ee MINISTERUL EDUCATIEI $I INVATAMINTULUL tector univ dr. 1OAN NEACSU éonator Prof. GHEORGHE DASCALU Proj. MIHAIL ROSt Proj. WORKA RADU Proj. MAGDALENA ROMAN Prof, VIRGIL TAGIRTA GHEORGHE ZARIU METODICA PREDARII MATEMATICIi LA CLASELE I-IV ..manual pentru liceele pedagogice, clasele XI—XIl ie [EDITURA DIDACTICA S1 PEDAGOGICA BUCURESTI, 1955 CUPRINS. ep. 1 PROBLEME GENERALE ALE PREDARILINVATARIL MATEMATICH IN CICLUL PRINAR ‘Coneptil expen cw pic a prodreaSnaen tena EBrzle metotie ale prdil-tnvtiet maton Oct portant Garscterut sstenie ab predri-tnvatzll maternal! Objectives peedrc-nvatnt-matematicll Ia elute 1~1V Speifial frm notoilor matemtic in slo pina Stotegia sidncticd )simensunenToematva pred in Plaiare aclivitahi dietice = = Cp TL. FORMAREA CONCEPTULUIDE NUMAR NATURAL. PROBLEME METODICE (0. Objective gerrae ale cit 1, Gonepta de rum natra 5 Siteme de numeric 2. Elemente de metodsiogsformécis sont de aude natal 4 Suet privindeminaren abietvlr termina pic oem conceal de mms 6 Model de actiitate cid, Sige tacit 7 nee. Ae Cop. 111, METODE DE PREDARE-INVATARE A OPERATHILOR IN MULTIMES NUMERELOR NATURALE i 0, Ovective generale ale capitol Formares flint de eogate 1. 2 Probe -pesiice pedi neti sduni seid merle ind ia 10 3 Probleme spesfce Prlicv avi aSuniit x scidei sumerce maleate curnse 4, Probleme pciice pred inviir adam sedans mimeeler nature pind a 10, 5, Probleme spesce prela-imati adi “cide nimertorvelursie mal mat sit 10, ro eer peste erin 6 Prone spetice prefiimafer dune $e wimesr nturle at mae dit 1000 p 7 Moist de preiareinviace'»operailae de fie tmpire 8 nimetler mo 8 Formas depindrtr de ckst mcf, oat 8 ‘9 Saget puivind fomolaren bietivlor terminate pera expla Operas cu mumere 7 8 2 0 Pry 0 a 2 @ @ wna 106 rat 1610. Mode de aeiviate digsctcs. Saget matodch ve sos UU, Tntrobil Apel peace woes see ee ‘cap IN, PREDAREA SI INVATAREA MARIWULOR St UNITATILOR DE MASURA 1, Obietve anes ate capitlll : 1. Misirare. Unllt de surd — gancat ore 2 Parclantl le predictive untipie de massa fngiilor 1 Noftines de yolum, Us de misurs 2 wokamult 4 Notinet de voor, Uta de misirl = valet 8 Timpot Unie de mssara «impo © Comopial de mash Utah de. mish 7. Mole de activate ddicti. Sagstil meodice + + Evert Inte Gp. V. METODOLOGIA PREDARIL Si INVATARII NUMERELOR RATIONALE (©, Ovietive gone sl eaitll 1, Nolunan ds mini raonl: unitate tations 2 2. Aapeste meloiee pind pefares Inert mumeréerfationle » opel rice ob de % 3. Sup pv orca obiectvelr tee oe apt ¢ S 4 Model de actftatedidcid. Sugetih metotce 5 Tneebie, Anta Cap. VI. PREDAREA St INVATAREA ELEMENTELOR DE GEomeTivE 0, Obst gezarale ale capltli 1, Preise genrasarienttive br eaves geometric 2 tty § Tope tn preares 9 nears geomet 3. Cernte mcafee tn preites¥Invares tlemente'r de geome 4 Formrtn conseptlr e cnninul geomarie. Ape 1; Intec. Aatests prachice Cap. VIL BAZELE PSIMOPEDAGOGICE $1 METODOLOGICE ALE REZOLVARN PRO” ‘BLEMELOR “ 0 Obietve geal se apt Notfune de prtlomd ice reavare a prblendt tape tenvill pestleeer Hebi ail de rei 2 plone Neloda stil si tlds onaitck.Apliaie pratca Deets nls oe come olin Tatras Apes petetee ‘Vill JOCURILE DIDACTICE MATEMATICE ‘Obietve gona ale caitlin te Orseneares x dosiqrarn jomih dldatic matemtle Cp, 1X. PROBLEME SpECIFICE PREDARI IWVATAMINTULUT stuULTAN Rt © Otietve genes ate capitsi 2 Beene Wher ice a Model de scivitate wasetch Saget matey 2 Oa 4 Teme, exits = = ee Moe SUINVATARI MATEMATICH IN conDITILE Gop. X sIsTEMUL acrivirAyH Oia nc a NETMIEATUOR WATEMATCEW APABA hase 1 Obietive Specie active In 2 Femme de sciate ntenech 3. Teme, crest, nett 1. Evaluares reaultatetar se a SCOLAR LA MATEMATICA la, comport a ae iiaiatice net ce umene 9 evalt a manatcd ctauare; Copia Restle 5 compllses confi: 2 28 0CUVINT INAINTE 4 a predict matematiil destinat agogee Continual Ta ele, nim ena oe ewe dele setoare ale activi eat al nme ai atl ae aoe oh sior si controlul efectelor invajamtnt i rte mcm Dist inant etn iets cgi cups ast un 1 Oar a ec eal rls sme de inovare si modernizare tn siet nal aceon ee moras felt ee en np ante a at el Aesta a fol ma mess lac sept de Tee perc! ile mate tn an nie supine corel i velvet de programe | uae sand predarii, Este at patos rigieeaee | rede ae week, womdect js (rae rod undo ecle ale palopedagoget modem St sug aetaior in inva peed peogoi, procul destin de a prea. pars mone ‘eloctutile autorilor prezentulul maiauat. oat dn ect pea, 0 cr Ment in speina ptesoilor elo un manual de metodie Ccartea de fat reprezin demote gr vigoare Ia omental teste cancels contin me. coast linie se inseriu intentiile st en feri elevil ar claselor a XL-a si : tart naticii, precum gi de a . Aver In vedere in mod deosebit ealitates me a te Sra spa aterm ST probate cues ae pedagokl x polo snuine de a of fic moderne ne inca in 1971, seria + st cunlle mamta een pmo artes ale t= eee ur coniderind pedaeoea Grigore Moisi care, ark poate fac cs See ae xt al psihotogiel gcolare, pe de © pat lament cau eaiiak cya recite cmc pent P- aa yeiem acestor gindur!, ple 7 rat vanese, matematicianul Gh. irae ate peronaih a ivi eoastenctiv ‘rintulal miatematic rom ; ‘mlatuiui matematic pind la clasele imeepitoare mu se poate reaiza decit cu 4i Invatitori cu © bunt pregitire matematicd.. Se impune pregitirea bye 4a nivell cuturii moderne, pe care vrem si o propuisim in ooald, reg ‘matica a tnvifatorulul ta nivel matematicii moderne Din aserenea imperative decutg programa si nou! manus lui este complexa i oferd urinitoarea deslésurare tematiea Capitol 1 are, in principal, 0 valoare de sensibiizare a elevior vitor! ine 1a probiematica psiho-pedagogies matematci, Dominantete sint date de caracierul lui sistematic-integrator, de taxon operationalizarea obiectivelor, de procesul formatit noliunilor matematice Peritateastrategilor de predare-invatare, precum side formele de organicaral varul din perspective proietaril acestora in pian micra- si macrodiJactic Capitolut 11 introduce studul aritmetict and drept medal nur natal u dilerite bare de nummerate, propretite mumerelor naturale si elementete de \ologia formAritnotiunit de numar natural find insofite de sugesti, probleae dele de activitate didactca, 1 de metodo Ss Capitola 111 propune o gam variata de analize si aplicaii pentru structure ‘metic consrate pe nofiuioa de operat i propriate aestora, Acestea sint com ‘nu nurmai ca instrument strict matematice, cis logic, finalitatea lor find » Intiinirea dintce optimizarea proceselor de formare a deprinderlor de eal! oral si in scrs, si sbilitatea de zezolva si compune probleme, Capitolut 1V trateaxa complexa problem a predait gf inoifart mavinitor {itor de maar. Analica tor vizeaza predarea acestor nian in contextal Be care trebuie si-{cunoascd invitatorul cu privire la operatia de masurare ormare a uri sistem coerent de unit de misurd. Insusirea cumostinfelor me Fale de construirea si utiizarea Sistemului International de unitati este obi Pentru invititoral Cae doreste sa infeleagé rostul scolard. Sugestille metodice, ‘seestui important capitol $1 olul acest part! in prog ‘exercifile gi intrebirile finale dau valente oper Copitolul V, destinat predari i tncdldrit numeretor ralienate, ne introduce in ‘nedita 2 noiunii de numar rational, unitate fractionara si operat cx numece nale, elementele de ordin metodic asigurind « vloare practic evidenla roti! matematice Capitotet VI introduce metode specilice preddrit neliuntor din demeniul ge. logica formitii conceptctor geometrice find situali ta jonetiumea necesact @ tivului eu reprezentarea gi logicw abstract, demonstraja fiind insotita de a practice, Capitolul VII este destinat studiutal aptcnt bacster psihopedagogie 4 netic reaolosid> problem. Analizle tntreprinse in a-est capitol stint destinate noliusitor de proble vare de probleme, etapelor de rezoivare a nei probleme, si metodotogiel activitatii de rezolvare a variateir tit rinse in programele claselor 1 8 demersurilor mater de probleme, unele 1 IV. Stud acestui capitel si exerci aplide Joe didactic matemetie. Tipok ; ie stastar stimalatoare za analizele si apicaileinsoti ee aE Pa $i apicatie insottoare sint portamentului erealiv al elevilr vitor fy, Prediri-tmsa. ewerea situa ta pe alternanta roblemelor oferind o imaging es bn fara clase, iventa Capitotut “mat ieee . Modelatoare, rey *pertoriul conextunitor intre object SS iv operationaliabi ontinut-iuetode-rezultate fi connate ind Tefleetat tntrun model evalus? 4 doua modaltate vizeara sous, 2 Medalists vzesi ltura operational, tino cate eaten, Pace sn melo pox ‘oblective practice gi ew in. concrete, siternat lve, prin 4 claselor I-IV. Duck in ‘nuant problems, sufi claificarea ‘maniesa eoneretit ds le ficedruia tn part, tit maleate Ines Gu sud cre a Pe deplin realizabita, ee Tn seat conte ba rin franser vertical, ipline mslodice find o cio ay lo ait materi ute tn ptt practi devind structura comportamentalé cotidiand, un mode! atitudinal favorabi disciplinat, prin jocul satisfactiilor intrinsece, prin logica relaliilor inteliges * Poate gratitudinea cea mai mare trebuie sii o avem fala ee sulCAPITOLUL 1 PROBLEME GENERALE, ALB PREDARI-INVATAR. MATEMATICIL IN CICLUL PRIMAR 1. CONCEPTIL SI EXPERIENTE CU PRIVIRE LA PREDAREA-INVATAREA MATEMATICI IN CICLUL PRIMAR In contextalpreocparior pentru modernizarea ineirantla, pentru aco area i Ta cevnfte epost contemporane, cae destinate lean caheag eae init maleate sta un Tos prea Inkrodere, Inca deta bars feats, a unoeconcepe de mare genera litate, conepte uneatoare pe iol pafcusul Invafart malematiay nance oar acheionaea acestore ca ett Indapendnte teal oon ee ge ain We Ice slomaie pcm mod lle & organtzate a eataiior macemalie, scares tear unger stat aceslra,canonsleea diaric ratio 92 easiiarior nageean Matematica moderna inde In considatie ancandlul steele lor snatematie,prinep ale, aie ante enatie natematice Taree ecole de itor seme de invalamint a fost tnieator ea structure fine, elaie 23s intercetate tn spit loz diipline! materatce ty tama eee Sidra ch petra av deevae copa inca dla nepal caraterten eee ivoderne if pentru a+ invala sa gindeasct In spiel ckconcepiee deere ee ‘porate mumerte natura rebuefandamentate pe coneepal genera re a Gerctar experimentale axate pe damenilpredart HMae wl ajuns nr alse faconltsia cael re struc andamontagae gates Ua Goigsbrice, de orang fooloscecorespund siructuir cements eaten consecings didatentnealamintt mtemnatie weber hee tal pe crgaizareaprogrsiva 9 acctor stuart operate Accaslexersare treptald, tn funete de vita levi, 4 slructuttr logie, se va face all init Tr aes opera sa se alee punelele desea oes Gu pevie i ormacea nolo de namin, de opersic eu numeric et annie 3 limba stuctarals fa claele mi Aste se evtt “supreme eet x termeni diel, dar se respects coretitadineastruclul rfonaet th ondace tal t2 a poibitatea deavota alice «1d net lui, sre exompiconeptl de nnd obsctal exalt mat ere: tac de pedgogia teat J. Piaget consider ci numaru natural este osinlerdsut- gens care presupune Arreile wie poral (progres) de competent coglive, metodo: S2e4actionale ate elevuli in domeniel mateneainne watind Sk tH probel de wont inal vor peritectic Serentind progese eventual lcunde sermificstive ontia ones jeemit rezalfaeetestlut de contro (reieae) comne Imire capaciitile asmilate de eter? © Gel de determina a calif organleet cootnsintat cel scale ae pe Et 3 principe deivate ain legen epstnsogi male Conta males Hempel isc, ale une tot coon confinilut matematic? diate at ne omtne ama ese ty inlepne neces i pe. rite divicarca Iu} tn leche planiteate? rnc el arealnes contin stat bazate pe erie valde con sistente cu cele ale stabilirit obieetivelor > S wag i nae coda fae cant ein dese asmistefnirate in ete states ia hemmed a recite rl Mle el conga de an San cone Mae's twa et ogee ssc ate Sibi conssteg connate 9h coe D. Gltert pentru ordosarea $1 artcalarea concepteor de bak Feat af erMonarea material de studi concentraté si dvicatd pe atic ‘uate eu cfmpuri bine definite» (Goncentele nou introduse tn seama de nivel Infelegeti elevitor, de nibitatite flea Tor intelectual > jccyentele de invitare matematicd fn séama de rapoetut cunosinfe {cymalie redundants, pentru a asigura intelgibitaten sf 4pol ese a felor ? ‘é asigurd o ierarhie reali a conceptelor in interioral unet teme ( se determing pusibiititile de a fi corelate cu cunoslinele dun alte Gonna Etter pes legrea mitodsor 5 procedesior didactice sel mou mdodle salisac oblectivele prolectate (de exam forourea nel deprinercetpu de ener sas eet nat form preeondr(rarkiu crt sti an melo te aa rrr pe atvitata cet, po aposssr, pe angalares lor eit mal diets iu acimigae eho mallee sult, ce misucé eile stimulaté nninea independent creativa, cu des *pre oopetae (grup Interact) spre competific tga cose Fn Oc mista se asgur un eck inte okentle oe tip soe algertnie crete» Jn ce misur tetodle foloie permit eovlor exercitarea sulocon 3 mloeautel proprilorperfermnanes cu fete tn plush nea ae invatare? ’ 7 11 ce misurd se asigura complementarittesmetodesifoace de f nin? q_ 2n.Se miler se ssguri unitate cetelor in planulcomporamentela nitive afetive 9h acon? aid St ee po ss de dr nee propil de border sul probleme, aiguindu se un sth Gee eo Honainre cota Lapa as F. Ceti pentru alegre si laborarea resurssor materiate = obine prin alegerea waterilulul didactic fotos eel mal mare infu aetiviator de commnicae i forare in eaport eu cartes SRG He sea, ne lermen tung caltlca si randamentul mane a ‘uate ta ele Se rte o stare de contort psiic, de invioeare si bund sprit, si electe cognitive postive? = Ele asigural un numa sufelent de mioace eu eae xi se here ni be grupe tic sa frontal (Se recomandéulizaren In clas a sat halon er cae i pend stivitatea simultand a mai mull ele precum ot rea enunjrior matenaice) > ; ~ Se asgurl momente optime pentru realzarea conexiuntincerse tate dre, invitee, evaluare,dijare,semidnjare 31 dare, profs soe, confinutar-metoderealiate 9a?8, PLANIFICAREA ACTIVITATII DIDACTICE. Planificaren atv de predarenviare te spina matali, alate obigneic usiratte duspete de tein, repress un se complex de Eee eh echt ua np ele: a sar, eee eee condleea tlre amie ite, volute armuteje deldonae fy plan mtodslogsetmune de allt, ela tpure Goat maleate feats pit sudares programe elere sa yeoman ror fede) pede an dda tone Su Cpe cm situatii tay i torul (Indeosebi !a clasa 1); e) tipologia, in sistem, a lectiilor {Gog players epeladr Se rr pexgogie, plaiesre calendar a abet veloc ona Ges & Utah specs prin vale 4 evalu mat race dete fy spn: pst esa fn vate arc de abel Ss aaah pena cage ste sinc. Recamandam cath diet ates pedigonce (2 dating mbtemaic sa se sudeve pornativle de ra ibis Me’ Mrs. EdueatsInvaliintt sto ce race rena Hea elsif sa neste, conform pogremtor 0 Fee ate peau planilearen clendarsed.o putea expends, ana- ws ato L, ealonate ia timp, psctaren date Sima trsult a cSeave ses unt al dp comiat = Sinn Sompare tions de tovstmist petra casa 1 fipnri de standarde feller performanfe, rezultate) = observati CAPITOLUL 1 FORMAREA CONCEPTULUI DE NUMAR NATURAL. PROBLEME METODICE 0, OBIECTIVE GENERALE ALE CAPITOLULUE Studinduse acest capo, se asteapt din partea elev cela ped SNE cunoasch mclodologia de redareIneitae prvind fottaren on dle mur natu, ca propritate a multimiior finite eeivatente sau Tolosnd ‘ales lal Peano SPRL aplce procedesle melodlce de invllare a numerdor naturale de ririme, pe caneenize date, {nind sea de caracterul pos onal al seer rrumeraie zeta ered fe eapall de» dja proces de pedareinvitre pentru insures tm oper! descempunre a mar 9 etre rea de aces 2 oleeascd metode 91 strate in misurd st stimuere eapecitatie lectuale ale elevilor, aptitudinile gi interesul lor penire-matematica oe Sci dislingt "in desererea numetclor narale specie. legate. de sa sgafie (orespntitor circ), denumiren maréral tn pan lingesie 9 70 Proprivsies de umd Penta a pulca prog 9 desfiura ficient Jeti ntroductive tn stu rmerelor natures consider seceserd-curosslerea de cite Invafitr 2 ‘oflunh felis tieode si lgoeim! — Coste forind ssastumatal mode al feoriel muméreor natucee. Necunoasterea sau aplcareaIncerecia a aes atte nvitator cteeast Ia ele reprerentai geste asupra mullite Ingen procest! de nssiecorecs a noun i rcafilr materatce, = ji alert. Ente n general, dou puncte de vedere su dou perspective asupra concept de numar Datura: priml sre ca punst ve plecare no{unea de pond nire alli fle, iat eel deat deites notunea de succeiune 1, CONCEPTUL DE NUMAR NATURAL Jt. Numerole naturale ca qumere cardinale Pentrt a contura conceptul de niumr natural vom porni de fa notiual smalfime gl de relate. : Fie A 3i B dou mutica. Vom spune od exle ulti sintekipoconte daca exstao bijectie 7 8 * iii A pe multimea B. Acest fapl seem art 1A ~ BY cltim mulfinea A este echipotent ca °3 fimea B. “De exemplu, multinile A= {0 ¢ fo, by» 6} sink ecipotente — luna ce reali sem iagrama alatirat (ig, U1) Retalia de echipotenti =" se bueur de uemitoarde propielaf a re seer ge a ereyreae 2. Ente simerie, ada. dict A~ Bae B~ A 3. Este tanalivi, adie, dacl A'~ Bgl BCA: ‘Clasa de echipotenta cércia ii aparfine mulfimea A se numeste 1s Scat seta uri a al cum reali. eciplenb ipl to) 4“ Tn aceasta muljime Af aver sabsua lint vi ‘au cite 2 elemente, cu elte 3 elemente ete Pe aveastii mulfime definim relafia d= echipotent are um tiuinghi este eshipotenti cu mal linea format dint-un dreptunghl g.amd. ‘Deci rela Mulfimile care au accast® proprictate, anume accea intr-g clasd do echipotent Aceasti last o numim nundirut cardinal unw si o notion ew semi 1 La fel, tote submulfimile cu ette dou clemsnte sint ech tente 4 ele for 9 nota clas pecareo numimn namical cardinal doisi 0 notaines simbolul 20 observamn ca aceasta clasi nu are elemente comumé cu pri'na, deci ele stat dish Procedind in acelai mad, relatia de echipateata aduna fatro noud last submulfinte eu ete tre elemence, obfintnd astfelsiasa nun ta nuunrul cardlaae De care o nota cu smal 3, ultimea vidal va determina clasa circa 11 zicem zer9 si pe care 0 notim sem. Construim progresiv toate clascle de echipotenti, d-ci toale numerde c: + subimalfioi cu ele un ele ws, Cum? Mulfimes re are 0 sielutd sau cu mull de cchipotentstrige fe a avea un Singur elem nate (Ce trebuie nteles, agadar, prin numiral cardinal 5? Yom fitelage clasa (ul ‘alfimilor cu cinci clemente indiferent de natura elementolot Lor (din esnet. cas sinci ereioane, cinci nul, cine elevi ele.). Refiiem numsi proptictates coman 4 avea cinci cemente, Trebitie, ayadar, si ajungem ca clevul <4 tnfe eazy lapel hhumatul 2, de pid este praprietaten comnk a st urae maljnilor formate eo do Almonte ete, Precizim ci ined itu am ajuns Ja notlunea de numir natural, dacd tnsit lwerusi sint coagtientizate mu mai avem deeit un pas. ‘Se numeste nude natural eardinalul unei multi finite. Dect, cardinalele cate le-am consiruit pe aceasti cale tn exemplul de mai sus sint mimere haut ‘Mulfimen numeretor naturale este mulfimea pe care o notim cu Ni este fos in uranatoarele eerente N= {0 1,2. 3,1.) ultimea mumerslor naturale este materia primi cu care luceazi scolar sa 1.2, Axiomatiea Tul Peano — wa suport necesar a Peatritcetectarea proprielitiior numerelor naturale ar fi foarte incomod sé faci mereu ape! la clase de maltimi, adiea la definifia niinerelor naturale Giuseppe Peano (185192) a aritat (In anul 1891) ca toate proprietiile ‘merelor natoraje ezulta din uriatoarsle cinel axiom: cared posrld aumste Axome'e lui Peano sint : 1 0 este un numar natural, 2. orice numr natural m are un singur succesor n’, 8. 0 nu este succesorul nicf unui numir, 4, dow nuimere distinete su succesorit distinc, 5, multimea numerelor naturale este cea mai ,nici* muljims cu proprietaile = il confine pe 0, = odata cu orle> name n, eontine $1 orice succesor a! In tnvatimintul elasic, formarea nofiunit de numir naturat s-a tacut-apre ‘exclusiv pe baza eonceptulul d: succesitine, pe bazi We suceestane 21.3. Aspectat cardinal at numirulut natural fined din ecle mai vechl tlmputi orul a trebuit si compare difeite multi ie obiece (de exempt, pict, sige, clin, femei, birball ele) pentriravehes coe ‘ulfime contine mat ante ablecte. Astaci acest luetu ‘compararea niwerelor obfinute ca reculate ate ni 4 se cuttose deja nummerele gl cl se slic a se" numa scolar in fata nei asemenea necesitati? Fl realizears © ordonare in percchi a clementelor lfimilor ce se com para (bineinletes finite), adick reaizeact ceca ee numim orespondenti sunt ta ‘unw". Dacd sceasts ordonare, se Pale realiza, adunci cele doua ultima tt atitea™ ele mente sau cele dawa mulfimiy diferite prin natura elemente lor Tor, sint echipotente, adiea au atceasi puters Daca insi toate elemealele peimei malfimi sint pase 4m corespondenta numai eu 0 parte a elementelor cele de a dota mufimi,atunct se spune ed prima mule are sma pufine™ clemente decit a dows sau e& a doua tmlitse are iai_mutte” elemente dectt. prima O reprerentare grafic a acestorIueruti se prezinta tn figura 113. Tn primal eaz (ig. 113, @) mulfimie A's B > at tot atftea” elemente, Ele sint de acceasi puter. In ca Fa a ul al dailea (ig. 1.3, 6) mutfimea C are anal putine™ elemente dectt nmifi- ‘mea D, sau mulfimea D are mai multe’ elemente decit mulfimes,C ‘Toatemalimitecarepot fi ordonate complet In acest fel au o proprielate comin, ume aceea ci au acetaginumir de-lemente. Astel se formeaza nofianea de numa cardinal 14 Aspectul ordinal al numérutai natural NNecesitatea de a stabil 9 ordine in interioeul unei multi! a condus la aspectul ‘ordinal al untirutui natural."Dupa un anurnit erteriy, de exemplu, eezutatate ete Wilitura exprimate prin medile objinite, se poate alcitul 6 letarlie -@ sechoe intro clasi stablind cine este primul la Invataturd, cine este al dolles, ol tegen amd, (sata 0 discpling, sau ca medie generala ele), = ‘Numirul de ordine ataga intr-o asementea suoceshine se numeste umd ordinat, (Aspeciele cardinale si ordinate sau dezvoltatintr-o legiturs persnanentt onele ‘Gt alele si formeazt cele dows aspecle ale numereior natura, 1a are se adaug 1.5, Relain denn ta N Fle A o mullims & 0 rtaiedefnitd pe acest mulfime, ‘le de odin, dat sntsatisteateuenatcnrl 1. Refiexvitatea (Ye © A aay © 2 Antisnetsia Was 6 A, (oy A wa) oe © 9. Teavallvitatea W) & yp, 2 ¥ (OB Ape) = ae 1.6. Oxdonaresnuerelor naturale ‘Axions 2) lui Peano spune ci oricenumir natural dat are un svecesr. Aceasta ‘inseam ein slrul mumerelor naturale nu exsta tn numnte despre care co cpnera este ultimul. Tnseamna cd acest si este infin = a ‘se spuime ei @ este mai mare decit 6, sau U este maf mic dectt a si se serie o> ree ‘yerificd astfel faptul ct 2 ie este 0 relatie de ordine total’, a 2. SISTEME DE NUMERATIE 1.2, Bare" stearate (vite) 1 ol Soh pec veprceniacea crle 3) a acestor grupari Este neeconomie sf practic imposibil si se utilzeze un smb un cuvint ys feuvinte care sa ce combine In diferite modu “Dupi fetul de grupare si ordanare a seinelor se deosebese dou sisteme de nu smeratie = Sistemol altiv, sistemul portional 2A. Sistenul de nemeratc adit C2l_mai cunoseut sistem de num: seste numal sapte simboluri (nuriile elfre tomate) ¢ apa eum urmesza Ly sh D> OM fe aditiy este sistemul roman, Acesta folod re corespund aninitor nurnere 15 10 too 5001000 Toate celetate numere se seriu aliturind senmele de mai sus incepind cu cel sual mare, Ex, 738 = DOCKXXVIIL'= 500} 100 sp 100 10-F 10-210 5 TH. seris In sistemul roman nu pot st apara mai lai fel. ese seri cu dou seme, priral reprezen- Obseroofie. In eadeul un mu mult detrei semne consecutive de Pentru acest mativ urmitoarete name tind un numar care se scade din al dollea WoIX XL xc cD cM 4 9 49 9 400 990 Asticl numirul 3.496 se va serie fn sistema) roman; MMMCDXCVI — 3 496 Pentru numere foarte mari sa ficul conventia ea grupul de cifre ce reprezinta ¢lasa millor si se scrie cu o bard deasupra, eel ce exprima clasa milioaneor eu doud bare deasupra sa.mu. De exemplu 495341 = DEXXIX CDCXXXVT cccxti Observim cit de greu se seriu numerele marl in eadul acest sistem si ne imae i ce mari complieafii apart in momentul cind va trebui si operdim cu ele. Mal obszrvam ci o cra in eadrul unui numar scris in sistem roman are acecasl valoare, in eo ocupa in cadral numirulul, Se zice cd sistem roman de ozitional 22, Sistemat pos Nesjansurile sistemutui de numeratie rorian (nepositional) intre care numere foarte lungi, de nceuprins ew privicea, operaiile cu numere serise in acest sislem extrem de anevoioase si allele au determinat conceperea unui sistem de numeratie nai rational nuit sistemut pozitional*, In acest sistem se folosese zecesimboluti, numile cfre arabe 0, 1, 2, 3, 4, 5 6 7, 8, 9; zeve unititi formeaza o grupii nou eiteia fi spunem zece si pe care o scriem cu 2cie, 10; zeve grupe de cite cece formeaza o grup noua edie i zicem ,o suta™ Sipe care o sericm ex tret cre, 100; zece sate formeazi o qrupa de ordin superior, citeia li zicem .o mie" ji pe care o soriem cu patra cifre, 1000 s.a.md = Sistema de numeatie positions oc asta rin intercrater * PO ent ds pozit iumeratie este 1: fot inventat de inden raluat de europent “3 Deci, penruficearegrupi now formal muse va flo! cata sistem tan sem tn nu Sb le se vor eco dtorta pose In sctierea romani folosits pentou mumdrul isecect XXX, flecare sera Yaloatea zee, ndiferent de porifa ocxpals i cadmil mamivuta i se sue Zullal prin aihmareavalorer ‘ecard sein ‘wumiral 7 folost penteu sple ste sopteae sept, fecare efi ace casi valoare-spte, dar dupa pila pe care oeupi in ead Fura? ae Ge lel de init de erdin munars Acitl prima posite din deapts o au uststie, urmatoarea pete spre © au zelle,urmatonrea sutele gard eae din cada una mand Srs tata sem positional xe dos niteat a) prin locul unde este serisi arata ce fel de grupe numiird ; 6) prin vloarea ef ari cite grape de acest fe int (Ce tafteer, asad, prin sistem positional? Dajine: Sisemul de muneraie in eae eft ora lou pe caret ceupa Ea Adak namarut, art ce fel de gripe unr se nue ston peso Dac grupareauitlor se fcecite 10, a zeclor pele) tt ete 10 $3 se sure el sana de numer are baa 10 stem seh Tntraun asemeneasiser lccuil oeupate de cite se umeroteaza dela la singa gi se numese-crdine Un ondin carecate este de 10 ei hal mane ‘edna precedent, Absenfa unitfilor den odin osrecare este arta pin eta zero Exisissisteme de numeraic in diverealtebaze 2, 812, 60, atun! cna tele cose numa se grupeart cite 2 cle 8, ete 12, clte 6 De Ia existenta sistemulul eu baza 12 ne-a riimas yduzina™ iar de 1a @ taza 60, sistema sexagesinal, unitate de mésurare a arcelor 3i a Importanta deosébita in tehnicd o ae sister In baza 2 nuanit sistem binar ou Acest sistem foloseste rina doua cite, tI, i este flost la calculatoaree ns 22. Serierea sistematied a unul mum fnt-o bax8 oarecare In sidemal zecioal valorite de positie reprezin\é puteri ale i zece De exemplv, mumirul 3476 se serie 3476.—= 9-108 + 4-108 47-10 6; mumirul 1070 se serie: 1070 = 1108-0108 47-10-40, Unmume seris in buza 8 folate opt seme (ifr) care pot fi:0, 12, 3,4, Gum eitim si cum serie sistematie in baza 8 numiral trl cin sapte 2 care se nolears 35706,» indiele inferior numind baza sistemului tn eate este Derefinut este in prinil rind modul tn cares citete: trl eine sapte 2ro sas fa opt, mu treize! si cinci mil gapte sute sase in baza opt, deoarece prima eiira 3 rezinta grupe de 10%, adie zeci de mil, ct grupe de 8 carora mi le-am dat o Imire special, Deck vom serie sistematic ; 35706) = 9-8 + 5:89 47-824 0.8 16 In sistemat binar (ew baza 2), poztilereprezint’ puterile numérului 2.Numi 111014 «e trou sam.d, x se BR 9) 28 m 258 4352 4.45 4.1 a 195 3546544 250 20-1 = 346 ») tnotor, nn ee ORT em eae ape eS decent de lee e care egu in ae acai maton ert ter Dock rina pt ug en care na mat ra aOR mea ree hy ie ae Irma ct el i). ep nd a semi ce uel icind mmc See Minunchunie rime tea in 0) Fe Se tae el i din fan ART Contin proce, aed a ee bela ete oe Mine deste teem gripe de onl Sina itemise te or eare nese wpale cite reprint unified oe te #ciacu caret namin aoe din as pnd ind termina er Ain Smartt nur! onde a ‘ nt de pas leoarce curt sucesive snk fre et prin cE pare, Maca sme ve Seat tans it dn irr act Franaale sale fiind resturite impartiritor juccesive pind la primul. Aceasta este regu le franstormarit unui numa din baza 10 Intro bari oarecare = a Exemple Dect numarul ciutat este 128 ul cautal este 11 >. Operati cu numere naturale in diverse baze 25 Adunarea Pont aduna dowi sau mai multe numere intr-o baz oarecare proce SP creating tupetelor i. baza 10, asecnd numerele anal sub sul al Saver unit sub unit, zee sub Zot. sute sub sue ef. 9 aunt nee ordinele cele mal mil, adied de ta dreapla spre stings, Gindimn tn baca 10 si rezoltatlf1transformim in baza ta care operdm; Exempla > Cum aduaam doud nuimere in baca opt Og + 3407 ‘Gum procedain (elapetey> 2 7 unilatt +5 unitali = 12 unitati, din eare formim o gras do 8 ‘Funitati negrupate. Serie 4 1a sunt in dreptul unitajitr si ormam 6 greet de 2) 5 grupe de 8 +4 grupe de 8 +1 grupa de 8 (pe care am formato) a grupe de 8, din care formim 1 grupi de 8% ramin 2 grupe de & Soriem 2 Im drep{ul unitifilor de ordinul 2 adicé in dreptul erupclor de 8 si retinas gra 3) 4 grape de 8 4.7 grupe do 8 +1 grupd de B® (irate anteri de 8 Din acestea formim 1 grupa de 8 si rimin 4 grupe de 8% Scriem la oe si refine grapa de 8? 1) 3 grupe de & + 6 grupe de 8+ 1 grupi de & rape de & ¢ formim 1 grup de ordin imediat superior, adic de si camin 9 grape de 8 4a suin 2 sub grupele de 8% deei pe poztia a 4-, $11 pe pozifia erdinatul superior, adicd al Sea Exemplu : Cum ada doudt mumere in basa 12 In aceasta bard folosim 12 ere. Preluitn zee semne de la baza 10, adie 2..-.. 9 $1 mai invent dou semne, dosti elie pentru (10) si (11), Fle A=(l0) si += (it), 40S10) (1) =21 = 19, Setiem 9 la sum fa dreptad unite 29+ +1=90= 18,5, for simple f flnem mint 1 NG+4 pale he met Aeonrce pte tin ed Afb I= Iq, Scan 6 rim 6 Ia sum in dept unitior de orina pate gi hem mine 1, 7 lbse : i simu finer minte mimic emmy nicl 0 eH a4 386A 156342, =6543, 28-3Adn—1234 4 D1L1010I +1011 011 2.5.2, Scaderea ease re eaaam” a ordinele superioare, 0 unitate de ordin imediat superor © destacem tn alitea nite glte are base rs Demonstrém telinica aceasta pe un exemplu de scldere in baza 7 Pate Pl plu de selidere in baza 7, 1)°6 unitalnu se pot se&dea din 4 unftifi, Ne imprumutém la ordinot imedfat “Superior, tim o unitate, o destacem tn (sate) 7 unitai (in sistema secimal deta scam in 10 uniti) site adunim eu cele 4 obfinind 7 4-4 = 113 6 seas dle tI te fal 5, Sere la ret 5 ta dreptl unl iorsimpa Continue 7 nu se pot scidea din? grupe de 7 (refine din tre grupe de 7 om ust une). Ne imprusmutim ia ordinulimedal superior ta Srupele de 72. 1wim o grupa de 7*si_o desfacem in 7 grupe de 7, pe care advrara filor de ordinul doi. eee 8) 5 si se poate seidea din 1, dar 5 sedzut din 8 este egal eu & Scriem pe 3 ta rest tn dreptulunitaitor de ordinal tre 4) 2 scizut din 5 este egal cu 3. Dect 3 4, 25-4 60 355, rd DN Ee Exercift Veriticaji daca urmitoarele sider sin corecte 8247 5m PD) A831 ay — 47386 6+ 78245 1010 tay — 101 Igy TOTO 258, Inmulfirea Pentru a inmulfi dou mumere serise intro baa oarecare se pistreaz algoe ‘nmuifirit numeretor in sistemul zecimal, se gindeste in baza 10, iar rezutste transform fa baza respectiva, Se obtin mai inti produseleperfiale in beza respex Jar pentru obfinerea produsului total produsele parjale se edund fot tn baze Exempla! — 74 54-3 5 Ye Algoritmul_ este urmitorul 1) 25=10= 12, alied din 10 se face o grupi de 8 si rimin 2 units ‘grupate. Serie 2 la primal produs partial si tinem minte 1 2) Continua: 24--1=9 died din 9 formim o grup de 8 ‘mine 1, deci seriem 1 gf finem minte 1 9) 27+ 15 15= 1p, edied din 15 formam o gruptde 8 si finem minte 7 Primut produs partial este deci 171%, ind inmat{im defnmmuitu eu 5 obfiner al doles produs partial, adie’ 4 5 7 In fine, tnrgultind cu 3 obfiners urmatorul produs paral 265% 254, Tmminirea ‘Aceastt operatie poate fi electuati fntre dow numere serise in access! be pislrindw-se algoritmal impartirii numeretor tn baza 10, ustrim operatia de tmpirfire a dou numere serie in baza 8, in eazul ia {mpartitorul este un numir format dintr-o singura eft. Ideal, in splicarea al ‘uli impirfri, arf sf gindim fn bara 8, dar acest Iueru este dificil i atunc. a ddim in baza 10, rezutatele transforminduste pe planmnintal, in haza 8. Pentn sfectua o operatic de impirfire tntr-o bazi diferitd de, 10 trebute si cunoastem ea gi inmulfirea fn acea bazi, operatii ajutitoare in parcurgerea algoitmul arrSi cfecluimm tmparfirea 763, Sy Pasil 1. 5 se cuprinde in 7 o deta, Scriem 1 tat si inmultim pe Leu 5 (1-5 Far rezattatul obfinut M1 trecet sub 7. Dect 76345, ae enh 7 este egal eu 2 ‘al 2. Coboritn cifra urmatoare a demparlitit (a fel ca Ia fopér(iea tn baze 10). Obfinen: mumirv) 26, (Atenlie, oblinem numirul doi sase in bees Bea ne doa zeti sa0) ontinuam tmpirlirea :5 se cuprinde in 26,9 de 4 or, Serie pe 4 a cits mut fimen imparftorul 8. Deci 4-5 = 20,49 = Hy rezulal peeareltrecemsabmumpea 264) ~ 24m = 2 Pau 3: Coborim cifra unitifior 3, obfinem mural 234) i contin in acca Tod: 5 se evprinde i 284, de 3 or. Siem pe Sa ei s'inmultim pe 3 cu fora 15g = 17. Acestrezullat il seriem sub nus 25, $i facem sciderea Tig) =4 ea devine 4 reprexint reset impiti (4 <5) ‘Am obfinut cit 1a 1 resto he $5 probim acest reat dup form Dect R sR, erie, Crk beri: Teica se ingreuie pe mis ce tmpiciorl este un nani fernat din mai multe ire, de aceearetomandim cain feast wee form lit depart cit patra inbacn 10s eine aeaG ae 'w baza 10 si, apo, cit rest objngt se transarmuns dire ae ete Be excript 42a 1a ABN eB 2584 85 £6 500m Ba 8455-2 Dy 3 (est 33): = 234) (est 4%). 3, ELEMENTE DE METODOLOGIA FORMARH NOTIUNH DE NUMAR NATURAL 3.1, Cunostiate necesare predici-iaviiett numirwlai naturat opt de vista scolar mied se gisese tn stadiul operafilor concrete. Ei im {ndeosebi prin intife si manipulate direct de ob Imalie# reproduce, Intre anuinite limite, spafi. fie ta De aceea,cunioesterea si modelarea lor preziia pentru inv es ese Cerestatile de psihologie genetics si a tnvilitit au aratat ci tn jur ‘94 ani copii devin capabill sa localizeze un set de obtecte Msi apo, la vtsta de 45 ani, copia este repredaed sa forma une iigur oaresae Takis UN foi den copll devin capabil s4reproducd 6a , ined fa aceasta viet lect In antite eazuti prozeniacapastare aes ectsg sibltatea. operate! (operafia. inves) : La inceputul solartat. poiiltaile conor dea injeege spatial se icjese tt mod considera Incepind eu vista de GF od esta eh deze i mod coneret spat lsc. Es infeley a pol si expice saste fps tigrilor geomelrive sh neleze grafic depasiic inl cerp af constatene de cbeetedupi amine proprietat ae cementlor sale par pine ace inflam densa, Dei In acest vit i ate ae, eet ona area positi nut obet fa fila aprectrcadistante intr ef Guvinel ral pconpe", anal daparte’ cel mud deplete ee Perceperea relator spatiale va ft compefai en act tal de'sbecre as ain casa a piel ut obestfaf'de alll cles penru a desvtnce neice inapoi, 1a drcapta, la singe, os, sus, la mile $3 repreine peat hepa dala obiecte opi vor ff condusi tot prin actvitaticonrete, ta cunoasleeag1 dn "igurior geometric, trial, deelanght, cere: prin thatipulareabsevate nonstere cop ajung st denuineash corp! geometric cd alert sree spa desprinde niu de ere (de la sfer8), de patra (de Tp eu} de dfectorshe a a, (Carcetttepsitologice arati ci La toceputul virsttscotare miei apar sise dezw primele operafitlogice clementare: eonjunclia, disjunctia logics #f nesalia, Formaren mulfimitor dup& tina sau mai multe proprietafi ale clementelor cultiva $i deevotta la elevi capscitatea de a lega Intre ele proprietitile obicr™ ar alti alcool elonantlot de rai att eran dlisjunetie!(patrat sau triwnghi), $1 — eorespunzator coniune{ie! a dows prope (patrat si rosu) si nu — pentru'negatia une propriet iti (nu este pateat) Tn ace ‘imp, tot prin activitati practice si folosind disjanctia, conjunctiasr negate, sa ‘duc operaiie cx muliimi: reuniunea, intersetia st diferenta a dous raliin Pentro infelegeres si tsusirea operatillor cu mullimi este necesar ea In ‘ul sf rela uncle jocuri logicosmatematice din invatamtatulprescolar: J. ile, al conjunctiei, al negatici, al perechilor, jocuri de formare a une! multio= ordonare a elem=niclor unsi mulfimi ete, In activitiite cu mulfimi de obiecte, tnvatatorul va folost intotdeauna un matematicclar, procs, pe tnfelestl sila nivelal de pregatireal copiilor Clad airs‘al, iconic si simbolic (dup Jerome Bruner) pitem, inci din clasa 1, pe haza teotit matfimilor, a compuneii st descompunert miriereior, s4treeem inten tod rational si ecient de la gindirea repraductiva 1a cea probabltiies, de la forme ‘perstorii mentale concrete acele absiacte, chiar acd la aceasta virsta simbolunle ruse desprind ds suporiunile lor oblective, (© Sugestis metoicd (A) Pentru argumentare prezentim ui-model metodologlc de predare-Inviare a umgrului natural 5, de compunere si descoopuere. 2 acestula, Tivatatoral ig icepe activitates didacticd pornind de a rurrirl natural insu sit anterior — palru, Prin aciun a tabla magrelietarata ci dae o bil (ere Jeton) Vine spre pain bile se fac cine ile, Inte bila adaugata si cele patra be exiniente Se pune sermnul =» (prin conventie — reprezentind svine cates"). O dati eu invita fora) opereara si clevit prin acu cu. helsoare sau jetoane. Se va continua et toate posiilitafile de compunere a numarulul 5 Pe tabla magneticl si pe barca fiecdrul opi! apare modelulslaturat (fig. 1L8). In acest fe, acfnea directa se proiecteacd {in consi copiloe sub forma sciemel de reprezenisre a acfunii de compute a ‘numérului cine! (daca o bi vine spre patra ble se fac eincl bile, daca dou bile Vin spre tre bile se fac cine hile ee) oo to eos eo © 0 ere o © © © ose eee Pig, 3 ae Ls Se continua dupi acelasi mod-t (Wig. 11.6) operafia inversi, de descompunere (daca o bla dela cnet bile ramn pattu bil, dacs iau dowa bile de (ene! bile a sn teh bile ete) te ‘Trecerea de 1a reprezentaren prin actiune la reprezentarea iconic se poatTace prin solleitaren eleviforea in continuare su descaeze pecaleleceeace au fae eu bef: ‘oarele (iguei geometic, Jeloane) pe banca, Latrul este posill (avind In vedere ‘xerefile sinilare anterionre pentru numersie 2,3, 4) si poate Wi conaiderat drept lest de curoastere a posiiitaior intelectual ale copii, eriterile de evaluace come stiuindacte Hmpul de relizare georeetitudinca realizar sarc luce Asigarindu-sec tof elevii au roalizat salto caitatiy de la reprezentarea in ae tune la reprezentarea ieonea, Invaitorultrve la Invatarea sereAl eles cine, dupa ‘are a cere clevilor sa epete verbal toate posbiiafle de compuneresi descompantre ‘ numnarului 5, simultan eu reprezentareagrafica sus forma diagramelos. Se aprecacd a in desigurarea ocfil acesta esle momenta optim de consinictie # schimbaclor (@ieromoretor) mentale eu care va opera ulterior in combinaite pasibile de aunace ile scadre a mumerelor naturale. Aeestea int de fapl operai de adamave Wi de eke sdere a cardinaoior wnor“mulfimi disjunete reunite sau 2 diferenfe dintre mult, din care una este inclusa.in cealalt3. Apar in acest mod, simitan, gi diagramele {a ordines lor naturals (bg: 11.7, a si) allt pentru compunerea numrului 5, eft i, © dala cu reproducereafverbali, pentru descompunerea numirulul cine 55 2 OE bo In caletefe elevilor, in dzeptul desenelor, apar relafii simbelice de in figura 118 [ real 1d operational ora Schema mentala, deven! rau se vor ap dei a inde sinopte Teo en pve cat tin slain val cone ep fal isa nas wets fucaceoncnatnen ie q | gg fetes lit le co. ca va recede ni, mt [See unr et sea : sia atin pt ear J Ste tate at dese, em Spat ee tre ei» maint t BI sey lad Foi ehc a eg ena pot inate pe perl eve ves produces icon nner de imate ode ream de bere in ae or filecorespunzitoare Eleaparserise subi ma ae, Se ma eae alee a 48-3, 10 eta eee sae ital tent wita, 10 re=is — +1=20 a Hoon elie one sega Ps seed eer de ema $s omine cae ae tla oni i fiom ig 1): iin, Muti f = si se formeze a ' origieta cu Sunita ore Fe a ae = aia cient oS ome ep ac jumerelor pind Ia 100; pink fa 1000; mat mari sui de formare @ numerclor exlindrea lor pozitionate, CwExemplu : Numirul 26 se reprezinti pe cele dow coloane prin dou rigiete seta doi pentru zeci si rigleta sase pentru unital (lig. 1.15, b} si se va serie Dack voice! omuitineoemata 20 +O 28 ag sementecuomitims formate | Gre a as a0 aw Procesul de reprezentare a numerclor cu ajutorul rigletelor poate fi si revers 1S slemente se obline ¢ malting | = in sens urmitor! daca se do anumite coniguratie pe tablifaca coloane, fon Aclivitifite de reuneaes ddin zect si unitati, se poate cere elevilor s4 serie nuimrul corespunsator mata di uni c Predarea-invii{area mumnerelor de mai multe eifre (a numerelor le orie: mod progres la construe ce q ae lace REST Lesion gicheral comeale dover ie a aera bumerelor rata ah det 10 = elon sea, nsust mumerata oral i srst pind la oie recun opeatiiea oral Pa un meice In cadrul acest concentra. Aceasta noua etapa presinta utmatoare'e ca 246=35, — 10-48}7 teristic aoe See a se extindeconsiderabil sistema zecimal de nutmerafie cu no uti de ea ane ~ 90+ 10 = 100, asigurindu-se astiel sistematizarea si aprofundarea studivlui numeretor natur ‘ ae se inttodue nofunie de ordi s) clase in depres prima za, consituleesenfa niseaeed docttre eat neice 5 compleleaza 91 se consolideaza Intelegerea conceptulus de sistem po ale sistem de numeale bas neces pent exit de mumeraie,avind fa dispoife Inomparai nai ote exemple det pina concealer mamar Se sila sistemate operate srs, propiesiteacslor,erdincaq Pentru a iustra formarea sucoesiva a siralul aumerelor.naturale se poate fos! raffilor, folositea parantezelor ut mater didstc boat gf vaialexsent numiratoare c tile, aba, ast do se se jmboadleyle considerabil Iimbajl matematic ls, cubur, abl magni, material confection ds nvaiter tn eons Te = Se diminterc, acolo unde ext posi, apelu aint recndse prog titre a lesilor (plang, Jetosne, doen) sau, provarat de petioada de pre dar hotarit la abstractizari, procesul gindirii st operativitatea ei specifica avind a ietricele). ee ee ee in rol prepa ate ‘nu inseamna 2 4a pina ipiul unitafii a ultima timp, cele mai des folosite stnt trusa magnet ‘eoncret (intuiliv) si abstract in formarea nofiumilor matematice. ee 2 eae a nk trusa magnetic, abacul din plastic In studiut muinerelor pind 1a 1 000 elevii tnvata urmatoarele unitifi de caie oe a & nual numa uitatilrs aeclor Tener sing 3 por cftor eu care ee see una zecen, Cum se poate foloitrysa ea righte ? Se liniazk po hirlie dows eoloane : cea aunt sta, 4. Laltlor respect, cea & 2clor. O mine forinai din 10 elementee won seota — mia siidelunalepecate cle Macalunirangh (Oi srs este srl tei De aserenes ei cunose bara zecimala a acestor unitat,adic 10 wnitai st scl), tn timp ee pe rgietaanitate este mareat un die. (hg, TL), © foment 0 a omen t-te omens om Di Penteu formare, sriezes si ciliea oredr amir pind ta 1000 levi diverse materia, cain sini ¢minanchturt de beioare, rigele, abacul cu oc fise, umaratoarea ‘cu bile foloita conventional g.asmd ‘In vederea insusirii numeratiei cu numere de orice marime, cel mai bun (ad tuatrial didactic ete rumrStoarea cu discur eare ntctiest cu succes (ra ‘umaritoae ci be, Avant primed const isirmele sit dispuse al dela dreapta la slnga, cate stm sugrind, pd paiia pe care oe ‘ets ordine zecimale dn cadral unt numa. Pe ficare cmd se gis-c cil Usewt, Dscurle de pe prima sirna din deepta munaraunilagie nun. Se onventa ca 10 disci te pe priia sit sa se fnleesiaea cy tin dsc Ue pe f doua, pe care yom numita fecle; toe disci de pe seme a doua se Vor ‘Gu um disc de pe sitma a frei pe care se vor muita stele. Cu aceasta Se pot forma, sere git orice mumere de tee ile, adica formate din ule sai Dis de pe pits ter sve sectoral con unto. Pentru predaresinvdlarea mumerclor de mi multe eke s¢ extine co cared fapt se bazeazd pe componenta zecinala a nuerelor, imdleInduse f 36, Predarca-invijares numerclor de mai multe cifre © rmulfime cu druizoe! ds clemente o vom marca ca rigita formata din ig. ILA, a, eace discur de pe stm a trea, aia 10 Site, se inten 4a pe care se vor mumara unite We mi Zece mi. dics 10 diseurt de po sirma a 4a, 4 vor numi o zoe de mit sf se vor tnjocal cu un dise de pe sirtia a da, unde se vor nimi zacile de rail; aeve scar, de pe sirmna a 5a, aca 10 eel de ni. se vor Infoeu eu un dse de po sta 8 «are se_va nui 9 suti de mii, deci discurile de pe sirma a Ga vor nica, sate de ml, Numatul de ordine al sti orespunde nofiunl de jordin” Tacadul mimi !ui sel va fi nat cu cifre arabe in dreptul ficeiel sire tn parla de jor & fssinas are cu discuri, Prin urmare,ordinul unel unitaft de ealeul arta loeal pe cae fl ecupa acea unitate in suecesiunea unitaiior de caleul din sstemul xem car cu, ‘espunds eu foe pe care eupa oeifra Mn ead una} umir srs in aces cen, ‘amaratoarea cu dscur folosita conventional In vederea insist numer de rata astie ig. 11.1). © CW un dise de pe sirma & A- Continaind procedeul, vom aria ei 10 sue de mii sau zece unitati de ordinal 3 Siea, jormeaca un milion. eae este 0 unitate de ordinal al Flee: 1D Miioane cau 40 unitati de ordinal al 7le, forego Ze de milous sau o unitate de cediead ca; 10 zeci de mitioane formeaz’ 0 suid de ailioane, adicd o unitate de ordinal 2 Sea Pe misura ce se insugese orinee, eleviiconstat sau, daci a, eva spune hive oral, ct grupuri de 3 ordine consecalive incepind eu primul confin unitaficure se furese la fel, aie unit, mi, milioane ete Dec, tre ordine consecutive ineepind eu primal formesz4 » east, Ordinele 1. 2 3, adic8 ordinal uniter, zellr si sutelor formeard clasa unk= Aifilor; ordnele 4 5,6, acd at unitatlor de nial zecilor de mil sal sutelor de formenzi clasa milo ordnel 7, 8 9 adie ordinul unital de miioane, aacilor & nlfosne si al sutelor de milcane, formeara clasa milioanclor ; urmitosrele tel 6 cea wih de ing adi Meads mare (odin al eS: pal Wa de ne uta de lipase te oe Si a He nt qcampa ean Inco ea tn sara a ma “1. Unitagi sims Tele a wnitaile simple, care pe los tre brain 3 Se oediet se fide sam uit a4 de ord 4 pe ool 5 5 all Ue ordinal ye lol 7 ioanele, care s S (ocul 7 seats millon de mil eae sutele de fhii, care si Sata de 5, Vallaie & mifoamge 1H loa 7 : p fia zecile de milioane, « Afnitath de ordimul 8 9 sala sulde de milan, pe Jost 9 se alld oe al rare, cas ordinal 1 = , pe 1S a te de miles aa Pegiae ordinal 12 8 Zosi de mitoa 9, Sule de mittoane to, Uniti de millarde : ratte din tabelul i de mumeraile 4ce nia se ins ntroduee in vorbire, far sae onding semmiicatia or se consldeand prin exert de forma ore fa de ordinal 3, zee de rieane st unit de ordinal 85 3 Sear 0 ure yu er roe SREP re: tntebitie de acest fl se pun sal tnt in ordinen tabu mi pe sate Pca asiea motu de lst se ara ck pri grup de ordine este format Se aaa Cle mumegte clasa unitate, urmatoral grape 9 ordne este in untae Shame cca milo, al Urea grup de 2 ordine este format roe ne Charest casa mioaneor a parule grup deordine este ermal din tarde f se numegie clas ‘larder. Tara um gry de 3 ordine conscutive thcepind cx pemial ci de Sc mterotcar eu merefomane ele primesedemamares fh Ale toe im cae sist consitule 1's untitior formald din ordinle 1, 2, 2 1 clast mir formalin onde 5,6 If clase miloanelor format cin ordinle 7, & 9 TY Clase mlardlor din ordinele 10, Il, 12 Y clas tilomelor formats din ordieié 13,14, 15 Saptlntegees orto lassor se reve ta rmarea, serierea i citea mune 1 ene cle, Pontu aceasta invalacorul sce pe tabla evil pe ealete Sr Tat tn care se evidentiad panel 9 clas fel GS, fumerolaea ordineor ga laplor se face de a drapta ta sttaga si ea camel ea poata el 19 aural un i. ‘Provera iffede acest tabe ese urmatoares Proved ed qumdeal Oa uagna ble, La abac, ta tabla magnetic) 2S foresee abel inceptnd cw casle ordnele ele al masts 0) ciege mimina srs in tbe OS ct eae ol ntl a aumerlr formate din cif semiiatve, Be‘erempu: 2584, 49057, 580021 te Seecnty ol numer care au asrour neal Tor, let interior, i slr, De exemplu: 5709; 207 410; 3700005; 820 504 03 0 apace seit deprind tehnica sre nameelor ta tabla eu clase ordine, Pa ce led eligennumeretr fad 2 folon taal. Peni aceasta se arags cn rh parcarea) color ce aleatuess rl se face ind ina se ssp br Clases dspart prin puncl () deoaree acest reste conactatoperalie de inmalie Exemplu = seiem: 7504829 sf mu 7504200. © sabi important In sevierea tna) ume Urebule acordata ciel zero), 0 at ee anaor de un anu odin. Mn etrea un ona in ale Scie epar aerurt acesiea mu erase Taco. 2 se cients cnc sue gape mi douse pata sina ein! sate dhe of Seb vet Ue mi gapte mit fto sue dou zel i pat Tle port acum pre real elevir serena nel ere dup zitia (locul) pe cate o ocupa In scrierea numirulul. mane coups 35403, In srierea acest mami, cia 3 apare de 9 ori dat in aiverc ppt; imeopore de care ea are alts valoae’ Primal 3d a dreapta fyméru Tees eee sumtasmpe a dea amid zc, det 3 ec, ar a a eirh tie 3 atuat pe poatia Vocal) a -a ne spune ed ea mumdra sutee de ti, dec 3 sute i va tumerefor de mat multe cite, cit si notunite de or [Ati serierea si itirea mumerlor cis matin aint Setiunl care cer mult exercifin, pentru c@ it clasi titcindetie si eufomatismede ecesare a uilogren lor face practic imposbid etapa Insusir Pes ‘mai multe cif. exon TERMINAL ues PRIVIND ENUNTAREA OOIECTI 4. SUES OR A CONCEPTULUL DE NUMAR NATURAL fotosite de invite ssgesie pe are Ye dm tn continare, vor putea fl Te Ta a sa compare dimensiunile obiectelor 3 ‘ituarea lor spatialé pentru Bare G4 indice interiorul (exterior!) une urbe ; si precizeze aparter = eta interval dat cevilerit de form, mit cule— sa ondonent tn grr crescitoare (esresitoare) numecle naturale dntro seule. dat e tne dat ae local uri numa natural pe ax (precedent @ suecsar SE prenee Tocl pumerec eave pce dipsss) dnt-un Interval conse ara 8 gtd ecegmmtare rl ne nl nae nuk rere Sees caso laa se ee en ee a rw a ee cpepare una p unl > Dm e vere il a gts Stee rome Sarees eae reas ate aeaus rant fe een a rat a aie Sendai Cr er oa etn in ee erode uenesiar rt @ de) elim oc neta Fa norte recta resin) pi ee) Some nae : ra a prs) Semin) pe cou Ar a ee cone a pate tn ne dre Be rs nee a Sy ahi aN SA A Hy po Fecidemttcunct tA Ste yanlinten mae = ee ea a ciel = pel Se Syl cous akan Sem hs Sel 2 cm ae ng ae — sa ecibe teal elemeniiordint-o,maltime cu alte elements gi st = stabileased noua relatie dintre cardinale (diferite ipostaze). : Wen oneal reuelve probleme; sa manifest placerea de a cmpane ex cit patlome spctice sau rezoive probleme din Gazeta materaticl et. 5, NUMERATIA, PROBLEME Numere de orice marime (aumere de rai multe cite} Seri ote numere de forma aed, ai oct a +0 =0 84 — 5 Gd. sint eile distinete 211, 3205, 9250, 3214, 3241, — Sa 1.906; F396; 8916; 3120; 2.349; 2499; 3249; 3429; 1 809 ete. 7 Seriei numnere de forma aBed, tind cf a, 6 ¢, d sint numere pare, distincte aaah THEE de Toa Be end cf a od sit mee fmpae cre! numeve de forma Bal, unde a 440 +o d= 10 lar a> b> 0% & vig St mute dear aid unde a+ = 84 ea sli © serieti mere de forma dai, daca a 6 = 0 4, far a, by 0, d clire die tote SET P Tea eee tas oe ~ Seretinamere de forma afadsunde a, 6, sat disineteginumere conserm- tive, fn orditen cresitoare i Uesctesdtoare — Seri re de fr i unde lide dnt ditt, pro ‘Scvielj mere de frm, a5e Ef, unde cel sit dstnete, diferite de inc produsit lor este celal mil posi a essere eel mal mic yi cel mai mare numir de forma 356d. = Giecite de vi trebuie pentru serie cel mai mic aur de forma Gad 2 ite mumere pute alti cu tre lire ditinete? - = Opera dferenta dintre orice numér dorii si rasturnatul Yah observa vree props coun tepals f ‘Rispuns D3 #1: 9) _— Aduna nue astinete din interval O10, afl en sua lor de fre B oi albi proprictaiea a= 0. (Rs L+2 43-44 45-4647 +849 +10 ~ 59). — Seide(t pe rind, dino ie, numere de forma he, unde a= B=! este pe rind I, 8 3, 4.5, 6, 7, 8 95 comparati resturile, Ge observati dacd aduna cifrle returilor, late ea simple unitai (R sume rose sau dessree cu ete 3 unital me anat 1 000 — 809 = 1: 1000 — 888 = 112; 1 414243 1000 —777 = 923: 2 42-43.—7 ele. "serieti numere de forma abe, unde a, bo sint dstinete gi — Sevi{i mumere de forma Be, unde a #b #0 gi a—b —7, INTREBARIL APLICATIL 2) Ce notiuni sta la boza conceptutu) de numdr natural & Snotunes de rate 2) Explicit cum 0 reate de echveen eich Engen rai de cater Exemple: #'— rata de ehiotenls defini pe multimea twas mut relatia sete paralel™ pe multinea tuturer deeptlor-dintrun «= Pelalia szceesl lungime" pe mul ara UGE fil Saget Stonde desumeat sO at sat ese gies a nr rs nea sir stem Paxson SA cc in cil primar * Lint sa concen sean) ermal cbctvele unt 6) Cermaderat didactic se mind pe multimea pe care a fost 2 Justi tilde insuyire de no eunostinfe cu subiectul Nu Pate fotos in predsrea-invataren tumerelor de oF marine, in vederen inaisiti no} utr auc vedere inst nour de ra ca? Ce atric 7) Propunelio lisa de evsluar t ” 0 fis de evaluare a cunostinfeor legate de numerafia tn conce tra gir agus dont een ec de frat, eu centr dnd eta tt at St si sta 1 13) Demonstrati printr-o seeventa de ft dei ii 3 Sone ome pit eee ir natural prin metoda descoperie —Ses— CAPITOLUL IIL METODE DE PREDARE-INVATARE A OPERATHLOR: IN MULTIMEA NUMERELOR NATURALE . OBIEGTIVE GENERALE ALE CAPITOLULU Prncpaele aspeste metodicespeciice acest capitol slits evr din cer eS etiam predate ivtare : a Fe crud operator, somaelor operator denumiea is elaile dintre termenti componenti si rezultat, relatiile dint Ue dite cae, tnlcrempatire, sexes ao resares operator aritstice cu operate loge dine multi cere caanseres) proprietor spectic celor patra operat rite fi apliearen lor In eal; # ie ernteare dprinderor decals minal floss lor nian pact Le ener noe algoritm stabil de calcul oal gi In srs foloind nun aerate! aoe estar algo de caleal tn cezolvaren de prob $F Sempunerea de probleme 1 FORMAREA NOTIUNIL DE. OPERATIE Lp clase IV ni se acs un stu teortic al probleme in, seal dein pect senate avaatorul tebu a canoases eu gaia de operas, Consider ue rural prorielileacetora, Acst, cunoxi Hlecirel opera cu ra dg opeatie—adunare, idee, tale gpa ot fait fepnarn moUaT degre ale cleo. Atel, tmedatorl va urna 1 eet oy a. pec de canner a seme opr shentare deta bac apcav fot tn clea Pena ep cu rela $4 panei seal epic ale nvr devin o cond nese imatematie, cunt dla classe mai rin acest conten, eons educaren cesar ina oor aapeste teoreliceprvind defines operailr $1 oi ge nese arate, wd forares nolan de operaie cael LLL. Notiunea de operafie intern’ Se consider o multime M nevidi. Orice aplicatie F 4 ian Moo M 31 ca valor in M se mumeyte lege de con ‘Sau operaje inerna pe inaljimea M. Deck, o operatic intern’ pe multimes M este un provedes (0 lege) care aso la pores ordonate de forma (a, 0), @ gi clemente din MI, unl element csi tee din M asliel ca ¢ — (a, 0). Elementulc eorespunzitor perecil (a, 6) prin “WRU Se umes compusul Uti a cx b s se noteaza in difrite modu, ea de exemple ato, ab a@d, a xb, aT Badd ae ‘0 operatic interné pe mulfimea M nptata cu semaul -+ se numeste adunare, compusth feb) a 4-0 se rumeste sum elementelor a gb, Tn acest ca. © 5p GE Tégen a fost notata aditiv gi cd este lege aditivd fefnitd pe produsal carte utie (comune) u[seo —— Pig. ut tege de composite pe mulfinea Mnotaté cu semaul «sau «se numeste ulfire, lar compusul a-6 sau a xb se numeste produsal elementelor a $i bls je pa ie spunec legen a fost notatimaltipleaiv grt este o lege ru plativa compte: Adanarea§ naulties obgaute pe milfs um=cior naturale st dseompodte inerad pe fates numer natural. Pentru precizaren net opecait interne pe exist raul sulte modaci: a) lege de anciere(compunete) 2 operate! paste eprezenati rae prine-o Fesgramd. De exenplu, inch M fa, 0), M % M = (laa), (a, Bh Gy ah Ge De Speratia bina JAC 3M —+ iM poate 1 dath de diaeataas (i. IL43). by legen ds ase (compunere) ese anti cu ajutrulfaelet de operaie(tabete corespondenti. De exempt, opeatia dela puncial a, poate fy precizata cu au sTuemataare’tabele de opeite: i. ILD) 2) lege de asacee (compere) poais fata cu ajutrulunelregll de opecatie < carespandent). De exempla, operafa dela panctele 31 beste presata dae b loesteurmdtoarea regal de operate: orkare arf perecher plu de elemente Jo Me M, compusal tor prin operat este al dolla clean al perec (cup). Fgurare une opera infra mlfimefolosind diagram su table de operat fb conplit atune! clad malfen are un name tage de clemsate stu ede pos ue ced rine are un tint de eens Tn ase speci > datd'u autora ure regal de operate, intrucie regs operatic tte Inde Sesdentd de umn elemeatelor mai io °. Operaiiinfmuines numerlor naturae . Proce formic coneptulu de mum tara so bazexzi pe nofiunes Je b-sime gintroducaresopea{ilor ci tore naturale re a baal operate de sil de obiste Aceten consitaie bara intull-coneeld: penta, tnfelegeces “itt elev 2 operat cu numsre naturals citi penta seveareaprincipor Sauk dupa cares etecluesst calelal la proprietor operation Introascerea operator eu namere naturale mt se foe fala, cl ca autora atu dntre operat st eunoytinjle tate anterior, cao extinere, ca 6 apro= She a acesora Ail, adses ae farce cao operatic de alarea una ter Sn al une! ada ate clnd te canongte sam anal din ferment adnan, tlre ca oadunare repeats, Ipirfiea ca 0 scidere repetata stu cao operas = ayn Tsar luo! tim cad canoe pres sua dh feca ‘Adunarea mumnerlor naturale este opeaia intern prin cate se asociaza la au- ecco naturale a i bn nme natural tat cu @ 4b, care se numnete una “elon naturale a gib. Namerelew i be umes (nent adandr Legeadeascier, de obtinaes samsi a 4, ete dain sjutoral regal de si Tlosind elf Daca A gi B sintdoaa malfim disjunct cu elements ps % respectv, cub elemente, atunci num elementelor multimit ce se obtine Feamiuneacelor dots multimi este a + (sub muverelor w 31 8). ‘Adunarea numereor naturle este o operatie totdeeuna posibld pe N lege de corpoaiie interna pe N peste tot Gein Dintre proprieiile ce se pot sabili pentru o operaje intern’ de tip = ‘adunarea ndterelor naltale se Sucura de urialostee proprietajiz — osecatotatea — Orieare sink rumerele naturale a, D sic, aver: (@ = 8) @enat +o: = comutatiotatea — Oriare ar fi mumerctenaturaleasi 6 avema +b — existenja elemental neuru, Exisla rumiral natural 0 (ere), este a40-0-fa~o, oncere or haeN, Scaderea numerelor naturale este operatia prin care eunescind sume. 2 smumere naiirale sl unt interment se afla cel de al dolla ermen. Dec dle intron rumar oy momit deseasut, wn alt nari Uy mull sciaator, cu @ Inseam a gasi un alt numit natural ¢ nuit rest iu dilerena, care adunsd scazatorul st dea descazutul. Alia unt me, deck a=o $e. Sciiderea numereior naturale se poate intreduce eu ajutorul multimiler « se ia 0 muljime A cu a elemente si submultime asa Bcu b elerente, Mu diferent dintre A si B sau complementara lui B fata de A are a—b clemente Tnmultirea numerelor naturcte. A tnmulti a eu 8 tnseenma 8 aduna mum natural a cu el insusi de > or. Dec! ata t...Fa=b xa, fe 8 off Numerele care se inmullese se munesefgetor, Innultrea mumerelor nats exte 0 operatic fotdcounn posbild in N. Regula de operatic este dali de edu fepetata @ sceluiagi numar natural Tnamulfireh poate fi introdus i folosind produsal cartesian. Tn acest ca: snalfiren numerelor a 3i 6 se introdace astil: Sefatt do walfini AB, co Fespectiv, 6 element, se formeac mulfimes A B, jar numurul elementelor 2 tmulfit este tocmal aX 2 Dintre proprieitile ce se stabilese pentew o loge de tip soultiplicali firea'numerelor naturale ve bucur de wrmiloarele proprietaliz — ascwialitatea — Orieare ar fi numeree naturale a gi 8 sic, vem (a:b -209: = conativiatea — Oricere ar fi numerele naturale a, 6, aver a:b bxstenja elemental neuira pentru inmuifire — Exist omar natura astiel inet a'l “lea, oncare ar fh @ oN. ‘Cele dowd operat interne definite pe N >cN cu valei fn N (aduraten si {Hees rumereoe naturale) se lea intce cle sf print-o proprietate comtna Wdatrbutctle a tnd fof de adunare: Orcare ar lv numerele naturale @ ab +o =ab tac, Tmpartirea numerelor naturcle se introduce ca operatia de determinare a ‘numir natural atunei cind se eunose produsul a dowd mumere naturale gi ui factoril produsului, acest factor fiind diferit de zero 18{a geesa, prin implies nucuiului mtural @ ta numa natural ® se fe det de der se umes hupirter, tumara natural 9¢ umes Dirt iat realtatul impart se names ef plsy pent ca tmp iea tn N oni treble ca detmpartitl se divi es impartial Dc deimparitul na este dviibil cu tmpétlorl se spune e8 imptires na ce excl ch Fes ele aro sr mus pai ert, Pea 0 ee astlel rear finumerse naturale as, cu b #0, exist Gaul numere naturale & cur bee gnan] [eee lie 3 ]— tn figura 111.26, pentra a ren si fac scidereadintre 100 i 0, se trans- form euta fn zoe ael (simbalic se Inlocueytepatratol eu 10 tclanghiur) tm mule jimea D, si aver: 100 —20 = 79 aaa) eres) TTT TEL Tras] Folosres trusei cu riglele pent eletuaren unor astfl de adunari si seaderi ea mumere care au murat 2eci se realizar ca it figurile 1127, 11128, 11L29, reapectv, pentru operatile 30 4-20 = 50, 70 +90-= 100, a —30 =50 [sm [aes Toa 1 | © Singurele difieeltit pentru aceste operat sint numa transformarea 2 zece ‘iti de erdinal al TH-lea intro unfiate de ordinal al Ul-tea (compuneres din 10 zee) 4 reeiproc (deseompunerea unel sute in zece ze’). Met tute fe acest fel, irecind prin cele tret elape ale reprerentarilor (olosind dec cu graput de abiecte ilele cont ula cu efeciuatea lor cu aja Scie plese magnetice sau al frusei ew iglele si cu serierea prin elf), co 4 deccompunind sula din si in nurere formate numa! dia zeei vor duc Gren corestd 3h deplind de tire elev! a operaflor de acest fe 42, Adunaren numerelor naturale mal miei decito suti fra a trece peste Predarea-invitarea adunirli numerelor naturale mai mel dectt 100, cere peste ordin, este rocomtandabil <2 se reslizeze tn anal multe etape a) adurared uni tum format din zel sunita eu un mime formal ni sunita $ 1) sdunares unui numer format din rei gi unit} cw un ume for din wes ©) adunarea a douit namere formate din zeci si unit fir trecere pe Pentru adanaret unui numér formet din zeel gl uritiil ew un nu suai din unitaf, fara treere peste ordin, se Tolosesle descorspumerca 200i gt unital sl propretatite de comutat Nitate sl asocativilate ale adu Be'exempiue pentru a aduna pe 43 cu 5, descompunen pe 43 in asociem ferment 315 git adunaeh far reaultalul th adunam la 40. 1345 — (0 +3) 45= 4040 45) 40 4848, entra @ aduna un nmi format din 2eci gi wnitti en una! format nu zeci se procedeatd in felul urmator Se descompune numnirul formst din zee sf units Im dou mumese format numai din zeci sh celdlalt numa din unititt Se aduni numirul format mural din zec! pe care Yam obfinut punere, cu mumarul foemat numat din zoel dat infil pentru a. a Se adund numdrul oblinat prin adunares nuroerelor formate nual cu numird? forinat nomi din unita{i $1 obtinut prin. deseompunerea realizats prima fa, Exemple +90 = 10 +7) +90 = 40 +30) +7 70-47 50 +32 — 50 -+ 0-42) — (60 4-90) +280 45 82 Coroborind cele dou eazuri, puter spune cé adunarea 2 dou mumere fi din zect 3h tila, Tae trevere peste ordi, se electueaza in ful urmiter se descompune Scare din ede dou numere, tn nunere formate nun ect i muna din unitatis folosind propretitile de comutstivitate side asccativitate ale adun grupegz numierdle formate numai din zee gt se adunaasemanator steele fume? din uiats “se aun surele partile (ale nurmerelor formate numai din ze si ale n= relor formate ua din unitat) Exemple 35 $42 = 0 +5) +4042) = 20-4045, 40 £3) +20 46) = 10-420 43-46ne renee numa a partatepia ce sigur ete inl asigurat de ceasta, i va de Stent slpe deplin decatreclevi. Dupi ce invatitorl -a asiguat ‘aad Gy sau pont 32 re wae sob nits ae sub, ect, Reza eer itétilor numerelor care se adun, iar cifre zecflor este egald cu summa a 4. Sbderea umeareaurle mates dct uty fk eee rae ais / ee re ae cat tat nse na clan formal din 2 ca decal) so congentvaeh. fs Isufte teccind prin anak imitcun muntir format din zee si unitati a wnsi mumic format smal dn aides at, de eserence, din 2! un a stu parte ae prose a cose uae din ul sr Fane ea aeareeza, evident, gi pe proprietiie de comutatvitate gi #80- Shia ge epee ce are ple See 46-5 = 9 + (6-3-1 =3L Sogn p29 0M 2 @—3 = 40-4040, petra J oe Mugen to +70 90-00-47 — 20-47 —27, . Bo eT a wan 2 3= 4048 =A, penta ol doles ext, i format din zect gl unit a unui nomir format nue a a ret ein la 99 Floste uni procedeu su a eeu trebles mint latiudins devil ‘invifitorul avind inst obligatia de a-I invafa ambele procedee. — 4A, Adunarea 91 seideresnumerclor naturale mai meh deci o suis ct trecere peste orn Predarea i tnsuiea acestor sort 2 barezs pe seritenrecimali a ume relor naturale, pe compunerea st dexeomapunerea ‘eestor marnere din ttl lle tape aural pe pepe adic nuerior rua pe cum susie. pe pricepert $i deprindrile formate de clevi pina la aeeats etapa, pe buss inure a! canoe partielare analitate nites Pe ‘Consderio e8 aceste operat ar {I bine si fie tnvatate in mai multe etape= 2) adunaee a un mun format din dows ire unui mune format din un = tats din wali s az, asf! Inet sua en numa forrat uta i ee Ataig sees nium nur frat din val wna unt mn To thal sual din unital su 4 unul numar formae din vet stunt dar ders ‘i fie un numar format numai din zeci f ‘ 4 _ 5) adunares un murs format din rei nit ew un numa format nurs din whats, ase, sedderen dlntsan nama format din ze i unit 2 tums! numa format uot dia wns: 6) aur I sideton meer formate dn doa i in fiecare caz din ecletrei se pot folosi pentru efecuaren operailor mai multe procedee, o = ser Sianalicim pe curt care dnte ost tre situa Tn azul a) dictator const, Ia adanare, ma transforma cole 10 unit obfinite fal-o ace gt apo ao aditiga la sna clo, tar la scudere ~~ ransora fet unl zi a desta In 2ece ul 3 spol sedeen din ele uniter sand- Exemple 2 #8 = (042) 48-90 +@ +8)—90 + 10-40 64 4-25 ~ 0 +4) +00 +6) ~ 6) +2044 +6— 80 4-10=00 ee ane hera Siig swe ere ee een een ee oe = : din uni se folosese mai multe procedee 3 eS Berearaieyoh havi Pea Fat Ges as ae ee Pir Seneca Sane —al treilea procedeu este numit «prin roiunjce*. Se rotunjeste unul din tr: ‘meni, prin lipsi sau adios, objinindu-se un numnae format mumnai din rel, Se aduns 00ecesare pentru rolunjire, i Tunefie de modal in care sa facut rolunfres = pois fester he ite et S19 2 tars pee ggetiusngime erane sau 72 + 9 = 2 — se rotunjste 9 prin adsos, adie prin adunarea +10— 82 Siseoblme 0; sendin feu 10 ur din wean = HS81 Kade unilaten ‘cre ea folost pei olunjree pie se $i det: 2+ 9-81 Pentr a seides dinte-un name format din ze unit! un mum mai din unitafi se folosesc aceleasi procedee sean oe #8 sead din descizut unite care fe contine si din difers 5 scade apoi restul de uniti{i ale eaten oe Tee H—9=8—4—5-@1—9—8 5-75 56 transform o zece a desczutalui in 2ece unit care se adun Din aumsiral de unitai astiel obtint se stad Sedation, Senders aloe ‘ul arias muta din zet eu dierenia obinaa ee Se agua nan 73—8— 60 +10 +386) +13 8-60 +5 65 — se rotunjeste, prin lips’ sau adzos, fie descdzutul fie seizitorul; 2-7 — > 62 rant pin ps este 6; se anu cele 2, unl 60 —7 53 desaaut pentru colunjire | AN cee 2vamititi ate din premio 7H Su 2— 9 2 Srotuniprin adios di 1; tetuent wider gine BIW gt deci feta rtant ie Scene aes 1.116 Sdn umoce cre se a noe aa Invite! va aera mul seni. ns de. cite av ps prin rolunies, mai aes in stuatia nae ee tues eae ‘ce dick rola se gee pin sdson pent ah ee gana Ser nae a ferent partis obtuse hdued task oe nt ee fc rolunien. Duck onlin fae ptt fea she a ae muti se va scidea numirul de units{i cu care sa fécut rotunjirea. sat Sloat atonal dn unaictty n pnle bos ot Ss = proce gene, care con tn eectuaren opecfior tlre un cena namin a aca wea 649840 46-490 48-4049 46 5736 450 +730 —6 = 50— 90 + ——— i termeni adn sau soSderi n dou numere ase? — descompuneree uni di : Te formeze un fermen care Sh aibd numa ze. foeit prin adunare sau scadere Exerple 440 $5=77 +5 = 82 f(r 50) — 40-446 — 86, 27637 = 55, 8 E71 19 ‘unuia din ferment si adiugarea sau scideres din rerul- resent hae care s-a facut rotunjirea. tatul partial 2 unittilor c Exenple 2) 25-49 -— 2 99 rotunjt, prin adaos, eu o unitate devine 405 ‘ 38 + 2= 40 se rotunjeste, prin Saas dare se rolunfete 6 prin lips gt df. 60; se cfectues: Secon GD Dein in reeniatal objinat se adauga cele Serna olowe a rtuaies, pin ips, a desea ce rote 38 prin aos 4 obtine 40; spl SS Aen ae nd ile sg deta uni olonte penta Tue SET SS falalprin adaos a sultlorui ot 327 sevotunet rin ist $2 —dovennd 3; hotuessi 8 Fics GPa, ar di diferent tinal se sade Ba Ba eee Ge unahicu care sa teat sate prin 3} 22) Hip a seeatora downs sn inset aupra proces de adurare s cdete pn rtunjie pentru 8 ceih ese ten ue, den ils Aare ae a Tin ag ovis a Pag ene ese 2 uae ee oe acu unre (alle, err, de inoulti input Ate SPECIFICE PREDARIFINVATARI ADUNARIL ee ee NUMERELOR NATURALE MAL MARI DECTT 108 SAR aU Taeeene reste ORDIN Pretaennvtaren aduniri slew uere al mart det, 10, fis cease rin, oo lace In mai multe cape: (a clasa,a Tha = treme eer marcia mark decit 100 gf mai rict dest 1 00, 102se mem ma me dc 195 fork dee: 20 pe Ill sale rpresina ute ona ches tee e re ae # gdunarea unitatiior ‘sau a zecilor “s siti Sau nual din ax sa nual din ceo HE oral ual din unitati sau numai din zeci, sau numai din sute: cumal din wnitati $i zeci, sau a unui numir forcut numal din sute i: mt ume ven nuinai din sute si unitati on aeaae WD wet xi si unititi, ai ae want lal general —r de adunare Ite cle» sto de wath as ace ee cu zecile gi a unititilor cu unititile, Hrs de a suleor cu sitele, a zeclr pra mai multe etape, Toute procedecle we faseazi pe formures state hes i a linul el I-lea, zece unitati de ordinul U-lea_formea: a sate din zci gi until nu vor insata ach asupre os. La ace ee ma zecilor celor doud numere trecind de 100 — HF 99 pate ace eel de al deh ures nt Te rou rae Seay ein mma i Spt ed Ree are 8 union ite el, et ga nln se dpageand ae Pe area 76485 = 70-46 +80 +5 =70 48) 46-45 — 150 4-11 — 161 = aduraren a doa nuts formate unt din amat din unit, Sau ramat Gin uate eon 403 8 = 460-49 4-8 = 460 411 471 HG 487 — 54046 $80 4-7 = 540 480-46 +7 = 60 +19 = 699 : ii a una numa format ii a wat mumr format i sf unit iar celal — adunatea a dow’ mumere formate fiecare din unit, zeci si ste: 385 + 548 = 300 +8) +6 +500 +40 +8 — 300 +500 +80 +40 +6 +8 = 800 + 120-14 = 920} 14 934, La ficeare situatie trebuie insislat pe faptul ci se adund fntre ele unitat acelas ordin, ed dit 10 unitati de un anumit ordin se formeazi o unitate de ordin diat superior eare se adun la numdrul umita(ilor de acest ondin revultat pris ‘uarea operajiel de adunare dintre ele. La caleulul tn sers, pentru forma trebute at ae insise pe scrierea ait a rumerelor care se aduna, eit sia cel rex prin adunare, a unitafilor de un anumsit ordin sub unitafi de’acelasl ordi. Sctderea numerelor mai mari decit 100 Operatia de scidere este mai dificil dacit cea de adunare. Dificultaten fn faptal ca seaderen presupune un elort de gindire mai mare din partea ei ‘Aeessla se datoreste faptulul c& in cazul ctnd numirul de unitafi'de un ov fndin al dewazutuiui este mal mic deceit numarul de unitati de acelagi ora ‘SElaitorulut trebuie si se (tansforme o unitate de aeest ordin in zeve unitate frdinul imediat inferior, Vilate la adunarea $i sciderea nurerelor naturale mai miei dectt 1000, Pentru adunarea fn scris, ea gi pentru sciderea numerelor na dectt 1000 este nevesar a fe cunosente femeinie de elitr elev! claseo s!ordinete th ‘ecimala a seestor tumere, ordines claselor §i ordinea ordinelor tn Hecare 105 dng go tte epee ete ae 19 fe stds le det area Cunt ces tn et Uren se prin eae compar i eee junge la concluzia ca tehnica de calcul Sin acel conceatri. serene, dificult? ca gi tn con a seu ede aos C SVATARE. A OPERATILOR = MODALITAT! DE PREDARE-INVATARE, MODALITAT Oe PTMPARTIRE. A NUMERELOR NATURALE su ttc opto mai ie aca «TH au sop hare skies 9 Ta rate tll om i de calcul privitos EHS its pnte oe sepaat ut parle Dre teal rein var cee eal ea at tem pa ea ace oper ase soa pret areal ero I ele Kl” detain eae, grees Sepa, eve care el 2ST a pace nl esenfa ei prin sesizarea Legaturll eine tmmalie ad oie i pena cut mate: Bare gece resurgent is rare Gn ceo seen fo mS Pee nt vamos Ube Taal re amgurtire $1 inmultte fata ce exist nt ti 79, Tnmulfirea numerelor naturale de ta 0 [a 19 ran Se, intifia ma atau fol preon iu a anogtinte st grau format pricep Gy predaren si invitaren operat de tml snipe Reta sane), teat ev ‘ maga ee in eta cu operat de a82" Sideprinder als trebue si 20 haze Pe eee dace 0 evr eenclaaiza cunointte despre adunare, Sh dase La incense ea otra acl, pe propel ds iat sa ae en de formare, sree “i hat aaa Pea de Soran de Son 2s3 +8 $9 ratuple Defer de 4 or san de oti 3 ee sevile ck pentru ada ‘ Se expli $ Imdia eiVT re ah ene Bont sau de 3 on 2) gh respect fcste evident ex inviiatoru, In res ate acesten. rile repotate se mat folosete sg a de exercifil se face treseraa de 18, adanaces repettil ta Sorerea uri ada repetate sab 0 for Mee sbottieo opera prin alt. Seierea une anil Ps Prin efectuacea wnor ast 108implica, ca fale, face eu autorul simbollul oper ii de tumullice care Septal operate de tamale se Introduce o dala cu sera fring operat de tami operat de area replat Ia Inullie se pote raza altel: sata: rota adunirl tepate, se soled devilor st exprime prin cuvinte 4 iat fied adare ropetaas urmate de serleten sub cele doud forme peafiel de tna De'ecenplu: ‘hte ereoune sit tn clue grupe de ete dou creoane ? it? 24242 42 +2 — 10 Gam puter spune allt 2 @ tuat de 5 ori fac 10 Gaines aa eee Dest lub mniloceslo intutive tn ntroduceea tamaliit nu mai este prep deren ent cu-leit of tnelenga tnmulfren ea adanare repetat, Snvasitord na ftebuie Sremante complet la el ‘Dupa efectungs unui numar stent de exerci, elev yor ssa semantics oer ea tgatura dntreadunare qi Tnmaltie. Prin inmaliren a do hanes nalucte a fe obfine un alt mumér natural ab nut predesu Yor. Produsal xb se obline adariad aumdral a de 6 Aa ee care se mules se umes: forfort.Prtul factor arat de cite ort se opti den sit (I auanae repeats, ar al dots falar ete ramaral care ce repels eile primate loli de predate a inmultrt mumerctor naturale se urméreste scoatere i evident propeeafidecomutatviatea tumult numerclor naturale ‘reintaten ete Telos fa stablirenremltatelor full, ctnd se trece 1a aa fares tablet inmali wean de ese met, comalico ot tts ta feat urmitor Agceim nite ui ape un ind form aces ind de Dox fig, 1.30). Ut aie fibloual obyint regrets produsat 6-0. Si mumiram acest unitate aju- foru! coloensloe. Pe o coloant-sint & uaitati: ta tablow sint 2370 @ OOo {ebac! dot labloutcontine a unitai, Deci ab si Darepre- $15 9 oo Sint ecest umd: numarul atta din tablot format. S)O 9 og ‘ebta Yami, Determinaren produsilui » doud qumere™ 2-2-2 2 cx ajtorl adi epetate devine greaaiedaci numerelesint— @ 4/7 rar De aceea se uemiresteaflaren acesior reaultate prin ana=— ig, 90 mite procedee. ea grupatea facloilor i folosres comuta {vital tami, Dupl ce elevit au fees seraicalin tami se tece fa tn irda consid tama eu flecare num In parte: 0, 1.2, 3 ga.md. Ob- Fate eallaele tll rebut a se bazave peo partcpare activa a dlevilor. Seshe'fn ace oe prods tnmalfrencind aver pe unol din factor! un nur dat, Gost onmaned tabla taunt eu acel nude, trebule 8 parcargi mat multe clape aptatea tablet imulfr ew numral precedent sau cu numrcl precedente (calcul brat precede insies notlar cunostinfe) + nan colleen Inmalor eaposate care au ca factor aumdrul respect (prin ioloseea proprietatir de comataivitate uml) ss riveren remitatetr elorlalte tnmalfie eu acest aumar prin flosicen re tatelor tnmultrlor emoscutes ws evieen compleld-a table trmulfiit cat acel umes noseute, sesctie: 0x5 =10 3x5=15 4x5 5x2—10 5x3—15 5 x4—20 noni 5a floss i a ‘proprietates de comulstivis Yanai die amrese borenni-at pe tamale wvatate anterior He tinue gata anergy exes. 4x5 -+5 = 20-3) escompus 3. FS ola tumulties,cunoscuti 4 5. Pentru 6 %5 se poate proceds ia Aiton: 8 x33 5c5 45 — 25 45 — 05 pentru 7 x5 aseminitor: 7 = 5 +8 — 80 +5 — 35 ete Toate acesie exert de intultre se grupeazi si se alcituiese table i Frrvattera tebe sb aconte 0 stent dense exert agorit con arts tah, erat male ete to cel Paru a compare fare aplereitre eu caleftote 4 a moen ale 98 Sica Implitirea numerctor neturale Dupi continutul problemelor de impértire,desprinse din situate proc viaje tapantita munerelor naturale s9eleuean! prin dova procedec impairs tm plrt eile, — Imparirea prin cuprndere. ee Feat Eri gate este mai accesibilé tn{clegertcoplulut, expr cco Pte concardanta cu proces de gindie care are los, if justi tra eres face lara dient, Aceasa tmparfie are ln aa separaret une oper et maltin aisunete dou cll dow, care vind scelas umdr de es Ain ene Sesh ete subalf se foriesza, ior prin Spr se a fhente are Tiecare submallime ‘Metoda princpali de Imparfire tn parti egale este urmitooren: WG lables umieul de obiete ce treble Impirit gi mail de exenpy, 12 ereaane la 3 elev es ve vapartiesnd cht! pari (eles) efle un obicet (eon) s dex se obiecte Grete) au mat rams 8 poi se fepartizeand The 3 ereloane, set ered poaenet, se Tepatiagued pina ce nu ma rimine nl ti {Greon) nerepartizat on ables numral obiectlor(ereioaneor) repertizate fieirei part TB Tepes se soate tn evidenl cafioarnentl, se formate’ conc cxerplul uate I? cetnne tpatite i mod egal in 3 clevi foe 4 exeoane, Sree eels |g Se Smbolal operafies de impartre exe, care se ces ca Nerniral care se rapate se mumegle ndelmparii" tr cel Ia eare Parle smparior= Ld tmepul ele bine e& tovAlaloral sk foloweasch muteril didactic, vs apron aeeetfee or de Wal (erecane, bile, elgoare, nui, mere, calle ttmtre ete}Analizind modul tn care se face tmpértrea, vedem cise efectueard scideres pertllor egle, prin scdderirepetate din numitul infil apoi din primal rest In cone re din al dolea rest sa.ind. De exemplu, pentru a imparl pe 12 la elects deri: 12—3 = 9, 36, 6—5— 5, 3—a—0. Numiral de seder! cluae ete etal Imps, Selderea repelaté st foloseste numa la ce operatia de Tmpirjre, end se pune in evidents, cu ajttorul ‘asteratula, iti, semnifeatia acestei opera. Pe mdsuri ce se formesen.ianea ‘de tt re'ca scdidere repetats, se va folsi legitura ei ew tnmulfiren, scolandisse in <: denféfaplul ei rezltatee et se gisexe rapid Tolosind tabla inmul fii. De exenpla 35 pentru ca 3x5 — 18, Implrirea prin cuprindere se bazeaxi pe separarea nei mulfini tn submit note doua cite doud, cu acelash numir de elemente fechivalente), Cusoseinduse glemente are fiecare subsmultime, prin operatia de Impartire se afld cite sub= sivimi se formenzi. Acest mod de fetpar{ie flit inirucit mu se poate iustra ta mod coneret i att de wor ca a impar ea I pil ale. La impirtcea prin euprindere screrea este nai dil Droblemle in care se impure folosren procedeula de impirtte prin cuprin- “2 se stableste numirul de obiecte ee trebuie impartit. De exemplu: [2 ereisene, 3 a fiecare elev, cit elevi primes creioane Se cad 3 creloane, apo aitele 3, 1 nt mai rimine mii un eftion. Se numara cite seaderi sau electuat: 133 9° $= 6,63 = 3.5 —S = 0, Numdul sedderlorefoctuate este citul impirfiil PMS Dei 12: 5 = 4 dion 4 ele! prime cane tit ta. impicticen tm parti egale, eit gi la impactien prin euprindere, pentru ‘uatea inpartrl se fae seddert repetate Pentru a sesiza ce este esential Ia fecare procedeu de impirtir, se recomanda sgt unr robe simple In ae operfin de impr ese ace dat con probleme conduce la procedes diferte pentru efestuarea.tuapartci, Spre rnp, problema? .Mai mult copii au risidt(27 panseinte pe 3 ronduat de fer, a egal. Cite panselue sint pe Tieare rond ?~ Gonduce la impartires in parti 7 27 panseluje:3 = 9 panseluie Acestprocedeu se aplici tn cazul tn care se cunoaste numirul total de elemente smal submultimilor (pails) care se ormeaza sna se cunoaste nurnarul cle olor din fiecare submulime. De aeeea, ful Inpaelirt va sven elemuite de ace fo -eu delmparitl, Problema : Mat mull copit au sit 27 panselute tn gridina geo, cite 3 pe un Cite rinduri stat? * eonduce ta tmpistires prin euprindere: 27 panseluje: 3 panselute = 9, n acest caz, se cunonste numiral total de clemente si numdrul de clemente ubmulfinie nu se cunoaste numsirul submlfinilor. De aeece delmpar{iul * arjtorul ‘au ‘elemente de aceayt fel De fccare dati, tn exemplele care se da, este bine si se insite pe faptule& sub ile (grupele) formate au un sumar egal de elemente (obits, Dupa ee elevi sau insuitconstient nolanile de Impsetire in par( egle gi prin dere, se tree Ia aleatuirea lable! Imparin, flosing, in special legatura dire ites irmpsctice In aceasta situate stabiirea reulfatelortmmpartir se bazeaza la tnmulfir. Practica gcolara.a davedit cf tabla innulirl a imparts o naturale pina la 10 trebue invatate pede ros, find loart incomod sieu mate de inp Se cre elaoe cade eared cin se cere produ su ct aa mumere si le deducs 109 Invcantimia®, ites gests ponte Insses consolidates mpl a si se serie tn patrifele nu semnele de operatie, simbolurite re me ‘Glectuarea uot exereifii mai complexe incare si ie ‘na cele pa 4 Fev obfine deimparftul Sa prin impart rea delmpar{iutul la eit pentrae s 7.3, Predareacinvtarea inmulfel sf Simple cu numere formate din mai cite prophtnthe deter brea te a suterdor nak po mopeafe 110Tauren, fir vee pst rn, @mamerdr dee ex munare erate dn ‘Eerie din acasts categorie se rupees, dup gradu de dielate,astel= a= Taine antrobe slatted 1a 10, i mart ered nt AcesteInmulfit se boson pe descompunerea numetdor tn produse de factork spe propietsten ve ascites inal De exempi 3x20-3 2) x10-6 ul ox se ace sind direct relate $20 ~ a0, ea ca adunareypela, dupa proce iste al Sduntl epeate Se Obata ek nara untatiat de sceey ordi dito cloana se poate icut prin tamale w Acc err plan serfs ltr avid 30, de 3.0 20, ul oral sezen al pe decry unten munurall oat din dau itn soci sua eit pe aplarespropiti de detribiviate ena faa de adunare. De exemplu poe : b $2 = 3 x04 9 x20-49 x16 23— 68, Catt tm sis, Deuce epull de cle! tn sts se bazea pe fatal ef n= ies este o aunao repeats pe posiate de fnlocuies adanirl Teptate pri tamale Z 2 i ra € — Tnmaljiea numeelor formate dntra elf ot mumere formate di su CCleulul oral se bazesri pe deseompuneres ruminal Int-un produs de factor si pe aplicaren propretati de asociatvitste a Inmulfl. De exerplu 2400 = D(A x 100) = @ x 4) 2190 —= 8 > 100 — 800 Geil tn ars se Niza po elurea tomate ca adurare repel. De : 400 400 & 2 x40 — 400 400 = S00 40 2 0 co 4 — Inmulpirea numerelor mat mici dec 10 cx un numa format din sue, si unity ‘La aceast, categorie de tnmlire trebuie folositi proprielatea ed famultis ste distributiva fafa de 0 adunare formata din tre terment. Inmulfirea necuno se inlocuieste eu inamuliri cunoseute. De exemplu: 3 x23 —3 XQ +9 £1) —3 X20 43 x90-43 x1 = 600-4904 3 83. Pentru calculul in seri, deduceren regulii se face aseminitor ca le tnmulti rumerelor formate dints- singuré cfr ew pune format din 2eci si unitafi folo procedeul genera 2a x 3x21 = 693 3 ey Inmuirea en trecere peste ordin, « numartor formate dint cfr cu murere mote din sue, ech si unity Tnmultirea numerelot formate dintr-o singuré cited cu numere formate din 2 sau zeci sl unitat, sau sut, zec gl unitit cu treere peste zce, sau peste sut peste rece sl peste std, se bazeazi pe procedeele (regulile) invalate la inmultizes merelor naturale formate dintr-o cif cu mumere formate din sue, zet si unitate precizarea, expliciturea si aplicarea regulit i zece unitati de un anumitordin fru 2 unitate de ordinul imediat urmator. Tnmulfren oral se face incepind cu unitatile de ordinal cel msi mare, tn nostri cu siete, urtind apo zeile si uniliile, iar produsele corespunzatoare fis ‘ordin se acana Tmultren in seis se efectueaza inceptnd cu unitate, de ordinal cel mais ‘eu umitiile, apoi cu zecile si, In continuare, cu sutele (fe Ta dreapta In sting analog cu adunaren si sciderea. > Exemple 4 xB = 4 x00 44 40-44 x1 = 800 4160 +4 = 904 {penteu caleaal oxal) 91% ig scant md x1 24 x40 44 200) er ‘alculul in seis Trumulticea eu mumere formate dim dou, tre sau ma mule cifre Printreelementele de tenia acestor inmulfri se num gavel de ayers fectorior, in special a celor eare se termina In zerouri. Acese zerour nse ins dar se adauge la produssl total. Fieare unitate a numirufui eu eare trill Inmulfeste succes et toate uaitaile de orice ordin ale mumarutui pe care it inal Din fnmlfires flere! unitafi de ordin seob{ine un produs partial. Scrierea produ pertile este esentilé, ea incepind dela dreapta last {este Inmulfirea incepe cu cifra nitatior numarulu ew care tnmulti produselor pariale ee obfine produsulcelor dou’ mumere pe care le insulin. 12TST amr apart le epreits tlie eu 10, 100,100 rin eletaren de mal multe lis care nel ora exe un “ale. de uma nett va taba rghit ea Ger eae 2a de teal i ha parte al price pon de nace ‘rots pate sl 'ro ex atv, a sdunares tue oe ech a set pada clor dud marae cares antec ete ge ‘thr "Tain un arrest un namie te ae ea cel sar inmate Del pont a ai adfagun i Saka Sara eet 3 tain" Oar tote elle inti ale acesal aon ae trodus te de dll elt pees a inmalie e100 econ h prim dou potas paris set ero ai del adrara fri past patil fia few nasines ae PE fu ius sell, Asian extra lun mca Woo gee ia siya mumdrlcare af tales dou suru! feet nk ie ee Wo, Tees, ale ann, tr ise iliac toes sani ee ort pre dt aft de arn eee ince at Ascii sa mie ca ice pt SRI Erg ete ice lira nlc a at Sev de mal ale seat Tae agin a te ee ea ea zeroun cit ate mune cncare ft cle See Ge ea allen Stperiie pest raula ca ater cle sear ae an ae Din aces! costente (le we punta evens prin’ cool eu eet cena tn creat are © ct Ge an atu orders esa reutatalpartal limi atic deol uses tee pnd cee Arh, da tebe sts agit cca milieu pat saat ss Serie ab ca cresoetete eal pe ee Morena Impatirennusereor de mai mit fre ‘La ineput se predé impétticea (ir i eu trecere poste ordin) a rumerelo fr. imate in mat mult cirela numere care stit mai ei dette 2ex. Areas eaten do exert se pot grupa, dup accesibilitte sl algoritml de cle flost, bret ate calegori. In efectuare lor se folosseparanteele pentru ase pune tn evident reine namentcle # operat autitore cae se flower. La clasaa Illa, acest fips! de exert se pot grupe, dupa eccesibilitateg algortmul de clout fll in met ite Hina, sernifeative find eele de tmpartie cu ret, unde eo lolowse probleme eo se rezlvd prin impartire prin cupriodece sau prin impartire in pari cane, De cxemplu, prin impirirea lui 14 l 3, ed impirlicen selec prin impartie ‘patti cele fie prin euprindre,reullatul este acelayi:cllul gl restal 2 De kat, felesreaeelor dui procedee se recumd la efectuarn ile scaderifepetate, Citel te ‘ace prin lft cemnificativ {seein pes mama i ne 118 = a8 i scideri repetate efectuate iar restul impart de nual de eter septate et rebate oi se bazeze p Prime exerelll ge Ma leriior sau le sit familiar prin expe eluate © partion ch ret “teebue Hind, Aceste, prime oe dejvconrete. Seexind acess const ea ecie ar @ saiconcree ¢ ab da en tate a altele en date sei part culate concrete, apo! la altel ‘bite ca elev LE rpaetiren eet treba eel naturale Digi cu 7 0 exist dou mu Deal 2 R. De fapt aceasta co elev cit mai suite tmpartiet de gen ropund 3s eet ge {ipul 6:8, se coate tn evident fat Heeger BB 9 ote. La exereitie de tipul cil inpastirs a 6128 18 Shiels positealel BdinGeste ze, delet my Bettesal ete 6 Desi 6-0 x8 +6. i Intlega c4 dae se dau dass elurale Ci Rew R oti inp eu Tek spit ‘tului si a restulutfolosind scideres rep eosin tulitea, se piste ma sor reals ni “a i mai multe tipuri dupa Acenstcateoie de pn se rues mal ale te Go ru Regula de calcul pleated flog terior rosin qi temic inuate de lev Pep tn mo oi de vega generals — requ ce va fl aplcalé [a oF cs eee eee tre Incr scst coca de exec ace va cl ‘Toren opener delves, pe eanoastrs Paeetie de tmparice a um pu alural fora natural eeiat dintro sngura cla se pot grup a azeari pe mai nel A Fee tate dntr-o sur cif De exempla 20; devi, 60:3 = 2. ta. numere formate numa din doua cifre ta un = Wumaral ecto $i near wnitaitr de jnea nurereo (00:3 = 6 neck: = 2 2ec Cateul in seis 60:3 = 20 60:3 = 2. ci st uit einpartital coatine 2eei si went get ran 3; cae bassamrlr formate di deus eed agin Im ge rd comport. De exer Jeveer in wnitatt de 0 i po=43 86:2 — (Bzeci + 6)22— Bzeci:2+6:2—4 wee