Diamantul

Astazi, o zi pe care nu o voi uita mult timp. O intreaga gala

a fost organizata pentru mine. Sa-mi inmaneze un premiu de
excelenta, pentru rezultate deosebite...
Eu...rezultate deosebite...
Imi aduc aminte...acum 5 ani cand am pornit.
Cu atat de putina incredere in mine, cu neincrederea celor
din familie pentru drumul pe care am pornit, cu obstacolele de
pe drum, cu lacrimile uneori, cu indoielile si teama inerenta
atunci cand esti tot timpul la limita zonei de confort.
"Norocul" meu a fost ca in sufletul meu inmugurise o
determinare, o decizie: aceea de a descoperi cine sunt, ce
abilitati am, care este Darul meu pentru ceilalti, cum ii pot
servi, ce pot da mai departe? Care este scopul meu in viata?
Erau atunci necunoscute...carora urma sa le aflu raspunsul si sa
le urmez chemarea.
Privesc acum inapoi cu ochii plini de lacrimi de
recunostinta, de bucurie, de implinire. Cand am ajuns astazi
acasa, am privit indelung diamantul primit. O frumusete, o
minunatie de piatra pretioasa. Atat de mare, atat de scump,
atat de ...unic!
Il simt in palma mea...Il ating cu smerenie si uimire. Ii simt
laturile perfecte si ma minunez de prezenta lui in viata mea.
Este al meu! Al meu...
Lacrimi fierbinti imi curg pe obraz...
Imi aduc aminte cum uneori nu stiam exact ce vom manca
saptamana respectiva....sau frustrarea cand copii imi cereau
ceva si eu stiam ca nu le pot oferi. Sau umilinta pe care o
simteam uneori cand auzeam: "banii reprezinta valoarea
oferita. Ofera mai multa valoare si vor veni si banii."

Iar eu stiam ca ofer. Ofer mult, frumos si din suflet. Cu

toate astea...abundenta, nu se manifesta in viata mea asa cum
mi-as fi dorit.
Iar astazi stau aici si privesc acest Diamant, al meu si
savurez prezenta lui in viata mea si tot ce inseamna asta de
acum incolo.
Valoarea lui este colosala.Sunt suficienti bani pentru cateva
generatii de acum incolo ale familiei mele.
Wow!! Ma minunez..si iar ma minunez..
Inima imi este preaplina de bucurie si recunostinta. O voce
mica imi sopteste: Ai reusit! Ai reusit! Tot ce ai trimis vreodata
in Univers, cu iubire si daruire iti este acum trimis inapoi inzecit,
insutit, inmiit chiar!
Ma simt bogata, ma simt prospera si eliberata de toate
poverile pe care le-am avut vreodata.
Acum ma gandesc ca a fost pretul pe care l-am platit pana la
ultima centima. Simt cum prosperitatea pe care am asteptat-o
atat de mult si-a facut in sfarsit cuib in viata mea.
Ce pace simt..
In timp ce privesc diamantul o alta intelegere se strecoara
in sufletul meu. Ca bogatia exterioara atat de minunata si
datatoare de atat de multe satisfactii se bazeaza pe o bogatie
interioara, profunda, autentica.
Intelelegerea ca desi a venit in viata mea si poate pleca
oricand, am capatat acces la o bogatie, la un tezaur si mai
pretios, de data aceasta interior, insa.
Inteleg natura lor corespondenta si inteleg directia in care
sa privesc in continuare. In interior, intotdeauna in interior,
acolo unde diamantul frumusetii noastre interioare straluceste
si asteapta sa fie descoperit si constientizat.