Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Un motor cu cilindree totală dată, produce un lucru mecanic cu atât mai mare cu cât cantitate
de combustibil arsă în cilindru, în fiecare ciclu, este mai mare. Cum înte combustibil şi aer există un
raport determinat, se poate spune că lucrul mecanic produs de un motor dat este cu atât mai mare,
cu cât cantitatea de aer reținută în cilindru este mai mare.
l
G 0=const . V S i n ρO
τ
Relația de mai sus arată că, la aceeaşi cilindree totalá, tureție şi număr de timpi, cantitatea de
încărcătură proaspătă care poate fi reținută în cilindrii motorului, în condițiile unei umpleri fără
pierderi, poate fi sporită numai prin creşterea densitătii acesteia.
p0
ρO =const .
TO
rezultă că sporirea densității încărcăturii proaspete se poate realiza prin modificarea separată sau
simultană a presiunii inițiale si a temperaturii inițiale p0, și a temperaturii inițiale T O, în sensul
creșterii presiunii şi a scăderii temperaturii.
Cum în sensul micșorării nivelului de temperatură se poate acționa mai greu, densitatea
încărcăturii proaspete se măreşte, de obicei, numai prin creşterea presiunii în colectorul de admisie,
pca = pS , care, față de presiunea mediului exterior se află ín relația pS = p0. În acest fel, cantitatea
l
G S =const .V S i n ρ S
τ
Supraalimentarea motorului se realizează, în general prin utilizarea unui agregat de tip suflantă, care
livrează aerul pentru încărcătura proaspătă la o presiune pS superioară presiunii mediului
inconjurător p0. Există însă şi posibilitatea realizării acestei precomprimări utilizând inerția
curentului de încărcătură proaspătă care se deplasează prin sistemul de admisie. Această situație
sugerează împărțirea sistemelor de supraalimentare, în cadrul criteriului de mai sus, în două
categorii:
Desigur că, eficacitatea unui astfel de sistem de supraalimentare este legată de turația
motorului. În general, eficacitatea sistemului scade odată cu turația. Dar, având în vedere factorii
care pot să determine caracterul undelor de presiune din sistemul de admisie, chiar în domeniul
turațiilor înalte vor exista, pentru fiecare construcție de motor în parte, intervale de turație
preferențiale, pentru care efectul inerției asupra supraumplerii va fi maxim.
Din prezentarea de mai sus se vede că, la motoarele mobile și cu regim de turație variabilă,
utilizarea sistemului nu este posibilă, sau este legată de învingerea unor dificultăți mari.
b) Sisteme de supraalimentare cu suflantă, la care creșterea presiunii de admisie se realizează
cu ajutorul unui agregat de precomprimare.
În cadrul acestei categorii se poate face o subâmpărțire luând drept criteriu tipul suflantei.
Această subâmpărțire are deci la bază intreaga schemă de calasificare a compresoarelor, cu
următoarele tipuri principale:
Prin antrenarea mecanică a suf1antei, debitul de aer intodus în cilindru devine dependent
numai de turația motorului și independent de sarcină.
În cazul antrenării prin turbină cu gaze, suflanta S se montează pe axul turbinei T, care este
independent de axul motorului. Turbina T utilizeză energia gazelor de evacuare ale motorului. În
acent fel, debitul suflantei devine dependent atât de turația cât de sarcina motorului, sistemul fiind
autoreglabil.
În cazul antrenării mixte, cele două procedee de antrenare, mecanică și prin turbină cu gaze,
se pot combina în mai multe variante. Suflanta S1 , care reprezintă prima treaptă de comprimare,
este antrenată mecanic și livrează aerul în treapta a doua, suflanta S 2 care este antrenată cu ajutorul
turbinei T. Turbina T folosește energia gazelor de evacuare ale motorului.
La motoarele în patru timpi suprealimentate, fazele optime de distribuție diferă parțial sau
total față de cele stabilite la motoarele cu umplere normală.
Intirzierea necesară la închiderea supapei de admisie este, în general, mai mare la motoarele
supraalinentate decât la cele normale, fenomenul de umplere inerțională modificându-se în acelaşi
sens cu mărimea presiunii de supraalimentare.
valorile mai mari corespunzând motoarelor cu turație mai mare sau cu un grad mai ridicat de
supraalimentare.
În ceea ce privește întârzierea la închiderea evacuării aceasta se alege mai mare decât la
motoarele normale deoarece, vitezele de evacuare fiind mari, curentul de gaze poate să curgă prin
inerție mai mult timp.
La motoarele în patru timpi supraalimentate, baleiajul cilinfrului nu are numai rolul realizării
unei curățiri suplimentare a cilindrului de gaze arse rămase în urma evacuării normale ci, în special,
are roulul de a răci suprafețele care limitează camera de ardere a motorului, operație impusă de
solicitările termice mari la care sunt supuse organele respective. În plus, prin operația de baleiaj se
realizează o diluare cu aer a gazelor de evacuare, care conduce la micșorarea temperaturilor.
Răcirea gazelor de evacuare este obligatorie în cazul în care sunt utilizate pentru antrenarea turbinei
agregatului de supraalimentare, de unde și unghiurile mari de încrucișare întălnite în aceste cazuri.
Gls
φ b=
Gb