fs y
Hg
Dgm ai
Hg 23.2 mm
Fig. 3.2
47
t 3mm
3.2.Calculul pistonului
Fig. 3.3
Lungimea pistonului:
H 1 D H=80 mm
Lungimea mantalei:
L 0.44 D L 37.84 mm
Grosimea flancului:
hc 0.048 D hc 4.128 mm
Grosimea capului:
0.11 D 9.46 mm
Înălţimea de compresie
l1 0.53 D l1 45.58 mm
48
Diametrul interior
di 0.9 D di 77.4 mm
Ac 3213.636mm2
2
D
c pmax c 14.822 MPa
4 Ac
Efortul unitar admisibil la compresie este ac=60-90 MPa
Verificarea mantalei:
Suprafaţa de frecare (ghidare) a pistonului se verifica la uzură
Nmax 3242.4N
Aev 102.1mm2
Nmax
p p 1.029 MPa
DL Aev
49
i 0.125 mm
D 1 c ( Tc T0) s
Dp
1 p ( Tp T0) Dp=79.987 mm
D 1 c ( Tc T0) i
Di
1 p ( Tp T0) Di=79.912 mm
La încovoiere d 78
2
Dp d
2 2 i 22.322 MPa
i 2.88 pmax
hc
La forfecare
Dp 2 d 2
0.76 pmax
f
2 2 f 6.232 MPa
Dp 2 d 2
2 2
2 2
ech i 4 f
N
pme 0.7 2
mm
2 Dp
2
d1 d 0.02135 pme d1 77.965 mm
l
Se adoptă: d1 78 mm
l' 8 mm
50
l'- distanţa dintre planul care delimiteazã zona port -segment şi generatoarea alezajului
pentru bolţ [mm].
2 Dp
2
d2 d 0.0513 pme d2 77.787 mm
l'
Se adoptă: d2 78 mm
Nmax N
psm psm 0.465
DpL Aev 2
mm
Nmax - forţa normalã care actioneazã într--un plan perpendicular pe axat bolului [N];
LN - lungimea mantalei [m];
Aev - aria suprafeþei evazate proiectatã pe un plan normal pe axa t bolului [m ].2
51
l1 - distanþa de la partea inferioarã a pistonului la axa boltului [mm]
2 Dp
2
d3 d 0.02135 pme d3 77.965 mm
l1
l'1 4 mm
l1' - distanþa de la partea inferioarã a pistonului la planul în care se calculeazã grosimea
mantalei [mm].
Dc 78 mm
2
Dc
Aa
4
Aa 4778.362 mm2
2
D
c pmax c 9.968 MPa
4 Aa
Efortul unitar admisibil la compresie este ac=20-40 MPa
2 Dp
2
d4 d 0.00772 pme d4 77.936 mm
l'1
Se adoptă: d4 78 mm
N
a 50 2
mm
Dp pmax 1
b K b 3 mm
2 100 a
52
- pentru ceilalţi segmenţi de compresie: f2 0.028
- pentru segmentul de ungere: f3 0.046
t1 2 mm
t2 2 mm
t3 3.5 mm
t - grosimea radialã a segmentului [mm];
b - grosimea axialã a segmentului [mm];
- coeficient de dilatare pentru materialul pistonului [1/oC];
T - temperatura segmentului de foc [oC].
f1 0.075
t1
j1 f1 p Tc Dp j1 0.028 mm
b
t2
j2 f2 p Tc Dp j2 0.01 mm
b
t3
j3 f3 p Tc Dp j3 0.03 mm
b
Proiectarea boltului trebuie sã satisfacã cerintele privind obtinerea unei mase cât mai
reduse si o rigiditate sufiecientã pentru functionarea mecanismului motor.
Verificarea la uzura:
-se face calculând preşiunile specifice de contact, care caracterizează condiţiile de ungere,
atât pentru piciorul bielei cât şi pentru umeri.
Fig. 3.5
db 0.23 D db=28 mm
dbi 0.6 db dbi=18 mm
53
l 0.79 D l 67.94 mm
lb 0.3 D lb 25.8 mm
lp 26 mm j 2 mm b 34 mm
Fmax 33974.1 N
Fmin 768.2 N
Fmax
pb pb 66.574 MPa
db lb
Presiunea pe suprafata umerilor pistonului
Fmax
pp pp 33.031 MPa
2 db lp
Fig. 3.6
54
imax imin
a a 14.449 MPa
2
imax imin
m m 22.892 MPa
2
Se verifica valoarea şimax<sa=(250…500 ) MPa
Calculul la ovalizare:
În ceea ce priveşte calculul la ovalizare se pleacă de la ipoteza că bolţul este încărcat cu o
sarcină distribuită sinusoidal. Pentru a corecta inexactităţile ipotezei rezultatele obţinute se
majorează cu coeficientul k.
Solicitarile maxime apar la diametrul interior al bolţului. Valorile acestor eforturi se
calculeaza astfel:
55
Fig. 3.6
Fig. 3.7
dbi
1,2,3,4,k sunt coeficienţi care depind de raportul
db
1 15 2 12.3 3 9 4 13.2 kov 1.38
Fmax 1
1 1 189.608 MPa
ldb 2
Fmax
2 2
ldb
2 310.958 MPa
2 310.958 MPa
Fmax
3 3
ldb
Fmax
4 4 4 333.711 MPa
ldb
Valorile maxime admisibile pentru aceste eforturi sunt a=(150-300) MPa
Calculul deformaţiei de ovalizare:
56
3
l dbi
0.09 Fmax db
max kov max 0.0045 mm
5 dbi
l2.1 10 l
db
Se recomandă ca deformaţia de ovalizare să fie mai mică decât jocul radial la cald
1 0.0005 db 1 0.01
1
0.005
2
max
2
Calculul jocului la montaj:
ol - coeficientul de dilatare al materialului bolţului
61
ol 12 10 k
al - coeficientul de dilatare al materialului pistonului
61
al 20 10 k
tb - temperatura bolţului tb 423 k
tp - temperatura pistonului tp 450 k
t0 - temperatura mediului ambiant t0 392 k
1 db ol( tb t0) al( tp t0)
0.006 mm
1 al( tp t0)
57
3.6 Calculul segmentilor.
Fig. 3.7
58
Presiunea medie elastica:
Fig. 3.8
Tensiunea maximă:
S0
0.2 kn t
max E
( 3 g_elast) 2 max 32.833 MPa
D 1
t
Tensiunea maximă admisibilă max=300-450 MPa
Jocul la capetele segmentului în stare caldă:
'3 0.0015 D '3 0.129 mm
Jocul la capetele segmentului :
3 0.003 D 3 0.258 mm
60
Fig. 3.9
61
Fig. 3.10
62
Solicitarea de compresiune:
Fig. 3.11
Piciorul bielei, aşa cum s-a precizat este solicitat şi la compresiune de forţa Fc.
2
D
Fc pmax Fjp Fc 17986.3 N
4
În ipoteza că aceasta se repartizează după o lege sinusoidală pe jumătatea inferioară a
piciorului bielei, se vor obţine nişte eforturi unitare de compresiune în fibra interioară şi
exterioară cu o variţie precizată.
În secţiunea de încastrare C-C va apare un moment incovoietor M'c calculabile cu
urmatoarele relatii:
63
1 6 rm h_p
ci 2 Mc kovNc ci 12.818 MPa
a hp h_p( 2 rm h_p)
Intervalul pentru valorile admisibile ale tensiunilor de comprimare 150-300 MPa
Calculul deformatiei:
Deformaţia produsă piciorului bielei sub acţiunea forţei de inerţie se determină astfel:
3
a h_p
I I 540
12
8 Fjp rm c 90
3 2
18.975 mm
6
10 EOlI
Calculul corpului bielei se face în cel puţin două secţiuni: în secţiunea mediana I-I, iar dacă
secţiunea variază pronunţat în lungul corpului bielei se face calculul şi pentru secţiunea II-II
Corpul bielei este solicitat la întindere, compresiune şi flambaj. Efortul unitar de întindere
se calculeaza astfel :
Fig. 3.12
mj ( m1b mp)
mj 0.954 kg
-pentru secţiunea I-I
2
n
F mjr 1 F 35489 N
30
2 2
D n
Fcp pmax mjr 1 Fcp 2123268.2 N
4 30
A 294mm2
64
Efortul unitar de compresiune şi efortul unitar de întindere se calculează astfel :
Fcp
c 9.968 MPa c
A
F
i
A
adm=150-300 MPa
i 120.711 MPa
Calculul la flambaj:
În secţiunea I-I forţa Fc poate provoca flambajul bielei. Eforturile la flambaj în cele două
plane sunt aproximativ egale pentru dimensiuni ale secţiunilor judicios alese; considerând
corpul bielei ca o bară articulată la capete eforturile de flambaj sunt:
Fcp
f 1.1 f 7944.201 MPa
A
adm=150-300 Mpa
65
Fig. 3.13
2
n
Fjc r ( mp m1b) 1 ( m2b mcp) Fjc 13312044.239 N
30
-momentul de inerţie al capacului: Icp 5716.66mm4
-momentul de inerţie al cuzinetului: Ic 32.55mm4
-aria secţiunii capacului: Acp 350mm2
-aria secţiunii cuzinetului: t 35000
-momentul de rezistenţă al capacului: Ac 63mm2 Wcp 816.66mm3
-distanţa dintre axele şuruburilor bielei:
lp 64 mm
t
0.023 lp
0.4
96.627 MPa
1
Ic Acp Ac
Wcp
Icp
adm=160-300 MPa
Calculul coeficientului de siguranţă:
Coeficientul de siguranţă pentru ciclul pulsator:
1t
c 2 c 2.52
max 1
c recomandăt 2.5-3
Calculul deformaţiei:
3
0.0024 Fjc lp
0.0045 ( 0.005)mm
EOl( Icp Ic)
66
Fig. 3.14
67
Fsp
min
As
max 555.563 MPa
min 516.803 MPa
max min
m
2
max min
v
2
m 536.183 MPa
v 19.38 MPa
Pentru ciclul de solicitare de tip pulsator, coeficientul de siguranţă se determină astfel:
5.2 0.85 1.2 0.2 1 600 MPa
1
c
c 2.912
v m
c recomandăt 2.5-4
Fig. 3.15
68
- diametrul fusului maneton:
dm 0.58 D dm 49.88 mm
- diametrul fusului palier:
dp 0.61 D dp 52.46 mm
- lungimea fusului maneton:
lm 0.58 dm lm 28.93 mm
- lungimea fusului palier:
- intermediare
lp 0.6 dp lp 31.476 mm
- extreme
lp 0.67 dp lp 35.148 mm
- latimea bratului:
b 0.7 dm b 34.916 mm
- grosimea bratului:
h 0.15 dm h 7.482 mm
a 27 mm
Rmmax 34128 N-Forţa maximă ce încarcă fusul maneton
Rpmax 21524 N-Forţa maximă ce încarcă fusul palier
Rmmax
pmmax pmmax 23.65 MPa
dmlm
Rpmax
ppmax ppmax 11.673 MPa
dp lp
Presiunea specifică medie convenţională pe fusurile manetoane şi paliere se determină
cu relaţiile:
Rmm 20258.9 N
Rmm şi Rpm reprezintă mediile aritmetice ale valorilor forţelor care încarcă fusurile paliere
şi manetoane
Rpm 11023.3 N
Rmm
pm pm 14.039 MPa
dmlm
Rpm
pp pp 5.978 MPa
dp lp
Verificarea fusului la încălzire se efectuează iniţial pe baza unui ciclu simplificat şi
acesta se referă la determinarea coeficientului de uzură.
1.06
3
dmn Km 5037243.001
Km pm
60
3
dp n Kp 3545424.989
Kp pp
60
Verificarea prin această metodă nu ia în considerare factorii caracteristici ai
regimului hidrodinamic de ungere.
69
Verificarea la oboseală.
Calculul arborelui cotit ca o grindă static nedeterminată implică dificultăţi. De aceea
calculul impune adoptarea unor scheme simplificate de încarcăre şi deformare care
consideră arborele cotit ca o grindă discontinuă alcatuită dintr-un număr de parţi egal cu
numărul coturilor. Calculul se efectuează pentru fiecare cot în parte în următoarele ipoteze
simplificatoare:
a) fiecare cot reprezinta o grinda simplu rezemată pe două reazeme.
b) reazemele sunt rigide şi coaxiale.
c) momentele de încovoiere în reazeme se neglijează.
d) fiecare cot lucrează în domeniul amplitudinilor maxime ale momentelor de încovoiere şi
de torsiune şi a forţelor variabile ca semn.
e) în reazemul din stânga cotului acţionează un moment de torsiune egal cu suma
momentelor coturilor care preced cotul de calcul.
Fig. 3.16
Mpmin 454.68 Nm
Mpmax 631.69 Nm
3
dp
Wp
32
Wp 14173.75
70
3
Mpmin10
pmin pmin 32.079
Wp
3
Mpmax10
pmax pmax 44.568
Wp
_1 180
pmax pmin
pa MPa
2
1.2
pmax pmin
pm MPa
2
x 2.5
0 1.8 _1
2 _1 0
r
0
Coeficientul de siguranţă se calculează cu relaţia:
_1
Cp
x pa r pm Cp 10.424
Calculul fusului maneton la oboseală
Fusul maneton este solicitat la încovoiere şi torsiune. Calculul se efectuează pentru
un cot ce se sprijină pe doua reazeme şi este încărcat cu forţe concentrate. Deoarece
secţiunea momentelor maxime ale acestor solicitari nu coincide în timp, coeficientul de
siguranţă se determină separat pentru încovoiere şi torsiune şi apoi coeficientul global de
siguranţă. Reacţiunile din reazeme se determină din condiţia de echilibru a forţelor şi
momentelor. Este convenabil ca forţele ce acţionează asupra fusului să se descompună în
doua direcţii: una în planul cotului cealalta tangenţială la fusul maneton.
Calculul fusului maneton la torsiune se face pe baza urmatoarelor relaţii:
Fig. 3.17
71
Mtmax 507350 Nm
Mtmin 8965 Nm
3
Wpm dm Wpm 24367.402 mm3
16
Mtmax
max max 20.821
Wpm
Mtmin
min min 0.368
Wpm
2 r 0.7 r 0.1 t 1.1 _1 160
max min max min
a m
2 2
Coeficientul de siguranţă pentru solicitarea la torsiune este dat de relaţia:
_1
C
C 5.793
a rm
t r
Calculul fusului maneton la încovoiere se face pe baza urmatoarelor relaţii:
Fig. 3.18
72
max min max min
a m
2 2
Coeficientul de siguranţă pentru solicitarea de încovoiere este dat de relaţia:
_1
C
C 3.25
a r m
r
Coeficienul de siguranţă global:
C C
Cm Cm 2.834
2 2
C C
Fig. 3.19
Bzmax 74433
Bzmin 62324
max Bzmax
6 a 1
b h
2 max 6454.004 MPa
b h
min Bzmin
6 a
1
b h
2 min 5404.046 MPa
b h
max min max min
m a m 5929.025 MPa
2 2
1.15 0.1 x 1.5 _1 480
Coeficientul de siguranţă pentru solicitarea de încovoiere este dat de relaţia:
73
_1
C
x a m C 3.2
Braţul arborelui cotit este supus şi la solicitarea de torsiune
K 0.27
Tmax 10294.59 N Tmin 569.67 N
0.5 a Tmax
max max 263.341 MPa
2
K b h
0.5 a Tmin
min min 14.572 MPa
2
K b h
max min max min
m a
2 2
x 2 t 0.1 t 1.1
Coeficientul de siguranţă pentru solicitarea la torsiune este dat de relaţia:
_1
Ct
x a tm Ct 4.23
t
Coeficientul de siguranţă global:
C Ct
Cbr Cbr 2.552
2 2
C Ct
74
3.10 CALCULUL MECANISMULUI DE DISTRIBUTIE
Fig. 3.20
Fig. 3.21
75
- diametrul talerului supapei de evacuare de 0.4 D de 28 mm
- diametrul canalului de admisie dca 0.865 daa dca 22.109 mm
- diametrul canalului de evacuare dce 0.865 de dce 27.2 mm
- diametrul tijei supapei admisie 0.3 dca 5.17 mm
76
- admisie 70..90 m/s
- evacuare 80..100 m/s
Determinarea profilului camei. Se foloseşte o camă profilată după metoda polinomiala,
care consideră pentru fiecare porţiune a camei o variaţie a acceleraţie de tip polinomial
având termenii polinomului de grade corespunzatoare unei progresii aritmetice.
a 8
p a 2 q p a r q a s r a hm 0.004
n
0 90
30 180
90 89 90
180 180 180
2 q r s
Cp
( p 2) ( q p) ( r p) ( s p)
2 p r s
Cq
( q 2) ( q p) ( r q) ( s q)
2 p q s
Cr
( r 2) ( r p) ( r q) ( s r)
2 p q r
Cs
( s 2) ( s p) ( s q) ( s r)
p q r s
C2
( p 2) ( q 2) ( r 2) ( s 2)
2
p
q
r
s
hs hm 1 C2 Cp Cq Cr Cs
0 0 0 0 0
p 1 q 1 r 1 s 1
vs hm 2 C2 p Cp q Cq r Cr s Cs
0 0 0 0 0 0
p 2
q 2
r 2
2
as 2 C2 p ( p 1) Cp
q ( q 1) Cq r ( r 1) Cr hm
0 0 0 02
s 2
s ( s 1) Cs
0
Ridicarea camei
0.004
hs
0.002
0
180
77
Viteza
4
2
vs
0
4
Acceleratia tachetului
2000
as
0
2000
Calculul arcurilor supapei. Arcurile trebuie să menţina supapa închisă şi să asigure legătura
cinematică între ea şi camă când forţele de inerţie tind să desprindă tachetul de pe camă, la
orice regim de funcţionare.
Forţa minimă a arcului (F0) se deternină din condiţia nedeschiderii supapei de evacuare
la depresiunea din cilindru.
pr 1.1 10 N/m2
5
Fga
dca 10
3 2 (pr) Fga 42.231 N
4
F0 40
Fmax kr F0
Fmax 80
78
Dimensiunile arcului
Dr 0.9 dca Dr 19.898 mm
Diametrul sârmei
1.24
- rezistenţă admisibila pentru oţelul de arc 500N/mm2
- numărul de spire active: 8 FmaxDr
d d 3.171 mm
- modulul de elasticitate transversal G 8.1 104N/mm2
G d Fmax
- numărul spirelor active ir ir 5.152
Dr
i ir 2
i 7.152
Forţa maximă care solicită arborele de distribuţie este transmisă de la supapa de evacuare la
începutul perioadei sale de deschidere.
Fr=150.6 N
Fjmax=8719 N Forţa de inerţie
Fg=78227 N Forţa de presiune a gazelor
79
Fig. 3.22 Schema de calcul a săgeţii de încovoiere a arborelui cu came.
80
CAP.4. CALCULUL INSTALAŢIEI DE RĂCIRE CU LICHID
81
4.1 Calculul radiatorului
Constă în determinărea suprafeţei sale de răcire necesară pentru evacuarea căldurii Qr.
În fig. 4.1. se prezintă variaţia temperaturii aerului şi a apei la intrarea respectiv ieşirea din
radiator.
unde: - tia, tea - temperature aerului la intrare respectiv la ieşire
Fig. 4.1. Variaţia temperaturii aerului lichidului la intrarea şi ieşirea din radiator
2
Diferenţa medie de temperatură între lichid şi aer: Δt m t ml t ma 49[ C]
0
82
.
Radiatorul trebuie să preia fluxul de căldură Qr conform următoarei legi:
.
Q r k rad A aer Δt m , de unde suprafaţa de schimb de caldură în contact cu
aerul este:
.
Qr
A aer 35.27[m 2 ]
k rad Δt m
1
k rad
unde: 1 A δ A 1 = 250 [kJ/ m2hK ]
aer aer
C l A l λ A l C aer
unde: C l 28 10 3 [kj/m 2 hK] - coefficient de convecţie pentru lichid
C aer 450[kj/m 2 hK] - coeficient de convecţie pentru aer
δ 0,2[mm] -grosimea peretelui ţevii radiatorului
πd 2
unde: A t 0.0385[m 2 ] - Secţiunea de curgere oferită de tub.
4
Suprafaţa de răcire în contact cu aerul:
A l i t Pert h rad 2,26[m 2 ]
3
unde: Pert πd 18,85 10 [m] - perimetrul interior al tubului
h rad 0.45[m] - înălţimea radiatorului
83
Capacitatea sistemului de răcire se determină din condiţia ca numărul de treceri ale
lichidului prin circuit să fie zt = 12 [treceri/min]
.
V
Vl l 18.5[l]
zt
Criteriul de apreciere a perfecţiunii construcţiei radiatorului: ”coeficientul de
compactitate”:
A aer
com 2284.8[m 2 /m 3 ]
A f l rad
Actul com (900...1300)[m /m ]
2 3
Fig. 4.2
84
r2m1 2
L*p dL*p (u 2 u 12 )
r1 2
Semnificaţiile mărimilor se găsesc în fig. 4.3. şi în cele ce urmează:
Se adoptă: r0 10[mm]
r1 51[mm]
r2 45[mm]
c1 2[m/s] - viteza lichidului la intrarea în pompă
α 2 10 0
β 2 45 0
β 1 50 0
α 1 10 0
η h 0,7 - randament hidraulic (include toate pierderile)
η p 0,85- coeficient de scăpări ce ţine seama de pierderile prin interstiţii
Debitul teoretic al pompei:
.
Vop π(r12 r02 )c1 9.49[m 3 /h]
Debitul real al pompei:
. .
Vp η p Vop 8.07[m 3 /h]
Viteza periferică u2 la ieşirea din rotor:
πn p r2
u 2 r2 ω p 15.55[m/s]
30
Cădera teoretică de presiune:
ρu 22
ΔPop 1,304 10 5 [N/m 2 ]
1 tgα 2 ctgβ 2
85
Sarcina hidraulică teoretică:
Δp op
Δh op 13,3[m]
ρg
Sarcina hidraulică reală:
Δp
Δh p 9,3[m]
ρg
Viteza periferică u1 la intrarea în rotor:
c
u 1 1 c1 2,5[m/s]
tgβ1
Lucrul mecanic specific (pentru 1 kg de lichid):
1 2
Lp (u 2 u 12 ) 75,82[J]
2
Puterea absorbită de pompă:
. 1
Pp 10 3 Vp ΔPp 0,292[kw](Pp 0,0059Pn )
2h
Viteza c2u (fig. 4.3.)
u2
c 2u 18.010[m/s]
1 tgα 2 ctgβ 2
Vitezele relative la intrare respectiv ieşire din rotor:
sinα 1
w 1 c1 2.611[m/s]
sinβ 1
sinα 2
w 2 c2 16.62[m/s]
sinβ 2
Lăţimile paletelor:
.
Vop
b2 5[mm]
δ - la ieşirea din rotor
πD 2 z w 2 sinβ 2
sinβ 2
.
Vop
b1 11[mm]
δ - la ieşirea din rotor
πD1 z w 1sinβ1
sinβ1
Calculul ventilatorului
La alegerea ventilatorului trebuie să se ţină sema de faptul că debitul de aer aspirat
este proporţional cu turaţia, iar puterea necesară antrenării ventilatorului este proporţională
cu puterea a treia a turaţie sale. La calculul ventilatorului se porneşte de le debitul de aer
necesar răcirii:
.
V k k A w 2.59[m 3 /h]
a 1 2 f aer
unde: k1 = 1,15 – coeficient prin care se compensează scăpările şi pierderile de presiune pe
traiectul de la intrare la ieşire în ventilator.
86
γ a i r 273 t ea
k2 1,038 - coeficient ce ia în considerare faptul că aerul se
γ a i v 273 t ia
încălzeşte la trecerea prin radiator;
Căderea de presiune a aerului:
Δp a Δp ar Δp am 345[N/m 2 ]
unde: Δp am 326[N/m ] - căderea de presiune în montajele anexe (mască, jaluzele,
2
Fig. 4.4
Din figura 4.4. şi tabelul 4.1. se determină:
- randamentul ventilatorului: η v 0,3
- unghiul de înclinare al paletelor: β s 24 , pentru Δβ s 5
0
87
.
V Δp a
Pv a 2.98[kw] 5,14[%]Pe .
ηv
Verificarea ventilatorului după curba lui Gordier
D V2 2
4 a 0,392[m]
δ 2ghv π
88
CAP.5 CALCULUL INSTALAŢIEI DE UNGERE
Are rolul de a asigura ungerea suprafetelor pieselor aflate în mişcare relativă pentru a
diminua frecarea respectiv uzura, răcirea suprafeţelor şi pieselor solicitate termic, protecţia
impotriva coroziunii, curăţirea suprafeţelor în mişcare relativă de eventualele particule
metalice sau alte depuneri.
Pompa de ulei este cu roţi dinţate cu angrenare exterioara. Sa ales această soluţie
datorita dimensiunilor reduse, siguranţei in exploatare şi poşibilitatii obţinerii preşiunilor
ridicate la turatii scazute.
Supapa de siguranţă este cu bila. Aceasta soluţie are avantajul simplităţii
constructive.
Filtrul de ulei este cu element filtrant din hârtie şi este amplasat în circuitul principal
al instalaţiei de ungere.
89
Debitul pompei de ulei se determină pe baza bilanţului energetic, considerând că
uleiul preia căldura dezvoltata, prin frecare, care reprezintă o fracţiune din căldura degajata
în cilindru.
Qu f Qc 4111.8157 kj/kg
f=(2,5 ,,, 4,5)*10^-3=0,0035 coeficientul de frecare lichida
Qc Gc Qi 1174804,5 kj/kg
Qi=41868 kj/kg puterea calorica a combustibilului
Gc 10 3 g e Pe 20,4009375 kg/h consumul orar de combustibil
Pe=86 kw puterea motorului
ge=223 g/kwh consumul specific de combustibil
Debitul de ulei din conducta principala, necesar pentru evacuarea călduri:
Qu
Vur 0.107
Cu u Tu
Cu - căldura specifică a uleiului kj/kgk
ρu - masa specifica a uleiului kg/m3
Cu u 1674...1883 1676 kj/m3
ΔTu=228 K
Debitul prin magistrala de ungere:
'
V ur 9...20 Pe 1000 l/h
90
Puterea necesară antrenării pompei de ulei:
10 3 V pr pu
Pp 1.041 kw
m
Δpu=0.3 N/mm2 caderea de presiune
ηm=0,85 ,,, 0,9=0,9 randamentul mecanic al pompei de ulei
Volumul de ulei din baie:
'
V ur
Vuc 6.66 l/h
150
• CONDIŢII TEHNICE:
Abateri de formă şi poziţie de 0,04… 0,05 mm pe porţiunea cilindrică, 0,02…0,05 mm pe
profil, 0,1… 0,12 mm la înălţime, 1o… 2o la poziţia unghiulară.
• MATERIALE:
Oţeluri: OLC 10, OLC 15, OLC 45X, OLC 55, 45 C 10, …
Fonte: fontă cenuşie, fontă specială, fontă cu grafit nodular.
• SEMIFABRICATE:
Forjate în matriţe sau turnate în cochile sau coji de bachelită
Tabelul 6.1
Nr.
Denumirea Maşina unealtă
crt.
Frezarea capetelor şi
1. Fig. 6.1 Agregat special
centruire
2. Strunjirea fusurilor paliere Fig. 6.2 Strung semiautomat
3. Rectificarea fusurilor Fig. 6.3 Maşina de rectificat rotund
Srtrunjirea simultan a tuturor
Strung semiautomat
4. fetelor frontale ale camelor Fig. 6.4
multicutite
şi fusurilor
5. Redresare Presa de indreptare
6. Frezarea canalului de pana Fig. 6.5 Maşina de frezat vertical
Burghiere-tarodare la capatul
7. Fig.6.6 Maşina de gaurit
prevazut al canalului de pana
Strunjire de degrosare şi de
8. Fig. 6.7 Strung de copiat multicutite
finisare a camelor
Rectificare de finisare a Maşina speciala de
9. Fig. 6.8
camelor rectificat came prin copiere
10. Control
Instalatie speciala de calire
11. Tratament termic
prin curenti de inductie
12. Detenşionare Cuptor de detenşionare
13. Control duritate Aparat de control
14. Demagnetizare Demagnetizator
15. Spălare. Instalaţie de spălare
16. Control final. Masa de control
92
93
94
95
96
CAP. 7. STUDIUL AGREGATELOR DE SUPRAALIMENTARE
SUPRAALIMENTAREA MOTOARELOR
Fig. 7.1[1]
98
1. Clasificarea după modul de utilizare a energiei gazelor de evacuare
distingem două variante:
a) utilizarea energiei cinetice a gazelor de ardere, turbina agregatului putând folosi o
parte din energia cinetică a gazelor de ardere. În acest caz turbina lucreaza cu
presiune variabilă în faţa ajustajelor fixe şi se numeşte turbina de presiune variabilă
(de impuls);
b) în cazul în care gazele evacuate din motor se frânează şi turbina lucrează cu presiune
constantă.
99
Fig. 7.3 [3]
Presiunea de admisie p a este mai mică decât presiunea de supraalimentare p s din
cauza pierderilor gazodinamice. În cazul supraalimentării cu ajutorul unei suflante antrenate
mecanic presiunea în cilindrul p p este cu mult mai scazută decât presiunea de
supraalimentare p s , atunci lucrul mecanic de pompaj L p , fiind pozitiv, măreşte lucrul
mecanic indicat al diagramei.
Procesul de schimbare a încărcăturii la motoarele în patru timpi este constituit din
fazele de evacuare, baleiaj şi admisie. Fenomenul durează mai mult decât o rotaţie completă
a arborelui cotit.
Evacuarea gazelor arse din cilindru se face în două etape şi anume: evacuarea liberă
şi evacuarea forţată.
100
Fig. 7.5 [5]
101
Baleiajul este faza din procesul de schimbare a încărcăturii, cuprinse între momentul
deschiderii supapei de admisie şi cel al închiderii supapei de evacuare, deci este perioada în
care ambele supape sunt deschise.
În timpul baleiajului o parte din încărcâtura proaspată nu participă la procesul de
ardere, însă se destinde în turbina. Este necesar ca supapa de admisie să nu se deschidă prea
devreme, pentru ca gazele arse din cilindru să nu scape în colectorul de admisie şi să
înrăutăţească umplerea. La M.A.C. odată cu mărirea presiunii de supraalimentare, baleiajul
trebuie identificat pentru a asigura o bună răcire a cilindrilor.
La valori mari ale gradului de supraalimentare cantitatea de aer de baleiaj este
limitata, deoarece gazul la intrarea în turbină nu trebuie să depăşească o anumită
temperatură, ceea ce implică limitarea debitului de aer care poate fi comprimat de
compresor.
Agregate de supraalimentare
102
La compresorul centrifugal aerul intră prin canalul de admisie în rotorul
compresorului, care rotindu-se , trimite aerul spre reţeaua de palete a difuzorului şi de acolo
prin canalul de refulare în colectorul de admisie al motorului.
103
M.A.C sunt echipate cu o turbină mică, pentru a avea un cuplu bun la turaţii reduse
şi este dotat cu o supapă de control pentru a evita suprapresiunile aerului la turaţii ridicate.
Consumul de combustibil se poate reduce pe măsură îmbunătăţirii randamentului
compresorului. În reducerea consumului de combustibil la M.A.C. de autoturisme o
importanţă deosebită o are optimizarea procesului de ardere, selectarea presiunii de aer,
optimizarea colectorului de admisie şi evacuare.
Ultimele dezvoltări ale turbocompresoarelor utilizează o turbină cu gaze de
geometrie variabilă. Turbinele sunt prevăzute cu ajustaje paletate la care secţiunea dintre
palete se modifică în funcţie de nivelul energetic al gazelor arse. Aceste agregate de
supraalimentare elimină pierderile energetice ce apar la sistemele prevăzute cu supapă de
scăpare.
Pe viitor o alternativă de supraalimentare a M.A.C. de autoturisme o poate constitui
sistemul Comprex.
Fig.7.10[10]
104
Procedee de supraalimentare VW
Fig.7.11[11]
Compresorul mecanic
Este antrenat direct de către motor şi de aici şi consumul mai mare de carburant, se
pierde din randament. Mercedes au însă un mod înteresant de supraalimentare folosind
acest tip de supraalimntare, de tip COMPRESSOR. Supraalimentarea se realizează numai
când se depăşeşte un anumit prag de sarcină şi turaţie. Până la acest prag, motorul
funcţionează precum unul cu admisie normală. O idee bună, mai ales din punct de vedere al
consumului de benzină.
Turbocompresorul
105
conduce până la distrugerea ambielajului motorului. Tocmai din această cauză
supraalimentarea motoarelor pe benzină se realizează mai greu decât la un motor Diesel.
Waste gate-ul joacă un rol desodebit de importante pentru a nu se ajunge la detonaţie, pe
lângă alte măsuri luate de ECU, reducerea avansului la scânteie sau chiar reducerea
presiunii de injecţie.
La Diesel însă, pericolul detonaţiei nu există, acest motor fiind unul care
funcţionează pe acest principiu, al autoaprinderii amestecului din camera de ardere. Debitul
gazelor de evacuare este mult mai mare, chiar de la turaţii foarte mici, un alt motiv pentru
care supraalimentarea acestor motoare se face mai lesne. Practic turbină se aude lucrand
chiar de la turaţii joase, spre deosebire de benzîna unde turaţia trebuie sa treaca de 3500-
4000 rot/mîn. La Diesel presiunea de supraalimentare este ceva mai mare de aceea se
foloseşte adesea întercooler-ul. Aerul trecut prin compresor se încălzeşte, conform legii
generale a gazelor. Astfel, densitatea aerului scade considerabil. Aerul comprimat poate
ajunge chiar la 60-70 de grade celsius. Întercooler-ul răceşte aerul admis în motor, îl
readuce pe la aproximativ 30 de grade celsius, depinde desigur de tipul motorului. Aerul
rece are o densitate mai mare, deci se poate injecta o cantitate mai mare de motorină,
puterea motorului creşte astfel considerabil.
Se pot folosi chiar 2 turbocompresoare puse în serie. Unul este folosit la turaţii mici
şi medii, iar al doilea la turaţii mari. În cazul în care este prea mare presiunea de
supraalimentare, se face un bypass al uneia dintre turbine.
Volkswagen îmbină cele două metode şi spun ei ca astfel puterea motorului creşte
considerabil, iar consumul este mai redus faţă de cazul în care s-ar folosi una din cele două
metode. Ei s-au gândit să îmbine cele două procedee de supraalimentare, deoarece
compresorul funcţionează mai bine la turaţii reduse-medii, iar turbina având mai mult
randament la turaţii înalte. Nu ştiu care este adevarul, am auzit atât păreri pro cât şi contra.
Totuşi acest TSI a câştigat nişte premii, deci bănuiesc că este ceva de el. Desigur, în
exploatare este altceva şi problemele pot să apară negreşit. Cu cât e mai complicât, cu atât şi
posibilitatea de apariţie a diverselor probleme tehnice este mai ridicată.
106
Turbo + compresor mecanic = economie de combustibil
Se pare că această ecuaţie pe care mulţi o consideră puţin probabilă este adevărată în
cazul noului motor 1,4 TSI (Twincharger) de la Volkswagen. În cele ce urmează vom
analiza îndeaproape principiul de funcţionare al acestui propulsor.
Fig.7.12[12]
Una dintre cele mai relevante trăsături prin care se poate analiza cât este de bine
proiectat un motor nu este, cum ar crede unii, nici puterea maximă, nici cuplul maxim
dezvoltat, ci eficienţa motorului sau randamentul. Această eficienţă se referă la capacitatea
unui motor de a efectua un lucru mecanic cât mai mare (în traducere libera - o curba de
cuplu şi de putere cât mai generoasă) cu un consum cât mai mic de energie (în cazul nostru,
combustibil).
De-a lungul timpului au existat numeroase încercări de a reduce consumul unui
motor alimentat cu benzină păstrând în acelaşi timp un nivel cel puţin decent de
performanţe. Printre acestea amintim dezactivarea unor cilindri la rularea cu viteză
constantă, diminuarea capacităţii cilindrice (de multe ori compensată de supraalimentare
pentru a păstra caracteristicile de putere şi cuplu) şi multe altele.
Cu toate acestea fiecare dintre soluţii avea anumite neajunsuri. Unul dintre
principiile clare care trebuie luate în considerare este faptul că pentru a scădea consumul de
benzină trebuie să se reducă volumul cilindrilor. O altă condiţie „sine qua non“ este un
comportament bun al motorului în gama inferioară de turaţii, întrucât pentru a reduce
consumul de combustibil motorul trebuie să funcţioneze la turaţii cât mai mici.
107
Fig.7.13[13]
108
Turbocompresorul acţionat de gazele de evacuare şi cel Roots sunt montate în serie,
o supapă controlată electronic reglând proporţia în care aerul proaspăt este distribuit între
cele două sisteme de supraalimentare. Când supapa se află în poziţia complet deschisă este
acţionat numai turbocompresorul. În acest caz sistemul operează exact ca un sistem
convenţional de supraalimentare cu turbocompresor, aerul trecând prin intercooler şi
ajungând în galeria de admisie. În momentul când este acţionat doar turbocompresorul,
compresorul Roots este deconectat prin intermediul unui ambreiaj magnetic.
Fig.7.14[14]
109
CAP. 8. CALCULUL ECONOMIC
110
BIBLIOGRAFIE
1. Gh. Bobescu, Gh.- Al. Radu, A. Chiru, C. Cofaru, V.Ene, V. Amariei, I. Guber –
MOTOARE PENTRU AUTOMOBILE ŞI TRACTOARE, vol. I, II şi III Chişînau, Ed.
Tehnica 1998.
2. Radu Gh.Al, Ispas N. – CALCULUL ŞI CONSTRUCŢIA ÎNSTALAŢIILOR
AUXILIARE PENTRU AUTOVEHICULE , Reprografia Univerşităţii Tranşilvania
Braşov, 1972
3. C.Cofaru, N. Ispas, M. Nastasoiu, H. Abaitancei, H.R. Anca, M. Dogariu, A. Chiru,
V. Eni—PROIECTAREA MOTOARELOR PENTRU AUTOVEHICULE, Brasov,
Reprografia Univerşitatii Tranşilvania 1997
4. D. Abaitancei, Gh. Bobescu – MOTOARE PENTRU AUTOMOBILE, Bucuresti, E.D.P
1975
5. D. Abaitancei, C. Hasegan, I. Stoica, D. Claponi, L. Cihodaru – MOTOARE PENTRU
AUTOMOBILE ŞI TRACTOARE, Bucuresti,Ed. Tehnica, 1978
6. CONAT ‘ 99 “AUTOMOTIVE FOR THE NEXT CENTURY”
7. T. Nagy, M. Alex. Stanescu, N. Turea, D. Dima—FIABILITATEA ŞI TEROTEHNICA
AUTOVEHICULELOR vol I Brasov, Reprografia Univerşitatii Tranşilvania 1997.
8. D. Marîncaş, D. Abăităncei – FABRICAREA ŞI REPARAREA AUTOVEHICULELOR
RUTIERE Bucureşti, E.D.P. 1982
9. D. Marîncaş – COMBUSTIBILI, LUBRIFIANŢI ŞI MATERIALE SPECIALE
PENTRU AUTOMOBILE. Bucureşti Ed. Tehnică 1983.
10. Colecţia revistelor AUTOMOTIVE ENGÎNEERÎNG - editată de Society of Automotive
Engîneers
11. Documentaţii despre motoarele autovehiculelor BMW
12. HŰTTE – MANUALUL ÎNGÎNERULUI – FUNDAMENTE Bucureşti, Ed. Tehnică
1995
13. ÎNSTALLATION MANUAL FOR SCANIA ÎNDUSTRIAL ENGÎNES.
14. DIVERSE ŞITE-URI ALE FIRMELOR CONSTRUCTOARE DE MAŞÎNI ŞI
SUBANSAMBLE PENTRU ÎNDUSTRIA AUTO.
15. Wolters, Peter, Fuel Economy Concepts for Gasolîne Engînes în Connection With
Future Emisşion Legislation, FIŞITA Congress, PAşis, 1998, Paper F98T214.
16. Demmelbauer-Ebner Wolfgang, Hans Peter Lenz, VAriabile Valve Actuation – a
Modern Engîne Technology, ŞIAR- Conference, Sept.7-12, 1992, Bucharest.
111
17. Frank van der Staay, Hans Kemper, VAriabile Valve Timîng – New Dimenşion în
Engîne Controls, EAEC Congress, Barcelona, 1999, Paper 99C314.
18. Alboteanu, R., Petcu, Cr. Engîne Chargîng Control by Uşîng Full Variabile Valves
Timîng, EAEC Congress, Bratislava, 2001, SAITS 0115.
19. Brustle Claus, Porsche 911. Turbo with VarioCam Plus, AutoTehnology, Vol.1, October,
2001, pp 54-57.
20. Oprean, M, Înteracţiunea cama-arc de supapă la motoarele cu aprindere prin scanteie de
turaţie ridicâta, Teza de doctorat, Înstitutul Politehnic Bucuresti, 1984
Site-uri
[1]- http://visual.merriam-webster.com/images/transport-machinery/road-transport/types-
engines/gasoline-engine_2.jpg
[2]- http://www.toyoland.com/photos/1987/supra-engine.jpg
[3]- http://members.shaw.ca/sch25/FOS/Mann%201998%20+%20Corrected.gif
[4]- http://www.postimage.org/Pq1j9Uui.jpg
[5]- http://www.engineering.com/Portals/0/evg/rc/VW%20Engine.jpg
[6]- http://www.turbocenter.ro/img/products/pic_04.gif
[7]- http://www.volkswagen.ro/files/ro/element/text_pic/1373852247.jpg
[8]- http://www.celmaitaredinparcare.ro/wp-content/uploads/2008/08/supercharger.gif
[9]- http://upload.wikimedia.org/wikipedia/ro/6/68/Turbina_cu_gaze_animata.gif
[10]- http://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/2/2/7254/2325384/1/ford-ecoboost-t1.jpg
[11]- http://www.celmaitaredinparcare.ro/wp-content/uploads/2008/08/supercharger.gif
[12]- http://blog.mikedasberg.de/wp-content/uploads/2009/01/103kw-tsi-motor.png
[13]- http://img.worldcarfans.com/2007/5/medium/2070507.006.1M.jpg
[14]- http://blog.mikedasberg.de/wp-content/uploads/2009/01/125kw-tsi-diagramm1.png
112