Universitatea Tehnică “Gheorghe Asachi”, Iaș

Iași
Facultatea de Mecanica
Departament:IMAR

Procese și caracteristici ale

motoarelor cu ardere internă

Student:

Grupa:

Prof :

An universitar:

2013/2014
 Universitatea Tehnică “Gheorghe Asachi”, Iaș
Iași
Facultatea de Mecanica
Departament:IMAR

Cuprins
Date initiale: .................................................................................................................
 ............................................................................................................................................
........................... 3

Parametri constructivi si marimi de baza: ............................................................................................... 3

Calculul procesului de admisie a motoarelor in patru timpi ....................................................................
................................................................... 4

Calculul procesului de comprimare .........................................................................................................

........................................................................................................ 9

Calculul arderii ........................................................................................................................................
....................................................................................................................................... 9

Trasarea diagramei indicate.  .................................

......................................................................................................
.................................................................................
........... 14

Calculul parametrilor indicati si efectivi ............................................................................................

 ...............................................................................................
... 17
A. Calculul parametrilor indicati ...............................................................
....................................................................................................
..................................... 17
B. Calculul parametrilor efectivi ai motorului.
motorului. ...................................................................
..............................................................................
........... 18
 Universitatea Tehnică “Gheorghe Asachi”, Iaș
Iași
Facultatea de Mecanica
Departament:IMAR

Date initiale:
 Turatia :   
 

  Numarul de cilindri: i=4 ;
 Alezaj: D=79mm ;
 Cursa : S=81.5mm;
 Raportul de comprimare :    
Parametri constructivi
constructivi si marimi de baza:
 
Cilindreea unitara ,  
a)
  
 0,399486 dm 3

 b) Cilindreea totala,      


   
c) Volumul cilindrului,       
  
 
d) Volumul camerei de ardere ,     ;


  
  
e) Viteza medie a pistonului,  
   *+ 
  
  
 Pe baza acestui
acestui criteriu s-a stabilit ca motorul face parte din categoria
categoria motoarelor rapide la
care     
f) Valoarea raportului dintre cursa si alezaj ,    
   
 In baza clasificarii motoarelor cu ardere interna cu piston in functie de raportul
raportul ψ
(subpatrate, patrate si suprapatrate), motorul calculat este suprapatrat (  
 
g) Raza manivelei arborelui cotit ,    

     
h) Raportul dintre raza manivelei si lungimea bielei ,    
Este un parametru constructiv al motorului. Pentru motoarele de autoturism
semirapide si rapide      
   
 Universitatea Tehnică “Gheorghe Asachi”, Iaș
Iași
Facultatea de Mecanica
Departament:IMAR

i) Unghiul de rotatie al arborelui cotit  – reprezinta

reprezinta unghiul facut de manivela cu axa
cilindrului. Originea unghiului se alege corespunzator pozitiei pistonului in PMI . o
cursa completa a a pistonului corespunde unui unghi de 180°RAC, iar pentru un unghi
de 360°RAC arborele cotit efectueaza o rotatie completa in timp ce pistonul parcurge
doua curse simple.

 j) Ciclul motor-reprezinta succesiunea proceselor care se repeta periodic in cilindrii

motorului.

    
k) Timpul motor, -reprezinta partea din ciclul motor care se efectueaza intr-o cursa
simpla a pistonului.

Calculul procesului de admisie a motoarelor in patru timpi

Ipoteze de calcul:
 Fluidul proaspat si gazele reziduale sunt considerate gaze ideale.
 Dupa intrarea in cilindru, energia cinematica a incarcaturii proaspete se
transforma integral in caldura.

Conditii initiale de stare (au valori standardizate: STAS 6635-87):

   

   
 Presiunea si temperatura gazelor reziduale.

Presiunea acestor gaze ,numite si gaze arse restante, la motoarele in patru timpi, se
considera ca este egala cu
c u presiunea medie din colectorul de evacuare. Valorile pentru
calculele aproximative relativ la diferite tipuri de motoare se pot adopta din recomandarea
urmatoare:

  
   
 

Presiunea gazelor reziduale variaza in functie de turatia motorului; pentru un calcul mai
riguros, variatia se poate aprecia prin relatia:

    

In care:

  
    
*Calculul si graficul sunt efectuate in Microsoft Excel
 Universitatea Tehnică “Gheorghe Asachi”, Iaș
Iași
Facultatea de Mecanica
Departament:IMAR

n pr(n) 1900 0,105237 3300 0,108741 4700 0,114131 6100 0,121408

600 0,103673 2000 0,105425 3400 0,109063 4800 0,114588 6200 0,122

700 0,103736 2100 0,105622 3500 0,109396 4900 0,115055

800 0,103808 2200 0,105829 3600 0,109737 5000 0,115532

900 0,10389 2300 0,106046 3700 0,110089 5100 0,116018

1000 0,103981 2400 0,106272 3800 0,11045 5200 0,116514
1100 0,104082 2500 0,106508 3900 0,11082 5300 0,117019
1200 0,104193 2600 0,106753 4000 0,1112 5400 0,117534
1300 0,104313 2700 0,107008 4100 0,11159 5500 0,118058
1400 0,104443 2800 0,107273 4200 0,11199 5600 0,118593
1500 0,104583 2900 0,107547 4300 0,112399 5700 0,119136
1600 0,104732 3000 0,107831 4400 0,112817 5800 0,11969
1700 0,104891 3100 0,108125 4500 0,113246 5900 0,120253
1800 0,105059 3200 0,108428 4600 0,113684 6000 0,120826

0.125

0.12

0.115
    ]
   a
   P
   M
    [
   r
   P
0.11

0.105

0.1
0 1000 2000 3000 4000 5000 6000 7000
Pr(n) n [rpm]

Temperatura gazelor reziduale depinde de tipul motorului, de raportul de comprimare

si de coeficientul excesului de aer ; valorile uzuale ale temperaturii pentru motoarele cu
aprindere prin scanteie (m.a.s) se incadreaza in urmatoarele limite :      
 Universitatea Tehnică “Gheorghe Asachi”, Iaș
Iași
Facultatea de Mecanica
Departament:IMAR

 Coeficientii gazelor reziduale,  , se definesste prin:

  
     

 
  
  
     
  [
 ] 
 Cresterea temperatura a fluidului proaspat  ,
Cresterea de temperatura 
Fluidul proaspat se incalzeste in contact cu peretii sistemului de admisie si ai
cilindrului precum si datorita gazelor reziduale. Cresterea de temperatura depinde in principiu
de viteza fluidului proaspat, de durata admisiei, de temperatura peretilor si a fluidului
 proaspat.

   

Variatia lui 
 in functie de turatie, in vederea unui calcul ma i complet, poate fi
stabilita orientativ cu relatia:

  
     

In care,  este cresterea de temperatura corespunzatoare turatiei nomonale   , in relatia
 prezentata n fiind argumentul (variabila) functiei.
*Calculul si graficul sunt efectuate inegral in Microsoft Excel

n ∆T 2400 721,6 4400 496,1

600 924,55 2500 710,325 4500 484,825
700 913,275 2600 699,05 4600 473,55
800 902 2700 687,775 4700 462,275
900 890,725 2800 676,5 4800 451
1000 879,45 2900 665,225 4900 439,725
1100 868,175 3000 653,95 5000 428,45
1200 856,9 3100 642,675 5100 417,175
1300 845,625 3200 631,4 5200 405,9
1400 834,35 3300 620,125 5300 394,625
1500 823,075 3400 608,85 5400 383,35
1600 811,8 3500 597,575 5500 372,075
1700 800,525 3600 586,3 5600 360,8
1800 789,25 3700 575,025 5700 349,525
1900 777,975 3800 563,75 5800 338,25
2000 766,7 3900 552,475 5900 326,975
2100 755,425 4000 541,2 6000 315,7
2200 744,15 4100 529,925 6100 304,425
2300 732,875 4200 518,65 6200 293,15
 Universitatea Tehnică “Gheorghe Asachi”, Iaș
Iași
Facultatea de Mecanica
Departament:IMAR

4300 507,375

1000

900

800

700

600
    ]
   K
    [
   T
500

400

300

200

100

0
0 1000 2000 3000 4000 5000 6000 7000

T(n) n [rpm]

 Presiunea din cilindru la sfarsitul cursei de admisie ,  .

     

  
 
 
in care:            
   
 -coeficientul de reducere a vitezei in sectiunea minima a sistemului de admisie.

-coeficientul de rezistenta gazodinamica al sistemului de admisie raportat la

   
sectiunea minima a sistemului de admisie. In baza recomandarilor,

    
   - (recomandat cu valori intre 50...130 m/s), reprezinta viteza fluidului
 proaspat prin sectiunea minima a sistemului de admisie, stabilita pentru viteza maxima a
 pistonului.
 Universitatea Tehnică “Gheorghe Asachi”, Iaș
Iași
Facultatea de Mecanica
Departament:IMAR

  
  -reprezinta densitatea fluidului proaspat. Pentru temperatura aerului t=20°C ,
densitatea fluidului proaspat la presiunea   este:

   
 Temperatura la sfarsitul cursei de admisie ,
Temperatura  
Temperatura la sfarsitul cursei de admisie se poate determina din relatia bilantului
termic aplicat fluidului proaspat inainte si dupa amestecare cu gazele arse. Daca se considera
ca amestecarea se produce la presiune constanta , iar capacitatea calorica specifica a
amestecului este egala cu a fluidului proaspat, temperatura se calculeaza cu relatia:

   
      
  
Unde:      
     sunt caldurile specifice la presiune constanta a gazelor
reziduale, respectiv a fluidului proaspat ; 
 la motoarele cu formarea amestecului in
exterior, valoare care se poate utiliza, cu aproximatie si la celelalte motoare.

 Gradul de umplere,  denumit si randament al umplerii, coeficient de umplere, sau

 denumit
chiar randament volumetric este definit prin raportul dintre cantitatea (masica,
gravifica, molara, volumica) de fluid proaspat retinut in cili ndru la sfarsitul admisiei si
cantitatea posibila de a fi introdusa in cilindree , in conditiile de presiune si
temperatura de la intrarea in motor, adica fara pierderi.

               

   
in care,     reprezinta gradul de postumplere sau raportul dintre numarul de kmoli de
fluid proaspat care patrunde in cilindru dupa P.M.E (dupa terminarea cursei de admisie) si
numarul total de kmoli de fluid proaspat retinut in cilindru.

Pentru motoarele in patru timpi, la sarcini ridicate    , valorile fiind
dependente de turatia si de perfectiunea umplerii.

 
 Universitatea Tehnică “Gheorghe Asachi”, Iaș
Iași
Facultatea de Mecanica
Departament:IMAR

Calculul procesului de comprimare

Procesul si temperatura la sfarsitul comprimarii se pot calcula , aproximand
comprimarea cu o evolutie cu exponent constant .
     
  
 

     
  
Exponentul   reprezinta de fapt o valoare medie pe durata procesului de
comprimare. Valorile exponentuluipolitropic mediu depind de schimbul de caldura dintre
fluidul motor si peretii cindrului. Dintre toti factor ii de influenta, ponderea principala o are
turatia; la cresterea turatiei ,mc are o crestere importanta. Motoarele racite cu lichid au un
regim termic mai redus decat cele racite cu aer si, ca urmare, au valori pentru   mai mici.

Determinarea exponentului mediu


comprimare . Valorile lui  
 s-a facut pe baza exponentului adiabatic de
 se determina din nomograma in functie de raportul de
comprimare . 
   
 
Calculul arderii

 Ipoteze de calcul:

-caldurile specifice depind numai de temperatura

-arderea se desfasoara dupa evolutii simple: izocore, izobare si izoterme ; in cadrul

lucrarii se considera ca arderea se desfasoara izocor si izobar (adica mixt)

-compozitia fluidului motor la sfarsitul arderii depinde de coeficientului excesului de

aer

-gazele reziduale au compozitia produselor de la sfarsitul arderii

-caldura dezvoltata prin ardere este egala cu caldura de reactie chimica la presiunea si
temperatura mediului inconjurator, degajata pana la formarea produselor de ardere,
neglijandu-se variatia caldurii cu temperatura.

-variatia energiei interne a fluidului motor si efectuarea lucrului mecanic exterior in


timpul arderii sunt efectul caldurii utile masurate prin coeficientul de utilizare a caldurii ,
 Universitatea Tehnică “Gheorghe Asachi”, Iaș
Iași
Facultatea de Mecanica
Departament:IMAR

care tine seama de caldura degajata prin ardere pana in punctul z si de pierderile de caldura
aferente.

Tab.1:Caracteristicile
Tab.1:Caracteristicile combustibilului petrolier
Combustibil Compozitia 
 
    
 
c h o
     
Benzina 0.854 0.142 0.004 0.1065 0.5073 43529 43500

 Aerul necesar arderii.

Combustibilii lichizi au urmatoarea compozitie elementara:

 
-c,h,o,s, sunt participantii masici de carbon, hidrogen, oxigen,sulf,etc.

Cantitatea de aer teoretica necesara arderii sau cantitatea minima de aer necesara
arderii complete, tinand seama de proportia volumica de oxigen in aer (21 procente), este:

   (     ) [ ] 

 
cantitatea reala de aer, disponibila pentru arderea unui kg de combustibil este :


(

        

 
 Numarul de kmoli de substanta initiala care participa la reactia chimica este:

       

 
   
 
unde:      
 
 
   -masa molara a combustibilului (valoare de 114 atribuita
atri buita in calcule
datorita inlocuirii benzinei ci n-octanul)

 Produse de ardere.

cantitatile lor se stabilesc din ecuatia chimica de ardere, pentru cazul arderii
incomplete a combustibilului (cand λ<1)

           

 
 Universitatea Tehnică “Gheorghe Asachi”, Iaș
Iași
Facultatea de Mecanica
Departament:IMAR

         

 
           
 
         
 
   
    
in care:    
valorile sale alegandu-se in functie de raportul  al combustibilului.

Pentru combustibili petrolieri cu h/c=1,17...0,19 , inclusiv benzina, se aleg valori in
intervalul 0,45...0,5 (valoarea aleasa in calcule a fost 
 Numarul total de kmoli de produse de
de ardere:

               

  

 Variatia molara.

Variatia numarului de kmoli in urma arderii este:

  
 
 
coeficientul chimic de variatie molara este exprimat prin raportul    

 
       
     
 
Daca se iau in considerare gazele reziduale, coeficientul total al variatiei molare
devine:

   
 
 Puterea calorica a combustibilului

Pentru calculetermice se poate folosi formula lui D.I.Mendeleev:

 Universitatea Tehnică “Gheorghe Asachi”, Iaș
Iași
Facultatea de Mecanica
Departament:IMAR

       [ ] 

Pentru combustibilii petrolieri din Romania, sunt date orientativ compoziitiile lor

necesare arderii complete, precum si puterile calorice inferioare  (vezi Tab.1).

In cazul in care motorul functioneaza cu lipsa de aer, arderea fiind incompleta, in

 produsele de ardere apar CO si H2.. Astfel, caldura degajata fiind mai mica , puterea calorica
 pentru arderea incompleta se determina cu relatia:

         [ ] 

   
 Calculul temperaturii maxime de ardere.


Temperatura  la sfarsitul arderii se determina cu ajutorul relatiei de ardere care
reprezinta de fapt bilantul energetic al procesului respectiv.

Temperatura   va fi solutia pozitiva a urmatoarei ecuatii de gradul doi:

          
  
          
       
                
   } 
 
 
 
{ 
 ;


Coeficientul  din relatiile de mai sus reprezinta coeficientul de utilizare a caldurii in
 
 procesul de ardere si a fost considerat ca:


Raportul  este, la nivelul ciclului de calcul nerotunjit, raportul de crestere a presiunii
    
in procesul de ardere si se defineste ca in cara reprezinta presiunea la sfarsitul

arderii iar  este presiunea la sfarsitul comprimarii.

La m.a.s acest raport mai poate fi calculat cu urmatoarea relatie:

 Universitatea Tehnică “Gheorghe Asachi”, Iaș
Iași
Facultatea de Mecanica
Departament:IMAR

    
 
 
 Calculul presiunii maxime a ciclului rotunjit (corectat).

La nivelul ciclului rotunjit, valoarea presiunii maxime,  ,difera de valoarea

determinata la nivelul ciclului nerotunjit , fiind mai mica. Corectarea ciclului teoretic

te oretic conduce

la valori ale presiunii maxime reprezentand circa (0,85...0,92) .

     ;

  
 
 Calculul destinderii.

In conditiile unui permanent schimb de caldura intre gazele c are evolueaza in cilindru
si exterior, pentru evaluarea procesului, destinderea este asimilata unei transformari
 politropice, cu exponent politropic  constant, egal cu valoarea medie.

   
 
Relatia de calcul pentru presiunea si temperatura de la sfarsitul cursei de destindere
sunt urmatoarele:

   
  
   
  
Cunoscand presiunea si temperatura la sfarsitul destinderii, se poate verifica
temperatura admisibila a gazelor reziduale,  
    
√ 
   
 Universitatea Tehnică “Gheorghe Asachi”, Iaș
Iași
Facultatea de Mecanica
Departament:IMAR

Trasarea diagramei indicate.

Diagrama indicata a motorului cu ardere interna se construieste pe baza calculului

 proceselor de lucru. Se traseaza mai intai diagrama nerotunjita, apoi se rotunjeste in raport cu
cotele de reglaj ce se adopta. Trasarea se face in coordonate p-V.

Se alege o scara a presiunilor si o scara a volumelor.

  
Trasarea liniilor de evacuare si admisie se face prin cate o izobara de valoare
 .
    si

In ceea ce priveste politropele de destindere si comprimare, deoarece in abscisa apare

si cursa pistonului, se traseaza variatia presiunilor in functie de cursa pistonului.

Pentru politropa de comprimare:


    (  )    
  
Pemtru politropa de destindere:

    (  )    
 
unde:

 
comprimare;
 presiunea corespunzatoare deplasarii x a pistonului in timpul cursei de

 
destindere
 presiunea corespunzatoare deplasarii x a pistonului in timpul cursei de

   presiunea la sfarsitul cursei de admisie;

   presiunea teoretica la sfarsitul procesului de ardere

x- cursa pistonului, masurata din PMI;

  
          
 unghiul de rotatie al arborelui cotit, considerat zero la inceputul ciclului motor.

  raportul dintre lungimea bielei si lungimea bratului arborelui cotit.

  
 inaltimea cilindrului de diametru D (alezajul) si acelasi volum cu camera de ardere

     
 Universitatea Tehnică “Gheorghe Asachi”, Iaș
Iași
Facultatea de Mecanica
Departament:IMAR

Intimpul unui ciclu de functionare , arborele cotit efectueaza doua rotatii complete,
 
deci  variaza intre 0 si 720°. Legatura dintre variatia unghiului  de rotatie a arborelui motor
si procesele de lucru este data explicit in rumatorul tabel:

Tab.2

0°- 180°
Procesul de lucru Legea de variatie a presiunii
Admisie   
180° - 360° Comprimare 
360° - 540° Ardere si destindere 
540° - 720° 
Pentru trasarea diagramei indicate nerotunjite, se calculeaza urmatoarele marimi:

  
 

       
     
*Calculul si graficul sunt efectuate inegral in Microsoft Excel

  
180 -1
 81,5 0,088826
195 -0,96593 80,45269 0,090091
210 -0,86603 77,31397 0,09409
225 -0,70711 72,11148 0,101479
240 -0,5 64,94531 0,113567
ss255 -0,25882 56,04941 0,132746
270 -1,8E-16 45,84375 0,163433
285 0,258819 34,95566 0,214113
300 0,5 24,19531 0,301882
315 0,707107 14,48227 0,461897
330 0,866025 6,732902 0,758139
345 0,965926 1,729739 1,223647
360 1 3,06E-31 1,528189
375 0,965926 1,729739 3,799768
390 0,866025 6,732902 2,325566
405 0,707107 14,48227 1,398997
420 0,5 24,19531 0,904445
435 0,258819 34,95566 0,635871
450 3,06E-16 45,84375 0,482017
465 -0,25882 56,04941 0,389433
480 -0,5 64,94531 0,331841
495 -0,70711 72,11148 0,295669
510 -0,86603 77,31397 0,273609
525 -0,96593 80,45269 0,261691
540 -1 81,5 0,25792
 Universitatea Tehnică “Gheorghe Asachi”, Iaș
Iași
Facultatea de Mecanica
Departament:IMAR

    ]
   r Diagrama indivata nerotunjita
   a
    b
    [
   p 4
z

3.5

2.5

1.5 c

0.5

pr d
pa a
0
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90
PMI PME x [mm]

3.5
    ]
   r
   a
    b
    [ 3
   p
2.5 Arderea si
Admisia Comprimarea Destinderea Evacuarea
2

1.5

0.5

0
0 100 20 0 300 400 500 600
[ RAC]
a  °
 Universitatea Tehnică “Gheorghe Asachi”, Iaș
Iași
Facultatea de Mecanica
Departament:IMAR

Calculul parametrilor indicati si efectivi

A. Calculul parametrilor indicati
1.  Presiunea medie indicata pe ciclul
astfel:

este o marime conventionala si poate fi definita

-presiunea constanta ca marime, care actionand

a ctionand asupra pistonului in timpul cursei de
destindere ar produce un lucru mecanic egal cu lucrul mecanic indicat al cuclului
-inaltimea unui dreptunghi avand baza egala cu cilindreea si aria cu lucrul mecanic
indicat.

   
  lucrul mecanic al diagramei de presiune inalta;lucrul mecanic de presiune joasa,
sau lucrul mecanic de pompaj, se considera in consumul propriu de lucru mecanic al
motorului, sau in randamentul mecanic al motorului.

Pentru calculul presiunii medii indicate a ciclului

ci clului conventional de calcul, se determina

 presiunea medie indicata  a ciclului de calcul rotunjit ; in continuare se micsoreaza aceasta
 presiune, tinand seama de diagrama indicata rotunjita, si de aria negativa datorita curselor de
 pompaj.

     [  ( )    ( )]

)] 
  0,60308 Mpa;

Presiunea medie indicata a ciclului de calcul rotunjit este data de relatia:

    
  
    
  
 

-lucrul mecanic de pompaj pentru motoarele in patru timpi nesupraalimentate

  
  coeficientul de rotunjire

2.  Puterea indicata  
indicat al ciclului:
 reprezinta puterea motorului corespunzatoare lucrului mecanic

  
    
  

 
 Universitatea Tehnică “Gheorghe Asachi”, Iaș
Iași
Facultatea de Mecanica
Departament:IMAR

3.  Randamentul indicat,
combustibil.
 , se defineste prin caldura disponibila a unitatii de cantitate de

       
       
  
 
   ;


4. Consumul specific indicat,  este cantitatea de combustibil consumata de motor in
unitatea de timp , pentru unitatea de putere dezvoltata de motor.
   
   *  + 
 
   
B. Calculul parametrilor efectivi ai motorului.

1.  Presiunea medie efectiva ,  este o presiune conventionala, constanta ca marime ,
care actionand asupra pistonului , in timpul cursei de destindere, ar produce un lucru
mecanic egal cu lucrul mecanic efectiv al motorului.

  


  - randamentul mecanic.

2.  Peterea efectiva ,  este puterea transmisa arborelul motor consumatorului.

   
  
  

 
3. Consumul specific efectiv, 
     *  + 
  
  
4. Consumul orar de combustibil, 
    [ ] 
  
5.  Puterea litrica, 
    [ ] 
   