Stneiu Roxana-Maria

clasa a IX-a A

Orasul Tulcea
Municipiul Tulcea este situat in Dobrogea de Nord, pe malul drept al bratului Tulcea, la
jumatatea dintre Ceatalul Chilia si Ceatalul Sf. Gheorghe, 8 km aval de prima bifurcatie a
Dunarii, la 45 grade si 11 minute latitudine nordica si 28 grade si 48 minute logitudine
estica. Este resedinta celui de-al patrulea judet ca marime din tara si include in teritoriul
administrativ si localitatea Tudor Vladimirescu situata in fata orasului pe malul stang al
Dunarii. Intins pe sapte coline, orasul are o suprafata de 19kmp.
Numele de Tulcea al orasului este este consemnat in documente destul de tarziu fiind
mentionat pentru prima data in documente de Diodor din Sicilia in secolul 3 i.H. sub numele
de Aegyssus.Prima atestare documentara ce mentioneaza numele Tulcea, o reprezinta
jurnalul de calatorie din 1506 al consului Andrei Taranowski.
Incepand cu anul 1595, orasul va fi cunoscut sub numele de Tulcea, fiind regasit pe o harta
intocmita de genovezul Paolo Giorgici.
In perioada dintre anii 70 si prezent, orasul Tulcea a cunoscut o dezvoltare economicosociala continua, fiind al doilea oras ca importanta din Dobrogea.

Tulcea, in zilele noastre

Tulcea, in anii 1900

Relieful municipiului este un promontoriu triasic al versantului nord-dobrogean,

delimitat la nord de Dunare, la est de Colnicul Hora, la vest de lacul Somova iar la sud de o
linie ce coincide cu cumpana dintre vaile torentiale care se indreapta catre Dunare,
brazdand orasul si vaile orientate catre sud. Clima in acesta zona este temperat
continentala, caracterizata prin predominarea timpului senin, uscat, calduros, ca rezultat al
continentizarilor maselor de aer. Iarna se fac simtite invaziile de aer arctic (din nord) si
continental (din est) producand temperaturi scazute. Temperatura maxima a atins 39,7
grade Celsius si minima a coborat la -26,8 grade Celsius in anul 1942. Temperatura medie
este de 10,8 grade Celsius. Precipitatiile medii variaza intre 350-500 mm/mp/an si au
caracter torential.
Fluviul Dunarea inscrie in dreptul localitatii Tulcea o mare bucla, avand un debit ce
variaza intre 2.000 si 18.000 mc/s si o adancime maxima(in dreptul hotelului Delta) de 34
de m.Reteaua hidrografica a orasului Tulcea include si lacul Ciuperca, lac de origine
antropica, cu o suprafata de aproximativ 3 hectare luciu de apa. Apa acestiu lac nu are nici
o utilizare deoarece este poluata.Singura resursa de apa potabila si industriala este
reprezentata de fluviul Dunarea.Principalele culturi sunt: vita-de-vie si pomi
fructiferi.suprafata arabila este de 10.398 ha.Suprafetele ocupate de livezi sunt de 366
ha si cele de vii de 1.406 ha, din suprafata totala de terenuri.

Conform Recensmntului din 2002, Tulcea are o populaie de 93.051 locuitori,

dintre care 92,3% sunt romni. Cele mai mari minoriti sunt: cea de rui-lipoveni
(3,4% din populaia total a oraului) i cea turc (1,4%). Alte minoriti sunt: cea
ucrainean, ttar, italian, armean, maghiar, german, evreiasc, greac,
igneasc, etc. Majoritatea bulgarilor indigeni au prsit oraul n anul 1941,
datorit Tratatului de la Craiova.Conform recensmntului din 2011, municipiul
Tulcea are o populaie de 6664 locuitori.

Evolutia populatiei municipiului Tulcea (varianta constanta) in perioada 2002-2022

este urmatoarea:

ANUL
TOTAL
MASCULIN
FEMININ

2002
93.051
45.492
47.629

2007
92.278
44.756
47.522

2012
90.767
43.735
47.032

2017
88.132
42.151
45.981

2022
84.271
39.978
44.293

Din acesta prognoza putem observa scaderea alarmanta a populatiei pana in anul 2022,
scadere care este mai pronuntata la partea masculina decat la partea feminina. Acesta ar
trebui sa constituie un semnal de alarma pentru autoritati.
O clasificare a populatiei pe etnii o avem de la recensamantul din 2002:

Total
Romani
Maghiari
Romi
Ucrainieni
Germani
Turci
Sarbi
Lipoveni-rusi

91875
84773
69
1875
706
64
3115
4
3742

Tatari
Slovaci

163
9

In municipiul Tulcea activitatile industriale se desfasoara pe doua platforme; de est si

de vest. In prezent unitatile industriale care absorb cea mai mare parte a fortei de munca
in municipiu sunt:
tip de industrie neferoasa, localizata in partea de vest.
tip de industrie navala, localizata in partea de vest

tip de industrie metalurgica, situata in partea de vest

Activitatile economice ale orasului Tulcea sunt reprezentate in principal de industria

metalurgica, constructii nave, prelucrarea materialelor de constructii, prelucrarea lemnului,
industria usoara-confectii si pielarie, industria alimentara-peste, carne, lactate, vin,
legume, fructe.

Cai de transport in orasul Tulcea :

1.

Feroviar, Tulcea are o gara de calatori si o gara de marfuri. Orasul beneficiaza de

o legatura directa prin reteaua feroviara cu capitala tarii. O investitie importanta in
transportul feroviar este trenul intercity Sageata Albastra care s-a pus in
functiune legand Tulcea de capitala tarii.
2. Rutier , se fac legaturile cu toate localitatile (in afara celor din Delta Dunarii) din
judet, cat si legaturile cu localitatile din judet. Transportul rutier de calatori se
face cu autobuze si microbuze apartinand firmelor particulare.

3. Aerian - este asigurat prin aeroportul Mihail Kogalniceanu, situat la 13 km de

municipiu Tulcea, si care organizeaza curse ocazionale charter. Se asigura
permanent servicii de aviatie utilitara pentru agricultura si sanatate.

4. Fluvial, se asigura transportul pasagerilor pe cele trei brate ale Dunarii: Chilia,
Sulina, Sfantul Gheorghe prin curse zilnice. Principalele porturi pe raza municipiului
Tulcea sunt: portul IAMC, portul industrial, portul comercial, portul de pasageri:

Obiceiuri din Dobrogea

Lazarelul" - practicat in Sambata de Florii - practicat si in prezent in localitatea cu
populatie preponderent greceasca, Izvoarele. Obiceiul povesteste ca Lazar, moare intr-un
accident in timp ce se afla la padure pentru a aduce hrana pentru animale. Mama si
fecioarele din sat il plang, iar din mormantul lui Lazar se dezvolta un copac cu ramuri
bogate.
"Caloianul" practicat dupa Paste - Obiceiul consta in fabricarea unei papusi de lut, ce era
ingropata in camp, ca apoi dupa o perioada de timp sa fie deshumata, rupta in bucati si
imprastiata pe camp, simbolizand fertilitatea, belsugul culturilor si regenerarea vegetatiei.
"Paparuda - practicat in a treia zi de Pasti in localitatile Niculitel, Luncavita, Vacareni,
Jijila Obiceiul consta in stropirea cu apa a unui alai de tinere sau de femei batrane,
impodobite cu flori sau cu ramuri verzi, ce intra din curte in curte. Tinerele sau batranele,
danseaza si canta pentru ploaie, apoi sunt udate de gazda sau se uda intre ele.
"Semanatul"- practicat in ziua de Anul Nou Obicei practicat de copii ce intra din casa in
casa si arunca cu boabe de grau, spunand vorbe de bun augur pentru rodul pamantului in
anul nou ce va veni.
"Boboteaza"- practicat in ziua de 6 ianuarie- Obiceiul consta in recuperarea de catre
flacai a crucii aruncate in apa, dovedind astfel trecerea lor in randul barbatilor.

Obiective Turistice
Muzee

Institutul de Cercetri Eco-Muzeale (ICEM)

Muzeul de tiine Naturale "Delta Dunrii"

Muzeul de Art

Muzeul de Etnografie i Art Popular (MEAP)

Muzeul de Istorie i Arheologie

Lcauri de cult

Catedrala Episcopal Sfntul Ierarh Nicolae

Moscheea Azizie

Sinagoga

Biserica Sfntul Gheorghe Cu Ceas

Cimitirul evreiesc

Catedrala Buna Vestire

Alte cldiri i locuri

Teatrul " Jean Bart "

Delta Dunrii

Piaa Civic

Winmarkt (aflat n centrul oraului, fostul magazin Diana)

Monumentul Independenei

Coral Plaza Mall

Complexul Delta Dunrii (acvariu)

Bibliografie:
www.wikipedia.com
www.sincrondelta.ro
www.info-delta.ro